3ra-863/16 — Obligarea eliberarii raspunsului la cererea prealabila și incasarea prejudiciului moral

prima instanţă: V. Gîrleanu dosarul nr. 3ra-863/16 instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popova şi A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 08 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Şeremet Vasile, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Şeremet Vasile împotriva membrului Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova- Spînu Ludmila cu privire la obligarea eliberării răspunsului la cererea prealabilă şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de Şeremet Vasile şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 31 iulie 2015, prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă: La 24 decembrie 2014 Şeremet Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva membrului Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova- Spînu Ludmila cu privire la obligarea de a-i elibera răspuns la cererea prealabilă. În motivarea cererii de chemare în judecată Şeremet Vasile a indicat că la 19 noiembrie 2014 a înaintat pârâtei cerere prealabilă şi a solicitat să-i comunice dacă a participat sau nu în calitate de membru al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova la a doua probă (proba orală) a examenului de calificare pentru admiterea în profesia de avocat la 30 noiembrie 2012 şi cine a exercitat atribuţiile de secretar al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova.

La cererea prealabilă nu a primit răspuns şi conform art. 20 alin. (1) Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000, are dreptul de a formula cererea de chemare în judecată împotriva funcţionarului public al autorităţii publice pîrîte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluţioneze cererea în cazul în care se solicită despăgubiri.

Cere Şeremet Vasile obligarea Nataliei Spînu în calitate de membru al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova de a-i elibera răspuns la cererea prealabilă şi să-i comunice dacă a participat sau nu în calitate de membru al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din RM la a doua probă (proba orală) a examenului de calificare întru admiterea în profesia de avocat la 30 noiembrie 2012 şi cine a exercitat atribuţiile de secretar al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova (f.d. 3-5). 1 La 22 mai 2015 Şeremet Vasile a depus cerere cu privire la majorarea pretenţiilor, solicitând încasarea din contul membrului Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova- Spînu Ludmila în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 1000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 iulie 2015 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Şeremet Vasile (f.d. 28, 32-34). La 24 august 2015 Şeremet Vasile a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 iulie 2015, iar la 25 noiembrie 2015 apel motivat împotriva aceleaşi hotărâri (f.d. 31, 44-46). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 27 ianuarie 2016 a respins apelul declarat de Şeremet Vasile şi a menţinut hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 iulie 2015 (f.d. 53-58). În motivarea soluţiilor instanţele de judecată au indicat că conform art. 1 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2000, profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei de avocat.

Activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător. Din norma de drept citată nu rezultă că membrul Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova este fucţionar public sau desfăşoară activităţi ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică şi acţiunile sau inacţiunile acestuia nu pot constitui obiect al acţiunii în contenciosul administrativ. Conform art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Cererea prealabilă înaintată de Şeremet Vasile la 19 noiembrie 2014 nu întruneşte condiţiile specificate în art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, nefiind o adresare către autoritatea emitentă, dar către membrul Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova şi nu constituie obiect al acţiunii în contenciosul administrativ. Din considerentul că pretenţia cu privire la obligarea pîrîtului de a oferi răspuns la cererea prealabilă nu şi-a găsit suport legal, s-a respins şi pretenţia cu privire la repararea prejudiciului moral. La 21 aprilie 2016 prin intermediul oficiului poştal Şeremet Vasile a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărîri judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a cererii de chemare în judecată (f.d.

60-63). În motivarea cererii de recurs Şeremet Vasile a indicat că decizia instanţei de apel este adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi pasibilă de a fi casată. Instanţa de apel a omis argumentele indicate în cererea de apel că membrii Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova îndeplinesc funcţii similare cu cele a consilierilor orăşeneşti, raionali sau municipali, a căror hotărîri sunt contestate pe calea contenciosului administrativ. 2 Membrul Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova este asimilat cu consilierul prin analogia legii şi a dreptului. Avînd în vedere că activitatea Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova este de interes public şi asimilată autorităţilor publice, membrii acestuia sunt asimilaţi funcţionarilor publici.

A adresat cererea prealabilă Ludmilei Spînu în calitate de membru al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova şi nu în calitate de avocat, aceste funcţii neintersectându-se. Prin respingerea cererii cu privire la obligarea membrului Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova de a elibera răspuns la întrebările acordate, instanţa i-a încălcat accesul liber la justiţie, dreptul la un recurs efectiv şi la un proces echitabil prevăzute de art. 6 şi 13 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de Şeremet Vasile în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 27 ianuarie 2016 la 29 februarie 2016 (f.d. 59). La materialele pricinii lipsesc probe care ar confirma recepţionarea copiei deciziei instanţei de apel de către Şeremet Vasile. Prin urmare, recursul declarat de Şeremet Vasile prin intermediul oficiului poştal la 21 aprilie 2016 se consideră depus în termen. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Şeremet Vasile în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. 3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale, iar argumentele invocate de Şeremet Vasile în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Şeremet Vasile se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4