1ra-469/23 — art. 349 alin. 2 lit. a CP

1ra-469/23 — art. 349 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-469/2023

1-22039018-01-1ra-24032023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Eremciuc Ghenadie și Talpă Boris,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea recursului, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 07 octombrie 2022 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 ianuarie 2023, declarat de către inculpatul

Grachila Marcel XXXXX, născut la

XXXXX, domiciliat în XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Grachila Marcel XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a admis cerința procurorului și s-a dispus încasarea de la Grachila Marcel în beneficiul

statului cheltuielile judiciare în sumă de 672 (șase sute șaptezeci și doi) lei.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de IP Briceni și s-a dispus încasarea din contul lui

Grachila Marcel în beneficiul IP Briceni suma de 800 (opt sute) lei, cu titlu de prejudiciu

material cauzat prin comiterea infracțiunii.

La fel, în prezenta cauză penală instanța s-a pronunța asupra corpurilor delicte.

1

1.1. Pentru a se pronunța, instanța de fond, în fapt, a constatat că în data de 19.02.2022,

ora 16:00, Grachila Marcel, fiind în stare de ebrietate, aflându-se în gospodăria lui Ropot

Valeriu, situată în s. Corjeuți, r-nul Briceni, a ignorat cerințele legale de a respecta ordinea

publică și a înceta acțiunile sale ilegale, solicitate în baza art. 25 alin. (5) pct. 1) al Legii nr. 320

din 27.12.2012 cu privire la Poliție și statutul polițistului, de către angajații Inspectoratului de

Poliție Briceni, Maximciuc Nicolai, Pîslaru Cornel și Gubceac Ghenadie, aflați în exercițiul

funcției, prezenți la fața locului în baza solicitării serviciului specializat „112”, cu referire la

adresarea Marinei Vizitiu, privind violul ultimei.

După aceasta, urmărind scopul sistării activității de serviciu a angajaților Ministerului

Afacerilor Interne, Grachila Marcel a manifestat un comportament agresiv exprimat prin: 1)

amenințarea cu moartea, vătămarea integrității corporale sau a sănătății persoanei, 2) vătămarea

integrității corporale sau a sănătății persoanei, 3) deteriorarea automobilului de serviciu de model

„Dacia Duster” cu numărul de înmatriculare XXXXX.

Astfel, Grachila Marcel, aflându-se în automobilul de serviciu de model ,,Dacia Duster”

cu numărul de înmatriculare XXXXX, l-a lovit intenționat cu piciorul peste mâna stângă pe

ofițerul superior de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Briceni,

Maximciuc Nicolai.

Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 202219P0092 din 24.02.2022 Maximciuc

Nicolai a suferit fractura osului metacarpian II a mânii stângi, produsă prin acțiunea traumatică

a unui corp contondent dur (pumnul, piciorul ș.a.), posibil la data și circumstanțele indicate, ce

se califică ca vătămare corporală medie, cu dereglarea sănătății de lungă durată (mai mult de 21

de zile).

În drept, acțiunile inculpatului Grachila Marcel au fost încadrate juridic în baza art. 349

alin. (2) lit. a) Cod penal, adică amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale

sau a sănătății, a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu

ori schimbării caracterului ei în interesul celui care amenință sau al altei persoane, însoțite de

aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei menționate la alin. (1).

Culicov Serghei în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Grachila Marcel să fie achitat de sub învinuirea

înaintată, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

În argumentarea cerințelor formulate, apelantul a menționat că din declarațiile inculpatului

și din circumstanțele cauzei stabilite, ca urmare a cercetării judecătorești, se constată că în fapta

incriminată inculpatului nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. În opinia

apărătorului, la caz nu au fost stabilite circumstanțele în care partea vătămată Maximciuc Maxim

a primit vătămările corporale, or, atât inculpatul, cât și partea vătămată, au declarat că ieșind din

locuință au căzut, și nu se exclude faptul că anume atunci au fost cauzate acele leziuni.

În altă ordine de idei, apărătorul a mai indicat că lui Grachila Marcel i se impută sistarea

activității colaboratorilor de poliție, însă din declarațiile martorilor și părții vătămate rezultă că

Grachila Marcel a fost provocat de către angajații MAI, or, aceștia au întrat în locuință fără

permisiunea cuiva, fără vreo autorizație în acest sens, ignorând cerințele locatarilor de a părăsi

locuința.

