1ra-1653/2022 — art. 172 alin. 3 lit.a, a/1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 172 alin. 3 lit.a, a/1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1653/2022 — art. 172 alin. 3 lit.a, a/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1653/2022
1-21067779-01-1ra-07122022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
24 octombrie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completului de judecată în componența:
Președinte - Țurcan Anatolie
Judecători - Daguța Sergiu, Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie și Miron Aliona
judecând, fără citarea părților, recursul declarat, de către avocatul Gorencu Cornelia în
numele inculpatului Guțu Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 21 septembrie 2022, în cauza penală privindu-1 pe
Guțu Ion xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 07.05.2021-06.07.2021;
Instanța de apel: 24.08.2021-21.12.2021;
29.06.2022-21.09.2022;
Instanța de recurs: 24.03.2022-24.10.2023.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Orhei sediul Central din 06 iulie 2021, Guțu Ion, a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.172 alin.(3) lit. a) și a1) Cod penal la
11 (unsprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei, în penitenciar de tip închis.
S-a dispus încasarea de la Guțu Ion, în beneficiul bugetului de stat, suma de 5 442
(cinci mii patru sute patruzeci și doi) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Guțu Ion, în
perioada cuprinsă de timp al anului 2015 și până în vara anului 2020, aflându-se la
domiciliul său situat în xxxxx, știind cu certitudine că nepoatele sale xxxxx se afla în
îngrijirea și ocrotirea sa și cu care locuiesc împreună, prima nu a atins vârsta de 14 ani,
iar ultima se afla în ospeție în vacanță și nu a atins vârsta de 14 ani, în timp ce se afla
în stare de ebrietate, acționând cu intenție și având scopul de a-și satisface pofta sexuală
în formă perversă, prin constrângere fizică și psihică, profitând de imposibilitatea
acestora de a se apăra și de a-și exprima voința din cauza vârstei fragede, de mai multe
ori, a săvârșit în privința lor acțiuni violente cu caracter sexual, exprimate prin
introducerea degetelor în organele genitale, acte oral-genitale, stimularea organului
sexual masculin cu mâinile minorelor și alte acțiuni similare.
În ședința de judecată, inculpatul Guțu Ion a declarat că îi sunt cunoscute probele
1
administrate în cadrul urmăririi penale, recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii
imputate și nu dorește administrarea altor probe. În acest sens, în conformitate cu
art.3641 Cod de procedură penală, a depus o cerere prin care a solicitat examinarea
cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale.
Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Guțu Ion, solicitând admiterea
apelului, casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat
deoarece nu a comis infracțiunea ce i se incriminează, cauza penală fiind instrumentată
la comanda nurorilor sale care doresc să fie condamnat la ani grei de închisoare, pentru
a-1 deposeda de gospodărie.
A menționat că, nici el și nici soția sa, nu au observat ceva suspicios în
comportamentul nepoatelor minore. A invocat că, acestea au fost învățate de către
mamele lor să declare anumite lucruri împotriva sa pe care el nu le-a comis.
2.1 Ulterior inculpatul Guțu Ion a declarat și apel suplimentar invocând că, la
îndemnul avocatului Balaban Mihail a scris cererea prin care solicită examinarea cauzei
în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, menționând
că nu și-a dat seama că aceasta este o capcană organizată de către nurorile sale.
Avocatul i-a comunicat că, dacă nu va recunoaște, pedeapsa prevede închisoare de la
10 la 20 ani sau detențiunea pe viață. Acum îi pare rău că a scris acea cerere, ascultându-
și avocatul.
A pledat nevinovat deoarece nu a comis nimic din ceea ce i se incriminează. A
susținut că, instanța în sentința a făcut referirea doar la concluziile rapoartelor de
expertiză însă nu și la conținutul acestora, astfel fără a lua în seamă detaliile din timpul
efectuării expertizelor în privința părților vătămate. A invocat că, declarațiile părților
vătămate nu coincid cu declarațiile sale și ale martorului Guțu Vera.
Inclusiv și opinia separată declarată de către judecătorul Buzu Ecaterina
demonstrează că dosarul este unul executat la comandă. La fel, în sentința figurează
suma de 5 122 lei, pe când adunând sumele respective de 1 862 lei și 1 078, nicidecum
nu se primește suma de 5 122 lei, fiind o diferența de 620 lei, or, dânsul deja a achitat
suma de 5 422 lei.
