2ra-1450/16 — dezmințirea informației și repararea prejudiciului cauzat

Judecătoria Rîșcani Dosarul nr.2ra-1450/16 Mun. Chișinău Judecător: A. Miron Curtea de Apel Chișinău Judecători:Iu. Cimpoi, N. Simciuc, N. Craiu ÎNCHEIERE 22 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Balacci Veaceslav, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Balacci Veaceslav împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind dezmințirea informației și repararea prejudiciului cauzat prin lezarea onoarei și demnității, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016, C O N S T A T Ă : La 19 noiembrie 2013, Balacci Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al RM solicitând, constatarea informațiilor expuse în presă la data de 13 septembrie 2013 drept defăimătoare pentru onoarea, demnitatea și reputația profesională, dispunerea dezmințirii informațiilor relatate în comunicatul de presă din data de 13 septembrie 2013 prin publicarea și difuzarea în condiții similare, prin aceiași modalitate, la aceiași rubrică și pagină de către directorul Serviciului Vamal al RM, Tudor Balițchi - a informației comunicate mijloacelor de informare în masă „Ziarul Național”, „Jumal.md”, preluată de „Publika TV”, „Prime TV”și alte posturi de televiziune,

încasarea sumei de 5033 lei și 33 bani cu titlu de prejudiciu moral provocat prin publicarea informațiilor defăimătoare, care lezează onoarea și demnitatea și imaginea profesională, precum și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că, la 13 septembrie 2013 directorul general al Serviciului Vamal a declarat public, pentru mass-media că a comis o pretinsă gravă infracțiune, prin care bugetul de stat ar fi fost fraudat cu 33 milioane lei.

În același comunicat se declară „Pentru că faptele fostului șef al acestei direcții, Veaceslav Balacci, întrunesc componentele infracțiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu (art. 327 CP) sau neglijență în serviciu (art. 329 CP), materialele anchetei de serviciu urmează a fi transmise conform competenței pentru luarea deciziei de către Procuratura Generală” (adresa din internet a informației): -http://ziarulnational.md/tudor-balitchi-da-evorba-de-veaceslav-balacci- materialele-anchetei-vor-fi-transmise-procuraturii/; http://unimedia.info/stiri/balitchi-afirma-ca-balacci-a-prejudiciat-statul-cu- 33-de-mln-de-lei-balacci-intimidare-65542.html; -http://www.publika.md/bloggerul-veaceslav-balacci-fost-vames-este-acuzat- 1 de-prejudicierea-bugetului-statului-este-o-intimidare_l 584101 .html); -http://jumal.md/ro/news/un-fost-sef-de-la-vama-ar-fi-prejudiciat-statul-cu- 33-milioane-de-lei-l 156568/; -http://protv.md/stiri/social/fost-sef-de-la-vama-acuzat-ca-ar-fi-prjudiciat- statul-cu-33-de.html; -http://www.prime.md/rom/news/politics/item2537/; http://www.basa.md/ro/societyZl 1580; -http://adevarul.ro/moldova/economiei/un-fost-sef-serviciul-vamal-fraudat- bugetul-stat-33-milioane-lei-l_5232bac5c7b855ff567a4034/index.html.

Notează că la 16.09.2013, a adresat public și a expediat în temeiul art. 15 al Legii nr. 64 din 23.04.2010 o cerere prealabilă pârâtului, prin scrisoare recomandată, în care a solicitat prezentarea probelor, actelor ce constituie suport factologic informațiilor comunicate în presă ce-1 vizează, sau dezmințirea declarațiilor defăimătoare în cazul absenței probelor pertinente în sensul confirmării acuzațiilor grave imputate acestuia, cât și repararea prejudiciului moral pentru lezarea onoarei și demnității. Indică că, prin scrisoarea nr. B-777/13 din 24.09.2013, recepționată la 02.10.2013, Serviciul Vamal a respins cerințele înaintate, fără a prezenta careva acte sau argumente în favoarea declarațiilor denigratoare enunțate pentru presă.

Afirmă că la 17.09.2013, a adresat public și a expediat Procuraturii Generale, în temeiul Legii privind accesul la informație o scrisoare recomandată, în care a solicitat să-i fie aduse la cunoștință dacă există vreo sesizare în sensul art. 263 Cod de Procedură Penală, în contextul comunicatului de presă al pârâtului. La 20 septembrie 2013, prin scrisoarea nr. 16-1-70/13-2466 Procuratura Generală l-a informat despre lipsa unei calități procedurale, fapt ce atestă lipsa unui dosar sau act al organelor de resort, statuând drept false și lipsite de suport juridic acuzațiile adresate.

