1ra-469/23 — Art. 349 alin. 2 lit. a CP

Prima instanță: 22.03.2022 - 07.10.2022;

Instanța de apel: 17.11.2022 - 25.01.2023;

Instanța de recurs: 24.03.2023 - 16.11.2023. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 07 octombrie 2022 inculpatul Grachila Marcel XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a admis cerința procurorului și s-a dispus încasarea de la Grachila Marcel în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 672 (șase sute șaptezeci și doi) lei. S-a admis acțiunea civilă înaintată de IP Briceni și s-a dispus încasarea din contul lui Grachila Marcel în beneficiul IP Briceni suma de 800 (opt sute) lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin comiterea infracțiunii. La fel, în prezenta cauză penală instanța s-a pronunța asupra corpurilor delicte. 1 1.1. Pentru a se pronunța, instanța de fond, în fapt, a constatat că în data de 19.02.2022, ora 16:00, Grachila Marcel, fiind în stare de ebrietate, aflându-se în gospodăria lui Ropot Valeriu, situată în s. Corjeuți, r-nul Briceni, a ignorat cerințele legale de a respecta ordinea publică și a înceta acțiunile sale ilegale, solicitate în baza art. 25 alin. (5) pct. 1) al Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la Poliție și statutul polițistului, de către angajații Inspectoratului de Poliție Briceni, Maximciuc Nicolai, Pîslaru Cornel și Gubceac Ghenadie, aflați în exercițiul funcției, prezenți la fața locului în baza solicitării serviciului specializat „112”, cu referire la adresarea Marinei Vizitiu, privind violul ultimei. După aceasta, urmărind scopul sistării activității de serviciu a angajaților Ministerului Afacerilor Interne, Grachila Marcel a manifestat un comportament agresiv exprimat prin: 1) amenințarea cu moartea, vătămarea integrității corporale sau a sănătății persoanei, 2) vătămarea integrității corporale sau a sănătății persoanei, 3) deteriorarea automobilului de serviciu de model „Dacia Duster” cu numărul de înmatriculare XXXXX. Astfel, Grachila Marcel, aflându-se în automobilul de serviciu de model ,,Dacia Duster” cu numărul de înmatriculare XXXXX, l-a lovit intenționat cu piciorul peste mâna stângă pe ofițerul superior de sector al Sectorului de Poliție nr.1 al Inspectoratului de Poliție Briceni, Maximciuc Nicolai. Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 202219P0092 din 24.02.2022 Maximciuc Nicolai a suferit fractura osului metacarpian II a mânii stângi, produsă prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur (pumnul, piciorul ș.a.), posibil la data și circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămare corporală medie, cu dereglarea sănătății de lungă durată (mai mult de 21 de zile). În drept, acțiunile inculpatului Grachila Marcel au fost încadrate juridic în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, adică amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care amenință sau al altei persoane, însoțite de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei menționate la alin. (1). 2. Nefiind de acord cu sentința nominalizată, împotriva acesteia a declarat apel avocatul Culicov Serghei în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Grachila Marcel să fie achitat de sub învinuirea înaintată, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. În argumentarea cerințelor formulate, apelantul a menționat că din declarațiile inculpatului și din circumstanțele cauzei stabilite, ca urmare a cercetării judecătorești, se constată că în fapta incriminată inculpatului nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. În opinia apărătorului, la caz nu au fost stabilite circumstanțele în care partea vătămată Maximciuc Maxim a primit vătămările corporale, or, atât inculpatul, cât și partea vătămată, au declarat că ieșind din locuință au căzut, și nu se exclude faptul că anume atunci au fost cauzate acele leziuni. În altă ordine de idei, apărătorul a mai indicat că lui Grachila Marcel i se impută sistarea activității colaboratorilor de poliție, însă din declarațiile martorilor și părții vătămate rezultă că Grachila Marcel a fost provocat de către angajații MAI, or, aceștia au întrat în locuință fără permisiunea cuiva, fără vreo autorizație în acest sens, ignorând cerințele locatarilor de a părăsi locuința. 