2ri-174/16 — validarea popririi

2ri-174/16 — validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță: D.Corolevschi dosarul nr.2ri-174/16

(Curtea de Apel Bălți)

D E C I Z I E

15 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată „Eximacon” în procedura falimentului, - Casian Sergiu,

în cauza intentată la cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată

„Eximacon” în procedura falimentului, Casian Sergiu cu privire la validarea

popririi față de terțul poprit Bulicanu Vasile,

împotriva hotărîrii Curții de Apel Bălți din 21 martie 2016, prin care a fost

respinsă cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Eximacon” în

procedura falimentului, - Casian Sergiu privind validarea popririi față de terțul

poprit Bulicanu Vasile, ca fiind tardivă,

c o n s t a t ă :

Prin hotărîrea Curții de Apel Economice din data de 03 iulie 2013 a fost

intentată procedura simplificată a falimentului față de debitorul Societatea cu

Răspundere Limitată „Eximacon”, cu sediul în or.Ungheni, str.Tudor Arghezi, 68,

c/f 1005609002915.

La data de 27 octombrie 2015, lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată „Eximacon”, - Casian Sergiu, s-a adresat instanței de insolvabilitate cu

cerere către Bulicanu Vasile, solicitînd validarea popririi și încasarea datoriei în

mărime de 290 800 lei.

În motivarea cererii respective, lichidatorul a invocat că, în rezultatul

verificării documentelor contabile ale Societății cu Răspundere Limitată

„Eximacon”, a constatat că la data de 31 ianuarie 2007, de pe contul societății

nominalizate, s-a transferat suma de 290 800 lei pe contul personal a lui Bulicanu

Vasile.

Menționează lichidatorul că la data de 11 septembrie 2015, a expediat în

adresa lui Bulicanu Vasile o notificare prin care a solicitat restituirea sumei

respective, în termen de 10 zile. Totodată, adresatul a fost informat că în cazul în

care, în termenul stabilit în somație, nu va achita suma datorată în mărime de

290 800 lei, lichidatorul va fi nevoit să înainteze în instanța de judecată o cerere

privind validarea popririi.

Relevă lichidatorul că, necătînd la faptul că notificarea respectivă a fost

recepționată contra semnătură de către Bulican Vasile la data de 08 octombrie

2015, fapt confirmat prin avizul de recepție, ultimul nu a reacționat în nici un fel,

fapt ce l-a determinat pe lichidator să se adreseze în judecată cu cererea respectivă.

Solicită lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Eximacon”, - Casian

Sergiu validarea popririi cu încasarea de la terțul poprit Bulican Vasile în favoarea

debitorului Societatea cu Răspundere Limitată „Eximacon”, a sumei datorate în

cuantum de 290 800 lei.

Prin hotărîrea Curții de Apel Bălți din 21 martie 2016, a fost respinsă cererea

lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Eximacon”, - Casian Sergiu

privind validarea popririi față de terțul poprit Bulican Vasile în sumă de 290 800

lei, ca fiind tardivă.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de insolvabilitate, la data de 04 aprilie

2016, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Eximacon”, Casian Sergiu, a

declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii contestate cu

remiterea pricinii la o nouă rejudecare.

În motivarea recursului, recurentul a invocat ilegalitatea hotărîrii instanței de

insolvabilitate ca emisă cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

Indică că instanța de judecată nu a stabilit corect care este natura juridică a

cererii depuse, aplicînd incorect în speță dispozițiile art.104 a Legii insolvabilității

ce țin de anularea actelor juridice, cît și dispozițiile art.248 al aceleiași legi, ce țin

de răspunderea subsidiară, or, în pct.24 al hotărîrii emise, instanța s-a expus asupra

răspunderii subsidiare a lui Bulicanu Vasile, pe cînd de fapt lichidatorul a solicitat

validarea popririi.

A mai invocat recurentul că, cererea de validare a popririi nu este o acțiune

în judecată, și respectiv în speță nu urma a fi aplicate prevederile art.267 Cod de

procedură civilă. Or, în situația în care cererea de validare a popririi ar fi catalogată

ca o acțiune în judecată, instanța urma să țină cont de faptul că lichidatorul a

cunoscut despre existența datoriei la data de 15 iunie 2016. Prin urmare, întrucît

între părți nu a existat o convenție privind termenul de achitare a datoriei, prin

somația recepționată de intimat la data de 08 octombrie 2015, lichidatorul i-a

stabilit termenul de achitare, dată de la care începe să curgă termenul de

prescripție.

În conformitate cu art.429 alin. (1) Codul de procedură civilă, pot fi atacate

cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel,

cît și hotărîrile pronunțate de curțile de apel în procedura de insolvabilitate.

