1ra-1159/2022 — art. 427 alin. 1, pct. 6 CPP

1ra-1159/2022 — art. 427 alin. 1, pct. 6 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1159/2022

1-19037588-01-1ra-03082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 august 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte – Anatolie Țurcan,

Judecători – Sergiu Daguța, Boris Talpă, Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciuc

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți,

Bodareu Octavian, împotriva deciziei din 03 mai 2022 a Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți, în cauza penală de învinuire a lui

Casco Igor XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în raionul XXXXX, anterior necondamnat,

Crestinov Alexandr XXXX, născut la XXXX, originar și

domiciliat în XXXXX, anterior necondamnat,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 19.06.2019 – 28.12.2021;

instanța de apel: 26.01.2022-03.05.2022;

instanța de recurs: 26.01.2022 – 23.08.2023.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,

completul de judecată,

A C O N S T A T A T :

Casco Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la 9 (nouă) ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

exercita activități ce țin de administrare și răspunderea materială a bunurilor altor

persoane pe termen de 3 (trei) ani.

S-a aplicat în privința lui Casco Igor măsura preventivă – obligarea de a nu

părăsi localitatea, cu menținerea acesteia până la devenirea definitivă a sentinței, și

care va înceta de drept la punerea în executare a sentinței de condamnare.

S-a dispus calcularea termenului de ispășire a pedepsei din data devenirii

definitive și executorie a sentinței.

Tot prin sentința sus menționată, Crestinov Alexandr a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și în baza

1

acestei Legi a fost condamnat la 8 (opt) ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități ce țin de administrare și

răspunderea materială a bunurilor altor persoane pe termen de 3 (trei) ani.

S-a aplicat în privința lui Crestinov Alexandr măsura preventivă – obligarea

de a nu părăsi localitatea, cu menținerea acesteia până la devenirea definitivă a

sentinței, și care va înceta de drept la punerea în executare a sentinței de

condamnare.

S-a dispus calcularea termenului de ispășire a pedepsei din data devenirii

definitive și executorie a sentinței.

A fost decisă soarta corpurilor delicte, cu dispunerea ridicării sechestrului de

pe bunurile puse sub sechestru.

Boris, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, prin înțelegere

prealabilă cu directorul SRL „Luxagro Service”, Crestinov Alexandr, a.n.XXXXX,

domiciliat în s. XXXXX, r-nul XXXXX, acționând cu unică intenție, având drept

scop dobândirea ilicită a bunurilor de la directorul SRL „Soragrorai”, Răilean Ion, a

decis să comită escrocheria în proporții deosebit de mari, deposedându-l ilegal pe

ultimul de combina de model „PCM 142 ACROS 530”, cu n/î XXXXX.

În acest scop, având la mână factura fiscală cu seria DAA 08723312 din

01.10.2017, conform căreia SRL „Luxagro Service”, întreprindere care de facto o

gestionează, s-a obligat să livreze, iar SRL „Soragrorai” să primească mai multe

bunuri mobile, inclusiv combina de model „PCM 142 ACROS 530”, cu n/î

XXXXX, a cărei drept de proprietate îi aparținea, știind astfel cu certitudine că

combina deja era înstrăinată de iure directorului SRL „Soragrorai”, Răilean Ion, la

prețul de 273 000 lei, asigurându-l pe fondul relațiilor amicale dintre el și acesta, că

îi va livra ulterior combina, prezentând astfel ca adevărată o faptă mincinoasă în

privința părților naturii actului juridic și acționând în continuare sub pretextul că

din cauza unor probleme personale nu se poate prezenta la Inspectoratul

„Intehagro” din or. Dondușeni pentru a scoate combina de la evidență din

proprietatea sa, eliberându-i lui Răilean Ion doar pașaportul tehnic al combinei

înregistrat cu drept de proprietate după el și dând în continuare dovadă de un

comportament viclean, s-a prezentat ulterior la Inspectoratul „Intehagro” din or.

Dondușeni, unde a depus cerere în adresa Inspectoratului, declarând pierderea

pașaportului tehnic al combinei model „PCM 142 ACROS 530”, cu n/î XXXXX și

determinându-l pe inginerul-inspector teritorial „Intehagro” Dondușeni, Țurcan

Vasile de acest fapt, i s-a eliberat duplicatul acestui certificat și în momentul intrării

în posesie a acestuia, intenționat a înstrăinat la data de 12.04.2018 combina de

model „PCM 142 ACROS 530”, cu n/î XXXXX unei terțe persoane, fără a-și onora

obligația asumată față de Răilean Ion, conform facturii fiscale cu seria DAA

08723312 din 01.10.2017 de livrare a combinei în adresa acestuia, fie de restituire a

banilor în sumă de 273 000 lei, achitați de către ultimul pentru costul combinei,

cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială considerabilă în valoare totală

de 273 000 lei.

Astfel, acțiunile inculpatului Casco Igor au fost încadrate juridic în baza art.

190 alin. (5) Cod penal, conform indicilor calificativi – „escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei

persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii

2

și părților actului juridic nul și anulabil, încheierea căruia a fost determinată de

comportamentul dolosiv și viclean, care a produs daune considerabile, săvârșit în

proporții deosebit de mari.”

Totodată, prima instanță a constatat că Crestinov Alexandr, dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, prin înțelegere prealabilă cu cet. Casco Igor

Boris, a.n.XXXXX, acționând cu unică intenție, având drept scop dobândirea ilicită

a bunurilor de la directorul SRL „Soragrorai”, Răilean Ion, au decis să comită

escrocheria în proporții deosebit de mari, deposedându-l ilegal pe ultimul de

combina de model „PCM 142 ACROS 530”, cu n/î XXXXX.