2 Din considerentele date, s-a afirmat că instanța de judecată l-a condamnat pe Grachila Marcel luând la bază și susținând poziția părții acuzării, fără a ține cont și fără a contraargumenta poziția apărării, fără a analiza circumstanțele care sunt în favoarea inculpatului, astfel fiind încălcat principiul imparțialității. La fel, s-a remarcat că inculpatului i s-a încălcat dreptul la ultimul cuvânt și într-o anumită parte s-a încălcat dreptul părților în expunerea pledoariilor. Astfel, la data de 05.08.2022 a fost încheiată cercetarea judecătorească, au avut loc dezbaterile judiciare și ultimul cuvânt al inculpatului, cu amânarea deliberării și pronunțării sentinței pentru data de 07.10.2022. Însă la data de 11.08.2022, 16.09.2022 au fost examinate demersurile cu privire la prelungirea arestării preventive față de inculpatul Grachila Marcel, circumstanțe pe care apărătorul le apreciază ca fiind reluarea cercetării judecătorești, or, au apărut noi circumstanțe − examinarea demersurilor de prelungire a măsurii preventive. La data de 07.10.2022, fără a asculta expunerea poziției părților în pledoarii și fără a acorda ultimul cuvânt inculpatului, instanța a deliberat și a pronunțat sentința, ceea ce în opinia apelantului reprezintă o încălcare a procedurii penale. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 ianuarie 2023, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1. În motivarea soluției pronunțate, instanța de apel a conchis că probele puse la baza sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin prisma acestora instanța de judecată a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei. Probele administrate în cadrul prezentei cauze penale formează un ansamblu probatoriu, prin care se dovedește pe deplin vinovăția inculpatului Grachila Marcel în faptele reținute în învinuire, fiind totalmente combătute argumentele invocate în cererea de apel cu privire la neîntrunirea elementelor infracțiunii în acțiunile inculpatului. Astfel că, cercetând sub toate aspectele probele administrate, efectuând o analiză amplă a acestora, instanța de apel a notat că prima instanță a dat o apreciere juridică justă acțiunilor inculpatului Grachila Marcel, corect încadrând acțiunile acestuia în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, după calificative amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, a persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care amenință sau al altei persoane, însoțite de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei menționate la alin. (1). Astfel, în pofida faptului că Grachila Marcel nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii ce i se impută, atât la urmărirea penală, cât și în cadrul judecării cauzei penale, totuși instanța de apel a conchis că vina acestuia a fost dovedită pe deplin atât prin probele materiale administrate la caz, cât și prin declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați pe caz. Prin prisma celor menționate, instanța a mai stabilit că în acțiunile inculpatului Grachila Marcel se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiind întemeiată soluția instanței de fond inclusiv și în acest sens. Subsidiar, s-a remarcat că componența de infracțiune prevăzută la art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal reprezintă o componență formală și se consideră consumată din momentul aplicării violenței periculoase pentru viață sau sănătate. Obiectul juridic special al infracțiunii are un caracter multiplu: obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la autoritatea de stat, sub a cărei egidă acționează persoanele 3 cu funcție de răspundere și persoanele care își îndeplinesc datoria obștească; obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la libertatea psihică (morală) a persoanei. Victimă a infracțiunii este persoana cu funcție de răspundere sau rudele ei apropiate, or, persoana care își îndeplinește datoria obștească sau rudele ei apropiate. La caz, partea vătămată a infracțiunii a fost recunoscut Maximciuc Nicolai, angajatul Inspectoratului de Poliție Briceni. Ținând cont de cele consemnate, instanța de apel a considerat că nu poate fi apreciată ca fiind întemeiată versiunea înaintată de partea apărării, precum că vătămarea constatată la Maximciuc Nicolae a fost produsă în urma căderii, când ieșea din locuință, având în vedere