2ra-1729/16 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, procuraturii , cu obligarea de a cere scuze
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, procuraturii , cu obligarea de a cere scuze
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1729/16 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala, procuraturii , cu obligarea de a cere scuze (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Elena Cojocari 2ra– 1729/16
Instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița
Î N C H E I E R E
07 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, – Svetlana Filincova
Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de
către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și al avocatului Dumitru
Carabețchi în interesele recurentei Onofrei Maria ,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Onofrei
Maria împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient
accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului material și
moral cauzat în urma acțiunilor ilicite a organului de urmărire penală și
procuraturii și obligarea de a cere scuze oficiale,
c o n s t a t ă:
La data de 22 iunie 2015 reclamanta Onofrei Maria a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, solicitînd încasarea I
din bugetul de stat a sumei de 5000 lei, prejudiciul material pentru cheltuielile
de asistență juridică și a prejudiciului moral în mărime de 1 000 000 lei, precum
și obligarea Procuraturii raionului Ialoveni să-și ceară scuze oficiale.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 16.07.2007 Procuratura
raionului Ialoveni a dispus pornirea urmăririi penale în privința Măriei Onofrei
și a altor persoane, în baza art. 165 alin. (2) lit. d) din Codul Penal.
A menționat că, după pornirea urmăririi penale au fost efectuate mai multe
acțiuni ilegale în privința acesteia. Inițial a fost recunoscută în calitate de bănuită
pe cauza respectivă.
Ulterior, a fost pusă sub învinuire, incriminîndu-i comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) din Codul penal.
La 26.11.2013 i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire
în baza art. 165 alin. (2) lit. d) din Codul Penal fiind reținută pentru 72 de ore.
Tot atunci, a fost audiată suplimentar, cu privire la învinuirea înaintată și, într-un
final prin ordonanța procurorului, Onofrei Maria a fost scoasă de sub urmărire
penală, pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d ) din Codul penal, la fel a fost dispusă
clasarea cauzei penale, și încetarea de drept a măsurii preventive - reținerea pe
72 de ore, aplicată în privința învinuitei, care potrivit principiului general nici o
persoană nevinovată nu poate fi atrasă la răspundere penală prin încălcarea
intenționată a normelor procedurale și materiale.
După cum a fost stabilit, necătînd la circumstanțele cauzei care în mod
evident demonstrau faptul nevinovăției reclamantei, aceasta a fost ținută în
calitate de bănuită și vinovată, pe un termen de mai mult de 6 ani, din momentul
pornirii urmăririi penale - 16.07.2007, pînă la data emiterii ordonanței de
scoatere de sub urmărire penală 09.12.2013.
În tot acest, timp Onofrei Maria a fost audiată în nenumărate rînduri, atît în
calitate de bănuită, cît și în calitate de învinuită, în baza art.165 alin. (2) lit. d)
din Codul Penal. Atît în timpul urmăririi penale cît și înainte de audierile
efectuate de procuratură, aceasta a retrăit sentimente de frică și anxietate, care se
răsfrîng asupra ei pînă în prezent.
Totodată, în perioada pornirii urmăririi penale, reclamanta activa în calitate
de administrator, la firma turistică „Onofrei Zodiac”, post de conducere, ce
presupune o reputație ireproșabilă, însă a fost grav prejudiciată de acțiunile
ilegale ale procuraturii și organului de urmărire penală, situația respectivă, fiind
făcută publică, ea a ajuns subiect de discuții nu numai în cadrul întreprinderii
enunțate dar și în întreg orașul Vulcănești.
Afirmă că, prin faptul reținerii Măriei Onofrei de către Procuratura raionului
Ialoveni, i-au fost grav încălcat dreptul constituțional prevăzut de art. 25 alin.(l)
din Constituția RM care statuează că, libertatea individuală și siguranța
persoanei sunt inviolabile, drepturi care sunt apărate și de art. 5 pct. 1 din
Convenția Europeană cu privire la Drepturile Omului, care stipulează că, orice
persoană are dreptul la libertate și la siguranță. Nimeni nu poate fi lipsit de
libertatea sa.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 iunie 2015 s-a
atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM.
Solicită reclamanta încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul său
a sumei de 5000 lei cu titlu de prejudiciu material și încasarea sumei de 1 000
000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuieli de asistență juridică.
Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 octombrie 2015 s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Onofrei Maria,
împotriva Ministerului Justiției al RM și intervenientul accesoriu Procuratura
Generală a RM cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat în
urma acțiunilor ilicite de către organul de urmărire penală și procuratură și
obligarea de a cere scuze. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul
Ministerului Justiției al RM în folosul Măriei Onofrei prejudiciul moral cauzat
conform Legii nr. 1545 din 25.02.1998 în sumă de 10 000 lei. în rest, cerința
reclamantei Onofrei Maria s-a respins, ca fiind neîntemeiată (f.d.71-78).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2016, au fost respinse
apelurile declarat de către Ministerul Justiției al RM, Procuratura Generală al
RM și de către Onofrei Maria, reprezentată de avocatul Dumitru Carabețchi cu
menținerea hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 octombrie
2015 (f.d. 136-146).
La 31 mai 2016, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei
Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Buiucani
mun. Chișinău din 20 octombrie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să
fie respinsă acțiunea înaintată de către Onofrei Maria integral .
În motivarea cererii de recurs a invocat că hotărîrile instanțelor
judecătorești sunt ilegale și neîntemeiate, deoarece au fost emise cu interpretarea
eronată a legii, cît și cu aprecierea arbitrară a probelor(f.d149-157).
La data de 08 iunie 2016, avocatul Dumitru Carabețchi reprezentantul
recurentei Onofrei Maria a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,
solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău
din 02 martie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20
octombrie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă integral
acțiunea înaintată de către Onofrei Maria.
În motivarea recursului a indicat că atît instanța de fond cît si instanța de
apel la pronunțarea hotărîrilor au comis încălcări esențiale și nu au aplicat legea
care trebuia aplicată, aplicînd eronat normele de drept material.
La data de 01 iulie 2016, Procuratura Generală a depus referință, indicînd că
cu recursul declarat de către Onofrei Maria nu sunt deacord, î-l consideră ca
neîntemeiat și care urmează a fi declarat ca fiind inadmisibil.
Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererile
de recurs, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Ministerul
Justiției al Republicii Moldova și al avocatului Dumitru Carabețchi în interesele
recurentei Onofrei Maria nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei
instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Ministerul
Justiției al Republicii Moldova și al avocatului Dumitru Carabețchi în interesele
recurentei Onofrei Maria, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenții nu a invocat nici un temei care ar indica la
ilegalitatea deciziei instanței de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra
fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie
temei de casare a actelor recurate.
Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței
CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie
1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursurile declarate de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și al
avocatului Dumitru Carabețchi în interesele recurentei Onofrei Maria ca fiind
inadmisibile.
În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440
alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Ministerul
Justiției al Republicii Moldova și al avocatului Dumitru Carabețchi în interesele
recurentei Onofrei Maria.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Svetlana Filincova
Judecători Dumitru Mardari
Maria Ghervas