2ra-982/16 — declararea nulității contractului de donație și a contractului de vînzare-cumpărare

2ra-982/16 — declararea nulității contractului de donație și a contractului de vînzare-cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: L. Lupașcu dosarul nr. 2ra-982/16

instanța de apel:T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc

D E C I Z I E

15 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Vacari Eugenia,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Eugeniei Vacari împotriva

Anisiei Rotari și Liviei Leporda cu privire la declararea nulității contractului de

donație și la cererea suplimentară a Eugeniei Vacari împotriva Liviei Leporda și

Iacuboi Eugeniu, intervenient accesoriu Notarul public Mînza Tamara cu privire la

declararea nulității actului juridic,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2015, prin care a fost

respins apelul declarat de către Vacari Eugenia și menținută hotărîrea Judecătoriei

Drochia din 07 septembrie 2015 prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 04 septembrie 2014, Vacari Eugenia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Anisiei Rotari și Liviei Leporda cu privire la declararea nulității contractului

de donație.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că prin sentința judecătoriei Drochia

din 08 iulie 2013 a fost constatat că în perioada lunilor decembrie 2007 - februarie

2008, Rotari Anisia a pătruns în gospodăria sa și a sustras bunuri, prin ce i-a cauzat un

prejudiciu material considerabil în mărime de 4 296 lei.

Susține că nefiind de acord cu sentința primei instanțe a contestat-o cu apel, iar

prin decizia Curții de Apel Bălți din 06 noiembrie 2013 a fost admis apelul, fiind

încasat din contul Anisiei Rotari în beneficiul său prejudiciul material în sumă de

14 571 lei, în temeiul deciziei nominalizate, fiind emis titlul executoriu nr. 1-13/13 din

06 noiembrie 2013.

Relatează reclamanta că la data de 13 iulie 2012 între Rotari Anisia și Leporda

Livia, care este fiica Anisiei Rotari, a fost încheiat contractul de donație nr. 2056, prin

care Rotari Anisia a donat fiicei sale terenul agricol cu nr. cadastrul 3623106.127 din

satul Miciurin raionul Drochia.

Consideră că contractul de donație a fost încheiat cu scopul de a determina

imposibilitatea executării deciziei Curții de Apel Bălți din 06 noiembrie 2013,

respectiv este unul fictiv.

În acest sens, menționează că cauza penală intentată împotriva Anisiei Rotari a

fot expediată spre examinare în judecătoria Drochia la data de 26 iunie 2012, iar la

data de 13 iulie 2012, Rotari Anisia fiind conștientă de faptul că v-a fi condamnată și

obligată să restituie prejudiciul cauzat prin infracțiune a încheiat contractul de donație

nr. 2056.

În continuare, invocînd prevederile art. art. 216 alin. (1), 221 alin. (1) Co civil,

consideră că contractul de donație nr. 2056 din 13 iulie 2012, a fost încheiat fără

intenția de a produce efecte juridice și este lovit de nulitate absolută, or, în cazul

acestui act lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic consfințit în art.

195 Cod civil și anume, intenția de a da naștere, modifica sau stinge drepturi și

obligații civile.

Solicită, declararea nulității contractului de donație nr. 2056 din 13 iulie 2013,

încheiat între Rotari Anisia și Leporda Livia și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 22 aprilie 2015, Vacari Eugenia a depus cerere de chemare în judecată

suplimentară împotriva Liviei Leporda și Iacuboi Eugeniu, interveninet accesoriu

Notarul Public Mînza Tamara cu privire la recunoașterea nulității actului juridic.

În motivarea cererii a invocat că pe parcursul examinării pricinii date, a aflat

despre existența contractului de vînzare-cumpărare a terenului agricol cu nr. cadastral

3623106.127 cu suprafața de 1,2224 ha amplasat în extravilanul satului Miciurin

raionul Drochia, încheiat la 15 august 2015 între Leporda Livia și Iacuboi Eugeniu sub

nr. 3373 și autentificat de către notarul public Mînza Tamara.

Menționează că, terenul agricol înstrăinat, este de fapt obiectul contractului de

donație contestat.

Astfel, consideră reclamanta că contractul de vînzare-cumpărare, la fel, este lovit

de nulitate, deoarece prin înstrăinarea terenului Rotari Anisia a urmărit scopul

eschivării de la repararea prejudiciului material și moral cauzat.