2

Din considerentele date, s-a afirmat că instanța de judecată l-a condamnat pe Grachila

Marcel luând la bază și susținând poziția părții acuzării, fără a ține cont și fără a contraargumenta

poziția apărării, fără a analiza circumstanțele care sunt în favoarea inculpatului, astfel fiind

încălcat principiul imparțialității.

La fel, s-a remarcat că inculpatului i s-a încălcat dreptul la ultimul cuvânt și într-o anumită

parte s-a încălcat dreptul părților în expunerea pledoariilor. Astfel, la data de 05.08.2022 a fost

încheiată cercetarea judecătorească, au avut loc dezbaterile judiciare și ultimul cuvânt al

inculpatului, cu amânarea deliberării și pronunțării sentinței pentru data de 07.10.2022. Însă la

data de 11.08.2022, 16.09.2022 au fost examinate demersurile cu privire la prelungirea arestării

preventive față de inculpatul Grachila Marcel, circumstanțe pe care apărătorul le apreciază ca

fiind reluarea cercetării judecătorești, or, au apărut noi circumstanțe − examinarea demersurilor

de prelungire a măsurii preventive. La data de 07.10.2022, fără a asculta expunerea poziției

părților în pledoarii și fără a acorda ultimul cuvânt inculpatului, instanța a deliberat și a pronunțat

sentința, ceea ce în opinia apelantului reprezintă o încălcare a procedurii penale.

a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a conchis că probele puse la baza

sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin prisma acestora instanța de judecată a

apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei. Probele administrate în cadrul prezentei

cauze penale formează un ansamblu probatoriu, prin care se dovedește pe deplin vinovăția

inculpatului Grachila Marcel în faptele reținute în învinuire, fiind totalmente combătute

argumentele invocate în cererea de apel cu privire la neîntrunirea elementelor infracțiunii în

acțiunile inculpatului.

Astfel că, cercetând sub toate aspectele probele administrate, efectuând o analiză amplă a

acestora, instanța de apel a notat că prima instanță a dat o apreciere juridică justă acțiunilor

inculpatului Grachila Marcel, corect încadrând acțiunile acestuia în baza art. 349 alin. (2) lit. a)

Cod penal, după calificative amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a

sănătății, a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu ori

schimbării caracterului ei în interesul celui care amenință sau al altei persoane, însoțite de

aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei menționate la alin. (1).

Astfel, în pofida faptului că Grachila Marcel nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

ce i se impută, atât la urmărirea penală, cât și în cadrul judecării cauzei penale, totuși instanța de

apel a conchis că vina acestuia a fost dovedită pe deplin atât prin probele materiale administrate

la caz, cât și prin declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați pe caz.

Prin prisma celor menționate, instanța a mai stabilit că în acțiunile inculpatului Grachila

Marcel se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (2) lit.

a) Cod penal, fiind întemeiată soluția instanței de fond inclusiv și în acest sens.

Subsidiar, s-a remarcat că componența de infracțiune prevăzută la art. 349 alin. (2) lit. a)

Cod penal reprezintă o componență formală și se consideră consumată din momentul aplicării

violenței periculoase pentru viață sau sănătate.

Obiectul juridic special al infracțiunii are un caracter multiplu: obiectul juridic principal îl

formează relațiile sociale cu privire la autoritatea de stat, sub a cărei egidă acționează persoanele

3

cu funcție de răspundere și persoanele care își îndeplinesc datoria obștească; obiectul juridic

secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la libertatea psihică (morală) a persoanei.

Victimă a infracțiunii este persoana cu funcție de răspundere sau rudele ei apropiate, or,

persoana care își îndeplinește datoria obștească sau rudele ei apropiate. La caz, partea vătămată

a infracțiunii a fost recunoscut Maximciuc Nicolai, angajatul Inspectoratului de Poliție Briceni.

Ținând cont de cele consemnate, instanța de apel a considerat că nu poate fi apreciată ca

fiind întemeiată versiunea înaintată de partea apărării, precum că vătămarea constatată la

Maximciuc Nicolae a fost produsă în urma căderii, când ieșea din locuință, având în vedere că

ultimul în declarațiile sale a menționat că Grachila Marcel l-a lovit cu mâna sau cu capul în

regiunea mânii stângi, astfel încât mâna stângă s-a lovit de gratiile interioare din automobil, după

care a simțit o durere acută în mână, iar martorul Gubceac Gheandie a declarat că a văzut cum

Grachila Marcel îl lovește cu mâinile pe Maximciuc Nicolai, pe când martorul Pîslari Corneliu

a relatat că în momentul când au ajuns la IP Briceni, Maximciuc Nicolai i-a comunicat că are

dureri la mână în urma loviturilor aplicate de Grachila Marcel.

