2r-506/16 — încasarea prejuddiciului material și declararea nulității unei clauze contractuale

2r-506/16 — încasarea prejuddiciului material și declararea nulității unei clauze contractuale (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: A. Malîi dosarul nr. 2r-506/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță

D E C I Z I E

15 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către Baltaga Victor și Baltaga Angela,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale

„EuroCreditBank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Baltaga Victor și Baltaga

Angela, intervenient accesoriu Societatea Comercială „Geomin-Exim” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Baltaga Victor și Baltaga

Angela împotriva Băncii Comerciale „EuroCreditBank” Societate pe Acțiuni,

intervenient accesoriu Societate cu Răspundere Limitată „Geomin-Exim” cu privire

la repararea prejudiciului material și declararea nulității unei clauze din contractul de

ipotecă,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, prin care nu

s-a da curs cererilor de apel declarate de Baltaga Victor, Baltaga Angela și Banca

Comercială „EuroCreditBank” Societate pe Acțiuni,

c o n s t a t ă :

La 27 ianuarie 2014, BC „EuroCreditBank” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Baltaga Victor și Baltaga Angela cu privire la repararea

prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că în baza contractului de credit nr. CL 1168-

498 din 03 martie 2011, modificat prin Acordul adițional nr. 1 din 10 mai 2012 și

contractului de credit nr. CL 1169-978 din 03 martie 2011, modificat prin Acordul

adițional nr. 1 din 04 noiembrie 2011 și Acordul adițional nr. 2 din 10 mai 2012, a

acordat SC „Geomin-Exim” SRL un credit bancar în sumă de 760 000,00 lei, cu

scadența la data de 01 martie 2013, și respectiv 60 000 euro, cu scadența la data de

01 martie 2013.

Menționează că executarea corespunzătoare a obligațiilor SC „Geomin-Exim”

SRL față de BC „EuroCreditBank” SA conform Contractelor de credit a fost

asigurată cu ipoteca bunurilor imobile, situate în or. Căușeni, extravilan ce aparțin cu

drept de proprietate comună în devălmășie soților Baltaga Victor și Angela și anume

bunurile cu:

nr. cadastral 2701220.310 - teren agricol cu suprafața totală de 6,2581 ha în

hotarele generale,

nr. cadastral 2701220.310.01 - construcție situată pe terenul indicat, cu

suprafața totală la sol de 70,2 m.p.,

nr. cadastral 2701220.310.02 - construcție situată pe terenul indicat, cu

suprafața totală la sol de 1 045,3 m.p.,

nr. cadastral 2701220.310.03 - construcție situată pe terenul indicat, cu

suprafața totală la sol de 1035,6 m.p.,

nr. cadastral 2701220.310.04 - construcție situată pe terenul indicat, cu

suprafața totală la sol de 80,3 m.p.,

nr. cadastral 2701220.310.06 - construcție situată pe terenul indicat, cu

suprafața totală la sol de 454,00 m.p.,

nr. cadastral 2701220.310.07 - construcție situată pe terenul indicat, cu

suprafața totală la sol de 968,9 m.p.,

nr. cadastral 2701220.310.08 - construcție situată pe terenul indicat, cu

suprafața totală la sol de 793,4 m.p., fiind specificat, că bunurile imobile ipotecate

menționate aparțin debitorilor ipotecari Baltaga Victor și Baltaga Angela cu drept de

proprietate comună în devălmășie.

Indică că contractul de ipotecă nr. 1760 din 03 martie 2011, a fost autentificat

de notarul public Andrei Bloșenco, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la OCT

Căuseni cu nr. cadastral 2701220.310.01, 02, 03, 04, 06, 07, 08 (nr. 2701/11/2223

din 03 martie 2011) și modificat ulterior prin Acordul adițional cu nr. 12262

(nr.2701/12/1110 din 03 februarie 2012).

Susține că debitorul SC „Geomin-Exim” SRL nu a executat corespunzător

obligațiile sale aferente contractelor de credit, iar prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni

din 29 ianuarie 2013, debitorii ipotecari Baltaga Victor și Baltaga Angela au fost

deposedați de bunurile ipotecate.