Solicită suplimentar la acțiunea inițială, recunoașterea nulității contractului de

vînzare-cumpărare nr. 3373 din 15 august 2014, încheiat între Leporda Livia și Iacuboi

Eugenia în privința terenului agricol cu nr. cadastral 3623106.127 cu suprafața de 1,

2224 ha amplasat în extravilanul satului Miciurin raionul Drochia.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 07 septembrie 2015 cerințele

reclamantei Vacari Eugenia înaintate împotriva Anisiei Rotari și Liviei Leporda cu

privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare din 20 februarie 2009

autentificat notarial de Notarul Privat Ala Panteleev sub nr. 860 și cerere suplimentară

a Eugeniei Vacari împotriva Liviei Leporda și Iacuboi Eugeniu, Notarul Public Mînza

Tamara cu privire la declararea nulității actului juridic, au fost respinse ca

neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2015, a fost respins apelul

declarat de Vacari Eugenia și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 04 martie 2016, Vacari Eugenia a declarat recurs împotriva deciziei instanțe

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat dezacordul ci concluzia instanței de apel

precum că Leporda Livia a avut necesitate de surse financiare în scopul urmăririi

terapiei refractive pacientului Leporda Sergiu și a încheiat contractul de vînzare-

cumpărare a terenului ce-i aparține cu drept de proprietate conform contractului de

donație nr. 20156 din 13 iulie 2012.

Susține că în cadrul judecării cauzei instanțele de judecată nu au dat rezolvare

corectă a circumstanțelor cauzei, și anume, de ce Leporda Livia nu a vîndut terenul

agricol din satul Miciurin raionul Drochia, donat de Rotari Anisia prin contractul de

vînzare-cumpărare nr. 860 din 20 februarie 2009 și cum a donat Rotari Anisia acest lot

cu nr. 2056 din 13 iulie 2012, la data de 20 februarie 2009, cînd dînsa a dehvenit

proprietara a acestui lot din 28 mai 2009, în urma schimbului efectuat cu Polevoi Lilia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din materialele cauzei recurenta Vacari Eugenia a recepționat

copia deciziei instanței de apel din 22 decembrie 2015 la data de 22 ianuarie 2016, fapt

ce se confirmă prin Avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 166).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 04 martie 2016, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită

pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, Vacari Eugenia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Anisiei Rotari și Liviei Leporda, solicitând declararea nulității

contractului de donație nr. 2056 încheiat între Rotari Anisia și Leporda Livia la 13

iulie 2012 cu privire la donația terenului agricol cu suprafața totală de 1,2224 ha,

înregistrat cu numărul cadastral 3623106.127 care se află în extravilanul satului

Miciurin raionul Drochia.

Ulterior, pe parcursul examinării cauzei, Vacari Eugenia, fără a renunța la

pretențiile din acțiunea inițială, a depus și o cerere suplimentară împotriva Liviei

Leporda, Iacuboi Eugeniu, intervenient accesoriu notarul public Mînza Tamara, prin

care a solicitat declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare nr. 3373 din 15

august 2014, încheiat între Leporda Livia și Iacuboi Eugeniu în privința terenului

agricol cu nr. cadastral 3623106.127 cu suprafața de 1, 2224 ha amplasat în

extravilanul satului Miciurin raionul Drochia.

Până la finalizarea examinării pricinii în fond, Vacari Eugenia nu a renunțat la

careva capăt de cerere și nu a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, fapt ce se

confirmă prin lipsa cererilor în acest sens.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 07 septembrie 2015, acțiunea

reclamantei Vacari Eugenia înaintată împotriva Anisiei Rotari și Liviei Leporda cu

privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare din 20 februarie 2009

autentificat notarial de notarul privat Ala Panteleev sub nr. 860 și cererea suplimentară

a Eugeniei Vacari înaintată împotriva Liviei Leporda și Iacuboi Eugeniu, intervenient

accesoriu notarul public Mînza Tamara cu privire la declararea nulității actului juridic,

au fost respinse ca neîntemeiate.

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Vacari Eugenia, instanța

de apel a considerat acesta neîntemeiat și a menținut hotărârea primei instanțe.

În susținerea poziției enunțate instanța de apel cu referire la prevederile art. 195,

216 alin. (1), 217 alin. (1), 221 alin. (1) Cod civil a reținut corectitudinea mențiunii

primei instanțe precum că în cauză nu au fost prezentate probe referitoare la caracterul

fictiv al actelor juridice contestate și că reclamanta Vacari Eugeni nu a demonstrat

faptul că Rotari Anisia și Leporda Livia au avut intenția de a încheia contracte fictive,

or, contratul de donație fiind încheiat în anul 2009, adică anterior pronunțării sentinței

judecătorești, prin care de la Rotari Anisia s-a încasat în beneficiul Eugeniei Vacari

suma prejudiciului cauzat prin infracțiune.