Cu referire la alegațiile apelantului precum că Grachila Marcel nu a sistat activitatea

colaboratorilor de poliție, instanța le-a respins ca neîntemeiate, deoarece la caz a fost stabilit că,

la data de 19.02.2022 Maximciuc Nicolai, Pîslari Corneliu și Gubceac Ghenadii, fiind implicați

în grupa operativă, primind comunicarea telefonică de la Dispeceratul Zonal Nord, au plecat la

fața locului în satul Corjeuți, raionul Briceni, pentru a investiga sesizarea cu privire la presupusul

viol comis în privința Marinei Vizitiu. După cum s-a stabilit, Grachila Marcel, prin

comportamentul său agresiv și acțiunile sale, a sistat activitatea colaboratorilor de poliție de

investigare a cazului cu care au fost sesizați, aceștia fiind nevoiți să îl conducă pe Grachila

Marcel la IP Briceni pentru a-l documenta pe acesta.

La argumentul apărătorului prin care se menționează că acțiunile lui Grachila Marcel au

survenit ca urmare a provocării acestuia de către colaboratorii de poliție, care au intrat fără

permisiune, adică ilegal în gospodăria fratelui său Grachila Octavian, pe care acesta o închiria

la acel moment, instanța a reținut că din declarațiile depuse de Maximciuc Nicolai, Pîslari

Corneliu și Gubceac Ghenadii, rezultă că încătușarea lui Garchila Marcel, îmbarcarea lui cu forța

în automobilul de serviciu al Poliției, a fost datorată comportamentului și acțiunilor sale agresive,

exprimate prin amenințarea cu moartea, vătămarea integrității corporale și a sănătăți

colaboratorilor de poliție, vătămare integrității corporale/a sănătății lui Maximciuc Nicolai,

deteriorarea automobilului de serviciu al Poliției. Totodată s-a atras atenția asupra faptului că

aflarea lui Maximciuc Nicolai, Pîslari Corneliu și Gubceac Ghenadii în gospodăria menționată

a fost determinată de comunicarea telefonică de la Dispeceratul Zonal Nord la care au reacționat,

exercitându-și atribuțiile sale de serviciu. Mai mult ca atât, careva plângeri privitor la violarea

de domiciliu pe cazul dat nu au fost înaintate, și deci criticile înaintate în sensul dat au fost

apreciate ca fiind declarative.

Deși atât inculpatul, cât și martorul Grachila Octavian susțin că Grachila Marcel a fost

maltratat de către colaboratorii de poliție, actele cauzei denotă că inculpatul a opus rezistență

fizică acestora, fiind necesară intervenirea promptă, inculpatul fiind pus la pământ și imobilizat,

fiindu-i aplicate cătușele din plastic pe mâini pe care acesta le-a rupt, după care i s-au aplicat

cătușele de fier. Din declarațiile părții vătămate și a martorilor s-a stabilit că Grachila Marcel

4

avea un comportament agresiv și violent, acțiunile acestuia având drept consecință deteriorarea

geamului de la automobilul de serviciu și vătămarea corporală medie a lui Maximciuc Nicolae.

Analizând circumstanțele și împrejurările speței prin prisma materialelor anexate la dosar

ce vizează faptele infracționale comise de Grachila Marcel, personalitatea acestuia, instanța de

apel a concluzionat că prima instanță justificat i-a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de

închisoare, iar cuantumul pedepsei pentru infracțiunea comisă a fost stabilit cu respectarea

principiilor individualizării pedepsei penale.

Așadar, coroborând normele legale ce prescriu stabilirea și individualizarea pedepsei penale

cu circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului Grachila

Marcel sub formă de închisoare, în cuantumul stabilit de către prima instanță − 6 ani, este în

coraport cu caracterul și gravitatea faptei comise − infracțiune gravă, comisă cu intenție; motivul

săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit − sistarea activității colaboratorilor de poliție;

personalitatea inculpatului − anterior a fost condamnat inclusiv și la pedeapsa închisorii, nu se

află la evidența medicilor narcolog și psihiatru; atitudinea inculpatului față de fapta comisă și

procesul desfășurat − nu a recunoscut vina și nu s-a căit; circumstanțe atenuante − lipsesc;

circumstanțe agravante − lipsesc.