În acest scop, acționând în calitate de director al SRL „Luxagro Service”,

întreprindere care de facto o gestionează cet. Casco Igor, după desfășurarea

tranzacției de vânzare-cumpărare între el, în calitate de vânzător și directorul SRL

„Soragrorai”, Răilean Ion, în calitate de cumpărător, în baza facturii fiscale cu seria

DAA 08723312 din 01.10.2017, conform căreia SRL „Luxagro Service” s-a obligat

să livreze, iar SRL „Soragrorai” să primească mai multe bunuri mobile, inclusiv

combina de model „PCM 142 ACROS 530”, cu n/î XXXXX, a cărei drept de

proprietate îi aparținea cet. Casco Igor, știind astfel cu certitudine că combina deja

era înstrăinată de iure directorului SRL „Soragrorai”, Răilean Ion, la prețul de 273

000 lei MD, asigurându-l pe ultimul, că îi va livra ulterior combina, prezentând

astfel ca adevărată o faptă mincinoasă în privința părților naturii actului juridic și

acționând în continuare în complicitate cu cet. Casco Igor, ultimul, sub pretextul că

din cauza unor probleme personale nu se poate prezenta la Inspectoratul

„Intehagro” din or. Dondușeni pentru a scoate combina de la evidență din

proprietatea sa, eliberându-i lui Răilean Ion doar pașaportul tehnic al combinei

înregistrat cu drept de proprietate după el și dând în continuare dovadă de un

comportament viclean, s-a prezentat ulterior la Inspectoratul „Intehagro” din or.

Dondușeni, unde a depus cerere în adresa Inspectoratului, declarând pierderea

pașaportului tehnic al combinei model „PCM 142 ACROS 530”, cu n/î XXXXX și

determinându-l pe inginerul-inspector teritorial „Intehagro” Dondușeni, Țurcan

Vasile de acest fapt, i s-a eliberat duplicatul acestui certificat și în momentul intrării

în posesie a acestuia, au înstrăinat la data de 12.04.2018 combina de model „PCM

142 ACROS 530”, cu n/î XXXXX unei terțe persoane, fără a-și onora obligația

asumată față de Răilean Ion, conform facturii fiscale cu seria DAA 08723312 din

01.10.2017 de livrare a combinei în adresa acestuia, fie de restituire a banilor în

sumă de 273 000 lei, achitați de către ultimul pentru costul combinei, cauzându-i

astfel părții vătămate o daună materială considerabilă în valoare totală de 273 000

lei MD.

Astfel, acțiunile inculpatului Crestinov Alexandr au fost încadrate juridic în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal, conform indicilor calificativi – „escrocheria,

adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei

persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii

și părților actului juridic nul și anulabil, încheierea căruia a fost determinată de

comportamentul dolosiv și viclean, care a produs daune considerabile, săvârșit în

proporții deosebit de mari.”

3.1. Avocatul Corneliu Vlad în interesele inculpatului Casco Igor, prin care a

solicitat casarea sentinței din 28.12.2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central, cu

3

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Casco Igor să fie achitat pe învinuirea de

comitere a faptei prevăzute la art.190 alin. (5) Cod penal, în temeiul art. 390 alin.

(1) pct. 3) Cod de procedură penală.

În motivarea apelului avocatul a motivat că prima instanță:

- a condamnat inculpatul Casco Igor Boris în lipsa unor probe certe, și nu a

motivat argumentele apărării și respingerea probelor prezentate de partea apărării,

întemeindu-și sentința exclusiv pe probele acuzării care în esența lor nu indică la

existența în acțiunile inculpatului Casco Igor a elementelor constitutive ale

infracțiunii încriminate;

- nu a luat în considerație că în între Răilean Ion reprezentantul SRL

„Soragrorai” și Casco Igor reprezentantul SRL „Luxagro-Service” au existat relații

contractuale de arendă, a mai multe terenurile agricole, iar Răilean Ion și SRL

„Soragrorai” înregistrau mai multe datorii atât față de SRL „Luxagro-Service”, cât

și față de Casco Igor Boris, ceea ce indică la multiplele relații dintre aceștia

derulate de mai mult timp,

- neîntemeiat a făcut trimitere la declarațiile martorilor Cucicov Ion, Țurcan

Vasile, Gagiu Vădim, Melnic Vitalie în suportul poziției de condamnare a

inculpatului, însă declarațiile acestora nu indică faptul că inculpatul Casco Igor ar fi

comis pretinsa faptă de escrocherie încriminată,

- nu a supus aprecierii următoarele înscrisuri care îl dezvinovățesc pe

inculpatul Casco Igor Boris: - contractul de activitate comună din 07.04.2018

încheiat între SRL „Luxagro-Service” și SRL „Soragrorai” (vol.I, f.d. 37, f.d. 100-

101); - contractul de vânzare-cumpărare din 01.10.2017 încheiat între SRL

„Luxagro-Service” și SRL „Soragrorai” (vol. I, f.d. 39); - actul de verificare privind

decontările reciproce la data de 16.06.2018 dintre SRL „Luxagro-Service” și SRL

„Soragrorai”, prin care se atestă că SRL „Soragrorai” înregistrează datorii față de

SRL „Luxagro-Service” (vol. I, f.d. 41); - factura fiscală seria, nr. AAB 1953786

din 01.10.2018, prin care SRL „Luxagro- Service” a transmis în subarendă terenuri

agricole la SRL „Soragrorai” (vol. I, f.d. 102); - actul de verificare privind

decontările reciproce la data de 08.10.2018 dintre SRL „Luxagro-Service” și SRL

„Soragrorai”, prin care se atestă că SRL „Soragrorai” înregistrează datorie în

mărime de 411648 lei față de SRL „Luxagro-Service” (vol. I, f.d. 103-104); -

Decizia Curții de Apel Bălți nr.2ri-11/18 din 27.06.2018 în care se regăsesc

constatări irefuzabile privitor la starea de insolvabilitate a SRL ’’Soragrorai” încă

din anul, 2017 (vol.I, f.d.94- 98);- hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Central din

10.09.2018 prin care a fost constatată insolvabilitatea SRL „Soragrorai” și

desemnat în calitate de administrator al insolvabilității, Melnic Vitalie (vol. II, f.d.

137); - recipisa din 01.12.2021 prin care se confirmă că Casco Igor Boris a restituit

lui Răilean Ion suma de 273000 lei (vol. III, f.d. 165); - declarațiile inculpatului

Casco Igor Boris date în ședința de judecată a instanței de fond,

- nu a delimitat escrocheria de încălcarea normelor de drept civil, limita între

relațiile civile și o escrocherie este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile

este caracterizată prin buna-credință a pârților, iar în cazul escrocheriei prin abuz de

încredere și înșelăciune,

- nu a examinat efectiv rechizitoriul și a trecut cu vederea mai multe carențe

ale actului de învinuire față de Casco Igor care nu este clară și nu corespunde

exigențelor instituite de art. 296 Cod de procedură penală ( se indică în rechizitoriu

4

că Casco Igor l-a deposedat de fapt pe Răilean Ion de combina de model „PCM 142

ACROS 530”, cu n/î XXXXX, și nu se face referire la SRL „Soragrorai”).

