1ra-80/2023 — art. 164 alin. 2 lit. c, 27, 171 alin.3 lit. b CP

1ra-80/2023 — art. 164 alin. 2 lit. c, 27, 171 alin.3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.1ra-80/2023

1-17115742-01-1ra-16012023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 august 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu, Malanciuc Ion,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către inculpatul

Sorocean Vasilii și de către avocații Tetiu Veaceslav și Ouș Ludmila în numele

inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui

Sorocean Vasilii xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.12.2017 – 12.10.2021;

Instanța de apel: 05.11.2021 – 25.10.2022;

Instanța de recurs: 16.01.2023 – 29.08.2023.

a c o n s t a t a t:

Sorocean Vasilii a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art.164 alin.(2) lit.

c) Cod penal, din motiv că lipsesc elementele infracțiunii.

Sorocean Vasilii a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art.art.27, 171

alin.(3) lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

A fost reabilitat deplin Sorocean Vasilii cu explicarea dreptului la reparații.

Cheltuielile judiciare în mărime de 2 517, 93 lei, suportate pentru efectuarea

expertizelor judiciare, au fost trecute în contul statului.

rechizitoriului Sorocean Vasilii se învinuiește în aceea că, la 18.09.2017, în jurul orei

14.00, conducând căruța pe străzile din s. Viprova, r-nul Orhei, urmărind scopul de a

o răpi pe minora xxxx, pentru a săvârși în privința ei un act de viol, știind cu

certitudine că Xxxx nu a împlinit vârsta de 18 ani, l-a determinat pe minorul Xxxx de

a o convinge pe minoră, cu care erau colegi de clasă, ca ultima să urce în căruță și a

ademenit-o prin înșelăciune că va fi transportată cu căruța la domiciliu acestea, a

așezat-o pe minoră lângă el și pe perioada conducerii căruței, Sorocean Vasilii o

atingea și mângâia pe suprafața corpului fără acordul minorei, iar când au ajuns în

apropierea domiciliului minorei, Xxxx a solicitat că să oprească căruța pentru a

coborî, însă Sorocean Vasilii contrar voinței ultimei, a accelerat căruța în extravilanul

satului Viprova, astfel, deținând-o forțat pe minora Xxxx, împotriva voinței ei, și prin

1

urmare, între ora 14.00 și 15.00, lipsind-o în mod ilegal de libertate și privând-o de

posibilitatea de a se deplasa nestingherit, prin imposibilitatea reală de a coborî fără de

consecințe grave din căruța accelerată.

Astfel, acțiunile lui Sorocean Vasilii, au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art.164 alin.(2) lit. c) Cod penal, răpirea unei persoane după

semnele calificative: săvârșirea cu bună știință asupra unui minor.

Tot el, inculpatul Sorocean Vasilii se învinuiește în aceea, că în același loc,

timp și împrejurări, la 18.09.2017, în perioada de timp cuprinsă între ora 14.00-15.00,

cet. Sorocean Vasilii urmărind intenția de a o viola pe minora Xxxx, a.n.xxxx, despre

care știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 14 ani, a ademenit-o prin înșelăciune

că va fi transportată cu căruța la domiciliu acesteia, a așezat-o pe minoră lângă el și

pe perioada conducerii căruței, Sorocean Vasilii o atingea și mângâia pe minoră pe

suprafața corpului fără acordul minorei, astfel fiind dusă în eroare, a transportat-o în

extravilanul satului Viprova, r-nul Orhei, și profitând de superioritatea sa fizică, de

starea de neputință a victimei minore și incapacitatea fizică de a o opune rezistență, a

luat-o forțat în brațe din căruță cu scopul de a o duce în pădure, acțiuni manifestate

cu amenințarea aplicării violenței fizice însoțită cu acțiuni de trageri de mâini, cu

scopul de a o îndrepta în fâșia forestieră pentru a întreține cu ea un raport sexual,

contrar voinței ei, însă nu și-a dus intenția și acțiunile până la sfârșit, din cauze

independente de voința sa, deoarece victima Xxxx opunând rezistență a reușit să scape

din mâinile atacatorului.

Astfel, acțiunile lui Sorocean Vasilii, au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art.art.27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, tentativa de viol după

semnele calificative: săvârșirea unui raport sexual prin constrângere fizică și psihică

a persoanei săvârșită cu bună-știință asupra unui minor care n-a împlinit vârsta de 14

ani.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Sorocean Vasilii să fie recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.164 alin.(2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse

sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, și să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.art.27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, iar potrivit

art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor, definitiv a-i stabili lui Sorocean Vasilii pedeapsa de 11 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A încasa de la Sorocean Vasilii în

calitate de cheltuieli judiciare în suma totală de 2 517,93 lei.

