3ra-878/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă, jud.: A. Negru dosarul nr. 3ra-878/2016 instanţa de apel, jud.: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 08 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Andrei Rusnak, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Rusnak împotriva Centrului Naţional Anticorupţie cu privire la constatarea încălcării dreptului de petiționar şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 februarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Andrei Rusnak şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 25 august 2016, c o n s t a t ă La 14 iulie 2015 reclamantul Andrei Rusnak s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Naţional Anticorupţie cu privire la constatarea încălcării dreptului de petiţionar şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea cererii reclamantul a indicat că, la 06 mai 2015 a depus o petiție în adresa Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), unde a expus faptele nerespectării procedurii de înregistrare a petiţiilor, prevăzute în Hotărîrea Nr. 208 din 31 martie 1995 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind ținerea lucrărilor de secretariat referitoare la petiţiile persoanelor fizice şi juridice, adresate organelor de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizațiilor Republicii Moldova.

Referindu-se la Legea cu privire la petiționare şi Legea privind accesul la informație a cerut să i se comunice despre rezultatele examinării faptelor expuse şi măsurilor întreprinse. Menţionează reclamantul că a avertizat că va sesiza instanţa de judecată în cazul ignorării cererii. Susţine reclamantul că pîrîtul a ignorat cerinţele petiţiei, a încălcat şi a lezat drepturile sale constituționale - dreptul petiționarului (art. 52) şi dreptul la informație (art. 34), fapt ce constituie elementele constitutive ale contravenţiei - art. 71 Cod contravenţional (încălcarea legislaţiei privind accesul la informație şi cu privire la petiționare). 1 Reclamantul a menţionat că acţiunile pîrîtului au purtat un caracter intenţionat întrucît persoanele responsabile îşi dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor sau inacțiunilor lor, au prevăzut urmările prejudiciabile, au dorit sau au admis în mod conștient survenirea acestor urmări.

Din acest motiv apreciază că persoanele respective cu funcţie de răspundere sînt pasibile de răspundere în legătură cu folosirea intenţionată a atribuţiilor lor contrar obligaţiilor de serviciu şi neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu. Apreciază că pîrîtul trebuia să ştie sau să se inițieze cu conţinutul legilor menţionate, dar în pofida acestui fapt nu le-a respectat. Consideră că este dovedit caracterul intenţionat al acţiunilor (inacțiunilor) pîrîtului, manifestat prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, ceea ce s-a manifestat în neaplicarea prevederilor Legii cu privire la petiționare şi Legii privind accesul la informație şi i-a lezat drepturile constituționale la petiționare şi la acces la informație.

Afirmă reclamantul că existenţa prejudiciului moral a fost determinată de neoferirea răspunsului la petiția depusă (lezarea drepturilor petiționarului), de faptul că a fost nevoit să se adreseze instanţei de judecată pentru protecţia drepturilor sale. Reclamantul a indicat că, simpla admitere a acţiunii în judecată în speţă şi recunoaşterea încălcării dreptului, nu poate constitui în sine o reparaţie a prejudiciului moral, ce i-a fost cauzat. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 august 2015, s- a respins acţiunea înaintată de Andrei Rusnak împotriva Centrului Naţional Anticorupţie cu privire la constatarea încălcării dreptului de petiţionar şi încasarea prejudiciului moral.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 23 septembrie 2015 Andrei Rusnak a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 februarie 2016 s-a respins apelul declarat de Andrei Rusnak şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 august 2015. La 23 aprilie 2016 Andrei Rusnak a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului Andrei Rusnak și-a exprimat dezacordul cu soluția instanței de apel, pe care o consideră ilegală și neîntemeiată, deoarece la soluţionarea litigiului au fost încălcate normele de drept material exprimate prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată şi interpretarea eronată a legii. A mai invocat recurentul că, poziția instanţelor de judecată este în contradicţie cu materialele cauzei, prin ce consideră că urmare a erorilor admise i se încalcă drepturile şi libertățile fundamentale, consfințite la art. 6 CEDO. 2 Examinînd temeiurile recursului declarat de către Andrei Rusnak în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Andrei Rusnak nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

3 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Andrei Rusnak ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Andrei Rusnak se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 4