1ra-43/23 — art.287 alin.1, art.151 alin.4 CP

1ra-43/23 — art.287 alin.1, art.151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-43/23

1-21169957-01-1ra-10012023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători –Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu, Talpă Boris, Malanciuc Ion

a judecat, fără citarea părților, recursul declarat de către inculpatul Berechelea

Evgheni, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14

septembrie 2022, în cauza penală în privința lui

Berechelea Evgheni XXXX, născut la XX XX

XXXX, originar din or. XXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 17.11.2021 – 01.03.2022

instanța de apel: 24.03.2022 – 14.09.2022

instanța de recurs: 10.01.2023 – 02.11.2023

A C O N S T A T A T:

Berechelea Evgheni a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin.(4)

Cod penal la pedeapsa sub forma de închisoare -12 (doisprezece) ani în penitenciar

de tip închis precum și în baza art.287 alin.(1) cod penal la pedeapsa 1(unu) an

închisoare, cu liberarea de executarea pedepsei în baza art. 107 Cod penal.

În baza art.88 Cod penal, a fost inclusă în termenul de pedeapsă timpul aflării

inculpatului în arest preventiv începînd cu 05 octombrie 2021 pînă la 01 martie 2022.

A fost încasat din contul inculpatului Berechelea Evgheni în beneficiul

statului suma de 12688(doisprezece mii șase sute optzeci și opt) lei cu titlu de

cheltuieli judiciare legate de efectuarea expertizelor.

A fost încasat din contul inculpatului Berechelea Evgheni în beneficiul

succesorului victimei Afanasie Ciobanu suma de 60 000 (șase zeci mii) lei cu titlu

de prejudiciul material și 200 000 (două sute) mii cu titlu de prejudiciul moral.

de 03.10.2021, aproximativ la ora 12:07, aflându-se în loc public și anume în fața

Primăriei municipiului Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83,

acționând intenționat, a inițiat un conflict cu cet. Ciobanu Vlad XX, născut la

23.12.1980, încălcând ordinea publică, în timpul căruia a aplicat violența fizică în

privința ultimului, manifestată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii în

regiunea corpului și a capului, cauzându-i cet. Ciobanu Vlad XX leziuni corporale

și dureri fizice, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită.

Tot Berechelea Evgheni Ghennadi la data de 03.10.2021, aproximativ la ora

12:07, aflându-se în loc public și anume în fața Primăriei municipiului Chișinău,

amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83, în cadrul conflictului cu cet.

1

Ciobanu Vlad XXx, născut la 23.12.1980, având intenția cauzării leziunilor

corporale grave ultimului, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea corpului

și a capului, în regiunea buzei superioare și cea inferioară, cauzându-i conform

raportului de expertiză judiciară nr. 202103C1435 din 28.10.2021 traumă cranio-

cerebrală închisă cu echimoze (2) și o excoriație pe buza superioară și cea inferioară

cu edem posttraumatic a țesuturilor moi la acest nivel, hemoragii în mușchiul

temporal drept, hematom subdural emisferial pe dreapta (volum circa 160-180ml),

hematom în ventricul cerebral IV cu contuzie cerebrală (volum circa 10ml), care are

un caracter vital și a fost produsă cu circa 6-12 ore înainte de deces, prin acțiunea

traumatică cu corp (-uri) contondent (-e) dur (-e), sau/și la lovirea de acesta (acestea),

care are legătură cauzală directă cu decesul, prezintă pericol pentru viață și conform

acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. În rezultatul cauzării leziunilor descrise

cet. Ciobanu Vlad XX a decedat, cadavrul acestuia fiind depistat la 04.10.2021,

aproximativ la ora 07:40, în apartamentul nr. X din str. XX XX, mun. Chișinău.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202103C1435 din 28.10.2021 moartea

cet. Ciobanu Vlad, anul nașterii 1980, a survenit cu circa 6-10 ore înainte de autopsie

medico-legală, în rezultatul traumei cranio-cerebrale închise manifestată prin

echimoze și o excoriație pe buză superioară și cea inferioară cu edem posttraumatic

a țesuturilor moi la acest nivel, hemoragii în mușchiul temporal drept, hematom

subdural emisferial pe dreapta, hematom în ventricul cerebral IV cu contuzie

cerebrală cu dezvoltarea ulterioară compresiunii cerebrale, complicată cu hemoragii

secundare în trunchiul cerebral, ce se confirmă prin datele necropsiei și adeverite

histologic.

apel, solicitând casarea parțială acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care Berechelea Evgheni să fie achitat de

sub învinuirea adusă în baza art. 151 alin.(4) Cod penal.

În argumentarea apelului, a invocat că probele administrate la faza de urmărire

penală, audierile, nu pot fi examinate și apreciate de către instanța de judecată ca

probe pertinente și utile pentru rezolvarea cauzei sau emiterea unei sentințe de

condamnare. Această gravă eroare de drept, constituie un viciu fundamental și

circumstanțele enunțate l-au lipsit pe inculpat de un proces echitabil.

A susținut că urmărirea penală este incompletă, superficială și neobiectivă,

bazată doar pe presupuneri cu erori de drept și fapt.