Mai mult, instanța de apel a remarcat că reclamanta invocînd nulitatea actelor

juridice, nu a demonstrat interesul său legal, or faptul că prin înstrăinarea bunurilor

imobile ce aparțineau pîrîtei Rotari Anisia ultima urmărește scopul de a se eschiva de

la executarea hotărîrii judecătorești prin care s-a dispus încasarea de la Rotari Anisia în

beneficiul reclamantei Văcari Eugenia a prejudiciului material și moral cauzat prin

infracțiunii, nu poate servi drept temei de constatare a nulității actelor juridice legal

încheiate.

În concluzie instanța de apel a statuat că atît contractul de donație cît și

contractul de vînzare-cumpărare nulitatea cărora se solicită nu sunt fictive și nici nu

poartă un caracter fraudulos, or asemenea nu a fost demonstrat de către reclamantă,

dimpotrivă fiind stabilită intenția de a produce efecte juridice prin faptul că pîrîta

Leporda Livia a avut necesitatea de surse financiare, în scopul urmării terapiei

refractive pacientului Leporda Sergiu, obținînd aceste surse financiare din vînzarea

terenurilor agricole dobîndite prin contractul de donație.

În conformitate cu art. 240 alin. (3) CPC, instanța judecătorească adoptă

hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Iar dispozițiile art. 241 alin. (4)-(6) CPC, prevăd că în partea descriptivă se

indică succint pretențiile reclamantului, obiecțiile pârâtului și explicațiile celorlalți

participanți la proces. În motivare se indică: circumstanțele pricinii, constatate de

instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe,

argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit

instanța. Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau

respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea

și termenul de atac al hotărârii.

La caz se constată că contrar prevederilor normelor enunțate mai sus, verificând

legalitatea hotărârii primei instanțe instanța de apel, a examinat și s-a pronunțat asupra

pretențiilor cu privire la declararea nulității contractului de donație nr. 8690 din 20

februarie 2009 încheiat între Rotari Anisia și Leporda Livia și contractului de vînzare-

cumpărare nr. 3372 din 15 august 2014, încheiat între Leporda Livia și Iacuboi

Eugeniu în privința terenului agricol cu nr. cadastral 3623106.131 cu suprafața de

1,2226 și terenul agricol cu nr. cadastral 3623110.038 cu suprafața de 0,1136 ha,

situate în extravilanul satului Miciurin, raionul Drochia, pe când astfel de pretenții în

cererile de chemare în judecată a Eugeniei Vacari nu sînt invocate.

Astfel, în speță se oglindește că Vacari Eugenia prin acțiunea inițială formulată

împotriva Anisiei Rotari și Liviei Leporda și prin cererea suplimentară formulată

împotriva Liviei Leporda, Iacuboi Eugeniu și intervenient accesoriu notarul public

Mînza Tamara a solicitat declararea nulității contractului de donație nr. 2056 încheiat

între Rotari Anisia și Leporda Livia la 13 iulie 2012 cu privire la donația terenului

agricol cu suprafața totală de 1,2224 ha, înregistrat cu numărul cadastral 3623106.127

care se află în extravilanul satului Miciurin raionul Drochia, precum și declararea

nulității contractului de vînzare-cumpărare nr. 3373 din 15 august 2014, încheiat între

Leporda Livia și Iacuboi Eugeniu în privința terenului agricol cu nr. cadastral

3623106.127 cu suprafața de 1,2224 ha amplasat în extravilanul satului Miciurin

raionul Drochia, în acest sens întemeindu-și cerințele pe prevederile art. art. 216, 217,

219, 220, 221 Cod civil.

Pe când, nici prima instanță și nici instanța de apel asupra cerințelor date nu s-au

pronunțat, expunându-se la netemeinicia cerințelor cu privire la declararea nulității

contractului de donație nr. 8690 din 20 februarie 2009 încheiat între Rotari Anisia și

Leporda Livia și contractului de vînzare-cumpărare nr. 3372 din 15 august 2014,

încheiat între Leporda Livia și Iacuboi Eugeniu în privința terenului agricol cu nr.

cadastral 3623106.131 cu suprafața de 1,2226 și terenul agricol cu nr. cadastral

3623110.038 cu suprafața de 0,1136 ha, situate în extravilanul satului Miciurin,

raionul Drochia, cerințele care, de altfel, nici nu au fost înaintate de reclamantă în

prima instanță, iar cerințele cu privire la declararea nulității contractului de donație nr.