- la baza învinuirii a fost pus anume Contractul de vânzare-cumpărare din

01.10.2017 încheiat între SRL „Luxagro-Service” și SRL „Soragrorai”. Prin

urmare, apare întrebarea: pe cine se pretinde că ar fi deposedat Casco Igor pe

Răilean Ion sau pe SRL „Soragrorai”?

3.2. Inculpatul Crestinov Alexandr prin care a solicitat casarea sentinței din

28.12.2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central, pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să fie achitat Crestinov Alexandr învinuit în baza art. 190 alin. (5) Cod penal,

în temeiul art. 390 alin. (1), pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea temeiniciei apelului, inculpatul Crestinov Alexandr a menționat

că, întreg ansamblu de probe prezentate și cercetate în prima instanță confirmă

neconstatarea existenței faptei prejudiciabile de escrocherie în proporții deosebit de

mari, și nu s-a atestat probe în favoarea vinovăției sale,

- la momentul înstrăinării combinei de model „PCM 142 ACROS 530” către

SRL „Agroprofit”, aceasta se afla la păstrare anume la Casco Igor, nefiind ridicată

de către Railean Ion din cauza că era defectată,

- recipisa privind garantarea lipsei viciilor juridice la înstrăinarea combinei

către SRL „Agroprofit” (combina nu era gajată, sechestrată) a fost semnată anume

de către inculpatul Casco Igor,

- duplicatul pașaportului tehnic al combinei de model „PCM 142 ACROS

530” a fost eliberat în temeiul declarației lui Casco Igor privind pierderea

pașaportului tehnic,

- restituirea daunei reprezentantului părții vătămate Railean Ion în cuantum

de 273 000 lei a fost realizată anume de către inculpatul Casco Igor,

- intenția inculpatului Casco Igor de a înstrăina combina de model „PCM

142 ACROS 530” către SRL „Agroprofit” nu i-a fost comunicată,

- la momentul pretinsei infracțiuni Crestinov Alexandr era un administrator

de iure (nominal) al SRL „Luxagro-Service”, societatea comercială fiind condusă

în realitate de către inculpatul Casco Igor, astfel, conducătorul de fapt al persoanei

juridice urmează a fi tras la răspundere pentru fapta comisă,

- prima instanță la examinarea cauzei, a dispus condamnarea în baza art. 190

alin. (5) Cod penal, reținând fapta așa cum a fost indicată în rechizitoriu, potrivit

calificativelor din redacția nouă, însă nu a ținut cont că fapta încriminată

inculpatului Crestinov Alexandr a fost comisă, potrivit rechizitoriului, la data de

12.04.2018, adică până la intrarea în vigoare a modificărilor operate la art.190 Cod

penal prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018,

- în ceea ce privește prima circumstanță de reținere la calificare a infracțiunii

prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal - deposedarea părții vătămate de combina

procurată anterior de aceasta, dobândind ilicit astfel combina în litigiu, prin

inducerea în eroare a părții vătămate cu privire la natura și părțile actului juridic,

manifestând un comportamentul dolosiv și viclean, a subliniat că aceasta este într-o

contradicție vădită cu interpretările date de către Curtea Constituțională în pct. 24

din Decizia nr.126 din 15.11.2018, potrivit căruia: „Neexecutarea obligațiilor care

derivă dintr-un contract încheiat nu poate fi calificată ca infracțiune de

escrocherie dacă nu s-a stabilit că s-au folosit manopere frauduloase față de

creditorul obligației până la și pentru încheierea contractului ”,

5

- la examinarea cauzei în privința a mai multor inculpați, sentința trebuie să

conțină analiza probelor în privința fiecărui inculpat, însă prima instanță s-a limitat

la enumerarea probelor prezentate de partea acuzării, fără a face o apreciere

detaliată a acestora în corespundere cu cerințele impuse de lege,

- nu a fost stabilit în mod incontestabil când a apărut intenția infracțională a

inculpaților, până la eliberarea facturii fiscale cu seria DAA 08723312 din

01.10.2017 sau ulterior procurării de către SRL „Soragrorai” a combinei,

- nu a clarificat cine era proprietarul real al combinei de model „PCM 142

ACROS 530” la data semnării facturii fiscale cu seria DAA 08723312 din

01.10.2017, precum și la data înstrăinării acesteia SRL „Agroprofit” de către

inculpatul Casco Igor, în baza Actului de achiziție a mărfurilor din 11.04.2018,

semnat între SRL „Agroprofit” și Casco Igor,

- nu a fost constatată modalitatea achitării prețului combinei de către

administratorul SRL „Soragrorai”, Railean Ion or, declarațiile ultimului sunt

contradictorii, în instanță a declarat că a achitat datoria față de SRL „Luxagro

Service”, prin contractul de cesiune cu SRL „Dro Marsat”,

- nu a stabilit, care sunt acele circumstanțe, care exclud în principiu incidența

la caz a raporturilor de drept juridico-civile,

- nu a clarificat, în afara oricărui dubiu rezonabil, dacă banii încasați de la

SRL „Agroprofit” de către Casco Igor au fost sau nu introduși în contul SRL

„Luxagro Service”.

Cu privire la alegația instanței cum că banii dobândiți de pe urma revânzării

combinei de către Casco Igor, nu și i-а luat sie, ci i-а depus în contul SRL

„Luxagro Service”, directorul căreia este Crestinov Alexandr, ceea ce exclude (în

concepția instanței) că nu a cunoscut despre acțiunile întreprinse de către Casco

Igor, în replică indică că, nu există niciun înscris administrat în cauza penală

nr.2018320420 care ar dovedi că mijloacele financiare încasate în numerar de către

Casco Igor, urmare a revânzării combinei ar fi fost depuse ulterior în contabilitatea

SRL „Luxagro Service”.

