2ra-1244/16 — Desfacerea căsătoriei

prima instanţă: V. Micu dosarul nr. 2ra-1244/16 instanţa de apel: N. Craiu, A. Minciuna, N. Simciuc ÎNCHEIERE 09 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Valeria Borozna în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Polceaninov împotriva Valeriei Polceaninova (Borozna) cu privire la desfacerea căsătoriei şi determinarea domiciliului copilului minor şi acţiunea reconvenţională înaintată de Valeria Polceaninova (Borozona) împotriva lui Vladimir Polceaninov cu privire la determinarea domiciliului copilului minor împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2016 prin care a fost respins apelul declarat de Valeria Polceaninova (Borozna) şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 16 noiembrie 2012 prin care a fost admisă acţiunea înaintată de Vladimir Polceaninov şi respinsă acţiunea reconvenţională înaintată de Valeria Polceaninova (Borozna) constată: La 19 mai 2008, Vladimir Polceaninov a depus cererea de chemare în judecată împotriva Valeriei Polceaninova cu privire la desfacerea căsătoriei. În motivarea acţiunii a indicat că la 09 august 2003 a încheiat căsătoria cu Valeria Polceaninova (Borozna), iar din căsătorie au un copil minor, fiica Xenia Polceaninova, aul naşterii 27 iunie 2005. Indică că viaţa în comun a eşuat şi nu mai locuiesc împreună din cauza neînţelegerilor serioase care au apărut, iar toate încercările de a menţine familia nu au dat niciun efect.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 37 Codul familiei şi art. 166 CPC. Solicită desfacerea căsătoriei încheiată între el şi Valeria Polceaninova. 1 Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 17 iulie 2008 a fost admisă acţiunea lui Vladimir Polceaninov, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Vladimir Polceaninov şi Valeria Polceaninova. Copilul minor Xenia Polceaninova, anul naşterii 27 iulie 2005 a fost apreciat la educarea şi întreţinerea mamei, cu stabilirea la locul ei de domiciliu. A fost încasat de la Vladimir Polceaninov taxa de stat în mărime de 1000 % din salariu minim în beneficiul statului, Valeria Polceaninova fiind eliberată de achitarea taxei de stat.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 iulie 2011, apelul declarat de către Vladimir Polceaninov a fost admis, casată hotărârea primei instanţe în partea determinării locului de trai a copilului şi în această parte pricina a fost remisă spre rejudecare în prima instanţă. În rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. La 17 noiembrie 2008, Vladimir Polceaninov a depus acţiune în judecată împotriva Valeriei Polceaninova (Borozna) cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor. În motivarea acţiunii a invocat că în urma căsătoriei încheiate cu Valeria Polceaninova, la 27 iulie 2005 s-a născut fiica Xenia Polceaninova, însă la 21 august 2008 a fost desfăcută căsătoria dintre ei.

Menţionează că fiica sa a rămas să locuiască cu Valeria Polceaninova, care în vara anului 2008 s-a căsătorit cu Alexandru Boroznac. Relatează că în ultima perioadă a observat că comportamentul fiicei sale s-a schimbat, acesteia fiindu-i teamă chiar de cel mai mic zgomot, mai mult ca atât la aceasta fiind prezent şi un tic nervos sub formă de clipere deasă. Indică la 03 noiembrie 2008 a fost invitat la grădiniţa nr. 105 din mun. Chişinău, unde educatoarea Tatiana Doronina, i-a comunicat că Valeria Polceaninova a adus copilul la grădinţă cu diverse leziuni corporale. Susţine că în urma discuţiei cu fiica sa, ultima i-a comunicat că a fost bătută de către Alexandru Boroznac, iar ulterior Valeria Polceaninova, i-a relatat că fiica Xenia a avut un comportament necorespunzător şi din acest motiv a fost pedepsită.

Consideră că Valeria Polceaninova, educă copilul într-un mod necorespunzător, încălcându-i interesele şi drepturile, iar faptul că a fost maltratată se confirmă prin actul de expertiză medico-legală nr. 5695 din 03 noiembrie 2008. Solicită admiterea acţiunii cu stabilirea domiciliului copilului minor Xenia Polceaninova cu el. La 05 februarie 2010, Valeria Polceaninova (Borozna) a înaintat acţiune reconvențională împotriva lui Vladimir Polceaninov cu privire determinarea domiciliului copilului minor cu dânsa. În motivarea cererii reconvenționale a invocat că psihologul în cadrul şedinţei de judecată a indicat că în educaţia fetiţelor cel mai important rol îi revine mamei. Indică că fiica sa în mod forţat a fost lipsită de posibilitatea de a comunica cu ea, de către Vladmir Polceaninov.