După devenirea irevocabilă a hotărîrii judecătorești, reprezentanții băncii s-au

deplasat la locul de aflare a bunurilor ipotecate unde au stabilit că în mare parte

bunurile imobile ipotecate au fost demolate, iar din acest motiv se află în situația

unei diminuări intenționate de proporții a valorii (stării) bunurilor ipotecate, deoarece

acestea nu mai prezintă interes și nu mai pot fi utilizate după destinație în calitate de

complex de grajduri de creștere a animalelor cu toată infrastructura necesară pentru

potențialii cumpărători.

Indică că faptul demolării bunurilor ipotecate și anume: cu nr. cadastral

2701220.310.01 (parțial), 2701220.310.02, 27001220.310.06, 2701220.310.07

(integral), a fost constatat de către executorul judecătoresc Neruță Anatolie, prin

procesul-verbal din 05 decembrie 2013 întocmit în temeiul art. 25 Cod de executare.

Mai menționează reclamantul că deși, în conformitate cu pct. 11.3 din

contractul de ipotecă, art. 477 alin. (6) Cod civil, art. 48 din Legea cu privire la gaj și

art. 21 din Legea cu privire la ipotecă, în cazul pericolului de pieire sau deteriorare a

bunului imobil ipotecat sau a unei părți din el, debitorii ipotecari au obligația să

informeze despre aceste circumstanțe creditorul ipotecar, Baltaga Victor și Baltaga

Angela, nu au respectat clauzele și prevederile legale respective și nu au informat

creditorul ipotecar despre intenția de demolarea bunurilor ipotecate.

Susține reclamantul că prin scrisorile nr. 030202-04/5196 și nr. 030202-

04/5197 din 12 decembrie 2013, în scopul respectării procedurii prealabile de

soluționare a litigiului, a somat debitorii ipotecari Baltaga Victor și Baltaga Angela,

despre faptul că în cazul în care nu va fi instituită ipoteca asupra altor bunuri imobile

sau nu va fi reparat prejudiciul material cauzat băncii în limita datoriei existente a SC

„Geomin-Exim” SRL față de bancă proporțional valorii bunurilor ipotecate demolate,

banca își rezervă dreptul de a se adresa în instanța de judecată competentă pentru a

cere repararea prejudiciului cauzat băncii în urma acțiunilor/inacțiunilor debitorilor

ipotecari, însă careva acțiuni în acest nu au fost întreprinse.

La fel, remarcă că demolarea ilegală a bunurilor imobile ipotecate continuă

pînă în prezent, iar prin Raportul de evaluare nr. 4099/1213 din 10 decembrie 2013,

efectuat de către agenția imobiliară SC „Soclu” SRL, s-a stabilit, că valoarea de piață

a bunurilor imobile ipotecate rămase după demolare la data evaluării constituie

655 000, 00 lei.

Astfel, reclamantul consideră că se află în prezența unei diminuări

considerabile a stării bunurilor imobile ipotecate, deoarece acestea nu mai prezintă

interes ca complex de grajduri de creștere a animalelor pentru potențiali cumpărători

și respectiv, nu mai pot fi comercializate la prețul de piață menționat în pct. 6 al

contractului de ipotecă (5112344,00 lei).

Mai mult decît atît, invocă că debitorii ipotecari Baltaga Victor și Baltaga

Angela au acționat cu vinovăție față de bancă or, vinovăția prezintă neluarea de către

debitor a tuturor măsurilor posibile pentru preîntîmpinarea urmărilor negative a

comportamentului său, măsuri ce se impun a fi luate în vederea executării

corespunzătoare a obligației și care trebuie raportate la nivelul de precauție și

diligentă, necesare în asemenea împrejurări.

În drept, își întemeiază cerințele în baza art. art. 315, 513 alin. (1), 514, 572

alin.(1), 668 alin. (1), 1398 Cod civil, art. 49 alin. (2) din Legea cu privire la gaj.

Solicită, încasarea în mod solidar din contul lui Baltaga Victor și Baltaga

Angela a prejudiciului material în sumă de 1 097 622,83 lei și 79 416 euro și a taxei

de stat în sumă de 50 000 lei.

La 16 septembrie 2014, BC „EuroCreditBank” SA, a înaintat cerere de

concretizare a cerințelor și reducere a pretențiilor, solicitînd încasarea în mod solidar

din contul lui Baltaga Victor și Baltaga Angela a prejudiciul material în sumă de

630 622, 83 lei și 79 416,09 euro.