Din aceste rațiuni consideră că, la caz este prezența unei motivații

insuficiente a vinovăției care se apreciază ca un viciu de judecată, care afectează

hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a o casa și a dispune pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță.

Consideră că, în contextul în care, învinuirea adusă lui Crestinov A. face

referire (abstractă) la un prejudiciu cauzat, având în vedere incertitudinea existenței

sau inexistenței carorva datorii din partea SRL „Soragrorai” față de între SRL

„Luxagro Service”, nefiind clară modalitatea de stingere a obligației de achitare a

prețului combinei de către administratorul SRL „Soragrorai”, Railean Ion, iar la

materialele cauzei penale lipsește o expertiză judiciară contabilă, în speță, s-a

produs o condamnare arbitrară a inculpatului Crestinov Alexandr în lumina

jurisprudenței CtEDO invocate supra.

3.3. Partea vătămată SRL „Soragrorai”, reprezentată de Railean Ion prin

care a solicitat casarea sentinței din 28.12.2021 a Judecătoriei Soroca, sediul

central, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Casco Igor și Crestinov Alexandr

să fie achitați pe învinuirea de comitere a faptei prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal, în temeiul art. 390 alin. (1), pct. 3) Cod de procedură penală.

6

În motivarea cererii de apel a invocat că, nu a avut intenția ca inculpații să

fie pedepsiți cu privațiune de libertate, ci doar să fie determinați de către poliție

să-i restituie combina sau valoarea acesteia.

A susținut că au fost relațiile contractuale dintre SRL „Soragrorai” și

inculpați, și sunt relații civile care urmau a fi soluționate pe cale civilă, însă

deoarece nu cunoștea terminologia juridică s-a adresat direct cu plângere la poliție,

dar nu în instanța civilă, așa cum prevede legea.

Inculpații i-au restituit valoarea combinei în mărime de 273 000 lei, fapt

confirmat prin recipisa eliberată de către Railean Ion, în care a indicat că nu mai are

careva pretenții civile față de Casco Igor și SRL „Luxagro-Service”.

Consideră că, pedeapsa aplicată inculpaților este una extrem de aspră,

inechitabilă și aceștia nu ar trebui să fie pedepsiți penal, dar să fie achitați.

apelul părții vătămate SRL ”Soragrorai”, reprezentat de Ion Răilean, apelul

avocatului Corneliu Vlad înaintat în interesele inculpatului Casco Igor și apelul

inculpatului Crestinov Alexandr declarate împotriva sentinței, au fost admise, s-a

dispus casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Casco Igor Boris învinuit în baza art. 190 alin. (5) Cod penal a fost achitat în

temeiul art. 390 alin. (1), pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Crestinov Alexandr Iurii învinuit în baza art. 190 alin. (5) Cod penal a fost

achitat în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

A fost dispusă ridicarea sechestrului autorizat de judecătorul de instrucție

prin încheierea din 21.01.2019 a Judecătoriei Soroca,de pe bunul mobil - combina

de model „PCM 142 ACROS 530”, cu n/î TAN 383, anul fabricației 2008, cu nr.

motorului 80249279 și nr. șasiului 000720.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a

judecat unilateral și superficial cauza, în lipsa unei cercetări obiective a probelor, cu

aprecierea eronată a împrejurărilor de fapt, iar ca rezultat a constatat greșit

aspectele de drept, ce au dus la emiterea pe caz a unei soluții neîntemeiate și

eronate în privința lui Casco Igor și Crestinov Alexandr.

Totodată, a motivat că a fost lăsat fără examinare argumentele apărării, nu a

răspuns la o serie de argumente ale apărării, ceea ce indică la superficialitatea

examinării și soluționării cauzei, nu a verificat și cercetat probele care de fapt

indică la existența relațiilor civile între inculpați și Răilean Ion, SRL „Soragrorai”,

SRL „Luxagro-Service”.

Instanța de apel analizând în ansamblu probele prezentate, inclusiv

procesele-verbale ale acțiunilor de urmărire penală, a considerat că inculpații

necesită să fie achitați pe motiv că faptele acestora nu întrunesc elementele

infracțiunii, concluzie bazată pe următoarele circumstanțe ale cauzei și prevederile

legii.

Sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este

7

subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura

cauzală dintre acestea).

Raționamentul dat se fundamentează pe faptul că sentința de achitare se

adoptă în baza temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură

penală, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii (lipsește latura

obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie).

Instanța de apel a constatat că, la caz lipsește latura obiectivă cât și

subiectivă, rezumând normele de drept în raport cu circumstanțele de fapt, a

constatat că în acțiunile inculpaților Casco Igor și Crestinov Alexandr, pe parcursul

cercetării judecătorești, nu s-a confirmat elementele constitutive ale infracțiunii de

escrocherie prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal.

Între Răilean Ion în calitate de reprezentant al SRL „Soragrorai” și Casco

Igor, SRL „Luxagro-Service” au existat relații contractuale de arendă terenurile

agricole din s. Baroncea, iar Răilean Ion și SRL „Soragrorai” și înregistrau mai

multe datorii atât față de SRL „Luxagro-Service”, cât și față de Casco Igor, ceea ce

indică la multiplele relații dintre aceștia derulate de mai mult timp.

Din declarațiile martorului Nicolaescu Iurie date în ședință de judecată, se

confirmă că Răilean Ion a fost dator lui Casco Igor în baza unui contract de arendă.

Or, acesta în cadrul declarațiilor făcute în calitate de martor a menționat că: „A aflat

din discuția cu Răilean Ion că a fost dator lui Casco Igor în baza unui contract de

arendă”.

Între aceștia au apărut mai multe litigii legate de însăși executarea

obligațiilor ce rezultă din contractele de arendă a terenurilor agricole, din

contractele privind livrarea de bunuri, precum si din contractul de colaborare în

comun, ce urmau a fi deferite spre examinare si soluționare instanței de drept

comun, fără a recurge la implicarea organelor de drept în soluționarea unor

diferențe civile.

Din declarațiile martorilor Cucicov Ion, Țurcan Vasile, Gagiu Vădim,

Melnic Vitalie, nu se indică la faptul că inculpatul Casco Igor și că inculpatul

Crestinov Alexandr ar fi comis pretinsa faptă de escrocherie încriminată de

procuror.

