2ra-1450/16 — dezmințirea informației și repararea prejudiciului cauzat

Judecătoria Rîșcani Dosarul nr.2ra-1450/16

Mun. Chișinău

Judecător: A. Miron

Curtea de Apel Chișinău

Judecători:Iu. Cimpoi, N. Simciuc, N. Craiu

ÎNCHEIERE

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Balacci Veaceslav, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Balacci Veaceslav împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind

dezmințirea informației și repararea prejudiciului cauzat prin lezarea onoarei și

demnității,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 19 noiembrie 2013, Balacci Veaceslav a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Serviciului Vamal al RM solicitând, constatarea informațiilor

expuse în presă la data de 13 septembrie 2013 drept defăimătoare pentru onoarea,

demnitatea și reputația profesională, dispunerea dezmințirii informațiilor relatate în

comunicatul de presă din data de 13 septembrie 2013 prin publicarea și difuzarea în

condiții similare, prin aceiași modalitate, la aceiași rubrică și pagină de către

directorul Serviciului Vamal al RM, Tudor Balițchi - a informației comunicate

mijloacelor de informare în masă „Ziarul Național”, „Jumal.md”, preluată de

„Publika TV”, „Prime TV”și alte posturi de televiziune, încasarea sumei de 5033 lei

și 33 bani cu titlu de prejudiciu moral provocat prin publicarea informațiilor

defăimătoare, care lezează onoarea și demnitatea și imaginea profesională, precum

și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 13 septembrie 2013 directorul general al

Serviciului Vamal a declarat public, pentru mass-media că a comis o pretinsă gravă

infracțiune, prin care bugetul de stat ar fi fost fraudat cu 33 milioane lei. În același

comunicat se declară „Pentru că faptele fostului șef al acestei direcții, Veaceslav

Balacci, întrunesc componentele infracțiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu

(art. 327 CP) sau neglijență în serviciu (art. 329 CP), materialele anchetei de

serviciu urmează a fi transmise conform competenței pentru luarea deciziei de către

Procuratura Generală” (adresa din internet a informației):

-http://ziarulnational.md/tudor-balitchi-da-evorba-de-veaceslav-balacci-

materialele-anchetei-vor-fi-transmise-procuraturii/;

http://unimedia.info/stiri/balitchi-afirma-ca-balacci-a-prejudiciat-statul-cu-

33-de-mln-de-lei-balacci-intimidare-65542.html;

-http://www.publika.md/bloggerul-veaceslav-balacci-fost-vames-este-acuzat-

1

de-prejudicierea-bugetului-statului-este-o-intimidare_l 584101 .html);

-http://jumal.md/ro/news/un-fost-sef-de-la-vama-ar-fi-prejudiciat-statul-cu-

33-milioane-de-lei-l 156568/;

-http://protv.md/stiri/social/fost-sef-de-la-vama-acuzat-ca-ar-fi-prjudiciat-

statul-cu-33-de.html;

-http://www.prime.md/rom/news/politics/item2537/;

http://www.basa.md/ro/societyZl 1580;

-http://adevarul.ro/moldova/economiei/un-fost-sef-serviciul-vamal-fraudat-

bugetul-stat-33-milioane-lei-l_5232bac5c7b855ff567a4034/index.html.

Notează că la 16.09.2013, a adresat public și a expediat în temeiul art. 15 al

Legii nr. 64 din 23.04.2010 o cerere prealabilă pârâtului, prin scrisoare

recomandată, în care a solicitat prezentarea probelor, actelor ce constituie suport

factologic informațiilor comunicate în presă ce-1 vizează, sau dezmințirea

declarațiilor defăimătoare în cazul absenței probelor pertinente în sensul confirmării

acuzațiilor grave imputate acestuia, cât și repararea prejudiciului moral pentru

lezarea onoarei și demnității.

Indică că, prin scrisoarea nr. B-777/13 din 24.09.2013, recepționată la

02.10.2013, Serviciul Vamal a respins cerințele înaintate, fără a prezenta careva acte

sau argumente în favoarea declarațiilor denigratoare enunțate pentru presă.

Afirmă că la 17.09.2013, a adresat public și a expediat Procuraturii Generale,

în temeiul Legii privind accesul la informație o scrisoare recomandată, în care a

solicitat să-i fie aduse la cunoștință dacă există vreo sesizare în sensul art. 263 Cod

de Procedură Penală, în contextul comunicatului de presă al pârâtului.

La 20 septembrie 2013, prin scrisoarea nr. 16-1-70/13-2466 Procuratura

Generală l-a informat despre lipsa unei calități procedurale, fapt ce atestă lipsa unui

dosar sau act al organelor de resort, statuând drept false și lipsite de suport juridic

acuzațiile adresate.