În motivarea apelului a invocat, că prima instanță a dat o apreciere eronată

probelor cercetate, punând la baza sentinței probelor apărării, care se combat cu

probele prezentate de acuzare pe parcursul cercetării judecătorești.

A indicat acuzarea că, declarațiile părții vătămate minore Xxxx și a martorului

minor Xxxx, administrate în cadrul urmăririi penale nu au fost luate în considerație și

nici apreciate de către instanța de judecată la soluționarea fondului cauzei, astfel,

aceste declarații nici nu au fost incluse în partea descriptivă a sentinței și nici nu au

fost analizate în coroborare cu declarațiile obținute de la aceleași persoane în cadrul

2

cercetării judecătorești. La fel, fără orice justificare, instanța de fond nu a luat în

considerare declarațiile părții vătămate minore Xxxx și a martorului minor Xxxx

administrate la etapa urmăririi penale în condițiile art.1101 Cod de procedură penală,

apreciind unilateral doar declarațiile acestora făcute în ședința de judecată peste

aproximativ 2 ani, în aceiași ordine de idei, instanța urma să examineze cu atenție

fiabilitatea declarațiilor în aceste două faze procesuale, și să decidă care au spus

adevărul, declarațiile făcute imediat după săvârșirea faptei sau cele făcute peste

aproximativ 2 ani.

De asemenea, celelalte probe prezentate de acuzare - declarațiile martorului

Rudii Cristina, Ciolan Galina, Butucel Andrei, Harea Vasilița, Dudnic Ludmila,

raportul de expertiză judiciară medico-legală nr.465 din 22.09.2017, raportul de

expertiză judiciară complexă psihiatrică-psihologică nr.202035A0092 din

03.09.2020, confirmă declarațiile părții vătămate minore, care pe parcursul audierii la

faza urmăririi penală a avu o poziție clară, coerentă și suficientă pentru a reține corect

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Sorocean Vasilii.

La adoptarea sentinței de achitare, într-un mod voalat, prima instanță a încercat

să separe probele prezentate de acuzare care incontestabil dovedesc vinovăția lui

Sorocean Vasilii, reținând că minora Xxxx a urcat benevol în căruță și că nu a existat

faptul infracțiunii de tentativă la viol, or instanța de judecată urma a da apreciere

declarațiilor părții vătămate minore depuse la urmărirea penală, care reflectă adevărul

și sunt suficiente pentru a permite identificarea corectă în acțiunile inculpatului

Sorocean Vasilii a elementelor infracțiunii prevăzute de art.164 alin.(2) lit. c) Cod

penal și art.art.27, 171 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Acuzarea a evidențiat și concluzia raportului de expertiză judiciară complexă

psihiatrică-psihologică nr.202035A0092 din 03.09.2020, potrivit căreia în cadrul

examinării, la Xxxx nu s-a depistat tendința de a exagera cele percepute sau tendință

spre fantezie, iar probele cu martorii Rudii Cristina, Ciolan Galina, Butucel Andrei,

Harea Vasilița, Dudnic Ludmila, sunt pertinente și utile cazului, și chiar dacă nu sunt

indirecte, permit instanței de judecată de a-și forma propria convingere asupra

adevărului cazului din data de 18.09.2017 în care a fost implicat Sorocean Vasilii.

Mai mult, cele relatate de către martorii Rudii Cristina, Ciolan Galina, Butucel

Andrei, Harea Vasilița, Dudnic Ludmila, rețin pe etape acțiunile părții vătămate

minore întreprinse imediat după ce a fost supusă acțiunilor de răpire și tentativei de

viol, iar aceste circumstanțe demonstrează repetat că declarațiile părții vătămate

minore Xxxx și ale martorului minor Xxxx făcute în cadrul urmăririi penale urmează

a fi reținute ca fiind veridice, ne-existând anumite temeiuri de a presupune că acestea

nu ar corespunde adevărului.

A mai susținut acuzarea, că instanța de judecată a apreciat critic toate probele

cu martorii, invocând doar că acestea ar fi indirecte, bazate doar pe declarațiile părții

vătămate minore.

2022, a fost admis apelul, casată total sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Sorocean Vasilii, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.164 alin.(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă de 6 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

3

Sorocean Vasilii, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art.27, 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă de 10 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În conformitate cu art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor, definitiv a-i stabili lui Sorocean Vasilii pedeapsa de 11 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

A fost dispusă încasarea de la Sorocean Vasilii, cu titlu de cheltuieli judiciare,

în beneficiul statului, suma de 2 517,93 lei.