Acuzarea nu a prezentat probe prin care s-ar fi constatat modalitatea

săvârșirii inducerii în eroare, care poate fi verbală, scrisă sau sub forma unor

acțiuni concludente, după cum nu a constatat care este totuși obiectul material a

infracțiunii de escrocherie: combina de model „PCM 142 ACROS 530” sau

mijloacele financiare dobândite în cuantum de 273 000 lei.

A considerat că acuzarea nu a prezentat, și prima instanță nu a stabilit în

deplină măsură circumstanțele de fapt și de drept, ceea ce a dus la pronunțarea unei

sentințe distorsionate de la soluția corectă, fiind omise circumstanțe importante, și

anume:

- nu a stabilit, în mod incontestabil, când a apărut intenția infracțională a

inculpaților: până la eliberarea facturii fiscale cu seria DAA 08723312 din

01.10.2017 sau ulterior procurării de către SRL „Soragrorai” a combinei;

- nu a clarificat cine era proprietarul real al combinei de model „PCM 142

ACROS 530” la data semnării facturii fiscale cu seria DAA 08723312 din

01.10.2017, precum și la data înstrăinării acesteia SRL „Agroprofit” de către

inculpatul Casco Igor, în baza Actului de achiziție a mărfurilor din 11.04.2018

semnat între SRL „Agroprofit” și Casco Igor;

8

- nu a fost constatată modalitatea achitării prețului combinei de către

administratorul SRL „Soragrorai”, Railean Ion; or, declarațiile ultimului sunt

contradictorii, cel puțin în instanță reprezentantul părții vătămate a declarat că a

achitat datoria față de SRL „Luxagro Service”, prin contractul de cesiune cu SRL

„Dro Marsat”. Acest contract de cesiune datează cu 23.01.2018 semnat între SRL

„Luxagro-Service” în calitate de creditor, SRL „Soragrorai”, în calitate de debitor

și SRL „Dro Marsat”, în calitate de debitor nou (Vol 1, f.d. 42-43);

- nu a fost constatat, în mod rezonabil, dacă SRL „Soragrorai” ar fi avut față

de SRL „Luxagro Service” careva datorii;

- nu a pătruns în esența argumentelor apărării prin care s-a invocat

neclaritatea actului de învinuire, fiind înfăptuită o cercetare superficială a

aspectelor enunțate;

- nu a stabilit, care sunt acele circumstanțe, care exclud în principiu incidența

la caz a raporturilor de drept juridico-civile;

- nu a clarificat, în afara oricărui dubiu rezonabil, dacă banii încasați de la

SRL „Agroprofit” de către Casco Igor au fost sau nu introduși în contul SRL

„Luxagro Service”;

- raporturile economico-financiare între aceste entități poartă confirmare

documentară.

Conform actului de verificare contabil a situației decontărilor reciproce între

SRL „Luxagro-Service” și SRL „Soragrorai” la situația din 08.10.2018, observăm

următoarea situație: 1). La 01.01.2016 - soldul între societăți era 0 lei; 2). La

14.12.2016 soldul era de 1 200 000 lei în favoarea SRL „Luxagro-Service” (livrare

de mărfuri și servicii); 3). La 15.02.2017, SRL „Soragrorai” a stins din datorie

suma de 500 25 000 lei (transfer); 4). La 28.03.2017, SRL „Soragrorai” a stins din

datorie suma de 890 410 lei (livrare de mărfuri și servicii); 5). La 01.10.2017 SRL

„Soragrorai” a devenit dator suplimentar cu suma de 612 610 lei (tranzacția de

cumpărare a combinelor); 6). La 23.01.2018 SRL „Soragrorai” a stins din datorie

suma de 370 552 lei (tranzacția cu SRL „Dro Marsat”).

Ulterior, la data de 07.04.2018, adică peste jumătate de an de la încheierea

contractului de vânzare-cumpărare a tehnicii agricole, la propunerea lui Răilean

Ion, între SRL „Luxagro-Service” și SRL „Soragrorai” (reprezentată de Răilean

Ion) a fost încheiat un contract de activitate comună, fiind stabilite în p.2 din

contract, drepturile și obligațiile fiecăreia dintre acestea.

Conform evidenței contabile, la data încheierii contractului din 07.04.2018,

SRL „Soragrorai” datora către SRL „Luxagro-Service” cel puțin 51 648 lei (vol.I,

f.d.104), fapt ce confirmă colaborarea economică a părților în cauză.

La data de 07.04.2018 raporturile juridice între SRL „Luxagro-Service”

(Casco Igor, Crestinov Alexandr) și SRL „Soragrorai” (Răilean Ion), nu aveau

inclusă o careva componentă penală, ca rezultat al ne-livrării combinei.

Corespunzător, problema combinei respective, atestă în realitate existența

unui drept de retenție pe care îl avea SRL „Luxagro-Sevice” față de SRL

„Soragrorai”.

Totodată, a atras atenție că contractul de colaborare între SRL ”Luxagro-

Service” și SRL ”Soragrorai” din 07.04.2018, a fost semnat de către Răilean Ion, în

calitate de administrator statutar al SRL ”Soragrorai”, la momentul când această

societate se afla deja în perioada provizorie, fapt ce se confirmă prin încheierea

Judecătoriei Soroca, sediul Florești nr.2i- 19/18 din 22.02.2018.

9

Analizând tot spectrul actelor prezentate, constată că relațiile contractuale

dintre SRL „Luxagro-Service” și SRL „Soragrorai” au continuat până în momentul

apariției pretențiilor de ordin penal. Adică, ulterior începerii derulării colaborării

economice.

La data de 30.10.2018, administratorul insolvabilității SRL „Soragrorai”,

Melnic Vitalie a contestat în instanța de judecată contractul de activitate comună

din 07.04.2018 menționat mai sus, încheiat cu SRL „Luxagro-Service”, însă prin

hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești nr. 2i-l/l/19 din 04.09.2020, acțiunea

acestuia a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, hotărârea devenind irevocabilă prin

neatacare de către Melnic Vitalie.

