3ra-825/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă, jud.: V. Braşoveanu dosarul nr. 3ra-825/2016 instanţa de apel, jud.: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 08 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Primăria municipiului Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pantelimon Mîţu, Andrei Domaşcan, Svetlana Nesmeianova, Angela Cheptene, Mihail Iacob, Oleg Potîrniche şi Anatol Doroş împotriva Primăriei municipiului Chişinău, Mihail Asaftei, Natalia Asaftei şi Societatea cu Răspundere Limitată „V.V.

Grant- Garant” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 ianuarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Primăria municipiului Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 02 iulie 2015, c o n s t a t ă : La 03 iulie 2012, Pantelimon Mîţu, Andrei Domaşcan, Svetlana Nesmeianova, Angela Cheptene, Mihail Iacob, Oleg Potîrniche şi Anatol Doroş s- au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chişinău, Mihail Asaftei, Natalia Asaftei şi Societatea cu Răspundere Limitată „V.V. Grant-Garant” cu privire la contestarea actului administrativ. Indică reclamanţii că, în vederea autorizării executarea lucrărilor de construcţie pe terenul situat în mun.

Chişinău, str. Ciocârliei 2, ca urmare a cererii adresate de către Mihail Asaftei, Primăria municipiului Chişinău a eliberat Autorizaţia de construire nr. 301 din 06 iunie 2012. Consideră reclamanţii Certificatul de urbanism nr. 253i/12 din 17 mai 2012 şi Autorizaţia de construire nr. 301 din 06 iunie 2012 drept ilegale în fond, emise contrar prevederilor legii, şi care urmează a fi anulate în totalitate din cumulul circumstanţelor expuse în cererea de chemare în judecată. Au mai indicat reclamanţii că, din prevederile Certificatul de urbanism nr. 253i/12 din 17 mai 2012 şi Autorizaţia de construire nr. 301 din 06 iunie 2012 rezultă că construcţia ce urmează a fi edificată pe terenul din mun.

Chişinău, str. Ciocârliei, cu nr. cadastral 0100202839, constituie casa de locuit izolată pe lot liber, pe cele patru fațade, cu regim maxim de înălțime S+P+E+M, care este diferit de cel prevăzut de documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului (Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal, Regulamentul local de 1 urbanism), nu corespunde zonei pentru locuinţe unifamiliale destinate pentru o singură familie, depășind înălțimea de 10,5 m stabilită de documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului, în cazul în care conform pct. 94 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 5 din 05 ianuarie 1998 cu privire la aprobarea Regulamentului general de urbanism, autorizarea executării construcţiilor vizând înălțimea lor se face în baza planului urbanistic zonal şi regulamentului aferent.

Susțin reclamanţii că, necorespunderea regimului urbanistic arhitectural acordat prin Certificatul de urbanism nr. 253i/12 din 17 mai 2012 şi Autorizaţia de construire nr. 301 din 06 iunie 2012, cerinţelor documentației de urbanism şi amenajare a teritoriului s-a constat şi de Inspecția de Stat în Construcţii, în urma controlului efectuat la faţa locului, în cadrul căruia s-a confirmat că pe terenul din mun. Chişinău, str. Ciocârliei, cu nr. cadastral 0100202839 se execută lucrări de construcţie a unei case de locuit multifamiliale de tip tronson, contrar Regulamentului local de urbanism care stabileşte că pot fi construite doar locuinţe unifamiliale izolate pe lot, cu patru fațade libere.

În acest sens, au mai menţionat reclamanţii că, în proiect este indicat un alt obiectiv, şi anume a fost autorizată construirea unei case de locuit de tip tronson cu regim de înălțime D+P+E+M decît cel permis de Regulamentul local de urbanism locuinţă unifamiliale, izolată, liberă pe cele patru fațade; Procentul de ocupare a terenului (POT) este de peste 45%, pe cînd Regulamentul local de urbanism permite maxim 30%; prin Certificatul de urbanism nr. 253i/ 12 din 17 mai 2012 şi Autorizaţia de construire nr. 301 din 06 iunie 2012 au fost autorizate construcţia a patru case de locuit blocate pe cînd Regulamentul local de urbanism permite case de locuit unifamiliale, izolate pe lot, libere pe cele patru fațade şi nu mai mult de 17 locuinţe la ha.