4.1. În urma analizei și aprecierii probelor, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat că, Sorocean Vasilii la

18.09.2017, în jurul orei 14:00, conducând căruța pe străzile din s. Viprova, r-nul

Orhei, urmărind scopul de a o răpi pe minora Xxxx, a.n.xxxx, pentru a săvârși în

privința ei un act de viol, știind cu certitudine că Xxxx nu a împlinit vârsta de 18 ani,

l-a determinat pe minorul Xxxx de a o convinge pe minoră, cu care erau colegi de

clasă, ca ultima să urce în căruță și a ademenit-o prin înșelăciune că va fi transportată

cu căruța la domiciliu acestea, a așezat-o pe minoră lângă el și pe perioada conducerii

căruței, Sorocean Vasilii o atingea și mângâia pe suprafața corpului fără acordul

minorei, iar când au ajuns în apropierea domiciliului minorei, Xxxx a solicitat că să

oprească căruța pentru a coborî, însă Sorocean Vasilii xxxx contrar voinței ultimei, a

accelerat căruța în extravilanul satului Viprova, astfel, deținând-o forțat pe minora

Xxxx, împotriva voinței ei, și prin urmare, între ora 14-00 și 15.00, lipsind-o în mod

ilegal de libertate și privând-o de posibilitatea de a se deplasa nestingherit, prin

imposibilitatea reală de a coborî fără de consecințe grave din căruța accelerată.

Instanța de apel a conchis că, prin acțiunile sale intenționate, Sorocean Vasilii

a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.164 alin.(2) lit. c) Cod penal, după indicii

calificativi răpirea unei persoane săvârșită cu bună știință asupra unui minor.

Tot el, inculpatul Sorocean Vasilii, în același loc, timp și împrejurări, la

18.09.2017, în perioada de timp cuprinsă între ora 14.00-15.00, urmărind intenția de

a o viola pe minora Xxxx, a. n. 2005, despre care știa cu certitudine că nu a împlinit

vârsta de 14 ani, a ademenit-o prin înșelăciune sub pretextul că va fi transportată cu

căruța la domiciliu acesteia, a așezat-o pe minoră lângă el și pe perioada conducerii

căruței, V. Sorocean o atingea și mângâia pe minoră pe suprafața corpului fără acordul

minorei. Astfel, fiind dusă în eroare, a transportat-o în extravilanul satului Viprova,

r-nul Orhei, unde, profitând de superioritatea sa fizică, de starea de neputință a

victimei minore și incapacitatea fizică de a o opune rezistență, a luat-o forțat în brațe

din căruță cu scopul de a o duce în pădure. Acțiunile sau manifestat cu amenințarea

aplicării violenței fizice, fiind însoțite cu acțiuni de trageri de mâini, cu scopul de a o

îndrepta în fâșia forestieră, pentru a întreține cu ea un raport sexual, contrar voinței

ei, însă nu și-a dus intenția și acțiunile până la sfârșit, din cauze independente de

voința sa, deoarece, opunând rezistență, victima Xxxx a reușit să scape din mâinile

atacatorului.

Prin acțiunile sale intenționate, Sorocean Vasilii a săvârșit infracțiunea

prevăzută la art.art.27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi tentativa

de viol, adică tentativa de săvârșire a unui raport sexual prin constrângere fizică și

psihică asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani.

În opinia instanței de apel, prima instanță eronat a apreciat probele, și nu a ținut

4

cont de prevederile art.101 Cod de procedură penală și în mod greșit a conchis că

inculpatul Sorocean Vasilii urmează a fi achitat de sub învinuirea înaintată.

Instanța de apel a stabilit că, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor

incriminate se dovedește prin următoarele probe veridice, concludente, pertinente și

utile, care coroborează între ele și anume: declarațiile pârții vătămate minore Xxxx;

declarațiile martorului minor Xxxx; declarațiile martorului Rudii Cristina; declarațiile

martorului Ciolan Galina; declarațiile martorului Butucel Andrian; plângerea lui

Butucel Andrian din data de 18.09.2017, prin care acesta a sesizat organul de urmărire

penală despre săvârșirea infracțiunii; procesul-verbal de cercetare la fața locului din

18.09.2017, care a avut loc în fișai forestieră din extravilanul s. Vîprova, r-nul Orhei,

nefiind ridicate careva obiecte; raportul de expertiză judiciară nr.465 din 22.09.2017,

prin care s-a concluzionat că, la Xxxx s-au depistat excoriații pe cotul și antebrațul

drept, ce se califică ca vătămare neînsemnată, iar leziunile depistate nu sunt

caracteristice unui act sexual forțat.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, probatoriul administrat

demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului Sorocean Vasilii în săvârșirea

infracțiunilor incriminate și combat argumentele inculpatului.