Cât vizează pretinsele încălcări procedurale invocate de apelant, instanța de apel a reiterat

că ședințele cu privire la soluționarea demersurilor de prelungire a măsurii preventive, au fost

puse pe rol spre examinare distinct de ședințele în care s-a examinat fondul cauzei. Or, în

ședințele de după finisarea cercetării judecătorești, dezbaterilor judiciare și ultimul cuvânt al

inculpatului, în ședințele din 11.08.2022 și 05.08.2022 a fost examinată exclusiv chestiunea cu

privire la măsura preventivă, asupra căreia instanța s-a expus prin încheiere, circumstanțe care

nu pot servit temei pentru reluarea de către instanță a examinării cauzei în fond.

inculpatul Grachila Marcel, care solicită casarea hotărârilor judecătorești pronunțate pe caz,

din motiv că la cauză nu sunt probe care să confirme vinovăția acestuia în comiterea faptei

incriminate.

La fel, mai indică inculpatul că în cadrul judecării cauzei de către prima instanță, nu i-a

fost acordat ultimul cuvânt, prin ce consideră că i-au fost grav afectate drepturile sale procesuale.

De asemenea, afirmă că partea vătămată a pătruns în domiciliu fără acordul acestuia,

circumstanță care nu a fost luată în considerație de către instanțele de fond, și din acest

considerent opinează că, în cazul dat urma a fi antrenată prezumția nevinovăției în privința sa.

Totodată, recurentul susține că instanța de apel nu a luat în considerație posibilitatea

aplicării Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova sau nu a prevăzut posibilitatea reducerii

termenului de pedeapsă în baza aceleiași legi.

4.1. Pe marginea recursului declarat a depus referință procurorul de nivelul Curții Supreme

de Justiție și reprezentantul Inspectoratului de poliție Briceni al Inspectoratului General al

Poliției, Ruslan Andrei care au solicitat inadmisibilitatea recursului declarat, pe motiv că decizia

instanței de apel este întemeiată, legală și pe deplin motivată.

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide asupra inadmisibilității acestuia,

din următoarele considerente.

5

Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de examinare a admisibilității

recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei Legi, urmează

să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală,

în vigoare din 01 septembrie 2023.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură

penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a declarat

recursul în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.

246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), instanța de recurs, examinând

admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

baza materialelor din dosar, este în drept să declare recursul inadmisibil în cazul în care constată

că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246

din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), instanța de recurs examinează cauza numai în

limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în recurs.

Cu referire la alegațiile invocate de către inculpat în recursul de pe rol, se atestă că acesta

își exprimă dezacordul cu aprecierea instanțelor de fond asupra probatoriului administrat,

considerând că în cauza vizată nu au fost administrate probe care să confirme vinovăția sa în

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Însă, instanța de recurs statuează că din conținutul hotărârilor pronunțate la caz, rezultă că

instanțele de fond au cercetat sub toate aspectele probele administrate, iar în demonstrarea

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal

au fost reținute următoarele probe directe și concludente: ordonanța privind începerea urmăririi

penale din 19.02.2022 (f.d. 1, vol. I); procesul verbal din 19.02.2022 de sesizare despre

săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii (f.d. 6, vol. I); Raportul de expertiză

judiciară nr. 202219P0092 din 21.02.2022 (f.d. 9-10, vol. I); procesul verbal din 21.02.2022 de

audiere a părții vătămate Maximciuc Nicolai (f.d. 21-22, vol. I); procesul verbal din 21.02.2022

de audiere a martorului Pîslari Corneliu (f.d. 23-25, vol. I); procesul verbal din 21.02.2022 de

audiere a martorului Gubceac Ghenadii (f.d. 26-28, vol. I); procesul verbal din 21.02.2022 de

audiere a martorului Rusu Maria (f.d. 29, vol. I); revendicare pe numele lui Grachila Marcel (f.d.

38-39, vol. I); sentința din 19.04.2012 (f.d. 42-43, vol. I); plic de culoare albă cu inscripția Tichet

Drager (f.d. 48, vol. I); procesul verbal din 19.02.2022 de reținere a persoanei (f.d. 53-54, vol.