Potrivit art.8 alin.(1) din Legea insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012,

hotărîrile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres

de prezenta lege.

Materialele cauzei atestă faptul că, la examinarea pricinii respective, precum

și la pronunțarea hotărîrii emise pe cazul dat, lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată „Eximacon” - Casian Sergiu, a fost prezent, fapt confirmat prin procesul

verbal al ședinței de judecată (f.d.27-29). Cererea de recurs nemotivată, a fost

expediată în adresa instanței de judecată prin intermediul oficiului poștal, la data de

04 aprilie 2016, fapt confirmat prin ștampila aplicată de plic (f.d.35).

În circumstanțele relevate, recursul declarat la 04 aprilie 2016 de către

lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Eximacon” - Casian Sergiu se

consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La data de 19 mai 2016 și respectiv 26 mai 2016, în adresa intimatului

Bulicanu Vasile, a fost expediată copia recursului declarat de lichidatorul Societății

cu Răspundere Limitată „Eximacon” - Casian Sergiu cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței la recurs.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural de a depune referință în

termen la recursul declarat de lichidatorul Casian Sergiu.

În conformitate cu art.444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea hotărîrii instanței de

insolvabilitate și remiterea pricinii la rejudecare din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, prin hotărîrea Curții de Apel Economice din

03 iulie 2013, a fost intentată procedura simplificată a falimentului față de

debitorul Societatea cu Răspundere Limitată „Eximacon”, cu sediul în or.Ungheni,

str.Tudor Arghezi, 68, c/f 1005609002915, fiind desemnat în calitate de lichidator

Casian Sergiu.

Tot actele cauzei atestă că în rezultatul verificării documentelor contabile ale

Societății cu Răspundere Limitată „Eximacon”, lichidatorul a constatat că la data

de 31 ianuarie 2007, de pe contul societății nominalizate, s-a transferat suma de

290 800 lei pe contul personal a lui Bulicanu Vasile, fiind înaintată în adresa

ultimului somația, în temeiul art.126 alin.(2) al Legii insolvabilității, cu privire la

achitarea datoriei, înștiințîndu-l despre înființarea popririi în privința acestuia și

despre obligativitatea achitării datoriei în termen de 10 zile de la recepționarea

somației. Însă, necătînd la faptul că adresatul Bulicanu Vasile a recepționat somația

contra semnătură la data de 08 octombrie 2015, fapt confirmat prin avizul de

recepție, nu a reacționat în nici un fel.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, Curtea de Apel Bălți, a ajuns la

concluzia respingerii cererii lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată

„Eximacon” - Casian Sergiu cu privire la validarea popririi în raport cu terțul

poprit Bulicanu Vasile în sumă de 290 800 lei, ca fiind tardivă.

Întru argumentarea soluției date instanța de insolvabilitate a făcut trimitere la

prevederile art.267 alin.1) Cod civil, invocînd că, conform ordinului de plată nr.18

din 31 ianuarie 2007, Societatea Comercială „Eximacon” Societate cu Răspundere

Limitată a transferat pe contul lui Bulicanu Vasile suma de 290 800 lei, prin

urmare, termenul de prescripție extinctivă de 3 ani, în interiorul căruia urma să fie

intentată acțiunea în judecată, a expirat la data de 31 ianuarie 2010, acțiunea fiind

înaintată abia la 27 octombrie 2015

Prin urmare, cu referire la art.104 din Legea insolvabilității, instanța a statuat

că în situația în care datoria solicitată a fi încasată prin cererea de poprire datează

din 2007, cerința este tardivă, deoarece a fost depusă peste termenul de 3 ani.

Instanța de recurs, analizând materialele anexate la dosar în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că

soluția dată de către instanța de insolvabilitate a fost emisă fără a fi dată o apreciere

corespunzătoare cererii supuse examinării în raport cu circumstanțele pricinii și

prevederilor legale aplicabile la caz.

Așadar, în conformitate cu art.126 alin. (1), (2), (5) și (9) din Legea

insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012, sunt supuse urmăririi silite prin poprire

mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în monedă națională și în valută

străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale care sînt datorate

debitorului ori sînt deținute în numele său de un terț sau pe care acesta din urma i

le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. Poprirea se

înființează prin somație a administratorului insolvabilității/lichidatorului și se

comunică terțului menționat la alin. (1) împreună cu o copie certificată de pe

hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate/faliment asupra debitorului. În

termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în

viitor de la scadența acestora, terțul poprit este obligat să plătească direct pe

conturile de acumulare indicate de administratorul insolvabilității/lichidator ori să

consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să

indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada către

administratorul insolvabilității/lichidator pentru a fi preluate. Dacă terțul poprit nu

își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, administratorul

insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună de la data la care terțul poprit trebuia

să consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza instanța de

insolvabilitate în vederea validării popririi.

Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de

bani debitorului, instanța de insolvabilitate va adopta o hotărîre de validare a

popririi, prin care va încasa de la terțul poprit suma datorată debitorului, iar în caz

contrar, va decide desființarea popririi. Poprirea înființată asupra unei creanțe cu

termen sau sub condiție poate fi validată, dar hotărîrea nu poate fi executată decît

după ajungerea creanței la termen sau la data îndeplinirii condiției, după caz. Dacă

sumele sunt datorate periodic, poprirea se validează atît pentru sumele ajunse la

scadență, cît și pentru cele care vor fi scadente, în ultimul caz validarea

producîndu-și efectele numai la data cînd sumele devin scadente.

Din conținutul normei enunțate este de înțeles că sunt supuse urmăririi silite

prin poprire mijloacele bănești care sunt datorate debitorului în temeiul unor

raporturi juridice existente. Totodată, Legea insolvabilității obligă debitorul, care

înaintează cerere de validare a popririi, de a face dovada existenței creanței pe care

o are împotriva terțului poprit.

Raportînd prevederile legale sus citate la circumstanțele pricinii, instanța de

recurs reține că instanța de insolvabilitate, examinînd cauza și respingînd cererea

lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Eximacon” - Casian Sergiu cu

privire la validarea popririi ca fiind depusă tardiv, nu a stabilit cert, din punct de

vedere juridic, temeinicia pretenției respective.

Or, instanța de insolvabilitate a trecut cu vederea faptul că, la data de 05

noiembrie 2015, a fost începută urmărirea penală de către Procuratura raionului

Ungheni în temeiul unei bănuieli rezonabile că a fost săvîrșita infractiunea

prevăzută de art.238 alin.(2) Cod penal, pe faptul în anul 2007, factorii de decizie

ai „Eximacom" Societate cu Răspundere Limitată, au beneficiat de un credit bancar

în sumă de 290 800 lei acordat de Вanca Сomercială „Вапса Socială" Societate pe

Acțiuni, filiala Ungheni, iar în scopul obținerii creditului respectiv a fost prezentat

contractul de vînzare-cumpărare, fără număr, din 28 decembrie 2006 conform

căruia întreprinderea nominalizată supra a procurat de la persoana fizică Bulican

Vasile, autocamionul de model „Ford Transit”, cu număr de înmatriculare UN AV

541, transferînd la 31 ianuarie 2007 pe contul vînzătorului suma de 290 800 lei.

Pînă în prezent creditul bancar nu a fost rambursat.

Astfel, fiind ridicat de la filiala Ungheni al Вăncii Сomerciale „Вапса

Socială" Societate pe Acțiuni dosarul de creditare în baza căruia Societatea cu

Răspundere Limitată "Eximacom" a beneficiat de credit, s-a stabilit că, la 30

ianuarie 2007, între В.С. „Ваnса Socială" S.A., reprezentată de către Slivca

Ecaterina și S.R.L. "Eximacom" în persoana administratorului Stegaru Natalia, a

fost încheiat contractul de credit nr.08/2007, în baza căruia Societății cu

Răspundere Limitată "Eximacom", în scopul procurării utilajului frigorific, a

automobilului și a materialelor de construcție, i s-a acordat un credit bancar în

sumă de 550 000 lei, cu termenul de rambursare la data de 30 ianuarie 2012. La fel,

din dosarul de creditare s-a mai stabilit că, la momentul acordării creditului a fost

prezentat un contract de vînzare-cumpărare din 28 decembrie 2006, prin care

Societatea cu Răspundere Limitată „Eximacom" procură de la Bulican Vasile un

automobil de model „Ford Tranzit" la pretul de 290 800 lei.

Totodată, în cadrul urmării penale, s-a stabilit că în anul 2012, de către

Centrul Național Anticorupție, a fost începută urmărirea penală în două cauze

penale conform art.361 alin.(2) lit.d) Cod penal și respectiv art.238 Cod penal pe

aceleași fapte și în privința la aceeași persoană Stegaru Natalia. Astfel, prin decizia

Curții Supreme de Justiție din 25 martie 2014, Stegaru Natalia a fost recunoscută

vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.238 Cod penal și condamnată la

о pedeapsă sub forma de amendă în mărime de 2000 unități convenționale, iar

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit.d) Cod penal - a fost

achitată, din motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii.