Faptul dat se demonstrează prin adresările 2 sale la organele de Tutelă şi Curatelă, instanţele de judecată şi organele de poliţie, pentru a o ajuta să-şi revadă copilul. Menţionează că are studii superioare, cunoaşte limba engleză, germană şi studiază limba italiană, nu consumă băuturi alcoolice sau substanţe narcotice, nu are antecedente penale şi nu a maltratat copilului, de altfel nu înţelege de ce este lipsită de posibilitatea de a-şi educa copilul. Mai notează că Vladimir Polceaninov, activează în cadrul întreprinderii părinților săi, iar din acest motiv se reţine des după orele de serviciu, cât şi iese în zilele de odihnă la serviciu, totodată mai are şi deplasări prin ţară, astfel este evident că în aceste împrejurări nu are posibilitate să dedice fiicei atâta timp cât are posibilitate ea.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 22 august 2012, a fost dispusă conexarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Polceaninov împotriva Valeriei Polceaninova cu privire la desfacerea căsătoriei, cu cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Polceaninov împotriva Valeriei Polceaninova (Borozna) cu privire la determinarea domiciliului copilului minor şi acţiunea reconvenţională înaintată de Valeria Polceaninova (Borozna) împotriva lui Vladimir Polceaninov cu privire la determinarea domiciliului copilului minor. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 noiembrie 2012 a fost admisă acţiunea înaintată de Vladimir Polceaninov împotriva Valeriei Polceaninova (Borozna) cu privire la determinarea domiciliului copilului minor.

A fost determinat domiciliul copilului minor Xenia Polceaninova, născută la 27 iulie 2005, cu tatăl Vladimir Polceaninov. Acţiunea reconvențională înaintată de Valeria Polceaninova (Borozna) împotriva lui Vladimir Polceaninov cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, a fost rspinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2013 a fost respins apelul declarat de Valeria Polceaninova (Borozna) şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 noiembrie 2012 prin care a fost admisă acţiunea înaintată de Vladimir Polceaninov şi respinsă acţiunea reconvenţională înaintată de Valeria Polceaninova (Borozna). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 decembrie 2013 a fost admis recursul declarat de Valeria Borozna, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2013 cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău, într- un alt complet de judecători.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2016, a fost respins apelul declarat de Valeria Polceaninova (Borozna) şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 noiembrie 2012 prin care a fost admisă acţiunea înaintată de Vladimir Polceaninov şi respinsă acţiunea reconvenţională înaintată de Valeria Polceaninova (Borozna). 3 La 21 martie 2016, Valeria Borozna a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care a solicitat casarea deciziei recurate şi a hotărârii primei instanţe, cu remiterea pricinii la rejudecare, cât şi casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2015. În motivarea recursului a invocat că atât prima instanţă cât şi instanţa de apel nu au constatat si nu au elucidat pe deplin circumstanţele acestui caz, nu au ţinut cont cu desăvârşire de probele pe care le-a prezentat şi care demonstrează ca este o mama buna.

Consideră că modalitatea prin care cererea sa de efectuare a expertizei psihiatrico - legale, admisa prin doua încheieri judecătoreşti, dar care nu a fost executată şi ulterior respinsă arbitrar de către instanţa de judecată, denota o încălcare grava a dreptului său la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţia CEDO, drept ce implică inclusiv şi principiul egalităţii armelor. Relatează că prin încheierea instanţei din 21 mai 2015 prin care a fost admisă cererea lui Vladimir Polceaninov de numire a unei expertize complexe în comisie fără să se ţină cont şi de întrebările formulate de ea, se denotă că instanţa în mod vădit şi eronat a plasat-o într-o situaţie dezavantajoasă în raport cu partea opusă şi nu a menţinut un echilibru corect.

Mai indică că nu este lăsată să comunice liber cu copilul său de către Vladimir Polceaninov şi părinţii acestuia, iar decizia autorităţii tutelare nr. 43/8 din 18 decembrie 2014 prin care i s-a stabilit un nou grafic cu drept de a lua fiica de la domiciliul tatălui, nu este recunoscută de către ultimul şi refuză s-o execute. Menţionează că instanţa de apel a neglijat şi faptul că Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 24 decembrie 2013 a indicat că respingerea solicitării sale de numire a unei expertizei psihiatrico-psihologice ca neîntemeiată, este o încălcare a dreptului la acumularea probelor importante în vederea soluţionării litigiului privind determinarea domiciliului copilului. Indică că dreptul părţilor de a ataca in justiţie orice act administrativ este un drept inerent accesului la justiţie şi faptul atacării unei decizii nu poate fi considerată ca situaţie de conflict.

Susţine că în instanţa de judecata reprezentantul DMPDC a menţionat că pe parcursul ultimilor ani, Direcţia a examinat în permanent numeroase plângeri privind încălcarea drepturilor părinteşti ale sale. Invocă că în vara anului 2014, Comisia mixta a specialiştilor direcţiei au examinat repetat adresările sale cu privire la îngrădirea accesului la fiica sa minoră, iar prin decizia nr. 48/2 din 18 decembrie 2014 a fost stabilit un nou grafic pentru ea şi fratele Xeniei, deoarece cel anterior nu se respecta. Mai relatează că atât prima instanţă cât şi instanţa de apel nu s-au referit asupra faptului că dispune de condiţii bune de trai, că este caracterizată pozitiv la locul de muncă şi are o familie integră, iar fratele Xeniei nu şi-a văzut sora niciodată.

4 La 30 mai 2016, Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului, mun. Chişinău a depus referinţa la cererea de recurs prin care a solicitat admiterea acestuia. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 21 martie 2016 împotriva deciziei instanţei de apel din 21 ianuarie 2016, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Valeria Borozna, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate 5 în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Valeria Borozna, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Valeria Borozna ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Valeria Borozna se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6