La data de 09.11.2021 inculpatul Guțu Ion a depus în adresa instanței de apel
cererea prin care solicită aplicarea în privința sa a prevederilor art.385 Cod de procedură
penală, pentru deținerea sa în condiții inumane contrar prevederilor CEDO în
Penitenciarul nr.13 Chișinău și Penitenciarul nr.17 Rezina, în motivarea căreia a
invocat că pe parcursul unei perioade îndelungate a fost deținut în mai multe celule în
care condițiile erau mizere, acestea fiind supraaglomerate, invocând lipsa unui sistem
de ventilare și prezenta insectelor.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 septembrie 2022
a fost admis apelul și apelul suplimentar al inculpatului Guțu Ion, casată parțial sentința
în partea reducerii pedepsei penale în temeiul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală,
pronunțând o nouă hotărâre în această parte prin care, în conformitate cu prevederile
art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, constatând încălcarea drepturilor privind
condițiilor de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței CEDO, lui Guțu Ion i-a
2
fost redusă pedeapsa cu închisoare, calculându-i-se două zile de închisoare pentru o zi
de arest preventiv, pentru perioada 05.03.2021 până la 06.07.2021, ce constituie 177
(una sută șapte zeci și șapte) zile. În rest sentința atacată a fost menținută.
3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat faptul examinării
cauzei penale în prima instanță, în ordinea procedurii simplificate, pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, în baza art.3641 Cod de procedură penală. Or,
până la începerea cercetării judecătorești în baza cererii autentice și personale înaintate
de către inculpat, fiind asistat de către avocat, cu asigurarea dreptului la apărare prin
prezența apărătorului, a declarat personal prin înscris autentic că recunoaște vina
integral, cunoaște probele acumulate la faza urmăririi penale, nu are careva obiecții
asupra probelor prezentate, nu solicită prezentarea altor probe și a solicitat examinarea
cauzei penale în ordinea prevăzută de art.3641 Cod procedură penală.
Verificând îndeplinirea dispozițiilor art.3641 alin.(1) și (4) Cod de procedură
penală, instanța de apel a reținut că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de
fapt și de drept, vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc,
apreciind fapta săvârșită de acesta, încadrarea juridică corespunzătoare materialului
probator administrat, cercetarea judecătorească fiind efectuată cu respectarea
dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor.
Instanța de apel a reiterat că, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor și
circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a
utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-
se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului Guțu Ion în baza art.172 alin.(3) lit. a)
și a1) Cod penal - acțiuni violente cu caracter sexual-satisfacerea poftei sexuale în forme
perverse, săvârșite prin constrângere fizică sau psihică a persoanei ori profitând de
imposibilitatea acesteia de a se apăra sau de a-și exprima voința, săvârșite asupra unui
membru de familie, săvârșite asupra unei persoane despre care se știa cu certitudine că
nu a atins vârsta de 14 ani, săvârșite asupra persoanei care se află în îngrijirea, ocrotirea,
protecția, educarea sau în tratamentul făptuitorului.
S-a constatat că, din probele administrate în cursul urmăririi penale, rezultă că,
acestea sunt suficiente pentru a constata că faptele există și constituie infracțiunea
prevăzută de art.172 alin.(3) lit. a) și a1) Cod penal, acestea au fost săvârșite de inculpat
și sunt de natură să permită stabilirea pedepsei, iar personalitatea inculpatului
susceptibilă de a fi supusă răspunderii penale.
În rând cu faptul că, în ședință primei instanțe, inculpatul Guțu Ion a recunoscut
vina în cele imputate, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată, iar în
ședința instanței de apel inculpatul nu și-a recunoscut vina în cele imputate, instanța de
apel a considerat că, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.172
alin.(3) lit. a) și lit. a1) Cod penal, se probează, cu certitudine prin întreaga sistemă de
probe analizate și apreciate de instanța de apel, prin prisma prevederilor art.101 Cod de
procedură penală.
În ce privește apelul și apelul suplimentar al inculpatului, instanța de apel a
constatat că, concluziile primei instanțe expuse în sentința cu privire la constatarea
vinovăției și stabilirea pedepsei închisorii în locurile de detenție a inculpatului,
3
corespund circumstanțelor cauzei și persoanei inculpatului, iar careva temeiuri de
achitare a inculpatului Guțu Ion, instanță de apel nu a stabilit.
