- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 29 noiembrie 2022
- Stat pârât
- TUR
- Concluzia
- Affaire communiquée
Șimșek Inșaat Nakliyat Elektrik Otomotiv Plastik Ticaret Sanayi A.Ș. și SMK Enerji Petrol Inșaat Turizm Lojistik Sanayi Ticaret A.Ș. împotriva Turciei
Traducere în română Auto
Publicat la 19 decembrie 2022 A DOUA RĂSPUNSURARE N 34856/20 ȘEMȘEK Cererea se referă la modificarea legislației privind taxele în ziua în care societățile reclamante au câștigat o cerere de ofertă; recurentele consideră că noua legislație care introduce noi condiții pentru a beneficia de scutirea de la plata taxelor le-a adus un prejudiciu financiar important, în special din cauza faptului că aceasta era complet imprevizibilă. Acestea susțin că faptul că au fost obligate să plătească taxe pe care nu ar fi trebuit să le plătească nu a încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 și art. 6 din convenție.
În special, amendamentele adoptate la 9 august 2016 de modificare a articolului adițional 2 din Legea nr. 488 și a articolului 1 din Legea nr. 492 privind taxele, au îndeplinit în mod suficient cerințele de accesibilitate, precizie și previzibilitate pe care le-au impus principiului legalității (a se vedea, printre altele, Beyeler c. Italia [C.], n 33202/96, § 109, CEDH 2000-I, și Litgow și alții c. Regatul Unit , 8 iulie 1986, § 110, seria A n 102) Taxele în litigiu au impus recurentelor o sarcină excesivă (Hentrich c. Franța, 22 septembrie 1994, § 49, seria A n 296-A)
Publié le 19 décembre 2022
DEUXIÈME SECTION
Requête n o 34856/20 ȘİMȘEK İNȘAAT NAKLİYAT ELEKTRİK OTOMOTİV PLASTİK TİCARET SANAYİ A.Ș. et SMK ENERJİ PETROL İNȘAAT TURİZM LOJİSTİK SANAYİ TİCARET A.Ș. contre la Türkiye introduite le 17 juillet 2020 communiquée le 29 novembre 2022
OBJET DE L’AFFAIRE
La requête concerne le changement de la législation sur les taxes le jour où les sociétés requérantes ont emporté un appel d’offres. Les requérantes estiment que la nouvelle législation qui mettait en place de nouvelles conditions pour bénéficier de l’exemption de payer des taxes leur a porté un préjudice financier important du fait notamment qu’elle était totalement imprévisible. Elles allèguent que le fait qu’elles aient été obligées de payer des taxes qu’elles n’auraient pas, selon elles, dû s’acquitter, a emporté violation de l’article 1 du Protocole n o 1 et de l’article 6 de la Convention.
QUESTIONS AUX PARTIES
1. Y a-t-il eu atteinte au droit des requérantes au respect de leurs biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? 2. En particulier, les amendements adoptés le 9 août 2016 modifiant l’article additionnel 2 de la loi n o 488 et l’article 1 de la loi n o 492 sur les taxes, satisfaisaient-ils suffisamment aux exigences d’accessibilité, de précision et de prévisibilité qu’implique le principe de légalité (voir, entre autres, Beyeler c. Italie [GC], n o 33202/96, § 109, CEDH 2000-I, et Lithgow et autres c. Royaume-Uni , 8 juillet 1986, § 110, série A n o 102) ? 3. Les taxes litigieuses ont-elles imposé aux requérantes une charge excessive ( Hentrich c. France , 22 septembre 1994, § 49, série A n o 296-A) ?