Consideră reclamantul că, acuzațiile mediatizate de presă a comiterii pretinselor infracțiuni de depășire a atribuțiilor de serviciu în contextul art. 327, 329 Cod Penal RM și prejudicierea bugetului de stat cu sume considerabile în valoare de 33 milioane lei, cât și declarațiile privind expedierea dosarului și rezultatelor anchetei desfășurate în lipsa de cunoștință de cauză, atestă caracterul denigrator al informațiilor, care i-au afectat iminent autoritatea și imaginea în fața colegilor, rudelor, prietenilor, după o carieră de succes de aproape 10 ani în organele serviciului vamal. Menționează reclamantul că, acuzațiile privind comiterea infracțiunilor de neglijentă și abuz în serviciu relevă atât o încălcare gravă a principiului prezumției nevinovăției, dar și indubitabil au caracter denigrator, de răzbunare și lezează premeditat onoarea, demnitatea și imaginea profesională.

Mai consideră Balacci Veaceslav că, declarațiile denigratoare ale pârâtului din data de 13.09.2013, i-au afectat iminent imaginea profesională, provocându-i prejudicii materiale incomensurabile, deoarece activa în calitate de specialist în domeniul vămuirii în cadrul ÎCS „Delamode Moldova” SRL, iar în consecința declarațiilor din presă vis-a-vis de fraudarea bugetului de stat, comiterea pretinselor grave infracțiuni și aluziile la posibila inițiere a unei proceduri de urmărire penală au creat premise nefavorabile dezvoltării carierii în cadrul companiei și a fost pus în situația de a rezilia contractul individual de muncă nr. 19 în vederea evitării afectării imaginii ÎCS „Delamode Moldova SRL”, fapt ce i-a provocat prejudicii materiale și instabilitate financiară.

2 Totodată, menționează că asupra extraselor de pe paginile web cu referire la comunicatul din 13.09.2013, cât și subsolul paginii, conțin comentarii, mesajele jignitoare și denigratoare, a diferitor cititori, vizitatori ai paginilor web. Mediatizarea în presă din data de 13.09.2013 a acuzațiilor grave imputate au cauzat stare de stres membrilor de familie, care urmau să dea explicații rudelor, la locul de trai vecinilor, colegilor de școală și serviciu despre implicarea în fraudarea bugetului de stat cu 33 milioane lei.

Astfel, comunicatul de presă a Serviciului Vamal al RM din 13.09.13 a generat stare de stres și ingerințe vieții private și este pertinentă luarea în considerație a statutului, fiind cunoscut în societatea ca expert în materie de activitate vamală, broker vamal, consultant juridic, blogger, coleg și un bun familist, aspecte iminent afectate în consecința declarațiilor publice ale pârâtului din data de 13.09.13, instigând și manipulând opinia publică, fără a prezenta careva probe sau argumente, încălcând grav dreptul la replică și prezumția nevinovăției. Potrivit cererii de modificare a acțiunii, reclamantul și-a concretizat cerințele, majorând pretențiile de la 5 033,33 lei la 33 333,33 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 10 septembrie 2015, cererea de chemare în judecată a fost respinsă. Pentru a hotărî astfel, prima instanță prin prisma Legii nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare, a conchis că reclamantul nu s-a conformat cerințelor impuse de lege și a omis termenul de prescripție pentru apărarea drepturilor sale. La 24 septembrie 2015, Balacci Veaceslav a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 10 septembrie 2015, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016 s-a respins apelul declarat de către Balacci Veaceslav și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 10 septembrie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Balacci Veaceslav a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 10 septembrie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri privind constatarea informațiilor expuse în presă la data de 13 septembrie 2013 de către intimat, drept defăimătoare pentru onoarea, demnitatea și reputația profesională.

Mai solicit recurentul dezmințirea informațiilor relatate în comunicatul de presă din 13 septembrie 2013 prin publicarea și difuzarea în condiții similare, prin 3 aceiași modalitate, inclusiv pe pagina oficială web a Serviciului Vamal, a următorului text de dezmințire a informației defăimătoare: „La data de 13 septembrie 2013 directorul general al Serviciului Vamal Tudor Balițchi a declarat public, pentru mass-media, informații defăimătoare pentru onoarea, demnitatea și reputația profesională a dlui Balacci Veaceslav, care nu corespund realității, fapt pentru care instituția își prezintă scuzele de rigoare”. De asemenea cere încasarea din contul intimatului, în beneficiul său a sumei de 33 333.33 lei cu titlu de prejudiciu moral provocat prin publicarea informațiilor defăimătoare, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a recurentului, încasarea cheltuielilor de judecare a cauzei, sub forma taxei de stat achitate, în cuantum de 2 473,50 lei.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 04.02.2016 a fost expediată recurentului la data de 22.02.2016. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 20.04.2016 în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural pertinente cauzei. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 4 Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Balacci Veaceslav asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Balacci Veaceslav ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de către Balacci Veaceslav se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 5