că ultimul în declarațiile sale a menționat că Grachila Marcel l-a lovit cu mâna sau cu capul în regiunea mânii stângi, astfel încât mâna stângă s-a lovit de gratiile interioare din automobil, după care a simțit o durere acută în mână, iar martorul Gubceac Gheandie a declarat că a văzut cum Grachila Marcel îl lovește cu mâinile pe Maximciuc Nicolai, pe când martorul Pîslari Corneliu a relatat că în momentul când au ajuns la IP Briceni, Maximciuc Nicolai i-a comunicat că are dureri la mână în urma loviturilor aplicate de Grachila Marcel. Cu referire la alegațiile apelantului precum că Grachila Marcel nu a sistat activitatea colaboratorilor de poliție, instanța le-a respins ca neîntemeiate, deoarece la caz a fost stabilit că, la data de 19.02.2022 Maximciuc Nicolai, Pîslari Corneliu și Gubceac Ghenadii, fiind implicați în grupa operativă, primind comunicarea telefonică de la Dispeceratul Zonal Nord, au plecat la fața locului în satul Corjeuți, raionul Briceni, pentru a investiga sesizarea cu privire la presupusul viol comis în privința Marinei Vizitiu. După cum s-a stabilit, Grachila Marcel, prin comportamentul său agresiv și acțiunile sale, a sistat activitatea colaboratorilor de poliție de investigare a cazului cu care au fost sesizați, aceștia fiind nevoiți să îl conducă pe Grachila Marcel la IP Briceni pentru a-l documenta pe acesta. La argumentul apărătorului prin care se menționează că acțiunile lui Grachila Marcel au survenit ca urmare a provocării acestuia de către colaboratorii de poliție, care au intrat fără permisiune, adică ilegal în gospodăria fratelui său Grachila Octavian, pe care acesta o închiria la acel moment, instanța a reținut că din declarațiile depuse de Maximciuc Nicolai, Pîslari Corneliu și Gubceac Ghenadii, rezultă că încătușarea lui Garchila Marcel, îmbarcarea lui cu forța în automobilul de serviciu al Poliției, a fost datorată comportamentului și acțiunilor sale agresive, exprimate prin amenințarea cu moartea, vătămarea integrității corporale și a sănătăți colaboratorilor de poliție, vătămare integrității corporale/a sănătății lui Maximciuc Nicolai, deteriorarea automobilului de serviciu al Poliției. Totodată s-a atras atenția asupra faptului că aflarea lui Maximciuc Nicolai, Pîslari Corneliu și Gubceac Ghenadii în gospodăria menționată a fost determinată de comunicarea telefonică de la Dispeceratul Zonal Nord la care au reacționat, exercitându-și atribuțiile sale de serviciu. Mai mult ca atât, careva plângeri privitor la violarea de domiciliu pe cazul dat nu au fost înaintate, și deci criticile înaintate în sensul dat au fost apreciate ca fiind declarative. Deși atât inculpatul, cât și martorul Grachila Octavian susțin că Grachila Marcel a fost maltratat de către colaboratorii de poliție, actele cauzei denotă că inculpatul a opus rezistență fizică acestora, fiind necesară intervenirea promptă, inculpatul fiind pus la pământ și imobilizat, fiindu-i aplicate cătușele din plastic pe mâini pe care acesta le-a rupt, după care i s-au aplicat cătușele de fier. Din declarațiile părții vătămate și a martorilor s-a stabilit că Grachila Marcel 4 avea un comportament agresiv și violent, acțiunile acestuia având drept consecință deteriorarea geamului de la automobilul de serviciu și vătămarea corporală medie a lui Maximciuc Nicolae. Analizând circumstanțele și împrejurările speței prin prisma materialelor anexate la dosar ce vizează faptele infracționale comise de Grachila Marcel, personalitatea acestuia, instanța de apel a concluzionat că prima instanță justificat i-a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, iar cuantumul pedepsei pentru infracțiunea comisă a fost stabilit cu respectarea principiilor individualizării pedepsei penale. Așadar, coroborând normele legale ce prescriu stabilirea și individualizarea pedepsei penale cu circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului Grachila Marcel sub formă de închisoare, în cuantumul stabilit de către prima instanță − 6 ani, este în coraport cu caracterul și gravitatea faptei comise − infracțiune gravă, comisă cu intenție; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit − sistarea activității colaboratorilor de poliție; personalitatea inculpatului − anterior a fost condamnat inclusiv și la pedeapsa închisorii, nu