Astfel, instanța de apel a apreciat declarațiile părții vătămate minore Xxxx și

martorului minor Xxxx date la etapa urmăririi penale în condițiile art.1101-111 Cod

de procedură penală, or declarațiile părții vătămate minore Xxxx și martorului minor

Xxxx date în ședința de judecată, privind nevinovăția lui Sorocean Vasilii în

săvârșirea infracțiunilor imputate se apreciază ca fiind neîntemeiate și nefondate

având ca scop ușurarea, într-un fel, a poziției procesuale a inculpatului, în legătură cu

ce instanța le va califica în mod critic, fiind oscilante și nereflectând adevărul.

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art.164 alin.(2) lit. c) Cod penal,

instanța de apel a conchis că partea vătămată minoră, a fost luată contrat voinței

acesteia în căruță, la indicația lui Sorocean Vasili, fiind urcată de către minorul Coșav

Marcel. Ulterior a fost schimbat locul de aflare a victimei, fiind dusă cu căruța în

livada de nuci. Faptul privării de libertate se atestă prin faptul că minora Xxxx nu a

avut posibilitatea să părăsească căruța. În acest sens, instanța de apel a reținut că în

momentul când partea vătămată minoră Xxxx i-a spus că vrea să sară din căruță,

acesta i-a răspuns să sară, însă nu a încetinit mersul cu mijlocul de transport cu

tracțiune animală, minora înțelegând că dacă sare se va lovi. Totodată aceasta a

declarat că minorul Xxxx ținea mâinile desfăcute ca să nu îi permită să sară. Instanța

de apel a precizat că, martorul Xxxx a declarat că, atunci când mergeau pe lângă casa

Măriei, ea a încercat să coboare, dar Sorocean o ținea de mâini.

În acest sens, instanța de apel a respins declarațiile inculpatului precum că,

acesta a ținut-o pe Xxxx de mână ca să nu cadă jos din căruță, aceasta fiind făcute în

sensul structurării poziției de apărare. Faptul aplicării violenței față de partea vătămată

minoră, se atestă și prin raportul de expertiză judiciară nr.465 din 22 septembrie 2017,

în rezultat la ce s-a concluzionat că, la Xxxx s-au depistat excoriații pe cotul și

antebrațul drept, ce se califică ca vătămare neînsemnată.

Drept urmare, instanța de apel a reiterat, că răpirea persoanei se consideră

consumată din momentul capturării și schimbării locului de aflare a victimei contrar

dorinței și voinței sale. Durata privării de libertate (ore, zile, săptămâni, luni) nu are

importanță. Astfel, în speță se atestă că infracțiunea a fost consumată.

5

Subsidiar, instanța de apel a menționat că latura subiectivă se caracterizează

numai prin intenție directă. Motivele pot fi diferite: răzbunare, gelozie, huliganism,

carierism, dorința de a săvârși unele tranzacții în perioada privării de libertate etc.

Cele mai răspândite sunt motivele acaparatoare. Motivele se iau în considerație numai

la individualizarea pedepsei penale. La caz, latura subiectivă a infracțiunii se

caracterizează prin intenție directă. Motivul fiind intenția de a întreține un raport

sexual cu minora Xxxx.

Astfel, instanța de apel a constatat că probele administrate atestă vinovăția

inculpatului Sorocean Vasilii și confirmă în acțiunile acestuia elementele infracțiunii

de răpirea unei persoane săvârșită cu bună știință asupra unui minor.

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art.art.27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal,

tentativa de viol, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea

raportului raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau

profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința, asupra

unei persoane minore în vârstă de până la 14 ani, care din cauze independente de

voința făptuitorului nu și-a produs efectul, se deosebește printr-o existența unui

început de executare sau dacă s-a realizat în întregime acțiunea de constrângere, dar

nu a început raportul sexual din cauze independente de voința făptuitorului (opunerea

victimei, intervenția unor terțe persoane, teama făptuitorului de a nu fi surprins

datorită strigătelor de ajutor ale victimei etc.), instanța de apel a reținut declarațiile

părții vătămate minore, potrivit cărora,”...Când am ajuns la livada de nuci, Sorocean