Sub acest aspect, instanța de recurs conchide că, fără a ține cont de aceste

circumstanțe, concluzia instanței de insolvabilitate cu privire la respingerea cererii

de validare a popririi ca fiind depusă tardiv poartă un caracter neclar și incert,

astfel că instanța de recurs este în imposibilitatea să verifice temeinicia și

legalitatea hotărîrii atacate.

Pe de altă parte, instanța de insolvabilitate, deși face referire la faptul că

datoria solicitată a fi încasată prin cererea de poprire datează din anul 2007 și

constată că cererea de validare a popririi a fost depusă peste termen de 3 ani, greșit

a reținut și incidența la caz a prevederilor art.104 din Legea insolvabilității, care

reglementează aspecte ce țin de anularea unor acte juridice și care acordă dreptul

administratorului/lichidatorului de a introduce în instanța de insolvabilitate acțiuni

în vederea anulării unor acte juridice încheiate de debitor în ultimii 3 ani precedenți

intentării procedurii de insolvabilitate.

Or, obiectul pretențiilor înaintate de lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată „Eximacon” - Casian Sergiu constituie validarea popririi și încasarea

datoriei de la terțul poprit, și nicidecum declararea nulității a cărorva acte juridice,

care ar impune aplicarea normei citate.

În această ordine de idei instanța de recurs menționează că este vădit

neîntemeiată și eronată concluzia instanței de insolvabilitate privind aplicarea

prevederilor art.104 din Legea insolvabilității în cazul respingerii cererii de

validare a popririi cu ocazia omiterii termenului, or, sunt anumite condiții stabilite

de legiuitor, la invocarea cărora, acțiunea poate fi respinsă în temeiul expirării

termenului general de prescripție extinctivă, însă care în speța dată nu au fost

determinate de instanța de insolvabilitate, aspect ce în plus indică asupra

netemeiniciei soluției adoptate.

La caz, independent de acest aspect, este evident că, pentru a determina că

cererea este depusa cu omiterea termenului de prescripție, instanta de

insolvabilitate urma să stabilească, întîi de toate, care lege este aplicabilă cu

supremație litigiului dat, pentru ca în dependență de norma de drept aleasă, să

stabilească cert de la ce dată acest termen a început sa curgă.

Totodată, instanța de recurs consideră necesar de remarcat că în sensul

prevederilor art.126 din Legea insolvabilității, legiuitorul identifică că terțul poprit

nu poate face contestație împotriva popririi, acesta avînd posibilitatea să-și apere

poziția doar în instanța de insolvabilitate, care la rîndul său, administrînd fiecare

probă prezentată de părți, decide asupra validării popririi sau asupra desființării

acesteia.

Pe calea de consecință, instanța de recurs relevă că această concluzie a

instanței de insolvabilitate este una pripită, nefiind confirmată prin probe

concludente, or, hotărârea judecătorească trebuie să fie una convingătoare,

coerentă și logică. Pentru a se atinge acest scop, analiza pe care considerentele o

conțin trebuie să privească susținerile și apărările părților, în raport cu limitele

legale ale fazei procesuale, în sensul de a se răspunde la acestea, iar nu de a fi

obstaculate, neabordarea lor lăsînd loc și la suspiciuni.

Aici instanța de recurs menționează și art.6 alin.(1) al Convenției, în sensul

cărui trebuie de înțeles că instanțele de judecată, trebuie să indice cu suficientă

claritate motivele pe care își întemeiază hotărîrile, iar avînd în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse acesteia.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărîrea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

În cauză, însă, se constată că soluția primei instanțe nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărîrii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Pentru considerentele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa hotărîrea instanței de insolvabilitate și a remite pricina spre

rejudecare în prima instanță.

La rejudecare, instanța urmează să țină cont de cele menționate și rejudecînd

chestiunea supusă examinării, să emită o hotărîre întemeiată și legală.

Prin prisma prevederilor art. 5 alin. (9) Legea insolvabilității, se va reține că

în cazul casării unei hotărîri a instanței de insolvabilitate, cu remiterea cauzei la

rejudecare, rejudecarea se va face de alt complet al instanței de insolvabilitate (alt

judecător).

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către lichidatorul Societății cu Răspundere

Limitată „Eximacon” în procedura falimentului, Casian Sergiu.

Se casează hotărîrea Curții de Apel Bălți din 21 martie 2016, în cauza

intentată la cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată „Eximacon” în

procedura falimentului, Casian Sergiu cu privire la validarea popririi în raport cu

terțul poprit Bulicanu Vasile, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de

Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Nicolae Craiu