se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru; atitudinea inculpatului față de fapta comisă și procesul desfășurat − nu a recunoscut vina și nu s-a căit; circumstanțe atenuante − lipsesc; circumstanțe agravante − lipsesc. Cât vizează pretinsele încălcări procedurale invocate de apelant, instanța de apel a reiterat că ședințele cu privire la soluționarea demersurilor de prelungire a măsurii preventive, au fost puse pe rol spre examinare distinct de ședințele în care s-a examinat fondul cauzei. Or, în ședințele de după finisarea cercetării judecătorești, dezbaterilor judiciare și ultimul cuvânt al inculpatului, în ședințele din 11.08.2022 și 05.08.2022 a fost examinată exclusiv chestiunea cu privire la măsura preventivă, asupra căreia instanța s-a expus prin încheiere, circumstanțe care nu pot servit temei pentru reluarea de către instanță a examinării cauzei în fond.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs de către inculpatul Grachila Marcel, care solicită casarea hotărârilor judecătorești pronunțate pe caz, din motiv că la cauză nu sunt probe care să confirme vinovăția acestuia în comiterea faptei incriminate. La fel, mai indică inculpatul că în cadrul judecării cauzei de către prima instanță, nu i-a fost acordat ultimul cuvânt, prin ce consideră că i-au fost grav afectate drepturile sale procesuale. De asemenea, afirmă că partea vătămată a pătruns în domiciliu fără acordul acestuia, circumstanță care nu a fost luată în considerație de către instanțele de fond, și din acest considerent opinează că, în cazul dat urma a fi antrenată prezumția nevinovăției în privința sa. Totodată, recurentul susține că instanța de apel nu a luat în considerație posibilitatea aplicării Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova sau nu a prevăzut posibilitatea reducerii termenului de pedeapsă în baza aceleiași legi. 4.1. Pe marginea recursului declarat a depus referință procurorul de nivelul Curții Supreme de Justiție și reprezentantul Inspectoratului de poliție Briceni al Inspectoratului General al Poliției, Ruslan Andrei care au solicitat inadmisibilitatea recursului declarat, pe motiv că decizia instanței de apel este întemeiată, legală și pe deplin motivată.

Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. 5 Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de examinare a admisibilității recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei Legi, urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și a declarat recursul în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), instanța de recurs, examinând admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, este în drept să declare recursul inadmisibil în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în recurs. Cu referire la alegațiile invocate de către inculpat în recursul de pe rol, se atestă că acesta își exprimă dezacordul cu aprecierea instanțelor de fond asupra probatoriului administrat, considerând că în cauza vizată nu au fost administrate probe care să confirme vinovăția sa în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. Însă, instanța de recurs statuează că din conținutul hotărârilor pronunțate la caz, rezultă că instanțele de fond au cercetat sub toate aspectele probele administrate, iar în demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal au fost reținute următoarele probe directe și concludente: ordonanța privind începerea urmăririi penale din 19.02.2022 (f.d. 1, vol. I); procesul verbal din 19.02.2022 de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii (f.d. 6, vol. I); Raportul de expertiză judiciară nr. 202219P0092 din 21.02.2022 (f.d. 9-10, vol. I); procesul verbal din 21.02.2022 de audiere a părții vătămate Maximciuc Nicolai (f.d. 21-22, vol. I); procesul verbal din 21.02.2022 de audiere a martorului Pîslari Corneliu (f.d. 23-25, vol. I); procesul verbal din 21.02.2022 de audiere a martorului Gubceac Ghenadii (f.d. 26-28, vol. I); procesul verbal din 21.02.2022 de audiere a martorului Rusu Maria (f.d. 29, vol. I); revendicare pe numele lui Grachila Marcel (f.d. 38-39, vol. I); sentința din 19.04.2012 (f.d. 42-43, vol. I); plic de culoare albă cu inscripția Tichet Drager (f.d. 48, vol. I); procesul verbal din 19.02.2022 de reținere a persoanei (f.d. 53-54, vol. I); procesul verbal din 20.02.2022 de audiere