Vasilii m-a apucat de mână și insista să merg cu el în tufari, la ce eu am început să

plâng, Sorocean Vasilii mi-a dat drumul și eu m-am urcat în căruță. De Sorocean

Vasilii îmi era frică ca să nu-mi facă ceva, să nu mă apuce de mâini. Când eram

așezată lângă el în căruță și el mă atingea îmi spunea să vorbesc cu el. Când ne aflam

lângă acei tufari, nu departe se mai afla un sat, unde el a înțeles că dacă voi striga

voi fi auzită și mă va salva cineva”. Pertinente sunt și declarațiile martorului minor

Xxxx, potrivit căruia ”...după, am mers pe lângă un la un lan de păpușoi până am

ajuns la o livadă de nuci. Sorocean Vasilii a luat-o pe Maria în brațe, ea se zbătea și

plângea că nu dorește să meargă cu el. Maria dădea din picioare ca să-i dea drumul

jos din brațe. Sorocean Vasilii ia dat drumul lui Maria, dar o ținea de mână. La ce

Maria a început să strige ”mama ajută-mă, mama ajută-mă!... Când Sorocean Vasilii

a luat-o pe Maria în brațe ea a început să strige mama ajută-mă, și a început să

plângă. El i-a dat drumul din brațe și-i spunea să meargă cu el în tufari”.

În acest sens, instanța de apel a constatat că, se confirmă dorința inculpatului

de a o duce într-un loc ascuns, în tufișuri, întru realizarea raportului sexual cu partea

vătămată minoră, or, încă pe parcursul deplasării în căruță acesta o mângâia pe gât,

pe mâini și pe picioare, insista să meargă cu el în tufișuri, însă intenția sa nu a fost

dusă la capăt deoarece se aflau în imediata apropiere a satului, iar victima a început

să plângă, să dea din picioare ca să-i dea drumul jos din brațe și să strige „mamă

ajută-mă, mamă ajută-mă”, inculpatul realizând că putea să fie auzită victima și

observată.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Sorocean Vasilii a săvârșit tentativa de

viol, adică tentativa de săvârșire a unui raport sexual prin constrângere fizică și psihică

asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, adică infracțiunea prevăzută de

art.art.27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal, faptă prejudiciabilă, pasibilă de răspundere

6

penală.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Sorocean Vasilii,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal și

aplicându-le corespunzător i-a stabilit o pedeapsă echitabilă, legală și individualizată.

Astfel, ținând cont de sancțiunea art.164 alin.(2) lit. c) și art.27, 171 alin.(3) lit.

b) Cod penal, raportată la circumstanțele reale și personale ale inculpatului, instanța

de apel, a considerat justificat și proporțional, de aplicat pedeapsa definitivă sub formă

de închisoare pe un termen de 11 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Subsidiar, instanța de apel acordând eficiență prevederilor art.art.142 alin.(1),

(2), 143 alin.(1) pct. 3), 5), 6), 143 alin.(2) Cod de procedură penală, a reținut că

expertiza a fost dispusă și efectuată la 22 septembrie 2017 (adică până la operarea

modificărilor la 09.02.2018), concluzionat că urmează a fi aplicate prevederile art.143

alin.(2) Cod de procedură penală, cheltuielile fiind suportate din contul mijloacelor

bănești a bugetului de stat, solicitarea acuzatorului de stat urmând a fi respinsă.

procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicită casarea

acesteia și menținerea sentinței primei instanțe.

5.1. Avocatul Tetiu Veaceslav în numele inculpatului, în temeiul art.427

alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicită casarea acesteia și menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului avocatul menționează, că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare, aceasta fiind expusă

neclar, în termeni vagi și generali.

Soluția instanței de apel este neîntemeiată, or, materialul probator existent nu

constată cu certitudine existența faptelor infracționale și nici prezența elementelor

constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.164 alin.(2) lit. c), 27, 171 alin.(3) lit.

b) Cod penal.

Acțiunile lui Sorocean Vasilii nu întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute

de art.art.164 alin.(2) lit. c), 27-171 alin.(3) lit. b) Cod penal, lipsind în acest sens

laturile obiectivă și subiectivă a componențelor de infracțiuni.

5.2. Avocatul Ouș Ludmila în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1)

pct. 6), 8), 10), 15) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu

recurs ordinar, solicită casarea acesteia și menținerea sentinței de achitare.