Instanța de apel a apreciat ca fiind drept declarative alegațiile inculpatului privind
nevinovăția sa în comiterea faptelor încriminate, iar dosarul penal este unul fabricat la
insistența nurorilor sale pentru a-l deposeda de gospodărie, acesta având drept scop
evitarea răspunderii și pedepsei penale, or în cadrul ședinței în instanță de apel
inculpatul Guțu Ion a declarat că susține declarațiile oferite anterior în cadrul urmăririi
penale și în instanță de fond.
În acest context, Colegiul penal a reținut că, vinovăția inculpatului Guțu Ion în
comiterea infracțiunii incriminate este demonstrată cu certitudine.
La individualizarea și stabilirea pedepsei inculpatului, instanță de apel a constatat
că, prima instanță a avut în vedere, dispozițiile art.3641 alin.(8) Cod de procedură
penală, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite care se atribuie la categoria
infracțiunilor excepțional de grave, de motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de
circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea.
Circumstanțe atenuante, conform art.76 Cod penal, la stabilirea pedepsei lui Guțu
Ion Tudor, nu au fost reținute.
Drept circumstanțe agravante, potrivit art.77 Cod penal, s-a stabilit -comiterea
infracțiunii de către inculpatul Guțu Ion, în stare de ebrietate.
Ținând cont de cele descrise, de personalitatea inculpatului, instanță de apel a
reținut că, vinovatului justificat i s-a stabilit pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, pedeapsa stabilită fiind în limitele
sancțiunii articolului încriminat, redusă cu o treime în temeiul art.3641 alin.(8) Cod de
procedură penală.
Cu referire la solicitarea inculpatului privind reducerea termenului de pedeapsă,
în temeiul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel a concluzionat că
această cerință este fondată și urmează a fi admisă.
Studiind raportul prezentat de către administrația Penitenciarul nr.17 Rezina
instanța de apel a stabilit că, informația cu privire la suprafața celulelor în care a fost
deținut Guțu Ion se referă la o suprafață totală calculată, fără excluderea mobilierului
sau anexelor sanitare.
Astfel, prin prezentarea de către administrația penitenciarului a datelor privind
suprafața celulelor în care Guțu Ion a fost deținut, s-a aflat sub minimul acceptabil.
Prin urmare, potrivit procesului verbal de reținere, Guțu Ion a fost reținut de către
organele de drept la 10 ianuarie 2021 (f.d.138 vol. 1), și la data de 11.01.2021 plasat în
Penitenciarul 13 Chișinău, unde s-a aflat până la 05.03.2021, apoi a fost transferat în
Penitenciarul nr.17 Rezina, unde s-a aflat până la pronunțarea sentinței pe caz la 06
iulie 2021 (f.d.59 vol. 2).
Instanța de apel a considerat că, dificultățile cu care s-a confruntat deținutul pe
parcursul detenției în perioada 11.01.2021 - 06.07.2021, au depășit nivelul inevitabil de
suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art.3 din Convenție,
aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în Penitenciarele
nr.13 Chișinău și nr.17 Rezina și potrivit art.385 alin.(5) Cod de procedură penală,
4
reducerea pedepsei lui Guțu Ion cu 177 ( una sută șaptezeci și șapte) zile.
Totodată, instanță de apel a reținut că, prima instanță justificat a concluzionat că
în speță pentru efectuarea expertizelor judiciare, s-au suportat cheltuieli în sumă totală
de 5 442 lei din care 320,00 lei pentru raportul de expertiză judiciară (medico-legală)
Nr.202128P0019 din 11.01.2021 (f.d.69-70); 1 078,00 lei pentru raportul de expertiză
judiciară (psihiatrică) Nr.202137A0017 din 23 martie 2021 (f.d.78- 80); 1 862,00 lei
pentru raportul de expertiză judiciară (psihiatrică) Nr.202137A0025 din 09 aprilie 2021
(f.d.86-89) și 1 862,00 lei pentru raportul de expertiză judiciară (psihiatrică)
Nr.202137A0024 din 09 aprilie 2021 (f.d.100-103), astfel că, în mod justificat a fost
dispusă încasarea acestora sume de la Guțu Ion, în beneficiul bugetului de stat.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Gorencu Cornelia în numele inculpatului Guțu Ion care, indicând temeiurile prevăzute
la art.427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului,
casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare în instanță de apel, într-un alt complet
de judecată.