Pe de altă parte, potrivit declarațiilor, administratorul insolvabilității SRL

”Soragrorai”, Vitalie Melnic a declarat că: SRL ”Luxagro-Service” s-a obligat să

livreze în baza facturii fiscale seria DAA 08723312 din 01.10.2017 către SRL

”Soragrorai” mai multe bunuri mobile, inclusiv două combine de marca PCM 142

ACROS - 530 și că, cu regret, din aceste două combine vizate SRL ’’Soragrorai” a

primit efectiv numai una, cealaltă nefiind livrată și că cea nelivrată a cu n/î

XXXXX a fost obiectul a mai multor tentative de înstrăinare propriu-zisă. Mai

indică administratorul insolvabilității că, cet. Casco Igor este factorul real

decizional din cadrul SRL ’’Luxagro-Service”, a întocmit contractul de vânzare-

cumpărare potrivit căruia Casco Igor a vândut iar Răilean Ion a cumpărat combina

combină PCM 142 ACROS - 530, n/î TAJ la prețul de 273000 lei.

A constatat că combina PCM 142 ACROS - 530 ne livrată de către SRL

”Luxagro-Service” (Casco Igor, Crestinov ALexandr) către SRL ’’Soragrorai”

(Răilean Ion), în cumul cu întreg amalgamul de raporturi juridice între aceste

persoane/entități: Contractul de vânzare-cumpărare din 01.10.2017; Contractul de

activitate în comun din 07.04.2018; Existența datoriei SRL ’’Soragrorai” în mărime

de 411648 lei către SRL ” Luxagro-Service”; Contractul de cesiune între SRL

’’LuxagroService” și SRL ”Dro Morsat” din 23.01.2018 - atestă în mod evident că

natura relațiilor derulate este una civilă și prin urmare toate eventuale pretenții între

participanții la raporturile juridice respective, în cumulul lor, urmau a fi clarificate

exclusiv prin intermediul mecanismelor juridice procesual-civile, în final lipsa

bunului în masa debitoare a SRL ”Soragrorai”, putea a fi eventual recuperată prin

acțiunea de revendicare a bunului, iar în lipsa acestuia a mijloacelor financiare prin

acțiunea de poprire.

A dat aprecierii apelului părții vătămate în motivarea cererii a menționat că,

nu a avut intenția ca inculpații să fie pedepsiți cu privațiune de libertate, ci doar să

fie determinați de către poliție să-i restituie combina sau valoarea acesteia. Sunt în

relații civile - relațiile contractuale dintre SRL „Soragrorai” și inculpați sunt relații

civile și urmau a fi soluționate pe cale civilă, însă deoarece nu cunoaște

terminologia juridică s-a adresat direct cu plângere la poliție, dar nu în instanța

civilă, așa cum prevede legea.

De către inculpați i-a fost restituită valoarea combinei în mărime de 273 000

lei, fapt confirmat prin recipisa eliberată de către Railean Ion, în care s-a indicat că

nu mai are careva pretenții civile față de Casco Igor și SRL „Luxagro-Service”.

Prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018, norma

de încriminare din această cauză - art. 190 Cod penal, a fost amendată, după cum

urmează:

10

„În dispoziția alineatului (1), textul „înșelăciune sau abuz de încredere” se

substituie cu textul „inducerea în eroare a unei sau a mai multor persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților

actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile”; în

dispoziția alineatului (2), litera c) se exclude.”

Din 17 august 2018, art. 190 alin. (1) Cod penal, avea următorul cuprins:

„Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în

eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora

este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau

anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv

sau viclean care a produs daune considerabile”.

Concomitent, din conținutul sentinței rezultă că, prima instanță la

examinarea cauzei, a dispus condamnarea inculpatului Casco Igor Boris în baza

art.190 alin. (5) Cod penal și a inculpatului Crestinov Alexandr în baza art.190 alin.

(5) Cod penal, reținând faptele potrivit calificativelor din redacția nouă a dispoziției

art. 190 alin. (1) Cod penal, și anume: „ escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare... care a produs daune

considerabile, săvârșit în proporții deosebit de mari”.

În acest context, este evidentă concluzia că acuzarea și prima instanță, la

judecarea cauzei nu a ținut cont că fapta incriminată inculpatului Casco Igor Boris

și a inculpatului Crestinov Alexandr Iurii se incriminează a fi comisă în perioada

octombrie 2017 - aprilie 2018, adică până la intrarea în vigoare a modificărilor

operate la art. 190 Cod penal prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018.

Prima instanță, urma să țină cont de faptul că prin Legea nr. 179 din 26 iulie

2018, infracțiunea de escrocherie nu a fost decriminalizată, dar a fost concretizată

latura obiectivă a acesteia prin modalități alternative de comitere a faptei

prejudiciabile. Mai mult de atât, în acțiunile inculpaților au fost reținute semnele

calificative ale infracțiunii de escrocherie potrivit redacției noi, care la acel moment

(octombrie 2017 - aprilie 2018) nu erau prevăzute de legea penală.

Astfel, a conchis că, la caz, este incident temeiul prevăzut de art. 390 alin.

(1), pct. 3) Cod de procedură penală, și anume fapta inculpatului Casco Igor și a

inculpatului Crestinov Alexandr nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal.

Lipsa unei pârți componente ale infracțiunii echivalează cu lipsa elementelor

constitutive a infracțiunii, iar în condițiile când din învinuirea adusă lipsesc

semnele obligatorii a elementelor componenței de infracțiune, și Colegiul penal a

Curții de Apel Bălți, a apreciat ca fiind justă prezența temeiului prevăzut de art. 390

alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală.

A stabilit că, deși instanța de fond a constatat ca fiind dovedite împrejurările

de fapt al învinuirii aduse lui Casco Igor și lui Crestinov Alexandr în baza art.190

alin. (5) Cod penal, în sensul în care sunt descrise în rechizitoriu, probele cercetate

în ședințele judiciare a primei instanțe, cercetate suplimentar în ședința instanței de

apel, nu dovedesc aceste circumstanțe, dubiile neînlăturate operează în interesul

inculpaților în strictă corespundere cu prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură

11

penală, din care rezultă că concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii

care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea

bănuitului, învinuitului, inculpatului.

în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, indicând temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin

care solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel pe

motivele indicate în recurs.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Consideră că instanța de apel, incorect și ilegal a emis decizia de achitare în

privința lui Casco Igor și a lui Crestinov Alexandr, iar vinovăția acestora a fost

demonstrată prin probele prezentate și examinate în cadrul ședinței de judecata.