Consideră reclamantul că, acuzațiile mediatizate de presă a comiterii

pretinselor infracțiuni de depășire a atribuțiilor de serviciu în contextul art. 327, 329

Cod Penal RM și prejudicierea bugetului de stat cu sume considerabile în valoare de

33 milioane lei, cât și declarațiile privind expedierea dosarului și rezultatelor

anchetei desfășurate în lipsa de cunoștință de cauză, atestă caracterul denigrator al

informațiilor, care i-au afectat iminent autoritatea și imaginea în fața colegilor,

rudelor, prietenilor, după o carieră de succes de aproape 10 ani în organele

serviciului vamal.

Menționează reclamantul că, acuzațiile privind comiterea infracțiunilor de

neglijentă și abuz în serviciu relevă atât o încălcare gravă a principiului prezumției

nevinovăției, dar și indubitabil au caracter denigrator, de răzbunare și lezează

premeditat onoarea, demnitatea și imaginea profesională.

Mai consideră Balacci Veaceslav că, declarațiile denigratoare ale pârâtului din

data de 13.09.2013, i-au afectat iminent imaginea profesională, provocându-i

prejudicii materiale incomensurabile, deoarece activa în calitate de specialist în

domeniul vămuirii în cadrul ÎCS „Delamode Moldova” SRL, iar în consecința

declarațiilor din presă vis-a-vis de fraudarea bugetului de stat, comiterea pretinselor

grave infracțiuni și aluziile la posibila inițiere a unei proceduri de urmărire penală au

creat premise nefavorabile dezvoltării carierii în cadrul companiei și a fost pus în

situația de a rezilia contractul individual de muncă nr. 19 în vederea evitării afectării

imaginii ÎCS „Delamode Moldova SRL”, fapt ce i-a provocat prejudicii materiale și

instabilitate financiară.

2

Totodată, menționează că asupra extraselor de pe paginile web cu referire la

comunicatul din 13.09.2013, cât și subsolul paginii, conțin comentarii, mesajele

jignitoare și denigratoare, a diferitor cititori, vizitatori ai paginilor web.

Mediatizarea în presă din data de 13.09.2013 a acuzațiilor grave imputate au cauzat

stare de stres membrilor de familie, care urmau să dea explicații rudelor, la locul de

trai vecinilor, colegilor de școală și serviciu despre implicarea în fraudarea bugetului

de stat cu 33 milioane lei. Astfel, comunicatul de presă a Serviciului Vamal al RM

din 13.09.13 a generat stare de stres și ingerințe vieții private și este pertinentă

luarea în considerație a statutului, fiind cunoscut în societatea ca expert în materie

de activitate vamală, broker vamal, consultant juridic, blogger, coleg și un bun

familist, aspecte iminent afectate în consecința declarațiilor publice ale pârâtului din

data de 13.09.13, instigând și manipulând opinia publică, fără a prezenta careva

probe sau argumente, încălcând grav dreptul la replică și prezumția nevinovăției.

Potrivit cererii de modificare a acțiunii, reclamantul și-a concretizat cerințele,

majorând pretențiile de la 5 033,33 lei la 33 333,33 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 10 septembrie 2015,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță prin prisma Legii nr. 64 din 23.04.2010

cu privire la libertatea de exprimare, a conchis că reclamantul nu s-a conformat

cerințelor impuse de lege și a omis termenul de prescripție pentru apărarea

drepturilor sale.

La 24 septembrie 2015, Balacci Veaceslav a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 10 septembrie 2015, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016 s-a respins apelul

declarat de către Balacci Veaceslav și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău din 10 septembrie 2015.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și

întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Balacci Veaceslav a declarat

recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de

Apel Chișinău din 04 februarie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău

din 10 septembrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri privind constatarea informațiilor

expuse în presă la data de 13 septembrie 2013 de către intimat, drept defăimătoare

pentru onoarea, demnitatea și reputația profesională.

Mai solicit recurentul dezmințirea informațiilor relatate în comunicatul de

presă din 13 septembrie 2013 prin publicarea și difuzarea în condiții similare, prin

3

aceiași modalitate, inclusiv pe pagina oficială web a Serviciului Vamal, a

următorului text de dezmințire a informației defăimătoare: „La data de 13

septembrie 2013 directorul general al Serviciului Vamal Tudor Balițchi a declarat

public, pentru mass-media, informații defăimătoare pentru onoarea, demnitatea și

reputația profesională a dlui Balacci Veaceslav, care nu corespund realității, fapt

pentru care instituția își prezintă scuzele de rigoare”. De asemenea cere încasarea

din contul intimatului, în beneficiul său a sumei de 33 333.33 lei cu titlu de

prejudiciu moral provocat prin publicarea informațiilor defăimătoare, care lezează

onoarea, demnitatea și reputația profesională a recurentului, încasarea cheltuielilor

de judecare a cauzei, sub forma taxei de stat achitate, în cuantum de 2 473,50 lei.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 04.02.2016

a fost expediată recurentului la data de 22.02.2016. Astfel, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin

prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 20.04.2016 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului

se va decide în lipsa acesteia.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse

în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural

pertinente cauzei.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

4

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de către Balacci Veaceslav asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Balacci Veaceslav ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Balacci Veaceslav se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

5