La 28 mai 2016 Baltaga Victor și Baltaga Angela, reprezentați de avocatul

Turceac Ivan au depus acțiune reconvențională împotriva BC „EuroCreditBank” SA

cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii au invocat că prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 29

ianuarie 2013, s-a dispus transmiterea silită din posesia lor în posesia BC

„EuroCreditBank” SA a bunurilor imobile ipotecate, și anume a terenului agricol cu

suprafața de 6,2581 ha cu toate construcțiile indicate pe teren, situate în or. Căușeni,

extravilan, înregistrate cu nr. cadastrale: 2701220.310.01, 02, 03, 04, 06, 07, 08,

pentru comercializare în scopul achitării datoriilor aferente contractului de credit;

evacuarea silită a lor și a SC „Geomin Exim” SRL din bunurile imobile ipotecate și a

bunurilor imobile care nu au fost gajate în favoarea BC „EuroCreditBank” SA, fără

acordarea altui spațiu și încasarea în mod solidar din contul dînșilor a cheltuielilor de

judecată.

Ulterior, prin încheierea din Judecătoriei Căușeni din 27 februarie 2013 privind

corectarea greșelilor din hotărîre, s-a dispus, că al doilea aliniat din dispozitivul

hotărîrii Judecătoriei Căușeni din 20 ianuarie 2013 va avea conținutul de: a evacua

silit pe Baltaga Victor și Baltaga Angela și SC „Geomin Exim” SRL din bunurile

imobile ipotecate fără acordarea altui spațiu locativ, precum și evacuarea bunurilor

mobile care nu au fost gajate în favoarea BC „EuroCreditBank” SA.

Menționează că hotărîrea judecătorească a rămas irevocabilă, iar ca rezultat al

cererii BC „EuroCreditBank” SA din 04 iulie 2013, Judecătoria Căușeni la 08 iulie

2013 a expediat în adresa lor titlul executoriu, iar la 24 iulie 2013 BC

„EuroCreditBank” SA, în calitate de creditor ipotecar a adresat către OCT Căușeni,

filiala ÎS Cadastru preavizul nr. 030202-04/2554 privind intenția de executare a

dreptului de ipotecă în termen de 20 zile calendaristice.

Astfel, indică că la data înregistrării preavizului, dînșii au fost evacuați din

imobilul gajat fără a opune rezistență.

Susțin că la expirarea termenului de 20 de zile, și anume de la data de 24 iulie

2012, BC „EuroCreditBank” SA a intrat deplin în exercitarea dreptului de gaj asupra

bunurilor imobile și deși, era obligat, nu a acționat cu diligentă și bună-credință, în

strictă conformitate cu prevederile art. 75 din Legea cu privire la gaj nr. 449 din 30

iulie 2001 și art. art. 488 alin.(2), 491 Cod civil, și nu a vîndut bunul ipotecat fără

tergiversări nejustificate în condiții și la un preț comercial rezonabil, ținînd cont de

interesele majore ale debitorului ipotecar.

Prin urmare, consideră că BC „EuroCreditBank” SA de la momentul

înregistrării preavizului în data de 24 iulie 2012 și pînă la 05 decembrie 2013, cînd a

fost întocmit de către executorul judecătoresc procesul-verbal de constatare a

demolării bunurilor, nu a întreprins acțiuni în vederea păstrării, conservării și

întreținerii bunului, în pofida obligației stabilite în acest sens în art. 48 alin. (2), 51

alin. (1) din Legea cu privire la gaj, precum și nu a informat debitorii ipotecari despre

pericolul pieirii sau deteriorării bunului.

Iar, prin scrisoarea nr. 030303-04/4073 din 05 septembrie 2014 BC

„EuroCreditBank” SA i-a informat despre faptul executării dreptului de ipotecă, prin

vînzarea bunurilor imobile unei persoane terțe prin negocieri directe la prețul de

467 000 lei.

În acest sens, relatează că creditorul ipotecar a acționat contrar prevederilor art.

75 din Legea cu privire la gaj, pe motiv, că nu a convenit vînzarea imobilelor cu

debitorii ipotecari, a realizat comercializarea imobilelor la un preț mai mic de circa

nouă ori decît valoarea de piață estimată și de circa trei ori mai mic decît valoarea

convenită de părți la momentul instituirii gajului.