Consideră critice argumentele instanței de apel precum că la caz ar exista

relații civile or, partea vătămată s-a adresat cu o plângere penală referitor la

acțiunile comise.

Susține că este diferență dintre relațiile civile și escrocherie prin intenție și

anume prin faptul că inculpații prin complicitate s-au adresat la Inspectoratul

"Intehagro" din or. Dondușeni, de unde au declarat pierderea pașaportului tehnic al

combinei model "PCM 142 ACROS 530", determinîndu-1 pe inginerul-inspector

teritorial "Intehagro" Dondușeni, să elibereze un duplicat al certificatului, iar în

momentul intrării în posesie a acestuia, intenționat au înstrăinat combina de model

"PCM 142 ACROS 530", unei terțe persoane fără a își onora obligația față de

Railean Ion.

Invocă că în cazul în care ar fi existat relații civile așa cum menționează

instanța de apel, inculpații urmau să transmită combina către SRL „Soragrorai".

Astfel, anume acțiunile menționate comise prin rea-credință, prin inducerea în

eroarea atât a SRL „Soragrorai", cât și a inginerul-inspector teritorial "Intehagro"

Dondușeni, acțiuni îndreptate spre înstrăinarea combinei unei terțe persoane cu

însușirea banilor primiți de la SRL „Soragrorai", conțin elementele constitutive ale

infracțiunii de escrocherie.

Or, în cazul existenței relațiilor clasice civile, care era necesitatea adresării la

inspectoratul "Intehagro" din or. Dondușeni, pentru declararea pierderii

pașaportului și pentru eliberarea unui duplicat al certificatului, la fel, pentru

înstrăinarea combinei de model "PCM 142 ACROS 530", unei terțe persoane.

Totodată, instanța de apel argumentează faptul că SRL"Luxagro - Service" ar

fi avut un drept de retenție față de SRL „Soragrorai", or la caz inculpații nu și-au

exercitat dreptul de retenție, or persoana care exercită dreptul de retenție are dreptul

de a deține bunul atât timp cât creditorul bunului respectiv nu-1 despăgubește. La

caz însă inculpații, nu au deținut bunul pînă la o eventuală despăgubire indicată de

către Curtea de Apel ci au înstrăinat combina unei terțe persoane.

Cu referire la acțiunile inculpaților precum că au fost reținute semnele

calificative ale infracțiunii de escrocherie potrivit redacției noi, care la acel moment

(octombrie 2017 - aprilie 2018) nu erau prevăzute de legea penală, a menționat că

instanța de judecată este în drept să recalifice acțiunile inculpaților conform legii

vechi care este mai blândă pentru inculpați. A mai menționat că instanța de apel

12

corect a indicat în hotărâre că infracțiunea de escrocherie nu a fost decriminalizată

dar a fost concretizată latura obiectivă a acesteia.

Consideră recurentul că o asemenea decizie a instanței de apel nu poate fi

menținută și urmează a fi casată pe motivele și temeiurile prevăzute la at.427 alin.(l)

pct.6) CPP, analizate mai sus, în scopul reparării erorilor de drept, cu remiterea

cauzei spre o nouă rejudecare în instanța de apel.

Corneliu, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1), pct. 11) Cod procedură

penală a depus referință, prin care a considerat că recursul urmează a fi respins ca

fiind inadmisibil.

raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzie că acesta

urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Verificând actele cauzei, raportate la criticele recursului, instanța de recurs

conchide că, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, ad integrum, cu

dispunerea rejudecării cauzei, instanța conducându-se în acest sens de prevederile

art. 435 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată, atunci când erorile judiciare nu pot fi corectate la această etapă a

procedurilor.

Astfel, la această etapă, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art. 385 alin. (1) pct. 2), 3) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpat și dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care

anume lege penală este prevăzută ea.

În corespundere cu art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin

apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în

ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele

corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de

procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

13

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele

de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

Conform art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal lărgit reține că, procurorul invocă același temei pentru recurs

prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, care statuează, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, precum și când instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând textul deciziei contestate, Colegiul penal lărgit retine că, instanța

de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate și în acest context ține să

menționeze următoarele.

Instanța de recurs evidențiază că, nu stabilește o altă situație de fapt, decât

cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a

anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de

instanțele de fond, corectitudinea dispunerii achitării inculpaților Casco Igor și

Crestinov Alexandr, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii

(lipsește latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie).

Așadar, instanța de recurs lecturând materialele cauzei penale, raportând

cererea de apel declarată de procuror la conținutul materialelor din dosar,

argumentele și motivarea cuprinsă în decizia instanței de apel constată că, instanța

de apel nu s-a expus asupra motivelor esențiale invocate în apel, care ar putea

răsturna hotărârea primei instanțe.

În acest sens, instanța de recurs reiterează că, instanța de apel în motivarea

deciziei concluzionează că ,, … nu a fost stabilit când a apărut intenția infracțională

a inculpaților: până la eliberarea facturii fiscale cu seria DAA 08723312 din

01.10.2017 sau ulterior procurării de către SRL „Soragrorai” a combinei; cine era

proprietarul real al combinei de model „PCM 142 ACROS 530” la data semnării

facturii fiscale cu seria DAA 08723312 din 01.10.2017, precum și la data

înstrăinării acesteia SRL „Agroprofit” de către inculpatul Casco Igor, în baza

Actului de achiziție a mărfurilor din 11.04.2018 semnat între SRL „Agroprofit” și

Casco Igor; modalitatea achitării prețului combinei de către administratorul SRL

„Soragrorai”, Railean Ion și nu a clarificat, în afara oricărui dubiu rezonabil, dacă

banii încasați de la SRL „Agroprofit” de către Casco Igor au fost sau nu introduși în

contul SRL „Luxagro Service”, sau dacă SRL „Soragrorai” ar fi avut față de SRL

„Luxagro Service” careva datorii.”