I); procesul verbal din 20.02.2022 de audiere a bănuitului Grachila Marcel (f.d. 57, vol. I);

Raportul de expertiză judiciară nr. 202219P0088 din 24.02.2022 și planșă foto (f.d. 60-62, vol.

I); procesul verbal din 22.02.2022 de audiere a învinuitului Grachila Marcel (f.d. 71, vol. I);

procesul verbal din 22.02.2022 de examinare a înregistrărilor video (f.d. 83-84, vol. I); ordonanță

din 22.02.2022 de recunoaștere și anexare la cauza penală a mijloacelor materiale de probă (f.d.

85-86, vol. I); mijlocul material de probă: un disc DVD-R cu inscripția „Înregistrări video din

6

19.02.2022 Grachila M.” ridicat la 21.02.2022 de la Gubceac Ghenadie, împachetat într-un plic

de culoare albă și sigilat cu ștampila I.P. Briceni „pentru colete”, păstrat la materialele prezentei

cauze penale (f.d. 87, vol. I). Probele materiale enumerate coroborează pe deplin cu declarațiile

părții vătămate și ale martorilor audiați în prezenta cauză penală, iar susținerea poziției

inculpatului precum că, la caz lipsesc probe care ar dovedi vinovăția sa în comiterea faptelor

reținute prin actul de învinuire, este apreciată ca constituind o tactică întreprinsă cu scopul de a

se evita tragerea la răspundere penală a inculpatului.

Prin urmare, instanța de recurs constată că la caz nu este prezentă nici o discordanță între

cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte

evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o susține, iar potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată

de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod

concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților

să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis

c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”,

obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora.

Cu referire la critica prin care se susține că partea vătămată a pătruns în domiciliu fără

acordul acestuia, instanța de recurs evidențiază că dreptul la inviolabilitatea domiciliului este un

drept absolut, însă acest drept poate fi supus anumitor restricții, atunci când este necesară

protecția drepturilor altei persoane. Din materialele cauzei rezultă că angajații Inspectoratului de

Poliție Briceni, Maximciuc Nicolai, Pîslaru Cornel și Gubceac Ghenadie, fiind în exercitarea

artibuțiilor delegate în temeiul Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la Poliție și statutul

polițistului, s-au prezentat la fața locului, în baza solicitării serviciului specializat „112”, cu

referire la plângerea Marinei Vizitiu privind violul ultimei.

Concomitent, completul de judecată va respinge ca fiind declarativ argumentul prin care

se afirmă că în prima instanță inculpatului nu i s-a acordat ultimul cuvânt, or potrivit procesului

verbal din 05 august 2022 inculpatul a beneficiat de dreptul său la ultimul cuvânt (f.d. 47, verso,

vol. II).

Cât privește alegația recurentul privind omisiunea instanței de apel de a aplica în privința

sa prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-

a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, instanța de recurs consideră ca fiind

relevante cauzei prevederile art. 6 alin. (1) lit. d) al legii nominalizate potrivit cărora „prevederile

art. 1-5 nu se aplică persoanei:...bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una dintre

infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal nr. 985/2002:… art. 349…”.

Totodată, se atestă că inculpatul solicită reducerea pedepsei în temeiul aceleiași legi, iar la

acest capitol instanța de recurs susține că chestiunea abordată, odată apărută după pronunțarea

deciziei de către instanța de apel, care, împreună cu sentința au devenit definitive și executorii

în virtutea prevederilor art. 415 alin. (3), 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (5) Cod de procedură

penală, nu cade sub incidența procedurii de recurs, neconstituind erori de drept comise de

instanțele de fond și de apel care urmează a fi reparate pe această cale de atac. Or, conform art.

7

65 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală, persoana în privința căreia sentința a devenit

definitivă se numește condamnat, dacă sentința este de condamnare, iar aplicarea actului de

amnistie față de persoana condamnată, a cărei sentință a devenit definitivă și executorie, se

soluționează deja la etapa executării pedepsei, în corespundere cu prevederile art. 469 alin. (1)

pct. 15) - 472 Cod de procedură penală.

Față de cele ce preced, completul de judecată concluzionează că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului declarat de către inculpatul Grachila Marcel XXXXX

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 ianuarie 2023, în propria cauză

penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Eremciuc Ghenadie

Talpă Boris

8