În argumentarea recursului menționează că, soluția instanței de apel este

neîntemeiată, or, materialul probator existent nu constată cu certitudine existența

faptelor infracționale și nici prezența elementelor constitutive ale infracțiunilor

prevăzute de art.art.164 alin.(2) lit. c), 27-171 alin.(3) lit. b) Cod penal. Acțiunile

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de art.art.164 alin.(2) lit.

c), 27-171 alin.(3) lit. b) Cod penal, lipsind în acest sens laturile obiectivă și subiectivă

a componenței de infracțiune.

Invocă partea apărării că, instanța de apel greșit a stabilit circumstanțele cauzei,

nu a examinat sub toate aspectele complet și obiectiv cauza, nu a făcut analiza tuturor

probelor, nu le-a verificat și nu le-a apreciat în conformitate cu normele art.art.99-101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

lor, nu le-a coroborat cu alte probe, dându-le o apreciere greșită, fapt ce reprezintă

7

erori de drept ce impun casarea deciziei recurate.

Consideră partea apărării că instanța de apel și-a întemeiat concluziile de

învinuire doar în baza probelor cercetate în primă instanță, însă fără a le verifica

nemijlocit în ședința instanței de apel.

Susține partea apărării că, instanța de apel a adoptat decizia de condamnare a

lui Sorocean Vasilii în baza declarațiilor martorilor neaudiați în ședința de judecată a

instanței de apel, or, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de

condamnare fără o nouă audiere a martorilor acuzării, doar trecând în revistă dovezile

cercetate, fără a aprecia fiecare probă separat.

Menționează partea apărării că, instanța de apel a dat apreciere eronată și

superficială declarațiilor părții vătămate cât și declarațiilor martorilor Xxxx, Rudii

Cristina, Ciolan Galina, Butucel Andrian audiați în prima instanță, aceste probe fiind

trecute cu vederea, fără nici o mențiune din ce motiv aceste probe pot fi admise sau

respinse.

La fel, susține că, declarațiile părții vătămate date atât la faza de urmărire

penală, cât și în instanța de judecată sunt disproporționate și contradictorii, iar în

raport cu declarațiile martorilor prezintă o vădită discrepanță.

În opinia apărării, prima instanță cercetând nemijlocit probele prezentate de

părți, audiind inculpatul, partea vătămată și martorii, corect a constatat că infracțiunea

de răpirea unei persoane, săvârșită cu bună știință asupra unui minor, lipsesc

elementele infracțiunii, iar în privința săvârșirii infracțiunii de tentativa de viol, adică

tentativa de săvârșire a unui raport sexual prin constrângere fizică și psihică asupra

unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, incriminate inculpatului Sorocean

Vasilii, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Astfel, consideră că prima instanță corect a constatat că în acțiunile lui

Sorocean Vasilii lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate, și

anume latura obiectivă (fapta prejudiciabilă) și latura subiectivă.

Susține partea apărării, că organul de urmărire penală nu a demonstrat prin

careva probe că Sorocean Vasilii ar fi acționat cu intenție având un careva motiv de

răpire, or partea vătămată a urcat benevol în căruța inculpatului și a părăsit-o la

momentul în care și-a dorit-o, fiind liberă în mișcările sale.

Cu privire la învinuirea în baza art.art.27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal,

invocând comiterea de către Sorocean Vasilii a tentativei de viol, partea acuzării n-a

prezentat probe, care ar demonstra că, la caz a avut loc o astfel de infracțiune, având

în vedere că inculpatului i-a fost înaintată învinuirea reieșind din declarațiile părții

vătămate, date în cadrul urmăririi penale, care și-a modificat declarațiile în ședința de

judecată.

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiat.

Indică în susținerea referinței, că instanța de apel nu a comis erori de drept în

raport cu argumentele invocate de recurenți, iar decizia conține motive legale pe care

se întemeiază soluția.

raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a

fi admise, din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

8

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate în ședința instanței de apel sau se poate proceda la cercetarea suplimentară

a probelor administrate de prima instanță.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns

la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs.

Astfel, potrivit art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, când acesta este expus neclar, când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Din analiza argumentelor invocate în recursuri, rezultă că apărarea invocă

dezacordul cu soluția instanței de apel prin care Sorocean Vasilii a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.164 alin.(2) lit. c) și art.art.27,

171 alin.(3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 11 ani, în penitenciar de tip închis.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță Sorocean Vasilii a

fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art.164 alin.(2) lit. c) Cod penal, din

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, și în baza art.art.27,

171 alin.(3) lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

stabilind că probele cercetate în ședința de judecată, nu demonstrează vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate, în speță nefiind constatată în

acțiunile inculpatului atât latura obiectivă, precum și latura subiectivă a infracțiunilor

9

incriminate.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea

acuzării, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță neîntemeiat a apreciat

circumstanțele cauzei privind învinuirea înaintată lui Sorocean Vasilii, considerând

că din probele administrate la materialele cauzei rezultă vinovăția lui Sorocean Vasilii

în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.164 alin.(2) lit. c) și art.art.27, 171 alin.(3)

lit. b) Cod penal.

Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel fiind investită cu atribuții de

judecare a fondului cauzei, urma să cerceteze minuțios chestiunile de fapt și de drept

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel

se transmit instanței de apel, însă contrar acestor cerințe legale, instanța de apel a omis

să se pronunțe în mod întemeiat asupra chestiunilor enunțate supra, admițând la rândul

său erori judiciare, care nu pot fi corectate de către instanța de recurs decât doar prin

dispunerea rejudecării cauzei.

De asemenea Colegiul penal lărgit evidențiază că procedura de examinare a

apelului, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță prezintă unele

particularități. În acest sens, urmează a fi reținute prevederile art.6 din CEDO, așa

cum acestea au fost interpretate și aplicate de Curte, și prevederile art.415 alin.(21)

Cod de procedură penală, potrivit cărora după o hotărâre de achitare pronunțată de

prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea

acesteia în ședința de judecată a instanței de apel, precum și fără audierea părții

vătămate și a martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie

cu caracter de acuzare, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial

condamnarea unei persoane.

Colegiul penal lărgit subliniază că, instanța de apel nu este în drept să pronunțe

o hotărâre prin care constată vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

incriminate, bazându-se exclusiv pe actele și lucrările primei instanțe, în temeiul

cărora s-a dispus achitarea acestuia. Or, în urma unei sentințe de achitare pronunțată

de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în instanța de apel să solicite o nouă

audiere atât a inculpatului, cât și a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe

în acuzare, în măsură să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de probă se desfășoară după

regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat principiul nemijlocirii,

ce permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau

martori, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate pentru formularea opiniei

vizavi de vinovăția persoanei trimise în judecată.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

reamintește că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia.

Curtea Europeană a reiterat că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia, de a plasa

„tribunalul” sub o obligație de a proceda la o examinare corespunzătoare a

pledoariilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia propria apreciere a acestora.

Totodată, prezintă relevanță pentru cauză că, potrivit Hotărârii CtEDO în

cauza Petrica Manolachi contra României (cererea nr. 36605/04; Secția a II-a, din

05.03.2013), a fost notat că instanțele de control judiciar au înlocuit sentința inițială

de achitare cu o hotărâre de condamnare fără a administra vreo probă nouă, ceea ce

contravine conceptului de echitate a procesului penal.

10

Colegiul penal lărgit, analizând decizia instanței de apel în raport cu

argumentele părții apărării care invocă faptul că, instanța de apel nu a acordat deplină

eficiență prevederilor legale expuse supra și a conchis asupra vinovăției inculpatului

bazându-și soluția preponderent pe probele care au fost puse anterior la baza achitării

sale de către prima instanță, precum și pe declarațiile unor martori neaudiați în

instanța de apel și probele care nu au fost cercetate în ședința de judecată în instanța

de apel, constată că, instanța de apel nu a ținut seama de dispozițiile legale pertinente

și nu a respectat în deplină măsura prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură

penală.

Așadar, potrivit celor consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată din

data de 21 iunie 2022 (f.d.186-188, vol. II), se constată că procurorul a intervenit în

fața instanței de apel cu un demers prin care a solicitat audierea martorilor acuzării, a

părții vătămate, a reprezentantului legal și a inculpatului. Instanța acceptând demersul

a dispus audierea martorilor acuzării, a părții vătămate, a reprezentantului legal și a

inculpatului, însă nu a audiat în ședința de judecată martorii Xxxx, Rudii Cristina,

Harea Vasilița, Ciolan Galina, Butucel Andrian și Dudunic Ludmila.

În același context, Colegiul penal lărgit atestă că, deși potrivit descriptivului

deciziei contestate, instanța de apel pune la baza sentinței de condamnare inclusiv

declarațiile martorilor Xxxx, Rudii Cristina, Harea Vasilița, Ciolan Galina, Butucel

Andrian și Dudunic Ludmila, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată

martorii indicați nu au fost interogați pe viu, dar nici declarațiile acestora nu au

constituit obiect de cercetare în ședința instanței de apel.

