2ra-1371/16 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organului de urmarire penala

Prima instanță: Judecătoria sectorului Buiucani, municipiul Chișinău, Judecător – Alexandra Negru

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Domnica Manole, Ștefan Niță, Angela Bostan

Dosar nr.2ra-1371/16

ÎNCHEIERE

22 iunie 2016 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas

Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Silvia

Iftodi împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor și Procuraturii

sectorului Centru municipiul Chișinău, privind încasarea prejudiciului și obligarea

prezentării scuzelor oficiale,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016, prin care a fost

admis apelul Silviei Iftodi,

a con st at at:

La 31 ianuarie 2015 Silvia Iftodi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor și Procuraturii sectorului

Centru municipiul Chișinău, solicitînd încasarea din contul statului a sumei de

5 000 (cinci mii lei) cu titlu de prejudiciu material, suma de 300 000 (trei sute mii)

lei cu titlu de prejudiciu moral și obligarea Procuraturii de a prezenta scuze oficiale

prin intermediul unei scrisori.

În motivarea cererii a indicat că la 21 mai 2012 Procuratura sectorului Centru

municipiul Chișinău a emis ordonanța pe cauza penală nr.2008011360, prin care au

fost revocate măsurile procesuale de constrângere și s-a încetat urmărirea penală în

privința Silviei Iftodi.

La 11 august 2014, prin scrisoarea de confirmare nr.27-2008011360 a luat

cunoștință cu ordonanța din 21 mai 2012, în urma examinării cererii prin care a

solicitat să fie informată privind situația pe acest dosar. Cînd s-a dispus scoaterea

de sub urmărire penală, Silvia Iftodi nu a fost contactată și nici nu a fost informată

de acest fapt de către reprezentanții organului de urmărire penală.

A mai indicat că începînd cu 22 octombrie 2008, cînd a fost intentată cauza

penală nr.2008011360 și pînă în luna mai 2012, a fost mai multe ori citată și

interogată în calitate de bănuită și învinuită, fiindu-i create probleme și cheltuieli

materiale, disconfort psihologic la locul de lucru și în familie.

1

Consideră că nenumăratele participări la acțiunile de urmărire penală au făcut-o

să se simtă înjosită, umilită, maltratată, permanent fiind în stare de retrăiri

negative, iar timpul pierdut a creat în familie o situație foarte negativă. A fost pe

nedrept învinuită de săvîrșirea unei infracțiuni grave, care fără îndoială s-a expus

asupra stării psihilogice.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani municipiul Chișinău din 04

august 2015 a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată depusă de Silvia

Iftodi împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor și Procuraturii

sectorului Centru municipiul Chișinău, privind încasarea prejudiciului și obligarea

prezentării scuzelor oficiale. A fost obligată Procuratura sectorului Centru ca în

termen de 15 zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii să prezinte, printr-o

scrisoare, Silviei Iftodi, scuze oficiale din partea statului RM, în legătură cu

punerea neîntemeiată a Silviei Iftodi sub învinuire în cadrul cauzei penale

nr.2008011360. În rest, pretențiile formulate de Silvia Iftodi au fost respinse ca

neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016 a fost admis apelul

declarat de Silvia Iftodi. A fost casată hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani

municipiul Chișinău din 04 august 2015 în partea respingerii încasării prejudiciului

moral și emisă o nouă hotărîre, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare

în judecată depusă de Silvia Iftodi. A fost încasat din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova , în beneficiul Silviei

Iftodi suma de 15 000 (cincisprezece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat. În

rest, hotărîrea Judecătoriei sectorului Buiucani municipiul Chișinău din 04 august

2015 a fost menținută.

La 19 aprilie 2016 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2016, solicitînd casarea

deciziei recurate și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie respinsă ca

neîntemeiată acțiunea Silviei Iftodi.

În motivarea cererii a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și

pasibilă a fi casată.

Susține că angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori

judiciare și de urmărire penală sunt necesare unele condiții speciale și anume,

existența faptei ilicite, respectiv, nu orice acțiune a organelor de drept atrage

răspunderea statului. Intimata Silvia Iftodi nu a fost reținută sau arestată, în

privința ei nu a fost aplicată nici o măsură preventivă, nu au fost limitate în

drepturile sale și nici trasă la răspundere penală pentru a încasa prejudiciul de la

bugetul de stat.

Intimata Silvia Iftodi a avut calitatea de bănuită în perioada 30 octombrie 2009

– 30 decembrie 2009 și de învinuită în perioada 14 mai 2012 – 21 mai 2012. În

această perioadă a fost nevoită să se prezinte în fața organului de urmărire penală

2

de 2 ori, iar despre cauza penală nu au fost răspîndite careva informații neveridice,

iar Silvia Iftodi nu a înaintat careva probe concludente prin care să ateste că

bănuiala sa ar fi avut careva efecte negative.

La 13 iunie 2016 Silvia Iftodi a depus referință la recursul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, solicitînd respingerea cererii și menținerea deciziei

instanței de apel.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii și în conformitate cu prevederile Legii, Completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova ca fiind inadmisibil,

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură

Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de

Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale

normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de expunerea circumstanțelor de

fapt și de drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului,

nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma

art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra

reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de judecată.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,

Capitolul XXXVIII, din Codul de Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o

rejudecare a fondului pricinii, avînd un caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

3

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu este

evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod

Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători – Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4