Totodată a menționat că, în materialele cauzei lipsesc unele probe importante,

administrarea și cercetarea cărora au fost ignorate de către procuror, ce a dus la

învinuirea adusă pe capătul de acuzare în baza art. 151 alin.(4) Cod penal.

3.1. Inculpatul Berechelea Evgheni a contestat sentința cu apel, în motivarea

cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- de către instanța de judecată nu s-a ținut cont de faptul că prin înregistrarea video

se confirmă faptul că victima a fost lovită în partea dreaptă a craniului de către o

persoană necunoscută, de la lovitura dată ultimul a căzut jos;

- partea vătămată fiind în conștiință a fost luată de salvare și în rezultatul

investigațiilor petrecute s-a constatat că acesta era în stare de ebrietate și a avut

leziuni corporale neînsemnate;

2

- martorul Cebanu Natalia a declarat că partea vătămată a fost lovită cu piciorul în

regiunea feței însă, din înregistrările video rezultă că nu a fost lovit de dânsul.

2022, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de avocatul Roșioru Nadejda

în numele inculpatului și a inculpatului, cu menținerea sentinței.

În opinia instanței de apel, “prima instanța, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de

judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor

reținute în sarcina inculpatului Berechelea Evgheni XXX încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume art. 287 alin. (1) Cod penal - huliganism, adică acțiunile

intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită și art. 151 alin. (4) Cod penal - vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale si a sănătății, care este periculoasă pentru viață si care a provocat

decesul victimei”.

În motivarea soluției emise, instanța de apel a indicat că, în cadrul cercetării

judecătorești, a fost constatat cu certitudine că vina inculpatului Berechelea Evgheni

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 287 alin. (1), 151 alin. (4) Cod penal

se dovedește prin cumulul de probe administrate și nominalizate supra, și anume

prin declarațiile martorilor și probele scrise cercetate din materialele dosarului, care

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin. (1), 151 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a conchis că, argumentele invocate de partea apărării nu și-a

găsit confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, noțiunea de deces al victimei

formulată la alin. (4) al art. 151 Cod penal, presupune vătămarea intenționată gravă

a integrității corporale sau a sănătății victimei și lipsirea de viață a acesteia din

imprudență, reunite într-o singură faptă, fiind astfel o componență de infracțiune cu

două forme de vinovăție: cu intenție pentru loviturile aplicate care au provocat

vătămările grave, care au fost depistate pe cadavrul cet. Vlad Ciobanu, și din

imprudență pentru consecințele survenite, care au condus la decesul victimei.

La fel, în cazul în care acțiunile de huliganism sunt însoțite de vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale, acțiunile făptuitorului vor fi calificate în

concurs cu art. 151 Cod Penal.

Berechelea Evgheni, prin care a menționat că instanța nu a luat în calcul faptul că,

ora survenirii decesului menționată în raportul de expertiza nu coincide cu

declarațiile martorului Budeanu Nicolae, potrivit căror, când a întrat în cameră,

cadavrul părții vătămate a fost încă cald și a avut pulsul slab, iar în raportul de

expertiză s-a menționat, survenirea decesului cu 6-10 ore până la efectuarea

expertizei.

Inculpatul a invocat că, martorul Budeanu Nicolae a explicat despre aflarea în

camera unei persoane care la fel a avut vătămări corporale, nu putea să se ridice din

pat și nu a fost audiată.

3

De asemenea a susținut că, reieșind din informație IMSP, părții vătămate

Ciobanu Vlad i-a fost stabilită diagnoza ”Contuzia țesuturilor moi în regiunea

bazinului și picioarelor, după ce pacientul a părăsit instituția medicală.

Totodată, a specificat că, Ciobanu Vlad a fost lovit în partea dreaptă în

apropierea CNAM de către alte persoane care nu figurează în materialele cauzei

penale.

Susține că, nu l-a lovit pe Ciobanu Vlad în partea dreaptă ce se confirmă prin

înregistrare video.

respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

În opinia acuzatorului de stat, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect

de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra probelor care au fost puse la

baza hotărârii de condamnare, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau

al judecării cauzei în instanța judecătorească.(2) Legea procesuală penală poate

avea efect ultraactiv, adică dispozițiile ei, în perioada de tranziție la o nouă lege

procesuală penală, pot rămîne aplicabile acțiunilor procesuale reglementate de

legea nouă. Caracterul ultraactiv se stipulează în legea nouă.

Instanța de recurs, ține se menționeze faptul că, Legea nr.246 din 31.07.2023

pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normative conex

reformei Curții Supreme de Justiție) a întrat în vigoare la 01.09.2023.

Potrivit conținutului art. XI alin.(3) al Legii nr. 24, recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Astfel, recursul depus de inculpatul Berechelea Evgheni la 16.11.2022, se

examinează în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului pînă la

01.09.2023.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și motivele

invocate, instanța de recurs consideră că acesta este pasibil admiterii, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate în

ședința instanței de apel.

Instanța de apel, soluționând apelul, poate să caseze (desființeze) sentința

primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță.

4

Instanța de apel poate adopta una din soluțiile pe care le poate pronunța prima

instanță, apreciind temeinicia sau netemeinicia învinuirii sau dispunând, după caz,

condamnarea, achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal.