Mai mult, Colegiul penal lărgit evidențiază faptul că, deși în descriptivul

deciziei instanța de apel reține că vinovăția inculpatului se mai probează și prin

sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale,

acestea nu sunt consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată ca fiind

cercetate. Mai mult, instanța de apel doar le-a trecut în revistă ca probe administrate,

însă nu le-a apreciat conform prevederilor art.101 alin.(1) Cod de procedură penală,

inclusiv din punct de vedere al coroborării cu circumstanțele concrete de fapt și de

drept, invocate în actul de punere sub învinuire, precum și nu a indicat motivele pentru

care a respins probele și versiunile apărării.

Astfel, Colegiul penal lărgit subliniază că, în cazuri similare speței, CtEDO

repetat a statuat că drepturile apărării au fost „sensibil reduse” din cauza că persoana

a fost condamnată doar pe baza mărturiilor pe care alte instanțe le-au considerat

insuficiente, fără a audia din nou partea vătămată și pe toți martorii, aceleași motive

au stat și la baza constatării despre încălcarea dreptului la apărare. (a se vedea în acest

sens și Hotărârea CtEDO din 8 noiembrie 2016 (cererea nr. 41.468/10) în cauza

Gutău împotriva României).

În aceste condiții, este indubitabil că, prerogativa de a aprecia pertinența unei

„oferte de probă” i-a aparținut instanței de apel, care trebuia să argumenteze faptul

neaudierii nemijlocite a tuturor martorilor nominalizați supra, confirmând prin

aceasta echitatea procedurii de judecarea a cauzei în apel, totodată demonstrând că

are suficiente probe în afară de acestea pentru a dispune condamnarea inculpatului în

baza art.164 alin.(2) lit. c) și art.art.27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Pe lângă cele expuse supra, Colegiul penal lărgit ține să atragă atenția asupra

faptului că în speța dată este necesar de a înfăptui o analiză și apreciere minuțioasă în

11

conformitate cu rigorile legii a tuturor probelor administrate în vederea determinării

și constatării juridice a corespunderii exacte între semnele faptei săvârșite și semnele

componenței infracțiunilor imputate inculpatului, ori motivarea oferită în decizia

instanței de apel de condamnarea inculpatului în baza probelor cercetate nemijlocit și

doar parțial în instanța de apel, după ce inculpatul, în baza acestor probe a fost achitat

prin sentința instanței de fond pe ambele capete de acuzație, reprezintă o soluție

afectată de eroare gravă de încălcare a dreptului inculpatului la un proces echitabil

garantat de art.6(1) din Convenție.

Având în vedere că apărarea inculpatului a invocat inadmisibilitatea unor

probe, dar și partea acuzării în apelul depus a atras atenția asupra necesității respectării

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, Completul de judecată constată că,

instanța de apel la judecarea cauzei urma să asigure respectarea principiului

contradictorialității, bazată pe aprecierea justă a circumstanțelor de fapt ale cauzei

penale ce rezultă din probele cercetate nemijlocit în ședință instanței de apel, și prin

înlăturarea presupunerilor, să adopte hotărâre legală și întemeiată.

La acest segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței

constante a CtEDO, rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au

fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al

administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în

motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse

(§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011; § 36, 37 cauza

Suominen vs Finlanda hotărârea din 01 iulie 2003).

Ținând cont de cele sus-expuse, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra

faptului că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

lui Sorocean Vasilii, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de

procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și în concluziile sale să prezinte raționamentele care au stat la baza

soluției pronunțate.

Contrar celor consemnate, instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a

rejudeca cauza după regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii adoptate

acele probe, care urmau a fi cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității,

dându-i astfel posibilitatea inculpatului de a se apăra efectiv împotriva acuzațiilor

aduse în baza art.164 alin.(2) lit. c) și art.art.27, 171 alin.(3) lit. b) Cod penal.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide, că decizia instanței

de apel în cauza dată, este afectată de erori judiciare prevăzute de art.427 alin.(1) pct.

6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată

cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind

instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la

12

pronunțarea hotărârii judecătorești.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a

soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură

penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art.436 Cod

de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze din nou și să aprecieze

probele administrate în strictă conformitate cu cerințele legii, și ca urmare să pronunțe

o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art.art.414, 417

Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de către inculpatul Sorocean Vasilii și de

către avocații Tetiu Veaceslav și Ouș Ludmila în numele inculpatului, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2022, în cauza

penală în privința lui Sorocean Vasilii xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către

aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

Sorocean Vasilii xxxx urmează a fi eliberat din instituția penitenciară, dacă în

privința acestuia nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută

pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 29 septembrie 2023.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Taplă Boris

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

Malanciuc Ion

13