Avînd în vedere, că potrivit Raportului de evaluare a bunurilor imobile

ipotecate nr. 164 din 15 iulie 2010, valoarea de înlocuire constituia 5 298 377 lei,

valoarea de piață constituia 5 112 344 lei, valoarea de lichidare constituia 3 578 641

lei, iar prețul evaluat de părți constituia 1 635 000 lei, prin vînzarea bunurilor imobile

la prețul de 467 000 lei, BC „EuroCreditBank” SA le-a prejudiciat interesele

patrimoniale cu suma de 3 111 641 lei, calculată din valoarea de lichidare, sumă care

în opinia lor ar putea acoperi toate creanțele, care potrivit cererii de chemare în

judecată sunt de 630622,83 lei și 79416,83 euro, or, convertite în lei potrivit cursului

BNM din 28 mai 2015 (19,65 lei/1 euro), constituie 2 191 148, 99 lei, fiind posibil și

un surplus de 920 492 lei.

În drept își întemeiază cerințele în baza prevederilor Legii cu privire la gaj,

Legii cu privire la ipotecă și Codului civil.

Solicită încasarea din contul BC „EuroCreditBank” SA a prejudiciului material

în sumă de 3 111 641 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 26 iunie 2015 a fost

refuzat în primirea acțiunii reconvenționale.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2015 a fost admis

recursul declarat de Baltaga Victor și Baltaga Angela, casată încheierea primei

instanțe și remisă cauza în aceeași instanță pentru examinarea în fond.

La 11 februarie 2016, Baltaga Victor și Baltaga Angela au depus cerere

reconvențională suplimentară prin care suplimentar la cerințele invocate în cererea

reconvențională inițială, au solicitat declararea drept lipsit de efect juridic pct. 12

alin. (3) din contractul de ipotecă nr. 1760 din 03 martie 2011.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 11 februarie 2016,

acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost respinse ca neîntemeiate,

totodată, fiind încasat în mod solidar din contul lui Baltaga Victor și Baltaga Angela

în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 25 000 lei.

La 12 februarie 2016, Baltaga Victor și Baltaga Angela au declarat apel

nemotivat împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea apelului, casarea

hotărîrii primei instanțe în partea respingerii cerințelor acțiunii reconvenționale cu

emiterea unei noi hotărîri în această parte prin care cerințele să fie admise integral.

La 03 martie 2016, BC „EuroCreditBank” SA, la fel, a declarat apel nemotivat

împotriva hotărîrii primei instanțe solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, nu s-a dat curs

cererilor de apel depuse de Baltaga Victor, Baltaga Angela și BC „EuroCreditBank”

SA, fiind acordat apelanților un termen rezonabil de 10 zile din momentul

recepționării încheierii pentru depunerea cererilor de apel motivate și achitării taxei

de stat: BC „EuroCreditBank” SA în valoare de 37 500 lei, iar Baltaga Victor și

Baltaga Angela în valoare de 18 750 lei cu prezentarea bonului de plată instanței de

apel. Totodată, a fost dispusă convocarea ședinței de judecată pentru data de 19 mai

2016 ora 12.00 și s-a adus la cunoștință apelanților că dacă nu vor îndeplini în termen

indicațiile menționate, cererile de apel nu vor fi considerate depuse și vor fi restituite.

La 22 aprilie 2016, Baltaga Victor și Baltaga Angela, au declarat recurs

împotriva încheierii instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea

încheierii contestate în partea ce ține de obligarea lor la achitarea taxei de stat în

valoare de 18 750 lei cu emiterea unei noi decizii în acest sens, prin care să fie scutiți

integral de la plata taxei de stat în legătură cu situația materială precară, cu restituirea

pricinii spre rejudecare în instanța de fond.

În motivarea recursului au invocat că încheierea instanței de apel în partea

contestată este ilegală.

Astfel, invocînd prevederile art. 5 CPC, și art. 20 din Constituția RM care

reglementează accesul liber la justiție, indică că la emiterea încheierii, instanța de

apel a lăsat fără apreciere faptul că dînșii sunt în imposibilitatea de a achitat suma de

18 750 lei cu titlu de taxă de stat, deoarece au situația materială precară, or, în cazul

în care taxa de stat se impune sub orice formă accesul liber la justiție este îngrădit.