4.1. În motivarea recursului apărarea indică:
- instanță de apel a reținut toate argumentele invocate de către partea acuzării, fără
a lua în considerație argumentele inculpatului și apărării, fără a da apreciere probelor
invocate în apelurile depuse, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel
și apelul suplimentar inclusiv nu s-a pronunțat asupra solicitării privind remiterea
cauzei penale la rejudecare în instanța de fond pentru ca inculpatul să fie judecat în
procedură generală, nu s-a expus asupra argumentului inculpatului privind divergentele
între probele din dosar, inclusiv rapoartele de expertiză și nu a verificat îndeplinirea
cerințelor dispozițiilor art.3641 alin.(1), (4) Cod de procedură penală reținând o situație
de fapt eronată;
- instanța de apel nu a analizat punctual criticile invocate de apelant, ci s-a limitat
doar la expunerea unor fraze generale preluate din rechizitoriu și sentința, privind
vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate, apreciind ca fiind drept
declarative alegațiile inculpatului, având drept scop evitarea răspunderii și pedepsei
penale. Or, inculpatul prin apeluri a declarat că a fost condamnat pentru fapte pe care
nu le-a săvârșit, nu este de acord cu examinarea cauzei penale în procedură simplificată,
iar cererea de examinare a cauzei penale în baza art.3641 Cod de procedură penală nu a
fost de fapt voința sa;
- în ședința instanței de apel acesta a declarat că, pledează nevinovat, invocând că,
nu a comis faptele incriminate, iar dosarul penal este unul fabricat la insistența nurorilor
sale pentru a-l deposeda de gospodărie, în instanța de fond a semnat cererea prin care
și-a recunoscut vina, dar nu a înțeles ce semnează, așa i-a zis avocatul, la fel, a
recunoscut vinovăția deoarece s-a speriat să nu fie închis. La procuratură vina nu a
recunoscut-o. Nu-și amintește declarațiile făcute în calitate de bănuit, etc;
- din cererea scrisă de inculpat (f.d.50) nu se deduce că acesta ar fi înțeles sensul
examinării cauzei penale într-o astfel de procedură, consecințele examinării, adică
prevederile legale prevăzute de art.3641 Cod de procedură penală. La fel, în cererea dată
nu este indicat că acesta recunoaște probele administrate la urmărirea penală, că nu are
5
obiecții asupra lor, că nu are probe noi de administrat. Nu este invocat ce fapte
recunoaște inculpatul. Prin urmare, cererea dată nu cuprinde cerințele prevăzute la
art.3641 Cod de procedură penală, de aceea aceasta, în viziunea apărării, este una
invalidă/nulă. În cadrul urmării penale inculpatul nu s-a declarat vinovat și nu a făcut
declarații (f.d.221);
- instanța de apel nu a aplicat corect formula de calcul la reducerea pedepsei
inculpatului pentru deținerea în Penitenciarul nr.13 și în Penitenciarul nr.17, în calitate
de prevenit, în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Or, potrivit prevederilor art. 385 alin.
(5) Codul de procedură penală, se prevede că în cazul constatării încălcării drepturilor
privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două
zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.
11) Cod procedură penală, procurorul, a depus referință pledând pentru inadmisibilitatea
acestuia invocând că, alegațiile recurentului sunt contrare circumstanțelor de drept și
de fapt ale cauzei și, și nu pot fi apreciate decât unele inadmisibile.
Cât privește referirea la prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală,
potrivit pârții descriptive a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21
septembrie 2022, s-a stabilit că, inculpatul Guțu Ion a fost deținut în Penitenciarele
nr.13 și nr.17 în calitate de prevenit în perioada 11.01.2021-05.03.2021 și respectiv
05.03.2021-06.07.2021, ceia ce constituie 177 zile.