În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin

apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în

ce împrejurări a fost comisă; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă

probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima

instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101

Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele

de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei.

Analizând soluția instanței de apel în raport cu argumentele aduse de apărare

în cererile de apel și de recurs, instanța de recurs atestă că decizia instanței de apel

nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, din următoarele

considerente.

Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către partea apărării,

instanța de apel a dispus respingerea apelului inculpatului și a avocatului Roșioru

Nadejda în numele inculpatului, cu menținerea sentinței primei instanțe.

Instanța de recurs atrage atenție la faptul că, „vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată

tocmai în legătură cu încălcarea ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie

făcută, în temeiul art. 151 Cod penal și art. 354 „Huliganismul nu prea grav” din

Codul contravențional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea

răspunderii în baza art. 151 și art. 287 Cod penal. Ori, principiul de neadmitere a

sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la răspundere

penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen, violența este cea, pe care o

desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în cazul în care infracțiunea de

huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea intenționată gravă a

integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza

concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face, conform art. 287 și 151

Cod penal” .(Hotărârea Plenului CSJ nr.4 din 19 iunie 2006 „Cu privire la practica

judiciară, în cauzele penale despre huliganism” pct.10. subpct. 4), 5).

Potrivit sentinței și a deciziei instanței de apel, Berechelea Evgheni la data de

03.10.2021, aproximativ la ora 12:07, aflându-se în loc public și anume în fața

Primăriei municipiului Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83,

acționând intenționat, a inițiat un conflict cu cet. Ciobanu Vlad XXX, născut la

23.12.1980, încălcând ordinea publică, în timpul căruia a aplicat violența fizică în

privința ultimului, manifestată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii în

regiunea corpului și a capului, cauzându-i cet. Ciobanu Vlad Afanasie leziuni

5

corporale și dureri fizice, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită.

Tot Berechelea Evgheni XXXX la data de 03.10.2021, aproximativ la ora

12:07, aflându-se în loc public și anume în fața Primăriei municipiului Chișinău,

amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83, în cadrul conflictului cu cet.

Ciobanu Vlad XX, născut la 23.12.1980, având intenția cauzării leziunilor corporale

grave ultimului, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea corpului și a

capului, în regiunea buzei superioare și cea inferioară, cauzându-i conform

raportului de expertiză judiciară nr. 202103C1435 din 28.10.2021 traumă cranio-

cerebrală închisă cu echimoze (2) și o excoriație pe buza superioară și cea inferioară

cu edem posttraumatic a țesuturilor moi la acest nivel, hemoragii în mușchiul

temporal drept, hematom subdural emisferial pe dreapta (volum circa 160-180ml),

hematom în ventricul cerebral IV cu contuzie cerebrală (volum circa 10ml), care are

un caracter vital și a fost produsă cu circa 6-12 ore înainte de deces, prin acțiunea

traumatică cu corp (-uri) contondent (-e) dur (-e), sau/și la lovirea de acesta (acestea),

care are legătură cauzală directă cu decesul, prezintă pericol pentru viață și conform

acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. În rezultatul cauzării leziunilor descrise

cet. Ciobanu Vlad XXX a decedat.

În opinia instanței de recurs, acțiunile inculpatului care au constat în

vătămarea corporală și încălcarea ordinii publice au fost concomitente fiind invocată

aceiași data 03.10.2021, ora 12:07, locul comiterii - în fața Primăriei municipiului

Chișinău, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83 și au constituit aceeași

fapta, prin urmare, nu pot fi calificate ca un concurs real de infracțiuni prevăzute de

art. 151 alin.(4) și art. 287 alin.(1) Cod penal.

Totodată, urmează a fi menționată decizia Curții Supreme de Justiție nr.

4-1ril-1/2020 din 17 decembrie 2020, potrivit cărei: “în cazul în care omorul

intenționat, vătămarea intenționată gravă ori medie a integrității corporale sau a

sănătății rezultă din violența aplicată, în cadrul încălcării grosolane a ordinii

publice (art.287 Cod penal)”, calificarea se va efectua, în virtutea art. 145, 151 sau

152 Cod penal și art. 354 Cod contravențional (huliganism nu prea grav). Nu este

admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 145,151,152 și art. 287 Cod penal,

deoarece principiul non bis in idem interzice tragerea, de două ori, la răspundere

penală și sancționarea pentru aceeași faptă. La caz, violența enunțată reprezintă

“aceeași fapta”.

În conjunctură celor relatate supra, instanțele de fond au judecat cauză fără

respectarea rigorilor prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția- în partea ce ține de condamnarea pe

art.287 alin.(1) Cod penal.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează parțial hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod

de procedură penală (în vigoare la 01.09.2023) or, se prezumă existența unui temei

care determină încetarea procesului penal (din motivul existenței unei fapte

6

contravenționale) și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului ordinar, casării parțiale a deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Berechelea Evgheni, din alte

motive, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14

septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Berechelea Evgheni, în latura

condamnării și aplicării pedepsei în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

Talpă Boris

Malanciuc Ion

7