Indică că la examinarea cauzei în instanțe de fond, au prezentat probe și

dovezi incontestabile ce confirmă imposibilitatea achitării taxei de stat și anume

certificat nr.150 din 15 aprilie 2016 eliberat de către Agenția Pentru Ocuparea Forței

de Muncă a mun. Chișinău, prin care se confirmă statutul de șomer al lui Baltaga

Victor, și certificatul din 19 aprilie 2016, prin care se confirmă că Baltaga Angela,

este angajată în cadrul Direcția Cultură a Primăriei mun. Chișinău și are un salariu

mediu pe economie de circa 6000 lei.

Or, în astfel de circumstanțe, sunt în imposibilitate să achite taxa de stat în

suma impusă de instanță.

Totodată, invocînd prevederile art. 85 alin.(4) CPC indică că întrucît nu au

avut posibilitate de a prezenta dovezile și înscrisurile necesare pentru a fi scutiți de la

plata taxei de stat in instanță de apel, consider că sunte în drept să prezinte

înscrisurile respective instanței de recurs pentru a decide asupra eliberării de la plata

taxei de stat sau a unei părți din ea, în legătură cu faptul că situația materială a

apelanților-recurenți este precară.

Mai indică recurenții că încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel a

fost emisă în lipsa lor și i-a devenit cunoscută doar la data de 14 aprilie 2016,

considerînd, astfel, că recursul este depus în termenul legal.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

După cum atestă din materialele cauzei copia încheierii instanței de apel din 31

martie 2016, a fost expediată în adresa părților, inclusiv lui Baltaga Victor și Baltaga

Angela, fapt ce se atestă prin scrisoare de însoțire nr. 2a-1286/16 (f.d. 30), însă care

nu este datată, iar materialele cauzei nu conțin date ce ar confirma recepționare

acesteia de către destinatari.

Totodată, este de menționat că deși recursul declarat de către Blataga Victor și

Batlaga Angela a fost înregistrat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 22

aprilie 2016, materialele cauzei conțin plicul de expediere, prin care se confirmă că

cererea de apel a fost depusă prin intermediu oficiului poștal la data de 08 aprilie

2016 (f.d. 43).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenții Balataga Victor și Baltaga

Angela s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva încheierii

instanței de apel din 31 martie 2016 în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și

a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Din conținutul recursului declarat rezultă că recurenții Baltaga Victor și

Baltaga Angela, invocă dezacordul cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 31

martie 2016, doar în partea ce ține de obligarea lor la achitarea taxei de stat în sumă

de 18 750 lei, pentru depunerea cererii de apel.

Conform art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile

prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat,

instanța de apel, dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Astfel, din materialele cauzei, rezultă cu certitudine că la data de 12 februarie

2016 Baltaga Victor și Balataga Angela au depus apel nemotivat împotriva hotărîrii

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 11 februarie 2016, fără a achita taxa de stat

la depunerea apelului în conformitate cu art. 364 alin. (1) CPC, care direct indică că

cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă,

cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

Conform art. 84 CPC RM, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare

în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea

vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești,

cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind

executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea

de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești.

Iar, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. j) al Legii taxei de stat nr.

1216 din 03 decembrie 1992 pentru cererea de apel împotriva hotărîrilor instanțelor

judecătorești taxa de stat se stabilește în cuantum de 75 % din taxa ce urmează a fi

plătită la depunerea cererii de chemare în judecată, sau altei cereri (plîngeri), iar în

cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75 % din taxa calculată din suma contestată.

Raportînd la caz prevederile legale enunțate, instanța de recurs reține că

instanța de apel stabilind că apelantul nu a prezentat apelul motivat și nu achitat taxa

de stat la depunerea cererii de apel, prin prisma prevederile art. 368 alin. (1) CPC

întemeiat a dispus, prin încheierea din 31 martie 2016, de a nu da curs cererii de apel

depusă de către Baltaga Victro și Baltaga Angela, acordîndu-le ultimilor un termen

pentru prezentarea apelului motivat și dovezii de plată a taxei de stat în mărime de

18 750 lei.

În acest context, nu constituie temei de admitere a recursului și casare a

încheierii instanței de apel, argumentele recurenților precum că sunt în imposibilitate

să achite taxa de stat în sumă de 18 750 lei, deoarece la depunerea cererii de apel,

recurenții nu au prezentat probe ce ar confirma imposibilitatea achitării taxei de stat

pentru depunerea cererii de apel și nu au solicitat instanței scutirea de la plata taxei de

stat, amînarea sau eșalonarea plății taxei de stat în condițiile art. 85 alin. (4) și art. 86

CPC.