2056 din 13 iulie 2012 și contractului de vînzare-cumpărare nr. 3373 din 15 august

2014, rămânând fără examinare.

Mai mult că și din cererea de apel din 02 octombrie 2015 (f. d. 129), se reflectă

că Vacari Eugenia, a insistat asupra declarării nulității a contractului de donație nr.

2056 din 13 iulie 2012.

Cu toate acestea, într-un mod neînțeles, această pretenție a rămas fără nici o

apreciere de către instanța de apel.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea

legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care

au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată și din

raportul juridic creat în speță, instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi și

dispozițiilor conținute în art. 373 alin. (5) CPC, instanța de apel, judecând apelul, nu a

intrat în esența cauzei deduse judecării, pornind de la pretențiile și obiecțiile părților,

referindu-se în general la unele constatări reținute la adoptarea hotărârii de prima

instanță, fără a verifica legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu

regulile stabilite de lege.

Altfel spus, instanța de apel a soluționat pricina fără a intra în esența pretențiilor

înaintate și susținute de către Vacari Eugenia, expunându-se asupra unor pretenții care

nu a fost înaintate, astfel ieșind din limitele cerințelor înaintate, fapt ce constituie o

încălcare a prevederilor art. 240 alin. (3) CPC, circumstanță care direct impune casarea

unei astfel de decizii.

Reluînd apărările din apel, instanța de recurs, ține să menționeze și faptul că

instanța de apel având obligativitatea de a verifica și să se pronunțe asupra temeiniciei

pretențiilor formulate, avea prerogativa și de a concretiza aceste pretenții, vizând, în

sensul dat toate aspectele, inclusiv și specificul litigiului supus judecării.

Faptul dat indică incontestabil la încălcarea de către instanță a normelor de drept

procedural, precum și la examinarea superficială și evazivă atât a apelului, cât și a

pricinii supusă judecării, fără a fi verificată, în condițiile legii, legalitatea hotărârii

atacată cu apel.

În asemenea împrejurări, se constată că de fapt instanța de apel nu a pătruns în

esența raportului juridic ivit în speță, iar motivarea deciziei nu conține o argumentare

clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns asupra

pretențiilor formulate de către Vacari Eugenia, astfel instanța de recurs fiind în

imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice

temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute

de lege.

De altfel, faptul că instanța de apel nu a pătruns în sensul motivelor formulate în

apel, în vederea verificării corectitudinii concluziilor primei instanțe, iar motivarea

deciziei nu este altceva decât o transcriere a concluziilor primei instanțe față de cele

remarcate, rezultă și din aceea că la materialele cauzei nu există nici în original și nici

în copie autentificată în modul stabilit contractul de donație nr. 2056 din 13 iulie 2012,

contestat de către Vacari Eugenia și care a stat la baza încheierii contractului de

vînzare-cumpărare nr. 3373 din 15 august 2014, la fel, contestat de ultima.

Cu alte cuvinte, cele relatate constituie o încălcare a prevederile art. 138 CPC,

care expres indică că înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul

stabilit de lege, indicându-se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în

original când, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanțele pricinii trebuie

confirmate numai cu documente în original sau când copiile de pe documentul

prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum și în alte cazuri când instanța consideră

necesară prezentarea originalului.

Din aceste considerente instanța de recurs este în imposibilitate de a se pronunța

asupra autenticității conținutului acestui înscris și de a verifica legalitatea deciziei

supuse recursului, care în afară de faptul că nu sa pronunțat asupra pretențiilor

înaintate, nici nu a verificat motivele și înscrisuri aduse de către reclamanta în

susținerea acestora.

Mai mult, nici din procesele-verbale al ședințelor de judecată atât a instanței de

apel, cât și a primei instanțe nu rezultă că, la caz, au fost cercetate actele care au

constituit drept temei al pretențiilor înaintate.

Față de cele precizate este absolut evident că omiterea aspectelor menționate de

către instanța de apel, cât și admiterea unor încălcări vădite, direct indică la

examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile

cazului.

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea

corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestui, presupune prin

sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt și de drept, care,

este diferită de la caz la caz.

Iar în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv

problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba

pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel

urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate,

creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând pricina, să emită

o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Vacari Eugenia.

Se casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2015 în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Eugeniei Vacari împotriva Anisiei Rotari și

Liviei Leporda cu privire la declararea nulității contractului de donație și la cererea

suplimentară a Eugeniei Vacari împotriva Liviei Leporda și Iacuboi Eugeniu,

intervenient accesoriu Notarul public Mînza Tamara cu privire la declararea nulității

actului juridic, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de un alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva