2ra-1251/16 — Obligarea efectuării repetate a planului cadastral, repararea prejudiciului moral

prima instanţă: N.Corcea dosarul nr.2ra-1251/16 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, L.Bulgac ÎNCHEIERE 08 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală şi Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Borţoi Tudor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Borţoi Tudor împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău privind obligarea efectuării repetate a planului cadastral, repararea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 februarie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de către Borţoi Tudor, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 28 octombrie 2015, c o n s t a t ă La 20 iulie 2015, Borţoi Tudor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău (în continuare OCT Chişinău) privind obligarea efectuării repetate a planului cadastral, repararea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii s-a indicat că, în baza contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 31 octombrie 2008, înregistrat sub nr. 8478, este proprietarul bunului imobil cu nr. cadastral 0100/09/29910, înregistrat la OCT Chişinău la 08 mai 2009. La contractul de vînzare-cumpărare menţionat a fost anexat planul geometric al apartamentului, efectuat de OCT Chişinău, cu menţiunea că ,,planul corespunde situaţiei 28 iunie 1965”.

Menţionează reclamantul că, la 06 martie 2012 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Asociaţiei Proprietarilor de Locuinţe Privatizate cu nr. 50/142 privind garantarea dreptului la proprietate privată şi a bunei vecinătăţi, iar prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă şi s-a 1 încasat de la APLP nr. 50/142 în benficiul său, prejudiciul moral în sumă de 60 000 lei şi suma taxei de stat plătite în mărime de 2 075 lei. Susţine că, la 31 octombrie 2014 s-a adresat pîrîtului cu cerere, anexînd imagini foto cu existența unor construcții în apartament, solicitînd eliberarea noului plan geometric, în legătură cu erorile esențiale comise în precedentul plan geometric, însă prin scrisoarea nr. 01-11/3011 din 06 noiembrie 2014, cererea a fost respinsă.

Prin urmare, la 11 noiembrie 2014, s-a adresat pîrîtului cu cerere suplimentară, invocînd că, i-a fost cauzat un prejudiciu moral în mărime de 750 000 lei, prin impunerea de a se detaşa din bunul imobil enunțat, şi solicitînd, rectificarea planului de locuinţe prin indicarea mai multor nivele, însă prin răspunsul nr. 13-416/01-09/3163 din 25 noiembrie 2014 cererea a fost respinsă, avînd acelaşi conţinut ca şi în răspunsul precedent. La 27 noiembrie 2014, Borţoi Tudor s-a adresat pîrîtului cu cerere privind inventarierea bunului imobil, iar în rezultat a obţinut un plan cadastral identic celui iniţial, însă cu menţiunea ,,podeaua de lemn este parţial demontată pe porţiunea ce se află deasupra canalului prin care trec reţelele termice”.

Aşadar, la 30 aprilie 2015 s-a adresat pîrîtului cu reclamație privind incorectitudinea elaborării planului cadastral şi elaborarea unui plan cadastral complet, cu lichidarea neajunsurilor, însă prin răspunsul pîrîtului s-a indicat că, planul cadastral reflectă situaţia la momentul identificării bunului imobil. Consideră că, pîrîtul intenționat ascunde situația reală de pe teren, recunoscînd prezenţa unor construcții capitale în apartament şi executarea necorespunzătoare a planului geometric. Solicită reclamantul, obligarea efectuării repetate a planului cadastral a apartamentului nr. 16 din str. Academiei, 4, mun. Chişinău, repararea prejudiciului moral în mărime de 999 000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 octombrie 2015, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Borţoi Tudor împotriva OCT Chişinău privind obligarea efectuării repetate a planului cadastral, repararea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, Borţoi Tudor a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 februarie 2016, s-a respins apelul declarat de către Borţoi Tudor şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La 07 aprilie 2016, în termenul prevăzut de lege, Borţoi Tudor a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi restituirea pricinii la rejudecare.

În susţinerea recursului s-a invocat că, la emiterea deciziei instanţei de apel au fost aplicate şi interpretate eronat normele de drept material şi anume, art. 2 şi 18 alin. (2) al Legii cadastrului bunurilor imobile. 2 Mai mult ca atît, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanțele pricinii. Consideră recurentul că, intimatul prin încălcarea dispozițiilor Legii cadastrului bunurilor imobile, i-a cauzat prejudiciul material şi moral, prin neelaborarea planului cadastral conform situației existente. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Borţoi Tudor urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Borţoi Tudor este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

3 Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către Borţoi Tudor în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Borţoi Tudor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Borţoi Tudor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî 4