Potrivit dispozitivului aceleiași deciziei, s-a constatat că, inculpatul Guțu Ion a
fost deținut în calitate de prevenit fără respectarea prevederilor art.3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform
jurisprudenței CEDO. Respectiv, în conformitate cu prevederile art.385 alin.(5) Cod de
procedură penală, lui Guțu Ion i s-a redus pedeapsa cu închisoare, calculându-i-se două
zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, pentru perioada 05.03.2021 până la
06.07.2021, ce constituie 177 zile.
Astfel, dacă să facem un simplu calcul matematic, atunci perioada 05.03.2021
până la 06.07.2021 ar constitui 124 de zile și nu 177 precum s-a constatat prin
dispozitivul deciziei instanței de apel. Aceiași instanță reținând că, în conformitate cu
prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, lui Guțu Ion i s-a redus pedeapsa
cu închisoare, calculându-i-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, ce
constituie 177 zile.
Deci, calculele făcute nu corespund circumstanțelor de fapt, iar aplicarea
prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, s-a efectuat formal și alogic, fără
a se calcula și constata, care anume este perioada de deținere în calitate de prevenit a
lui Guțu Ion, or, s-a luat în calcul (11.01.2021-05.03.2021 și respectiv 05.03.2021-
06.07.2021, ceia ce constituie 177 zile), indicată în descriptivul deciziei enunțate, sau
(05.03.2021 până la 06.07.2021), cea ce constituie 124, dispusă în dispozitivul soluției
adoptate de către instanța de apel, cu indicarea greșită a numărului de 177 zile.
6
Mai mult, deși în decizia contestată se invocă reducerea pedepsei cu închisoare,
calculându-i-se lui Guțu Ion două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, nu
este clar, care metodă de calcul a fost aplicată în acest caz în privința ultimului,
indicându-se perioada de 05.03.2021 până la 06.07.2021, ce de fapt constituie 124 zile,
însă s-a indicat 177 zile, iar contrar prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură
penală, lui Guțu Ion i s-a redus pedeapsa cu 177 zile, adică pentru perioadă neclară și
cu calcule neprevăzute de lege.
Așa dar, recursul ordinar declarat de către avocatul Gorencu Cornelia în interesele
inculpau Guțu Ion, urmează a fi admis, în partea aplicării eronate și neuniforme a
prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală.
Judecând recursul în raport cu materialele dosarului și motivele invocate,
completul de judecată consideră că acesta urmează a fi admis cu casarea parțială a
hotărârii contestate, în partea aplicării art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, din
următoarele considerente.
În speță, recurentul s-a conformat prevederilor art.422 Cod de procedură penală
(redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) și au declarat
recursul în termen.
Conform prevederilor Legii nr.246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie
2023, pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție), art.XI alin.(3) - recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de judecare a
recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei legi,
urmează să fie efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de
procedură penală, în vigoare din 01 septembrie 2023.
Reieșind din sumarul recursului declarat de către avocatul Gorencu Cornelia în
numele inculpatului, se constată că, că autorul acestuia semnalează temeiurile
prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care prevăd că
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii
sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
La acest capitol, instanța de recurs menționează că, hotărârile pronunțate de către
instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în
corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare
de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere
că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în
termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială
apare astfel ca un viciu de procedură.
Din conținutul recursului rezultă că, apărarea critică hotărârea instanței de apel în
7
partea examinării cauzei în procedură simplificată menționând că nu au fost îndeplinite
cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1), (4) Cod de procedură penală și în partea aplicării
incorecte a prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală invocând incorectă
formula de calcul.
6.1 Analizând textul deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele invocate
în recursul declarat, referitor la examinarea cauzei în procedura simplificată prevăzute
de art. 3641 Cod de procedură penală, în viziunea completului de judecată, asemenea
erori nu se confirmă la examinarea recursului declarat, iar hotărârea adoptată cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată și careva erori grave de fapt care ar
fi afectat soluția instanței, nu s-au stabilit.
Reieșind din motivele recursului, în raport cu circumstanțele și materialele
cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, respinge alegațiile
recurentului precum că, „instanța de apel nu a verificat îndeplinirea cerințelor
dispozițiilor art.3641 alin.(1), (4) Cod de procedură penală reținând o situație de fapt
eronată”. Or, verificând îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art.3641 alin.(1) și (4) Cod
de procedură penală, instanța de apel a reținut că, prima instanță a stabilit în mod corect
situația de fapt și de drept, vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și
fără echivoc, apreciind fapta săvârșită de acesta, încadrarea juridică corespunzătoare
materialului probator administrat, cercetarea judecătorească fiind efectuată cu
respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor.
