Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-772/16
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
9 iunie 2016
Părțile
SRL Montevideia vs şeful secretariatului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Dumitraşco Zinaida
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

3ra-772/16 — Obligarea soluționării cererilor în termen

Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău Dosarul nr. 3ra-772/16 Judecător: V. Clima Curtea de Apel Chişinău Judecători: M. Ciugureanu, G. Daşchevici, N. Traciuc ÎNCHEIERE 09 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Montevideia” în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Montevideia” împotriva şefului secretariatului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, Zinaida Dumitraşco cu privire la constatarea încălcării drepturilor Societăţii cu Răspundere Limitată „Montevideia” prin nesoluţionarea în termen legal a cererilor societăţii de către şeful secretariatului Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău, Zinaida Dumitraşco şi obligarea ei să soluţioneze cererile Societăţii cu Răspundere Limitată „Montevideia” prin prezentarea datelor şi documentelor solicitate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2016, CONSTATĂ : La data de 14 mai 2015, reclamantul Societatea cu Răspundere Limitată „Montevideia” s-a adresat în instanţă cu cerere privind prezentarea datelor şi a copiilor documentelor şi efectuarea unor acţiuni, reclamînd pe Zinaida Dumitraşco, în calitatea ei de şefa a secretariatului Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, cerere de chemare în judecată în care se solicită constatarea faptului încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale societăţii cu răspundere limitată „Montevideia” prin nesoluţionarea în termenul prevăzut de lege a cererilor întreprinderii, de către funcţionarul public - Zinaida Dumitraşco, şef al secretariatului Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău şi obligarea şefului secretariatului instanţei de judecată, Zinaida Dumitraşco să soluţioneze cererile Societăţii cu Răspundere Limitată „Montevideia” şi să prezinte datele şi documentele solicitate. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 10 aprilie 2015 a înaintat secretariatului Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău două cereri, cu numerele 267MV din 10 aprilie 2015 şi 271 MV din 21 aprilie 2015, prin care a solicitat eliberarea copiilor din registrele de înregistrare şi ieşire a corespondenţei, de predare/primire a cererilor şi de prezentare, confirmare a unor date, aplicarea ştampilelor pe încheierile judecătoreşti irevocabile, date şi documente ce se refereau doar la drepturile societăţii cu răspundere limitată „Montevideia” - probe ce urmau a fi anexate la sesizarea CtEDO.

în termenul 1 stabilit de lege, cererile întreprinderii nu au fost soluţionate şi nu s-a comunicat nici un răspuns, dar nici nu au fost eliberate actele solicitate. Potrivit informaţiei prezentate de secretariat, inclusiv din anticamera preşedintelui instanţei, ambele cereri au fost repartizate pentru soluţionare Zinaidei Dumitraşco - şef al secretariatului. S-au adresat către funcţionarul nominalizat pentru a li se elibera actele solicitate, dar au fost trataţi cu refuz, motivat prin intervalul temporal oferit de lege. La 11 mai 2015 a fost expediată pentru soluţionare cererea prealabilă, dar care a rămas fară răspuns. Potrivit Legii contenciosului administrativ, cererea de chemare în judecată poate fi formulată şi faţă de funcţionarul public.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2015, s-a admis sesizarea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 18 mai 2015 privind strămutarea pricinii spre judecare către o altă instanţă de acelaşi grad şi s-a strămutat pricina civilă spre judecare Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 03.08.2015 cererea de chemare în judecată a fost respinsă. La data de 06.08.2015, cu respectarea termenului legal, SRL „Montevideia”, a contestat cu apel hotărârea primei instanţe, cerând casarea acesteia şi emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2016 a fost respins apelul declarat de SRL „Montevideia”.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. În argumentarea deciziei sale instanţa de apel a reţinut de asemenea că, instanţa de fond a judecat pricina sub toate aspectele, just a administrat probaţiunea cauzei, administrîndu-le în strictă conformitate cu prevederile art. 130 CPC al RM. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 08 aprilie 2016, SRL „Montevideia” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2016 cu pronunţarea unei noi decizii prin care acţiunea să fie admisă integral. În argumentarea recursului recurentul a invocat ilegalitatea şi netemeinicia deciziei pe motiv că instanţa de apel nu a dat o apreciere corectă faptelor şi circumstanţelor cauzei ajungînd la concluzii şi constatări eronate.

La data de 20.05.2016, intimata Zinaida Dumitraşco a depus referință la recursul declarat de SRL „Montevideia”, solicitînd declararea acestuia ca fiind inadmisibil. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. În viziunea recurentului, instanţele au examinat superficial litigiul.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. 2 În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziilor recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Montevideia”, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Montevideia” ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Montevideia”. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 3

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.