a bănuitului Grachila Marcel (f.d. 57, vol. I); Raportul de expertiză judiciară nr. 202219P0088 din 24.02.2022 și planșă foto (f.d. 60-62, vol. I); procesul verbal din 22.02.2022 de audiere a învinuitului Grachila Marcel (f.d. 71, vol. I); procesul verbal din 22.02.2022 de examinare a înregistrărilor video (f.d. 83-84, vol. I); ordonanță din 22.02.2022 de recunoaștere și anexare la cauza penală a mijloacelor materiale de probă (f.d. 85-86, vol. I); mijlocul material de probă: un disc DVD-R cu inscripția „Înregistrări video din 6 19.02.2022 Grachila M.” ridicat la 21.02.2022 de la Gubceac Ghenadie, împachetat într-un plic de culoare albă și sigilat cu ștampila I.P. Briceni „pentru colete”, păstrat la materialele prezentei cauze penale (f.d. 87, vol. I). Probele materiale enumerate coroborează pe deplin cu declarațiile părții vătămate și ale martorilor audiați în prezenta cauză penală, iar susținerea poziției inculpatului precum că, la caz lipsesc probe care ar dovedi vinovăția sa în comiterea faptelor reținute prin actul de învinuire, este apreciată ca constituind o tactică întreprinsă cu scopul de a se evita tragerea la răspundere penală a inculpatului. Prin urmare, instanța de recurs constată că la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, iar potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Cu referire la critica prin care se susține că partea vătămată a pătruns în domiciliu fără acordul acestuia, instanța de recurs evidențiază că dreptul la inviolabilitatea domiciliului este un drept absolut, însă acest drept poate fi supus anumitor restricții, atunci când este necesară protecția drepturilor altei persoane. Din materialele cauzei rezultă că angajații Inspectoratului de Poliție Briceni, Maximciuc Nicolai, Pîslaru Cornel și Gubceac Ghenadie, fiind în exercitarea artibuțiilor delegate în temeiul Legii nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la Poliție și statutul polițistului, s-au prezentat la fața locului, în baza solicitării serviciului specializat „112”, cu referire la plângerea Marinei Vizitiu privind violul ultimei. Concomitent, completul de judecată va respinge ca fiind declarativ argumentul prin care se afirmă că în prima instanță inculpatului nu i s-a acordat ultimul cuvânt, or potrivit procesului verbal din 05 august 2022 inculpatul a beneficiat de dreptul său la ultimul cuvânt (f.d. 47, verso, vol. II). Cât privește alegația recurentul privind omisiunea instanței de apel de a aplica în privința sa prevederile Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX- a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, instanța de recurs consideră ca fiind relevante cauzei prevederile art. 6 alin. (1) lit. d) al legii nominalizate potrivit cărora „prevederile art. 1-5 nu se aplică persoanei:...bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una dintre infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal nr. 985/2002:… art. 349…”. Totodată, se atestă că inculpatul solicită reducerea pedepsei în temeiul aceleiași legi, iar la acest capitol instanța de recurs susține că chestiunea abordată, odată apărută după pronunțarea deciziei de către instanța de apel, care, împreună cu sentința au devenit definitive și executorii în virtutea prevederilor art. 415 alin. (3), 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (5) Cod de procedură penală, nu cade sub incidența procedurii de recurs, neconstituind erori de drept comise de instanțele de fond și de apel care urmează a fi reparate pe această cale de atac. Or, conform art. 7 65 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură penală, persoana în privința căreia sentința a devenit definitivă se numește condamnat, dacă sentința este de condamnare, iar aplicarea actului de amnistie față de persoana condamnată, a cărei sentință a devenit definitivă și executorie, se soluționează deja la etapa executării pedepsei, în corespundere cu prevederile art. 469 alin. (1) pct. 15) - 472 Cod de procedură penală. Față de cele ce preced, completul de judecată concluzionează că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului declarat de către inculpatul Grachila Marcel XXXXX împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 ianuarie 2023, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Eremciuc Ghenadie Talpă Boris 8