Totodată, Certificatul de urbanism nr. 253i/12 din 17 mai 2012 nu conţine elementele obligatorii privind regimul urbanistic arhitectural cu referire la destinaţia imobilului/terenului, stabilită prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului; capacitatea construcţiei preconizate; dimensiunile şi suprafețele parcelelor; alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente şi distanțele dintre construcţii şi proprietățile vecine; înălțimea construcţiei; aspectul construcţiei (expresivitate arhitecturală, echilibru compozițional, finisaje etc.); circulația pietonilor şi a autovehiculelor, accesele şi parcajele necesare; necesitatea prezentării spre aprobare a schiței de proiect, astfel, fiind emis şi contrar art. 6 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, care imperativ stabileşte conţinutul certificatului de urbanism.

Prin urmare, consideră că cele relatate incontestabil denotă că Certificatul de urbanism nr. 253i/ 12 din 17 mai 2012 şi Autorizaţia de construire nr. 301 din 06 iunie 2012 sînt ilegale în fond emise contrar prevederilor legii, or în corespundere cu art. 73 al Legii privind principiile de urbanism şi amenajării teritoriului, certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire se eliberează în temeiul şi cu respectarea documentației de urbanism şi amenajare a teritoriului. Solicită reclamanţii admiterea acţiunii, recunoaşterea ilegală şi anularea în totalitate a Certificatului de urbanism nr. 253i/12 din 17 mai 2012, recunoaşterea 2 ilegală şi a anularea în totalitate a Autorizaţiei de construire nr. 301 din 06 iunie 2012. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 02 iulie 2015, s-a admis acţiunea înaintată de Pantelimon Mîţu, Andrei Domaşcan, Svetlana Nesmeianova, Angela Cheptene, Mihail Iacob, Oleg Potîrniche şi Anatol Doroş împotriva Primăriei municipiului Chişinău, Mihail Asaftei, Natalia Asaftei şi Societatea cu Răspundere Limitată „V.V. Grant-Garant”; s-a anulat Certificatul de urbanism nr. 253i/12 din 17 mai 2012 şi Autorizaţia de construire nr. 301 din 06 iunie 2012 eliberate de Primăria municipiului Chişinău lui Asaftei Mihail, prin care a certificat elaborarea documentației de proiect pentru construirea casei de locuit izolate pe lot, libere pe cele patru fațade, cu regim maximal de înălțime a construcţiei proiectate S+P+E+M, pe terenul cu nr. cadastral 0100202839, situate în mun.

Chişinău, sectorul Centru, str-la Ciocârlia. Invocînd ilegalitatea hotărîrii primei instanţe, la 09 septembrie 2015, Primăria municipiului Chişinău a declarat apel, solicitînd repunerea apelului în termen, admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond cu respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiate. Prin încheierea Curţii de apel Chişinău din data de 27 ianuarie 2016, s-a admis cererea înaintată de Primăria mun. Chişinău privind repunerea cererii de apel în termen şi s-a repus apelantul depus de Primăria municipiul Chişinău în termenul de declarare a apelului. Prin decizia Curţii de apel Chişinău din data de 27 ianuarie 2016 s-a respins apelul declarat de Primăria municipiului Chişinău şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 02 iulie 2015. La 31 martie 2016, Primăria municipiului Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu soluția instanței de apel, pe care o consideră ilegală și neîntemeiată, deoarece la soluţionarea litigiului instanţa a aplicat eronat normele de drept material. Susţine recurentul că la eliberarea actelor administrative, administraţia publică locală a respectat întru totul legislaţia şi îndeosebi art. 3-6, art. 12-16 a Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09 iulie 2010. Afirmă că, argumentele intimatului precum că i-au fost încălcate drepturile sunt neprobate, deoarece de către ultimul nu au fost anexate careva probe veridice la cererea de chemare în judecată.

Examinînd temeiurile recursului declarat de către Primăria municipiului Chişinău în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). 3 În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Primăria municipiului Chişinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul 4 judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primăria municipiului Chişinău ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Primăria municipiului Chişinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 5