Mai mult, completul de judecată menționează că, potrivit procesului verbal al
ședinței de judecată din 06.06.2021, inculpatul a acceptat participarea în ședința de
judecată a avocatului Balaban Mihail care în aceiași ședință a înaintat o cerere, prin
care a solicitat admiterea cererii inculpatului, scrisă și semnată de către acesta, prin care
a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată conform art.3641 Cod de
procedură penală (f.d.50 Vol. II) indicând că, recunoaște în totalitate vina în săvârșirea
faptei prevăzute de art.172 alin.(3) lit. a) și a1) Cod penal, conform rechizitoriului, iar
ulterior, la întrebarea instanței (f.d.56 Vol. II), inculpatul a susținut declarația în
totalitate, a recunoscut vina integral și a solicitat examinarea cauzei în procedură
simplificată.
Respectiv, argumentele apărării invocate în recurs, precum că cererea de
examinare a cauzei în procedură simplificată depusă de Guțu Ion nu a fost voința sa,
nu se confirmă, fiind apreciate ca declarative.
De asemenea, nu pot fi acceptate alegațiile precum că, instanța de apel nu s-a
expus asupra argumentului inculpatului privind divergentele între probele din dosar,
inclusiv rapoartele de expertiză, or, în recursul declarat nu se conține o careva
concretizare – care sunt divergențele între rapoartele de expertiză. În plus, critica
apărării urma a fi expusă la faza urmăririi penale, prin contestarea rezultatelor în
termenul și modul prevăzut de lege, nerespectarea căreia, în sensul art.230 alin.(2) Cod
de procedură penală, implică pierderea acestui drept, lipsind temeiuri obiective de
recunoaștere în sensul art.251 Cod de procedură penală, a nulității actului procesual.
Totodată, în urma analizei probelor administrate la dosar și expuse în pct. 7 a
decizii contestate, instanța de apel, corect a ajuns la concluzia de a respinge apelul
8
declarat de către inculpat și a menține în vigoare sentința de condamnare lui Guțu Ion,
soluție reținută în urma analizei conținutului mijloacelor de probă care au fost raportate
la situația de fapt stabilită de prima instanță.
La fel, instanța de recurs reține poziția instanței de apel, prin care corect a
apreciat ca fiind declarative alegațiile inculpatului privind nevinovăția sa în comiterea
faptelor incriminate, iar dosarul penal este unul fabricat la insistența nurorilor sale
pentru a-l deposeda de gospodărie, acesta având drept scop evitarea răspunderii și
pedepsei penale, or în cadrul ședinței în instanța de apel inculpatul Guțu Ion a declarat
că susține declarațiile oferite anterior în cadrul urmăririi penale și în instanța de fond.
Mai mult, instanța de recurs ține să menționeze că, fiind audiat în calitate de bănuit
și învinuit (f.d.141, 148-149 vol. II) Guțu Ion, fiind asista de avocatul Stegărescu Nelea,
la fel, a recunoscut faptele care i se încriminează, astfel nu poate fi reținut argumentul
apărării precum că, inculpatul a fost condamnat pentru fapte care nu le-a săvârșit.
Reieșind din cele expuse, completul de judecată reține că, instanțele de fond corect
au calificat acțiunile inculpatului Guțu Ion în baza art.172 alin.(3) lit. a) și a1) Cod
penal, iar din ansamblu de probe administrate, nu se constată prezența a careva dubii
privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate.
În plus, se reține că motivele invocate în recurs, au constituit deja obiect de
examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.8.
din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii nu poate servi
temei pentru reexaminarea cauzei.
Suplimentar, analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele invocate
de recurent, completul de judecată atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și
motivat asupra argumentelor invocate în apel, bazându-și just soluția din decizie, iar
instanța de recurs, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări
inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,
care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că
art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate
fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs
Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită
ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie
prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
6.2 În ce privește dezacordul apărării în partea aplicării incorecte a prevederilor
art.385 alin.(5) Cod de procedură penală completul de judecată consideră că, în această
parte recursul urmează a fi admis cu casarea parțială a hotărârii contestate, în această
parte din următoarele considerente.
Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, (în
redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), judecând
recursul instanță de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de
către instanță de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către
instanță de recurs.
Potrivit prevederilor art.434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat
împotriva deciziei instanței de apel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
9
verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra
tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.
În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular
avându-se în vedere recursul, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic
inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care
acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.
Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.435 alin.
(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de
recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în
cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,
inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să
afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea
unei hotărâri contradictorii și nemotivate.
Potrivit art.414 Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța de apel verifică
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,
conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței
de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere
probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima
instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai
imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-
a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate
și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost
individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ
au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele
invocate.
Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit
art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele,
temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea
apelului, precum și motivele adoptării soluției.
Completul de judecată constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,
nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi
corectate în ordinea procedurii de recurs.
Cu referire la aplicarea prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură
penală, completul de judecată reține că, reieșind din sumarul recursului declarat de
apărare, aceștia invocă și faptul că, instanța de apel nu a aplicat corect formula de calcul
a art.385 alin.(5) Cod de procedură penală.
Verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, se constată că, la
examinarea apelului în partea aplicării art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală,
instanța nu a respectat întru totul prevederile art.art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8) Cod
10
de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, în acest sens.
Prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, stipulează că, în cazul
constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform
jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula
în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.
Instanța de apel a admis apelul și apelul suplimentar al inculpatului Guțu Ion,
casată parțial sentința în partea reducerii pedepsei penale în temeiul art.385 alin.(5) Cod
de procedură penală, pronunțând o nouă hotărâre în această parte prin care, în
conformitate cu prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, constatând
încălcarea drepturilor privind condițiilor de detenție, garantate de art.3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform
jurisprudenței CEDO, lui Guțu Ion i-a fost redusă pedeapsa cu închisoare, calculându-
i-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, pentru perioada 05.03.2021
până la 06.07.2021, ce constituie 177 (una sută șapte zeci și șapte) zile. În rest sentința
atacată a fost menținută
Instanța de recurs atestă că, potrivit părții descriptive a deciziei Curții de Apel
Chișinău din 21 septembrie 2022, s-a stabilit că, inculpatul Guțu Ion a fost deținut în
Penitenciarele nr.13 și nr. 17 în calitate de prevenit în perioada 11.01.2021-05.03.2021
și respectiv 05.03.2021-06.07.2021, ceia ce constituie 177 zile.
Totodată, instanța de apel, potrivit dispozitivului aceleiași deciziei, a constatat că,
lui Guțu Ion în conformitate cu prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală i
s-a redus pedeapsa cu închisoare, calculându-i-se două zile de închisoare pentru o zi de
arest preventiv, pentru perioada 05.03.2021 până la 06.07.2021, ce constituie 177 zile.
Prin urmare, la aplicarea prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, nu
este clar care perioadă de deținere în calitate de prevenit a lui Guțu Ion s-a luat în calcul
(11.01.2021-05.03.2021 și respectiv 05.03.2021-06.07.2021, ceia ce constituie 177
zile) sau (05.03.2021 până la 06.07.2021), cea ce constituie 124.
Generalizând cele expuse supra, în speța discutată, și-a găsit confirmare temeiul
invocat și prevăzut în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, „decizia atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea parțială a
deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt
complet de judecată, deoarece erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate
în ordinea procedurii de recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții
de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care
a judecat apelul.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele
acesteia - să înlăture erorile menționate, în partea aplicării art.385 alin.(5) Cod de
procedură penală, să tina seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare
a soluției adoptate, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să-și
argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțelor
11
cauzei, să emită o soluție clară și motivată, ținând cont de motivele casării deciziei
atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO,
și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417
Cod de procedură penală.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Admite recursul declarat de către avocatul Gorencu Cornelia în numele
inculpatului, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21
septembrie 2022, în partea aplicării prevederilor art.385 alin.(5) Cod de procedură
penală, în cauza penală în privința lui Guțu Ion xxxxx și dispune rejudecarea cauzei în
această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin.
Decizia nu se supune căilor de atac, în partea dispunerii rejudecării cauzei, în rest
este irevocabilă.
Președinte Țurcan Anatolie
Judecători Daguța Sergiu
Talpă Boris
Eremciuc Ghenadie
Miron Aliona
12