De altfel, Colegiul apreciază critic și invocările recurenților precum că

încheierea contestată a fost emisă pînă la prezentarea apelului motivat, iar dînșii nu

au avut posibilitate de a prezenta probele și dovezile necesare pentru a fi scutiți de la

plata taxei de stat, întrucît, odată cu emiterea încheierii de a nu da curs cererii de

apel, instanța de apel nu i-a lipsit apelanții de dreptul de a depune o cerere cu privire

la scutirea, amînarea sau eșalonarea plății taxei de stat, cu anexarea probelor în sensul

dat.

Respectiv, ceea ce privește solicitarea recurenților cu privire la scutirea de la

plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, instanța de recurs relevă că cerința dată

urmează a fi înaintată în instanța de apel, care este competentă de a o examina, cu

anexarea probelor ce confirmă situația materială dificilă.

În acest context Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și faptul că în situația din

speță, prin concluzia instanței de apel de a nu da curs cererii de apel, nu se încalcă

dreptul recurentei privind liberul acces la justiție, prevăzut atît de legislația internă cît

și de internațională, iar argumentele recurenților în acest sens, sunt neîntemeiate.

Or, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin practica sa constantă de

nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept

absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), ci unul

care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de

nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28

mai 1985).

Însă limitările sunt în concordanță cu art. 6 parag. 1 CEDO, decît dacă acestea

urmăresc un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între

mijloacele folosite și scopul urmărit. (cauza Bellet vs France §-31, Garcia

Manibardo vs Spain §-44).

Astfel, la caz Colegiul reține că în situația din speță limitările instituite de

legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel

corespunde cerințelor prevăzute de art. 6§1 CEDO privind dreptul de acces la un

tribunal și corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa:

- cerința privind scopul legitim al limitării – este îndeplinită, avînd în vedere că

întindere acestor taxe este stabilită sub forma unui procent din valoarea aflată în

litigiu și fiind instituit un plafon maxim de care nu poate trece mărimea taxei de stat

chiar dacă valoarea acțiunii este mai mare, iar CEDO a confirmat că aceste taxe

privesc buna administrare a justiției și vizează atît descurajarea justițiabililor în

formularea unor cereri, abuzive cît și asigurarea de fonduri pentru funcționarea

justiției.( cauza Weissman și alții împotriva României §-35, Tolstoy Miloslavsky v.

the United Kingdom §-61 )

- raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul

urmărit, pentru a stabili dacă este respectat acest raport rezonabil între impunerea

plății taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și scopul legitim

urmărit privind buna administrare a justiției, descurajarea justițiabililor în formularea

unor cererii, abuzive cît și asigurarea de fonduri pentru funcționarea justiției urmează

să cercetăm următorii factori și anume - cuantumul sumei ce trebuie plătit de

reclamanți raportat la veniturile sale.

Față de cele ce preced și avînd în vedere faptul că încheierea în partea recurată

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurenți sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, în partea ce ține de obligarea

apelanților Baltaga Victor și Baltaga Angela la achitarea taxei de stat la depunerea

cererii de apel.

În partea, legalității încheierii nominalizate, prin care nu s-a dat curs cererii de

apel depuse de către BC „EuroCreditBank” SA și s-a acordat apelanților Baltaga

Victor și Baltaga Angela un termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii,

pentru prezentarea apelului motivat, instanța de recurs nu se pronunță pe motiv că în

această parte încheierea nu a fost contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), CPC, completul Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către Baltaga Victor și Baltaga Angela.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „EuroCreditBank”

Societate pe Acțiuni împotriva lui Baltaga Victor și Baltaga Angela, intervenient

accesoriu Societatea Comercială „Geomin-Exim” Societate cu Răspundere Limitată

cu privire la repararea prejudiciului material, și încasarea cheltuielilor de judecată și

la cererea reconvențională a lui Baltaga Victor și Baltaga Angela împotriva Băncii

Comerciale „EuroCreditBank” Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Societate

cu Răspundere Limitată „Geomin-Exim” cu privire la repararea prejudiciului material

și declararea nulității unei clauze din contractul de ipotecă, în partea în care nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de Baltaga Victor și Baltaga Angela și s-a acordat

apelanților Baltaga Victor și Baltaga Angela, termen pentru achitarea taxei de stat la

depunerea cereri de apel în valoare de 18 750 lei.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Dumitru Mardari