Colegiul penal lărgit reține că, potrivit descriptivului deciziei, instanța de

apel a făcut trimitere la probele din dosar, însă nu a verificat minuțios și obiectiv

fiecare probă separat sub toate aspectele precum și nu a motivat în hotărâre

admisibilitatea probelor administrate, nu a apreciat fiecare în parte și prin

coroborarea lor, limitându-se la enumerarea acestora, contrar prevederilor art. 394

14

alin. (3), pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit cărora partea descriptivă a

sentinței de achitare trebuie să cuprindă: descrierea circumstanțelor cauzei

constatate de instanța de judecată1 și enunțarea temeiurilor pentru achitarea

inculpatului2, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în

sprijinul acuzării3.

În acest context, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel urma să

descrie circumstanțele cauzei constate în ședința și care în cazul achitării

inculpaților apriori trebuie să difere de cele imputate prin rechizitoriul, să

dezvăluie concluzia sa și să își expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe

aduse în sprijinul învinuirii și apărării, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită

o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale expunând-se

asupra relațiilor civile apărute între SRL ’’Soragrorai” reprezentat de Railean Ion și

SRL ”Luxagro-Service” reprezentat de Casco Igor, preluând textual apelul declarat

în interesele inculpatului Casco Igor, și lăsând fără justă apreciere probatoriului

administrat pe cauză.

Instanța de apel nu a motivat și a lăsat fără răspuns justificat circumstanța de

fapt, privind transmiterea de către inculpatul Casco Igor lui Răilean Ion

certificatului de înmatriculare a combinei pentru asigurarea vânzării acesteia

întreprinderii conduse de către ultimul, la prețul de 273000 lei, primite de către

inculpat, și ulterioară netransmitere a combinei conform obligației asumate, dar

înstrăinării acesteia unei persoane terțe în baza unui duplicat a certificatului de

înmatriculare obținut de către inculpatul Casco Igor de la ”Intehagro” din or.

Dondușeni.

La fel, instanța de apel nu a motivat în decizie și nu a combătut temeiul

declarării pierderii de către Casco Igor prin cererea depusă la Inspectoratul

"Intehagro" din or. Dondușeni, a pașaportului tehnic al combinei model "PCM 142

ACROS 530", determinîndu-1 pe inginerul-inspector teritorial "Intehagro"

Dondușeni, să elibereze un duplicat al certificatului, cunoscând cu certitudine că a

vândut combina dată prin factura fiscală cu seria DAA 08723312 din 01.10.2017,

combina ne mai aparținându-i de drept, or, Casco Igor intenționat a perfectat un

nou certificat de înmatriculare și a înstrăinat combina de model "PCM 142 ACROS

530", unei terțe persoane fără a își onora obligația față de întreprinderea condusă de

Railean Ion și fără al informa sau ai cere acordul acestuia.

Instanța de apel urma să motiveze acest fapt și să urma să ofere un răspuns

participanților la proces, referitor la intenția inculpatului Casco Igor și scopul

acestor acțiuni, în circumstanțele în care a cunoscut cu certitudine că originalul

certificatului de înmatriculare a combinei a transmis lui Railean Ion în asigurarea

încheierii contractului de vânzare-cumpărare a acestei combine, în baza facturii

fiscale cu seria DAA 08723312 din 01.10.2017 pe care deținea inculpatul asupra

combinei (f.d.44, vol. I).

În ce privește inculpatul Crestinov Alexandr, instanța de recurs atestă că

instanța de apel a achitat pe acesta în baza aceluiași temei ca și pe inculpatul Casco

Igor, însă în prealabil instanța de apel nu a stabilit în fapt rolul acestuia și acțiunile

lui în raport cu partea vătămată.

La toate acestea circumstanțe esențiale ale cauzei instanța de apel nu a oferit

răspuns deși sunt circumstanțe care stau la baza acuzării inculpaților Casco Igor și a

lui Crestinov Alexandr.

15

Cu referire la încadrarea juridică, Colegiul penal lărgit atestă că prima

instanță (f.d.185-189) eronat a încadrat acțiunile inculpaților Casco Igor și a lui

Crestinov Alexandr în baza dispoziției art. 190 alin. (1) Cod penal, modificată prin

Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018 și anume:

„escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în

eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în

privința naturii și părților actului juridic nul și anulabil, încheierea căruia a fost

determinată de comportamentul dolosiv și viclean,...” deoarece conform art. 8 din

Cod penal, caracterul infracțional al faptei (...) se stabilesc de legea penală în

vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă că, concluziile instanței de apel nu

cuprind un substrat factologic, având la bază doar probe indirecte. Or, conform

prevederilor art. art.100 alin. (4), 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală,

verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității

probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu

realitatea obiectivă.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care

au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului

probei, a coroborării lor.

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de

a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe

sunt admise, iar altele respinse.

Astfel, concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter

generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum

examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte

și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la

pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de

incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit relevă că concluzia instanței de apel cu

privire la faptul că nu a fost dovedită intenția cât și modul de însușirea banilor de

către inculpații Casco Igor și Crestinov Alexandr, este una abstractă și incertă, ori

la caz dorința inculpatului Casco Igor a fost de a acționa în scop de cupiditate ce

constituie semn obligatoriu al calificării infracțiunii de escrocherie.

În acest context, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, motivarea

hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe

de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția

ierarhic superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție

împotriva arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare

au fost riguros analizate.

Astfel, motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției

inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui

proces logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale

incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a

unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivarea acesteia.

Conform jurisprudenței CtEDO, în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o

hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal,

16

oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac

și posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs.

(Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în

asigurarea transparenței justiției și existența unui control social asupra acesteia.

(Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30).

Generalizând cele expuse, Colegiul penal lărgit constată că, în speța

discutată, și-a găsit confirmare temeiul de recurs invocat de procuror și prevăzut în

art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală,

să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să cerceteze minuțios aspectele

învinuirii înaintate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză,

având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală și, în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, argumentând clar

concluziile sale, ținând cont de motivele expuse în pct.7 din prezenta decizie.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Bodareu Octavian.

Se casează total decizia din 03 mai 2022 a Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți în cauza penală în privința lui Casco Igor Boris și Crestinov Alexandr Iurii, și

se dispune rejudecarea cauzei în alt complet de judecată, de către Curtea de Apel

Bălți.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 26 octombrie 2023.

Președinte Anatolie Țurcan

Judecători Sergiu Daguța

Boris Talpă

Ghenadie Eremciuc

Ion Malanciuc

17