1ra-1596/22 — art. 352/1 alin. 2 CP

1ra-1596/22 — art. 352/1 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1596/22

1-20058664-01-1ra-24112022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Guzun Ion,

judecători – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu, Talpă Boris, Donos Aliona,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către

inculpata Condrea Iulia împreună cu avocatul Turculeț Mariana, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 17 august 2022, în

cauza penală privind-o pe

Condrea Iulia XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Iulia a fost achitată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod

penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Și, în conformitate cu

art. 162 alin. (1), pct. 5 Cod penal - documentele atașate ca cauza penală: ordonanța

privind începerea urmăririi penale nr. 2017970481 din 25.07.2017, în baza art. 3302

alin. (1) Cod penal; contractul de vânzare-cumpărare nr. XXXXX încheiat între SRL

DAAC-Auto și Condrea Iulia; factura fiscală nr. XXXXXdin 10.06.2016; nota de

plată nr. XXXXX din 10.06.2016; nota de plată nr. XXXXX din 01.04.2016;

declarația de avere și interese personale pe numele Condrea Iulia din 23.12.2016;

ordin nr. 1446-p din 20.12.2016; declarația anuală de avere și interese personale din

02.03.2017 pentru anul 2016 pe numele Condrea Iulia, procesul-verbal de

consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele pe cauza penală nr.

2017970481, din 11.10.2019, actul de constatare nr. 321/09 din 24.12.2020, al

inspectorului superior de integritate, al Inspectoratului de integritate - Vladislav

Gorceac, ca urmare a sesizării nr.1990 din 02.11.2018, copiile declarațiilor

rectificate, întocmite și depuse la 23.12.2016 (la angajare) și 02.03.2017 (anuală),

răspunsul Direcției Cooperare polițienească Internațională, cu extrasul atașat al

1

evidențelor de intrare ieșire a lui Condrea Iulia, s-a hotărât că, urmează a fi păstrate

la materialele cauzei pe toată perioada de păstrare.

urmărire penală i se impută lui Condrea Iulia că, exercitând funcția de inspector

superior al Secție Juridice și Executare Silită din cadrul Biroului Vamal Sud, numită

prin Ordinul nr. 1446-p din 20.12.2016, fiind persoană cu funcție publică, aflându-

se în or. Cahul, șos. Prieteniei 1 și având obligația de a depune la angajare declarația

de avere și interese personale conform prevederilor legii privind declararea averii și

a intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016, cu obligația de indicare a veniturilor

obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,

concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și

interesele personale prevăzute la art. 4 alin. (1), lit. b) - m) la data depunerii

declarației, cu referire la bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate,

deținute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de către subiectul

declarării, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de

concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte de

mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de

posesie și de folosință, precum și activele financiare ale subiectului declarării, adică

numerarul în monedă națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15

salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile

financiar, în mod intenționat a inclus date false și neincluderea unor date în declarația

de avere și interese personale, în următoarele circumstanțe:

Astfel, la 23 decembrie 2016 urmărind scopul introducerii unor date false și

denaturarea datelor valorilor materiale a bunurilor mobile deținute în proprietate, a

completat și semnat sub propria răspundere Declarația de avere și interese personale,

în care a înscris la capitolul IV „bunuri mobile în țară și/sau în străinătate” pct. A.

„autoturisme, camioane, remorci, vehicule motorizate, mașini agricole, mijloace de

transport naval/aerian, alte mijloace de transport supuse înmatriculării”, în mod fals

că deține în posesie automobilul Skoda Superb dobândit în anul 2016 cu valoarea de

160 000 lei, dar de facto prin Contractul de vânzare-cumpărare a autovehiculului nr.

75/16-SK din 01.04.2016 încheiat între compania „DAAC-Auto” SRL cu adresa

juridică din mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor nr. 10 și Condrea Iulia, ultima a

cumpărat automobilul de model XXXXX cod XXXXX la prețul de 34 000 euro

echivalent la suma de 753 860 lei, pe care i-a achitat până la data de 10.06.2016 prin

virament bancar. Potrivit informațiilor înregistrate de Direcția identificare și

înmatriculare a mijloacelor de transport, automobilul de model XXXXX cod VIN

XXXXX cu număr de înmatriculare XXXXX este înregistrat în proprietatea lui

Condrea Iulia cu eliberarea Certificatului de înmatriculare al vehiculului seria B

167707054 din 01.07.2016.

Totodată, Condrea Iulia este învinuită că, anterior la data de 12.11.2015, a

introdus pe teritoriul R. Moldova numerar în valută străină în valoare de 45 000 euro,

fapt confirmat prin certificatul nr. 0032285 eliberat de Biroul Vamal Sud, astfel

2

deținând în perioada menționată numerar în valută străină, nu a inclus în declarația

de avere și interese personale din 23.12.2016 careva date la capitolul V. „active

financiare în țară și/sau în străinătate”, Pct. C. „numerar în monedă națională sau în

valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie și care nu face

obiectul unor depuneri în instituții financiare și alte documente care încorporează

drepturi patrimoniale”, astfel că datele neincluse și tăinuite nu au constituit obiect

de examinare a Controlului averii și al intereselor personale ale subiectului declarării

de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr. 132 din 17

iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Ulterior, în continuarea acțiunilor infracționale, în exercitarea funcției de

inspector superior al Secției Juridice și Executare Silită din cadrul Biroului Vamal

Sud, având obligația de a depune declarația anuală de avere și interese personale pe

anul 2016, la data de 02.03.2017 a completat și a semnat declarația în cauză pe

proprie răspundere, în formă scrisă pe suport de hârtie, în care a înscris date false la

capitolul IV „bunuri mobile în țară și/sau în străinătate” pct. A. „autoturisme,

camioane, remorci, vehicule motorizate, mașini agricole, mijloace de transport

naval/aerian, alte mijloace de transport supuse înmatriculării”, precum că deține în

posesie automobilul XXXXX cu număr de înmatriculare XXXXX dobândit în anul

2016 cu valoarea de 160 000 lei, dar în realitate a deținut în proprietate automobilul

dat dobândit în anul 2016 la suma de 753 860 lei.

Potrivit învinuiri, articolul 11 lit. a), b), c) al legii privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016, în procesul îndeplinirii atribuțiilor lor

de serviciu, subiecții declarării sunt obligați să respecte următoarele principii

generale de evitare a conflictelor de interese: servirea interesului public cu

imparțialitate și obiectivitate; asigurarea transparenței și a controlului public al

activității și responsabilitatea individuală și exemplul personal. Astfel, orice

persoană care deține funcție publică este obligată să-și desfășoare activitatea publică

și privată cu respectarea principiilor respective, aceste principii fiind lezate de către

Condrea Iulia, prin includerea unor date false și denaturate în declarațiile depuse, cât

și neincluderea acestora, cu diminuarea integrității prin prisma respectării acestor

acte legislative și evitarea controlului averii și al intereselor personale ale subiectului

declarării.

Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Condrea Iulia în baza

art. 3521 alin. (2) Cod penal, conform indicilor calificativi: „includerea intenționată

a unor date incomplete și false, neincluderea intenționată a unor date în declarația

de avere și interese personale”.

Mai mult ca atât, potrivit ordonanței de concretizare a învinuirii din 29.12.2020,

aduse la cunoștința inculpatei și apărătorului la data de 29.12.2020, acțiunile Iuliei

Condrea au fost încadrate potrivit art. 3521 alin. (2) Cod penal, după indicii:

„includerea intenționată a unor date incomplete și false, neincluderea intenționată

a unor date în declarația de avere și interese personale”, în următoarele

circumstanțe:

3

Lui Condrea Iulia i se impută că, exercitând funcția de inspector superior al

Secției Juridice și Executare Silită din cadrul Biroului Vamal Sud, numită prin

Ordinul nr. 1446-p din 20.12.2016, fiind persoană cu funcție publică, aflându-se în

or. Cahul, sos. Prieteniei 1 și având obligația de a depune la angajare Declarația de

avere și interese personale conform prevederilor Legii privind declararea averii și a

intereselor personale nr.133 din 17.06.2016, cu obligația de indicare a veniturilor

obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,

concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și

interesele personale prevăzute la art. 4 alin. (1), lit. b)-m) la data depunerii

declarației, cu referire la bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate,

deținute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către

subiectul declarării, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui

și de concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte

de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de

posesie și de folosință, precum și activele financiare ale subiectului declarării, adică

numerarul în monedă națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15

salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile

financiare, în mod intenționat a inclus date false și neincluderea unor date în

declarația de avere și interese personale, în următoarele circumstanțe:

Astfel, acesteia i se impută că, la data de 23.12.2016 urmărind scopul

introducerii unor date false și denaturarea datelor valorilor materiale a bunurilor

mobile deținute în proprietate cu aportul tatălui său, Condrea Veaceslav, și în

vederea producerii unor consecințe juridice pentru tatăl său Condrea Veaceslav, care

este acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3302 Cod penal (îmbogățirea

ilicită) și care activează în cadrul Biroului Vamal Sud ca șef de Post Vamal

Vulcănești-Vinogradovca (auto), potrivit Ordinului Serviciului Vamal nr. 281 din

19.03.2010 pentru că ultimul nu putea reflecta în Declarația sa pe venit și interese

personale procurarea automobilului la suma de 34 000 euro, deoarece valoarea

acestui automobil depășește substanțial mijloacele dobândite legal în activitatea de

serviciu, și în scopul tăinuirii veniturilor obținute ilicit de către Condrea Veaceslav

în cadrul activității de serviciu, venituri și bunuri care nu aveau cum să fie obținute

ilicit de către acesta, intenționat pentru a reda o formă legală al acestei tranzacții a

completat și semnat sub propria răspundere Declarația de avere și interese personale,

în care a înscris la capitolul IV „Bunuri mobile în țară și/sau în străinătate” pct. A.

„Autoturisme, camioane, remorci, vehicule motorizate, mașini agricole, mijloace de

transport naval/ aerian, alte mijloace de transport supuse înmatriculării”, în mod fals

că deține în posesie automobilul Skoda Superb dobândit în anul 2016 cu valoarea de

160 000 lei, dar de facto prin Contractul de vânzare-cumpărare a autovehiculul nr.

75/16-SK din 01.04.2016 încheiat între compania „DAAC- Auto” S.R.L. cu adresa

juridică din mun. Chișinău str. Calea Ieșilor nr. 10 și Condrea Iulia, ultima a

cumpărat automobilul de model XXXXX la prețul de 34.000 euro echivalent la suma

4

de 753.860 lei MDL, pe care i-a achitat până la data de 10.06.2016 prin virament

bancar.

Iar potrivit informațiilor înregistrate de Direcția identificare și înmatriculare a

mijloacelor de transport, automobilul de model Skoda Superb cod VIN XXXXX este

înregistrat în proprietatea lui Condrea Iulia cu eliberarea Certificatului de

înmatriculare al vehiculului seria B XXXXX.

Totodată, este învinuită că pentru a reflecta proveniența banilor obținuți ilegal

de către Condrea Veaceslav, anterior, la data de 12.11.2015 Condrea Iulia a introdus

în circumstanțe necunoscute pe teritoriul Republicii Moldova numerar în valută

străină în valoare de 45 000 euro, fără a traversa frontiera Republicii Moldova

(ieșire) și fără a traversa frontiera României spre Republica Moldova la data de

12.11.2015 prin PTF Oancea-Cahul, fapt confirmat de către informațiile obținute de

la organele abilitate cât și prin Certificatul nr. 0032285 eliberat de Biroul Vamal

Sud, astfel deținând în perioada menționată numerar în valută străină, nu a inclus în

Declarația de avere și interese personale din 23.12.2016 careva date la capitolul V.

„Active financiare în țară și/sau în străinătate”, Pct. C. „Numerar în monedă

națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie

și care nu face obiectul unor depuneri în instituții financiare și alte documente care

încorporează drepturi patrimoniale”, astfel că datele neincluse si tăinuite nu au

constituit obiect de examinare a controlului averii și al intereselor personale ale

subiectului declarării de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu

Legea nr.132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Tot ei, i se impută că, ulterior, în continuarea acțiunilor infracționale și în

aceleași scopuri, în exercitarea funcției de inspector superior al Secției Juridice și

Executare Silită din cadrul Biroului Vamal Sud, având obligația de a depune

Declarația anuală de avere și interese personale pe anul 2016, la data de 02.03.2017

a completat și semnat Declarația în cauză pe proprie răspundere, în formă scrisă pe

suport de hârtie, în care a înscris date false la capitolul IV „Bunuri mobile în țară

și/sau în străinătate” pct. A. „Autoturisme, camioane, remorci, vehicule motorizate,

mașini agricole, mijloace de transport naval/aerian, alte mijloace de transport supuse

înmatriculării”, precum că deține în posesie automobilul Skoda Superb cu n/î MIK

718 dobândit în anul 2016 cu valoarea de 160 000 lei, dar în realitate a deținut în

proprietate automobilul dat dobândit în anul 2016 la suma de 753 860 lei MDL.

Conform prevederilor art. 11 lit. a), b), c) al aceleiași Legi, este stipulat că, în

procesul îndeplinirii atribuțiilor lor de serviciu, subiecții declarării sunt obligați să

respecte următoarele principii generale de evitare a conflictelor de interese: servirea

interesului public cu imparțialitate și obiectivitate; asigurarea transparenței și a

controlului public al activității și responsabilitatea individuală și exemplul personal.

Astfel, orice persoană care deține funcție publică este obligată să-și desfășoare

activitatea publică și privată cu respectarea principiilor respective, aceste principii

fiind lezate de către Condrea Iulia, prin includerea unor date false și denaturate în

declarațiile depuse, cât și neincluderea acestora, cu diminuarea integrității prin

5

prisma respectării acestor acte legislative și evitarea controlului averii și al

intereselor personale ale subiectului declarării.

- Procoavă Adrian, prin care a solicitat admiterea apelului depus, casarea sentinței

contestate și emiterea unei noi hotărîri de recunoaștere a lui Condrea Iulia vinovată

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal, iar potrivit art.

60 Cod penal să fie încetat procesul penal în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție de atragere la răspundere penală. Încasarea de la Condrea Iulia a

contravalorii sumei de 45 000 euro, rezultate din infracțiune, cât și deținute ilegal,

contrar dispozițiilor legale, după intrarea sentinței în vigoare, în rest, în raport cu

corpurile delicte, a menționat că, sentința necesită a fi menținută.

Cererea de apel fiind motivată, prin faptul că, la emiterea sentinței, instanța de

fond a ignorat probele examinate, cum ar fi declarațiile martorului Scorpan Elena,

Devcioglo Ion, contractul de vânzare-cumpărare nr. 75/16-SK din 01.04.2016

încheiat între SRL DAAC-Auto și Condrea Iulia; factura fiscală nrXXXXX din

10.06.2016; nota de plată nr. XXXXX din 10.06.2016; nota de plată nr. XXXXX

din 01.04.2016; declarația de avere și interese personale pe numele Condrea Iulia

din 23.12.2016; ordin nr. 1446-p din 20.12.2016; declarația anuală de avere și

interese personale din 02.03.2017 pentru anul 2016 pe numele Condrea Iulia,

procesul-verbal de consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele pe

cauza penală nr. 2017970481, copiile declarațiilor rectificate, întocmite și depuse la

23.12.2016 (la angajare) și 02.03.2017 (anuală), răspunsul Direcției Cooperare

polițienească Internațională, cu extrasul atașat al evidențelor de intrare ieșire a lui

Condrea Iulia, forma TV-28, Forma DV-6, încheierea Judecătoriei Cahul, sediul

Taraclia din 15.10.2019, prin care a fost aplicat sechestru asupra automobilului

înregistrat după Condrea Iulia, proces - verbal de punere sub sechestru din

18.10.2019, ordonanță privind începerea urmăririi penale din 25.07.2017 în baza art.

3302 alin. (1) Cod penal, factură fiscală, note de plată, declarația de avere și

interesele personale pe numele Condrea Iulia din 23.12.2016, ordin din 20.12.2016,

declarații anuale pentru anul 2016 și 2017, informația parvenită de la CCPI în raport

cu traversarea frontierei de stat a României în raport cu Condrea Iulia, cât și

activitatea acesteia în Marea Britanie, care este contradictorie declarațiilor

inculpatului.

Pentru a elucida toate circumstanțele cauzei, de către procuror s-a solicitat

audierea în calitate de martor a lui Condrea Veaceslav, ultimul refuzând să dea

careva explicații pe caz, deoarece este tatăl lui Condrea Iulia. Pornind de la faptul

că, declarațiile depuse de către Condrea Iulia era o obligație a acesteia pentru

angajarea la Curtea de Apel Chișinău și la Serviciu Vamal, că dânsa a acționat

intenționat și nici pe parcursul urmăririi penale și nici pe parcursul judecării cauzei

aceasta nu a motivat că, neindicarea sumei de 45 000 euro, cât și indicarea sumei de

160 000 lei este o eroare, o omisiune, cât și pentru a da explicații plauzibile pe caz.

Ultima are studii juridice, nu a încercat conform standardelor CEDO de a demonstra,

6

în mod credibil, situația financiară la acea etapă, inclusiv de către organele de drept

s-a solicitat de la Condrea Iulia să demonstreze legitimitatea sursei banilor pe care

le-a deținut până la întocmirea declarațiilor, declarații contrare informațiilor

parvenite de la Autoritățile Competente ale Marii Britanii și România în raport cu

activitatea și deplasarea lui Condrea Iulia peste hotarele țării, este important că,

autoritățile i-a oferit lui Condrea Iulia posibilitatea rezonabilă și suficientă de a-și

proteja interesele în mod adecvat și eficient.

Apelantul a menționat că există o legătură directă între declarația făcută

organului competent - declarație care este producătoare de consecințe juridice, care

configurează această legătură determină, pe cale de efect, pentru acțiunile ilegale ale

lui Condrea Veaceslav.

În apelul depus s-a menționat că, până în prezent eforturile autorităților au fost

concentrate în direcția creării și dezvoltării instrumentelor legale menite să

descopere, sechestreze, confiște bunurile dobândite în mod ilicit, pentru reducerea

motivației infractorilor de a se implica în astfel de activități criminale.

Cu atât mai mult că, potrivit materialelor dosarului penal s-a stabilit că, suma de

45 000 euro deținute de către Condrea Iulia sunt rezultate din infracțiuni, cât și

deținute contrar dispozițiilor legale.

fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura Anticorupție - Procoavă

Adrian.

S-a casat total sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 mai 2021,

pronunțată în cauza penală privind-o pe Condrea Iulia învinuită de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal.

A fost pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță

după cum urmează:

Condrea Iulia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 3521 alin. (2) Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală, în temeiul expirării

termenului prescripției răspunderii penale.

A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea de la Condrea Iulia a

contravalorii sumei de 45 000 (patruzeci și cinci mii) euro.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, la caz, probe noi la

examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate, dar, dat fiind faptul că

se contestă sentința de achitare și se solicită recunoașterea lui Condrea Iulia vinovată

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal, întru asigurarea

principiului contradictorialității, reglementat de art. 24 Cod de procedură penală, cât

și în baza art. 414 alin. (2) Cod de procedură penală, la solicitarea procurorului au

fost cercetate suplimentar probele administrate în instanța de fond, (f. d. 193-197,

vol. II).

Instanța de apel a menționat că de partea acuzării lui Condrea Iulia i se impută

faptul că, exercitând funcția de inspector superior al Secției Juridice și Executare

Silită din cadrul Biroului Vamal Sud, numită prin Ordinul nr. 1446-p din 20.12.2016,

7

fiind persoană cu funcție publică, aflându-se în or. Cahul, șos. Prieteniei 1 și având

obligația de a depune la angajare Declarația de avere și interese personale conform

prevederilor Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din

17.06.2016, cu obligația de indicare a veniturilor obținute de către subiectul

declarării împreună cu membrii de familie, concubinul/concubina lui în anul fiscal

precedent, de asemenea bunurile deținute și interesele personale prevăzute la art. 4

alin. (1), lit. b)-m) la data depunerii declarației, cu referire la bunurile mobile și

imobile, inclusiv cele nefinalizate, deținute în proprietate cu drept de uzufruct, de

uz, de abitație, de superficie de către subiectul declarării, inclusiv în calitate de

beneficiar efectiv, de membrii familiei lui și de concubinul/concubina lui ori aflate

în posesia acestora în baza unor contracte de mandat, de comision, de administrare

fiduciară, a unor contracte translative de posesie și de folosință, precum și activele

financiare ale subiectului declarării, adică numerarul în monedă națională sau în

valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie și care nu face

obiectul unor depuneri în instituțiile financiare, în mod intenționat a inclus date false

si neincluderea unor date în declarația de avere și interese personale, în următoarele

circumstanțe:

Astfel, acesteia i se impută că, la data de 23.12.2016 urmărind scopul

introducerii unor date false și denaturarea datelor valorilor materiale a bunurilor

mobile deținute în proprietate cu aportul tatălui său, Condrea Veaceslav, și în

vederea producerii unor consecințe juridice pentru tatăl său Condrea Veaceslav care

este acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3302 Cod penal (îmbogățirea

ilicită) și care activează în cadrul Biroului Vamal Sud ca șef de Post Vamal

Vulcănești-Vinogradovca (auto), potrivit Ordinului Serviciului Vamal nr. 281 din

19.03.2010 pentru că ultimul nu putea reflecta în Declarația sa pe venit și interese

personale procurarea automobilului la suma de 34 000 euro, deoarece valoarea

acestui automobil depășește substanțial mijloacele dobândite legal în activitatea de

serviciu, și în scopul tăinuirii veniturilor obținute ilicit de către Condrea Veaceslav

în cadrul activității de serviciu, venituri si bunuri care nu aveau cum să fie obținute

ilicit de către acesta, intenționat pentru a reda o formă legală al acestei tranzacții a

completat și semnat sub propria răspundere Declarația de avere și interese personale,

în care a înscris la capitolul IV „Bunuri mobile în țară și/sau în străinătate” pct. A.

„Autoturisme, camioane, remorci, vehicule motorizate, mașini agricole, mijloace de

transport naval/ aerian, alte mijloace de transport supuse înmatriculării”, în mod fals

că deține în posesie automobilul Skoda Superb dobândit în anul 2016 cu valoarea de

160 000 lei, dar de facto prin Contractul de vânzare-cumpărare a autovehiculul nr.

75/16-SK din 01.04.2016 încheiat între compania „DAAC- Auto” S.R.L. cu adresa

juridică din mun. Chișinău, str. Calea Ieșilor nr. 10 și Condrea Iulia, ultima a

cumpărat automobilul de model XXXXX cod VIN XXXXX la prețul de 34.000 euro

echivalent la suma de 753.860 lei MDL, pe care i-a achitat până la data de

10.06.2016 prin virament bancar.

8

Iar potrivit informațiilor înregistrate de Direcția identificare și înmatriculare a

mijloacelor de transport, automobilul de model XXXXX cod VIN XXXXX este

înregistrat în proprietatea lui Condrea Iulia cu eliberarea Certificatului de

înmatriculare al vehiculului seria B 167707054 din 01.07.2016.

Totodată, este învinuită că pentru a reflecta proveniența banilor obținuți ilegal

de către Condrea Veaceslav, anterior, la data de 12.11.2015 Condrea Iulia a introdus

în circumstanțe necunoscute pe teritoriul Republicii Moldova numerar în valută

străină în valoare de 45 000 euro, fără a traversa frontiera Republicii Moldova

(ieșire) și fără a traversa frontiera României spre Republica Moldova la data de

12.11.2015 prin PTF Oancea-Cahul, fapt confirmat de către informațiile obținute de

la organele abilitate cât și prin Certificatul nr. 0032285 eliberat de Biroul Vamal

Sud, astfel deținând în perioada menționată numerar în valută străină, nu a inclus în

Declarația de avere și interese personale din 23.12.2016 careva date la capitolul V.

„Active financiare în țară și/sau în străinătate”, Pct. C. „Numerar în monedă

națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie

și care nu face obiectul unor depuneri în instituții financiare și alte documente care

încorporează drepturi patrimoniale”, astfel că datele neincluse și tăinuite nu au

constituit obiect de examinare a controlului averii și al intereselor personale ale

subiectului declarării de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu

Legea nr.132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Tot ei, i se impută că, ulterior, în continuarea acțiunilor infracționale și în

aceleași scopuri, în exercitarea funcția de inspector superior al Secției Juridice și

Executare Silită din cadrul Biroului Vamal Sud, având obligația de a depune

Declarația anuală de avere și interese personale pe anul 2016, la data de 02.03.2017

a completat și semnat Declarația în cauză pe proprie răspundere, în formă scrisă pe

suport de hârtie, în care a înscris date false la capitolul IV „Bunuri mobile în țară

și/sau în străinătate” pct. A. „Autoturisme, camioane, remorci, vehicule motorizate,

mașini agricole, mijloace de transport naval/aerian, alte mijloace de transport supuse

înmatriculării”, precum că deține în posesie automobilul XXXXX dobândit în anul

2016 cu valoarea de 160 000 lei, dar în realitate a deținut în proprietate automobilul

dat dobândit în anul 2016 la suma de 753 860 lei MDL.

Conform prevederilor art. 11 lit. a), b), c) al aceleiași Legi, este stipulat că, în

procesul îndeplinirii atribuțiilor lor de serviciu, subiecții declarării sunt obligați să

respecte următoarele principii generale de evitare a conflictelor de interese: servirea

interesului public cu imparțialitate și obiectivitate; asigurarea transparenței și a

controlului public al activității și responsabilitatea individuală și exemplul personal.

Astfel, orice persoană care deține funcție publică este obligată să-și desfășoare

activitatea publică și privată cu respectarea principiilor respective, aceste principii

fiind lezate de către Condrea Iulia, prin includerea unor date false și denaturate în

declarațiile depuse, cât și neincluderea acestora, cu diminuarea integrității prin

prisma respectării acestor acte legislative și evitarea controlului averii și al

intereselor personale ale subiectului declarării.

9

Acțiuni, care au fost încadrate de către partea acuzării în baza art. 3521 alin. (2)

Cod penal, conform indicilor calificativi: „includerea intenționată a unor date

incomplete și false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și

interese personale” .

S-a menționat că, din materialele cauzei rezultă faptul că, în baza ordinului nr.

1446-p din 20.12.2016 „Cu privire la angajarea în serviciu”, Condrea Iulia a fost

angajată în Serviciul Vamal, în funcția de inspector superior, Secția juridică și

executare silită, Biroul Vamal Sud. Astfel, prin prisma art. 3 alin. (1), lit. g) a Legii

nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale, odată cu

angajarea în funcția de inspector superior, Secția juridică și executare silită, Biroul

Vamal Sud - Condrea Iulia a devenit subiect al declarării averii și intereselor.

Ținând cont de cele menționate, Condrea Iulia a îndeplinit și depus declarația de

avere și interese personale din 23.12.2016, la angajarea în serviciul vamal, unde la

Compartimentul IV „A” este indicat autoturismul de model Skoda, a.f. 2016, anul

dobândirii 2016, în valoare de 160 000 lei (Vol. I, f.d.28-33). Iar, potrivit Declarației

anuale de avere și interese personale îndeplinită și depusă la data de 02.03.2017

pentru anul 2016, de către Condrea Iulia, la Compartimentul IV „A” este indicat

autoturismul de model XXXXX, a.f. 2016, anul dobândirii 2016, în valoare de 160

000 lei (Vol. I, f.d.34-39).

Potrivit declarației anuale de avere și interese personale îndeplinite și depuse în

formă electronică din 16.02.2018 pentru anul 2017, Condrea Iulia la

Compartimentul IV „A” a indicat autoturismul de model XXXXX, anul dobândirii

2016, în valoare de 753 860 lei (Vol. I, f.d.40-43).

De asemenea, s-a menționat că, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr.

75/16-SK din 01.04.2016 încheiat între S.R.L. DAAC-Auto și Condrea Iulia, ultima

a cumpărat un automobil de model „XXXXX” la preț de 34 000 euro (Vol. I, f.d.16-

23). Iar, potrivit facturii fiscale nr. 6215582 din 10.06.2016, reiese că Condrea Iulia

a primit autoturismul de model Skoda Superb în valoare de 753 860 lei (Vol. I,

f.d.24).

Iar, conform prevederilor art. 5 alin. (1) al Legii privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016 ,,declarația de avere și interese

personale (denumită în continuare declarație) reprezintă un act personal și irevocabil

al subiectului declarării, depus sub formă de document electronic pe propria

răspundere”.

Ținând cont de cele menționate supra, instanța de apel a notat că, eronată este

concluzia instanței de fond, precum că, indicarea valorii de 160 000 lei, a

autoturismul de model XXXXX, a.f. 2016, anul dobândirii 2016, în declarațiile de

avere și interese din 23.12.2016 și 02.03.2017, nu corespunde cu valoarea indicată

în contractul de vânzare-cumpărare nr. 75/16-SK din 01.04.2016 și a facturii fiscale

nr. 6215582 din 10.06.2016 și valoarea indicată ulterior în declarația de avere și

interese, depusă în formă electronică la data de 16.02.2018, nu reprezintă acțiuni

privind includerea intenționată a unor date false și nici date incomplete, în declarația

10

de avere și interese așa cum sunt calificate de procuror. Deci, eronat a conchis prima

instanță că, indicarea sumei de 160 000 lei în loc de 753 860 lei, ar constitui o eroare

mecanică, situație de fapt demonstrând contrariul.

Conform prevederilor art. 11 lit. a), b), c) a Legii privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016, este stipulat că, în procesul îndeplinirii

atribuțiilor lor de serviciu, subiecții declarării sunt obligați să respecte următoarele

principii generale de evitare a conflictelor de interese: servirea interesului public cu

imparțialitate și obiectivitate; asigurarea transparenței și a controlului public al

activității și responsabilitatea individuală și exemplul personal. Astfel, orice

persoană care deține funcție publică este obligată să-și desfășoare activitatea publică

și privată cu respectarea principiilor respective, aceste principii fiind lezate de către

Condrea Iulia, prin includerea unor date false și denaturate în declarațiile depuse, cu

diminuarea integrității prin prisma respectării acestor acte legislative și evitarea

controlului averii și al intereselor personale ale subiectului declarării.

Instanța de apel a conchis că aceste acțiuni necesită a fi încadrate în baza art.

3521 alin. (2) Cod penal așa cum, în speță de către partea acuzării a fost demonstrat

faptul că, Condrea Iulia își dădea seama că indică date false în declarația de avere și

interese personale, a dorit ca aceste date să fie incluse. Circumstanțe, care rezultă

din probele existente la dosar, cu atât mai mult că suma din contractul de vânzare -

cumpărare nici pe aproape nu se aseamănă cu cea declarată, ca să se poată invoca

admiterea erorii mecanice. Iar, pentru a stabili existența infracțiunii - falsul în

declarații, trebuie să existe doar includerea intenționată a unor date false în declarația

de avere și interese personale, nefiind necesară și survenirea consecințelor.

În circumstanțele expuse, s-a notat că, în urma examinării apelului a fost

constatată doar demonstrarea includerii intenționate a datelor false în declarațiile de

avere și interese personale, fiind indicat alt preț al mașinii, decât cel real. Includerea

datelor incomplete, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și

interese personale, nu a fost demonstrată. Ba mai mult, acțiunea de includere

intenționată a unor date incomplete, nici nu i-a fost imputată de partea acuzării la

înaintarea învinuirii, procurorul nu a descris acțiunile lui Condrea Iulia ce urmau a

fi calificate ca „includerea intenționată a datelor incomplete”. Ci, doar a fost

incriminată includerea intenționată a unor date false în declarațiile de avere și

interese personale, prin indicarea valorii mașinii la suma de 160 000 lei, pe când în

realitate valoarea acesteia constituia 753 860 lei, cât și și neincluderea intenționată

a sumei de 45 000 euro în declarație de avere și interese personale, la angajarea în

serviciu.

Instanța de apel a notat că, în cursul examinării cauzei, Condrea Iulia a declarat

că, a completat și depus declarații de avere și interese fiind angajată în calitate de

inspector superior, Secția juridică și executare silită, Biroul Vamal Sud. Este de notat

că, declarațiile de avere și interese din 23.12.2016 și 02.03.2017, au fost completate

în formă scrisă pe suport de hârtie nemijlocit de Condrea Iulia și prezentată

inspectorului principal a Secției Management Personal Biroul Vamal Sud - Scorpan

11

Elena, în calitate de persoană responsabilă de colectarea declarațiilor (Vol. II, f.d.95,

97-99, 160-161, 175-176). Și, chiar dacă Condrea Iulia a menționat că, a depus

declarația fără a fi instruită și nu știa unde și cum trebuie incluse datele, era la a doua

zi de la angajare și nu cunoștea că vor fi așa consecințe și a fost angajată pe o

perioadă de probă de patru luni, nu cunoștea nici dacă va trece examenul. Însă, odată

fiind angajată în funcția de inspector principal, Secția Management Personal Biroul

Vamal Sud, aceasta avea obligația de a depune declarația de avere și interese, în care

să fie indicate date ce corespund realității. Și, odată confirmând prin semnătură

datele introduse, persoana răspunde pentru cele indicate. Cu atât mai mult că,

specificul funcției în care aceasta a fost angajată și pentru care a trecut concursul,

studiile juridice pe care le are Condrea Iulia, prezumă cunoașterea de către aceasta a

legislației în vigoare pentru obținerea funcției date, inclusiv a modului de depunere

a declarației de avere și interese.

Astfel, obligația lui Condrea Iulia ca subiect al declarării, de a procesa date într-

o manieră specifică formularelor, declarațiilor de avere, cu indicarea informației

corecte și cunoscând valoarea automobilului era necesară indicarea valorii reale -

753 860 lei. Însă, Condrea Iulia a indicat suma de 160 000 lei, iar aceasta nu poate

fi tratată ca o eroare mecanică, fiind două cifre concret diferite, dar nici nu poate fi

pusă pe seama martorului Scorpan Elena, care chiar dacă deține atribuții de

consultare a subiecților la îndeplinire și verificare a declarațiilor depuse, totuși

aceasta nu poate cunoaște valoarea bunurilor indicate de declarant. Cu atât mai mult

că, persoana care depune declarația răspunde personal pentru informația indicată, iar

necunoașterea legii nu eliberează de răspundere, și ținând cont și de funcția ocupată

de către Condrea Iulia, la care a accedat în urma unui concurs, studiile deținute de

aceasta, nu poate fi considerată ca întemeiată concluzia instanței de fond precum că,

este imposibil a incuba lui Condrea Iulia prezumția că aceasta cunoaște prevederile

legii nr. 133 din 17.06.2016, publicate în Monitorul Oficial la data de 30.07.2020, și

le poate aplica deliberat.

Ținând cont de cele expuse, instanța de apel nu a reținut nici acel argument a lui

Condrea Iulia, precum că, eroarea mecanică s-a datorat și faptului că, nu a fost

instruită, dar odată depunând declarația de avere și interese, semnând-o persoana

răspunde personal pentru date incluse în aceasta, Condrea Iulia a procurat

automobilul de la DAAC - Auto SRL, a fost încheiat contract de vânzare -cumpărare,

pe care l-au semnat părțile și Condrea Iulia cunoștea foarte bine prețul mașinii, deci

indicarea valorii de 160 000 lei nu poate fi tratată ca eroare materială, nici măcar

asemănătoare nefiind cifra cu cea reală - 753 860 lei. În loc de această cifră, fiind

indicat 160 000 lei, ceea ce poate fi realizat doar cu intenție, nicidecum nu poate fi

considerat ca o eroare mecanică. Ba mai mult ca atât, Condrea Iulia a depus

declarație de avere și interese din 23.12.2016 (declarația la angajare) și declarația

din 02.03.2017 (declarația anuală), și chiar dacă aceasta a menționat că, a admis o

eroare mecanică, când depune a doua oară declarație, la 02.03.2017, iarăși indică

suma de 160 000 lei în loc de 753 860 lei. Menționarea acestei valori a mașinii putea

12

fi indicată doar intenționat, activând deja de ceva timp în funcția de inspector

superior, Secția juridică și executare silită, Biroul Vamal Sud, cunoscând că, poartă

răspundere personală pentru datele indicate, chiar dacă invocă că, a copiat din

declarația dată anterior, aceasta până a confirma veridicitatea datelor prin semnătură,

urma să verifice ce a indicat, dar situația de fapt denotă includerea cu intenție a unor

date false în declarațiile depuse în 2016 și cea din 2017.

Și, chiar dacă Condrea Iulia a invocat că, în 2018 a depus declarația de avere și

interese, corectă, nu se poate trece cu vederea faptul că, nu se verifică legalitatea

declarației de avere și interese depusă în 2018, dar a celor depuse anterior. Deci,

acestea nu pot fi comparate cu declarația de avere și interese depusă în 2018 așa

cum, la caz, i se impută lui Condrea Iulia includerea intenționată a unor date false în

declarația de avere și interese personale depuse în anul 2016 și 2017. Deci, chiar

dacă în anul 2021 aceste declarații au fost rectificate (Vol. II, f.d.42-53),

circumstanța dată nu schimbă situația existentă la data depunerii și semnării

declarațiilor de avere și interese.

Astfel, chiar dacă partea apărării a invocat că, doar Agenția Națională de

Integritate poate efectua controlul și doar în cazul în care stabilește existența

bănuielii rezonabile, sesizează organul de urmărire penală în vederea pornirii cauzei

penale. Și, a mai invocat partea apărării că, urmărirea penală poate fi pornită doar în

rezultatul sesizării organului de urmărire penală de către Agenția Națională de

Integritate, fapt care în speța respectivă lipsește.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a notat că, nu poate reține ca

întemeiată această poziție a părții apărării, or, procedura de control privind eventuala

încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale a fost inițiată

în baza solicitării DUP a DGT Sud a CNA din 29.10.2018, iar urmărirea penală a

fost pornită la 08.05.2018. Deci, organul de urmărire penală a fost sesizat cu mult

înaintea Agenției Naționale de Integritate, deoarece urmărirea penală de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 3521 Cod penal poate fi pornită nu doar în urma sesizării

Agenției Naționale de Integritate, după cum a invocat partea apărării.

De asemenea, s-a menționat că, la materialele dosarului se regăsește și actul de

constatare nr. 321/09 din 24.12.2020 al Autorității Naționale de Integritate, în care

se concluzionează despre încălcarea regimului juridic al declarării averii și

intereselor personale, prin includerea eronată a unor date în declarația de avere și

interese personale anuale pentru anul 2016 (Vol. II, f.d.38-40). Deci, chiar dacă a

fost dispusă necesitatea încetării procedurii de control al averii și intereselor

personale în privința lui Condrea Iulia, totuși a fost stabilită încălcarea legii privind

declararea averii.

Instanța de apel a conchis că, persoana care întocmește declarația de avere și

interese, cunoscând că, poartă răspundere pentru datele incluse, odată semnând

înțelege caracterul și importanța datelor introduse în conținutul declarației. Astfel,

Condrea Iulia cunoscând că mijlocul de transport costă 753 860 lei, doar cu intenție

putea indica în declarația depusă în 2016 și cea din 2017 valoarea de 160 000 lei în

13

loc de 753 860 lei, dar nu mecanic cum invocă partea apărării. Deci, Condrea Iulia

a îndeplinit declarația de avere și interese în plină cunoștință de cauză, asumându-și

consecințele așa cum, analizând conținutul datelor indicate de Condrea Iulia în toate

declarațiile de avere, datele din contractul de vânzare cumpărare nr. 75/16-SK din

01.04.2016 și a facturii fiscale nr. 6215582 din 10.06.2016, se desprinde faptul că,

Condrea Iulia a indicat date eronate în declarația de avere și interese din 23.12.2016

(declarația inițială) și declarația din 02.03.2017 (declarația anuală), potrivit căror

valoarea autoturismul de model XXXXX a.f. 2016, anul dobândirii 2016 este

indicată la suma de 160 000 lei, ceea ce nu corespunde datelor din contractul de

vânzare -cumpărare nr. 75/16-SK din 01.04.2016 și a facturii fiscale nr. 6215582 din

10.06.2016 și din declarația de avere și interese depusă în formă electronică la data

de 16.02.2018.

Instanța de apel a menționat că, indicarea valorii de 160 000 lei, a autoturismul

de model XXXX, a.f. 2016, anul dobândirii 2016, în declarațiile de avere și interese

din 23.12.2016 și 02.03.2017, nu corespunde cu valoarea indicată în contractul de

vânzare-cumpărare nr. 75/16-SK din 01.04.2016 și a facturii fiscale nr. 6215582 din

10.06.2016, acte în care valoarea mașinii este indicată suma de 753860 lei (Vol. I,

f.d.16-39). Astfel, nu poate fi reținut argumentul părții apărării, precum că indicarea

sumei de 160 000 lei în declarațiile de avere și interese din 23.12.2016 și 02.03.2017,

nu ar fi fost intenționat și că, ar constitui o eroare mecanică. Așa cum, chiar aceasta

a relatat că, cunoștea valoarea mașinii, a fost înregistrată oficial, a fost încheiat

contract și factura fiscală, a transmis banii și ținând cont de cifrele din care se

compune valoarea autoturismului 753 860 lei, nu se poate de indicat în loc de această

valoare, din greșeală suma de 160 000 lei, cifrele fiind total diferite și nu a fost

indicat o cifră în plus sau una în minus, din greșeală, în comparație cu cea reală, dar

cu totul alte cifre au fost indicate de două ori consecutiv, la 23.12.2016 și la

02.03.2017.

Instanța de apel a reținut că, de către partea acuzării nu a fost probată învinuirea

precum că, Condrea Iulia pentru a reflecta proveniența banilor obținuți ilegal de către

Condrea Veaceslav, anterior, la data de 12.11.2015 Condrea Iulia a introdus în

circumstanțe necunoscute pe teritoriul Republicii Moldova numerar în valută străină

în valoare de 45 000 euro, fără a traversa frontiera Republicii Moldova (ieșire) și

fără a traversa frontiera României spre Republica Moldova la data de 12.11.2015

prin PTF Oancea-Cahul, fapt confirmat de către informațiile obținute de la organele

abilitate cât și prin Certificatul nr. 0032285 eliberat de Biroul Vamal Sud, astfel

deținând în perioada menționată numerar în valută străină, nu a inclus în Declarația

de avere și interese personale din 23.12.2016 careva date la capitolul V. „Active

financiare în țară și/sau în străinătate”, Pct. C. „Numerar în monedă națională sau în

valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie și care nu face

obiectul unor depuneri în instituții financiare și alte documente care încorporează

drepturi patrimoniale”, astfel că datele neincluse și tăinuite nu au constituit obiect

de examinare a controlului averii și al intereselor personale ale subiectului declarării

14

de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din

17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

În asemenea circumstanțe, s-a notat că, potrivit art. 6 a Legii nr. 133 din

17.06.2016 cu privire la declararea averii și intereselor personale „(2) în cazul

angajării, al validării mandatului ori al numirii în funcție, după caz, declarația se

depune în termen de 30 de zile de la data angajării, validării mandatului ori numirii

în funcție, indicîndu-se veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu

membrii de familie, concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea

bunurile deținute și interesele personale prevăzute la art.4 alin.(1) lit. b)-m) la data

depunerii declarației”. Iar, potrivit art. 4 alin. (1), lit. d) a Legii nr. 133 din

17.06.2016 cu privire la declararea averii și intereselor personale „activele financiare

ale subiectului declarării, adică numerarul în monedă națională sau în valută străină

care depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor

depuneri în instituțiile financiare”.

Deci, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 3521 alin. (2) Cod penal,

constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de neincludere intenționată a

unor date în declarația de avere și interese personale. Astfel, partea acuzării era

necesar să demonstreze ce sumă deținea Condrea Iulia la angajare și dacă potrivit

legii urma să fie inclusă pentru a-i fi imputată infracțiunea dată.

La caz, rezultă din certificatul (Forma TV-28) nr. 0032285 din 12.11.2015

eliberat pe numele Condrea Iulia, legiferarea valutei străine în sumă de 45 000 euro

introduse pe teritoriul RM (Vol. I, f.d.85). Iar, potrivit declarației vamale (Forma

DV-6) Condrea Iulia a declarat la data de 12.11.2015 suma de 45 000 euro la intrarea

în Republica Moldova (Vol. I, f.d.86). Și, analizând materialele cauzei în raport cu

declarațiile date de Condrea Iulia, cât și în raport cu declarațiile martorului

Devcioglo Ion, angajat în calitate de Inspector Principal la Biroul Vamal Sud, se

constată că la data de 12.11.2015, Condrea Iulia la intrarea în țară a declarat

numerarul pe care îl deținea. Astfel, a completat formularul tipizat TV-28 prin care

a declarat introducerea sumei de 45 000 euro, din care aceasta a procurat automobilul

de model XXXXX.

Mai mult ca atât, chiar dacă partea acuzării în sprijinul învinuirii înaintate a

prezentat procesul-verbal de consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare

paralele pe cauza penală nr. 2017970481, din 11.10.2019, care indică faptul că

potrivit Sistemului informațional al Serviciului Fiscal de Stat, Condrea Iulia nu ar fi

obținut un venit legal, până la data de 01.04.2016. S-a menționat că, actul întocmit

de organul vamal formularul tipizat TV-28 la intrarea pe teritoriul Republicii

Moldova a lui Condrea Iulia, la fel, și declarația vamală întocmită de către Condrea

Iulia, prin care aceasta a declarat introducerea sumei de 45 000 de euro au o forță

probantă mai mare decât analiza expusă de ofițerul superior de urmărire penală PCE

al SIF a ARBI a CAN - Ludmila Miron. Or, documentul din urmă a fost întocmit în

cadrul altui proces penal, în privința lui Condrea Veaceslav și reprezintă opinia

15

organului de urmărire penală și este bazat pe aceleași probe la care instanța de apel

a dat o altă apreciere în cauza pendinte.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că, procurorul nu a demonstrat prin

probe suficiente și concludente, faptul că Condrea Iulia la ziua întocmirii și depunerii

declarației din 2016 avea intenția directă de a produce consecințe juridice, în scopul

tăinuirii veniturilor obținute ilicit de către tatăl său Condrea Veaceslav, care este

acuzat de comiterea infracțiunii prevăzută la art. 3302 Cod penal. Din materialele

cauzei rezultă că, aceasta a procurat autovehiculul cu banii introduși în Republica

Moldova în anul 2015.

Mai mult ca atât, instanța de apel a notat că, acuzarea nu a demonstrat faptul că

la data întocmirii declarației de avere și interese din 23.12.2016 (la angajare) și

02.03.2017 (anuală), a deținut în numerar suma de bani în mărime de 45 000 euro.

Nu a fost confirmat de procuror faptul că, Condrea Iulia la momentul angajări sale

și respectiv la momentul întocmirii declarației de avere din 23.12.2016, deținea în

numerar suma mai mare de 15 salarii medii pe economie, și anume suma de 45 000

euro. Cu atât mai mult că, în cursul examinării cauzei, nu au fost prezentate probe

care ar confirma că, Condrea Iulia ar fi procurat la data de 01.04.2016 automobilul

de model XXXXXX, anul fabricării 2016 la suma de 753 860 lei, din alte surse

bănești decât din suma de 45 000 euro, introdusă în Republica Moldova la data de

12.11.2015. Deci, versiunea apărării exprimată prin declarațiile Iuliei Condrea,

precum că a procurat automobilul din banii introduși în țară, și banii rămași din suma

de 45 000 euro după procurarea automobilului, că i-a cheltuit până la angajare, nu a

fost combătură de procuror prin probe concludente și pertinente.

În asemenea circumstanțe, se manifestă necesitatea respingerii ca neîntemeiate

a acuzațiilor, precum că, Condrea Iulia nu ar fi ieșit din România, dar a declarat suma

de 45 000 euro la intrarea în RM. Or, potrivit materialelor cauzei se desprinde că

Condrea Iulia deține și cetățenia României, conform răspunsului la solicitare din 21

mai 2020, rezultă că, Condrea Iuia este deținătorul cetățeniei române, cu domiciliul

în România, iar referitor la declararea de către aceasta în luna noiembrie 2015, a

sumei de 45 000 euro, la momentul trecerii frontierei României pe direcția de

„ieșire”, autoritățile române au comunicat că, nu dețin de careva informații în acest

sens (Vol. II, f.d.24-30). Deci, în răspuns se indică că, nu figurează Condrea Iulia pe

direcția de ieșire din România, dar nu a fost verificat de partea acuzării dacă totuși

la data de 12.11.2015 Condrea Iulia a ieșit din România și a intrat în RM așa cum,

aceasta deține cetățenia și a Republicii Moldova și cea a României. Circumstanțe,

care denotă faptul că, nu a fost combătută poziția părții apărării, precum că, chiar

dacă se invocă că nu figurează ieșirea din România a lui Condrea Iulia, nu a fost

probat în realitate dacă aceasta a ieșit sau nu din această țară și a intrat în RM. Cu

atât mai mult că, materialele cauzei denotă faptul declarării de către Condrea Iulia

la intrarea în RM a sumei de 45 000 euro, fiind completat formularul tipizat TV-28.

Și, analizând declarațiile date de către Condrea Iulia în raport cu declarațiile

martorului Devcioglo Ion - angajat în calitate de Inspector Principal la Biroul Vamal

16

Sud, se desprinde că la data de 12.11.2015, la intrarea în țară, Condrea Iulia a

declarat numerarul pe care îl deținea și a comunicat că se întoarce din Marea

Britanie. În formularul TV 28 se indică proveniența banilor, formularul electronic

TV 28 se păstrează pe serverul Biroului Vamal, din câte cunoaște martorul

Devcioglo Ion, nu se înregistrează traversarea de către cetățenii cu dubla cetățenie,

care prezintă buletinul românesc (Vol. I, f.d.85-86, Vol. II, f.d.96, 159, 175-176).

Deci, este confirmată versiunea părții apărării, precum că, Condrea Iulia la intrarea

în RM a declarat suma de 45000 euro, din care a procurat mașina cu valoarea de 34

000 euro, și suma rămasă - 11 000 euro a cheltuit-o în scopuri personale în perioada

12.11.2015 - 23.12.2016, care constituie aproximativ un an de zile. Or, partea

acuzării nu a probat contrariul, nici nu a fost posibil de a fi demonstrat că Condrea

Iulia a avut intenția de ascunde ceva ce nu există.

Circumstanțe, care denotă netemeinicia solicitării procurorului privind încasarea

de la Condrea Iulia a contravalorii sumei de 45 000 euro așa cum, partea acuzării nu

a demonstrat faptul că, la data întocmirii declarației de avere și interese din

23.12.2016 (la angajare) a deținut în numerar suma mai mare de 15 salarii medii pe

economie, și anume a sumei de 45 000 euro. Iar, conform art. 106 Cod penal „(1)

confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a

bunurilor indicate la alin. (2). In cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi

găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. (2) Sînt supuse

confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau destinate

pentru săvîrșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri

din valorificarea acestor bunuri”.

Prevederi, care nu sunt aplicabile cazului așa cum, nu a fost demonstrată

deținerea sumei date contrar dispozițiilor legale, dar nici că, aceasta a rezultat din

infracțiuni.

Mai mult ca atât, referitor la intenția lui Condrea Iulia de a introduce în

circumstanțe necunoscute pe teritoriul Republicii Moldova, numerar în valută

străină și a nu include intenționat unele date în declarația de avere și interese

personale pentru a reflecta proveniența banilor obținuți ilegal de către Condrea

Veaceslav, s-a menționat că, la acest capitol acuzarea nu a demonstrat nicicum

existența caracterului penal al acțiunilor lui Condrea Iulia și nici legătura inacțiunilor

acesteia cu pretinsele acuzări înaintate lui Condrea Veaceslav. Iar, proba acuzării:

procesul-verbal de consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele pe

cauza penală nr. 2017970481 din 11.10.2019, nu are valoare probantă mai

superioară, decât probele prezentate de partea apărării în acest sens, care

coroborează și se completează între ele, și confirmă faptul că, Condrea Iulia a

introdus de sine stătător, prin mijloace legale numerarul în valoare străină, pe

teritoriul Republicii Moldova.

Circumstanțe, care denotă necesitatea respingerii argumentelor acuzării precum

că Iulia Condrea nu ar fi traversat frontiera statului Român în ziua de 12.11.2015.

Or, acuzarea nu a combătut faptul notoriu invocat de apărare, precum că Condrea

17

Iulia în calitate de cetățean român, nu a avut obligația de a documenta traversarea

frontierei Române. Cu atât mai mult că, din Răspunsul Direcției Cooperare

polițienească Internațională, cu extrasul atașat al evidențelor de intrare ieșire a lui

Condrea Iulia pe teritoriul României, nu se desprinde faptul că declararea

mijloacelor bănești ar face parte din informația ce trebuie să conțină extrasul, iar

faptul că traversarea Iuliei Condrea la data de 12.11.2015 nu este vizualizată, nu

poate fi interpretată în defavoarea acesteia. Așa cum, potrivit principiilor de drept

procesual penal, sarcina probațiunii revine acuzării, iar situația de dubiu este

interpretată în favoarea celui acuzat (in dubio pro reo).

În circumstanțele expuse, instanța de apel a menționat că, învinuirea înaintată lui

Condrea Iulia a fost demonstrată parțial, fiind probat doar faptul includerii

intenționate a unor date false în declarațiile de avere și interese personale. Așa cum,

Condrea Iulia a depus declarație de avere și interese din 23.12.2016 (declarația

inițială) și declarația din 02.03.2017 (declarația anuală), și chiar dacă aceasta a

menționat că, a admis o eroare mecanică, când depune a doua oară declarație, la

02.03.2017, iarăși indică suma de 160 000 lei în loc de 753 860 lei. Cu toate că, a

procurat mașina la suma de 753 860 lei, semnând chiar contract prin care a procurat

automobilul de la SRL DAAC-Auto și urma să indice în declarație suma din

contractul de vânzare - cumpărare.

Iar, declararea valorii mașinii la suma de 160 000 lei în loc de 753 860 lei, această

acțiune poate fi realizată doar cu intenție, învinuire care a fost probată de partea

acuzării prin probele anexate la dosar și care coroborează între ele și se completează.

Instanța de apel a reținut că, în urma examinării cauzei în apel s-a constatat cu

certitudine că, Condrea Iulia exercitând funcția de inspector superior al Secției

Juridice și Executare Silită din cadrul Biroului Vamal Sud, numită prin Ordinul nr.

1446-p din 20.12.2016, fiind persoană cu funcție publică, aflându-se în or. Cahul

sos. Prieteniei 1 și având obligația de a depune la angajare Declarația de avere și

interese personale conform prevederilor Legii privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016, cu obligația de indicare a veniturilor

obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,

concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deținute și

interesele personale prevăzute la art. 4 alin. (1), lit. b)-m) la data depunerii

declarației, cu referire la bunurile mobile și imobile, inclusiv cele nefinalizate,

deținute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitație, de superficie de către

subiectul declarării, inclusiv în calitate de beneficiar efectiv, de membrii familiei lui

și de concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor contracte

de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de

posesie și de folosință, precum și activele financiare ale subiectului declarării, adică

numerarul în monedă națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15

salarii medii pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituțiile

financiare, în mod intenționat a inclus date false în declarația de avere și interese

personale, în următoarele circumstanțe:

18

Condrea Iulia, la data de 23.12.2016 urmărind scopul introducerii unor date false

a bunurilor mobile deținute în proprietate, intenționat a completat și semnat sub

propria răspundere Declarația de avere și interese personale, în care a înscris la

capitolul IV „Bunuri mobile în țară și/sau în străinătate” pct. A. „Autoturisme,

camioane, remorci, vehicule motorizate, mașini agricole, mijloace de transport

naval/ aerian, alte mijloace de transport supuse înmatriculării”, în mod fals că deține

în posesie automobilul Skoda Superb dobândit în anul 2016 cu valoarea de 160 000

lei, dar de facto prin Contractul de vânzare-cumpărare a autovehiculul nr. 75/16-SK

din 01.04.2016 încheiat între compania „DAAC- Auto” S.R.L. cu adresa juridică din

mun. Chișinău str. Calea Ieșilor nr. 10 și Condrea Iulia, ultima a cumpărat

automobilul de model XXXXX la prețul de 34 000 euro echivalent la suma de 753

860 lei, pe care i-a achitat până la data de 10.06.2016 prin virament bancar.

Iar, potrivit informațiilor înregistrate de Direcția identificare și înmatriculare a

mijloacelor de transport, automobilul de model XXXXXeste înregistrat în

proprietatea lui Condrea Iulia cu eliberarea Certificatului de înmatriculare al

vehiculului seria B 167707054 din 01.07.2016.

Ulterior, în continuarea acțiunilor infracționale și în aceleași scopuri, în

exercitarea funcția de inspector superior al Secției Juridice și Executare Silită din

cadrul Biroului Vamal Sud, având obligația de a depune Declarația anuală de avere

și interese personale pe anul 2016, la data de 02.03.2017 a completat și semnat

Declarația în cauză pe proprie răspundere, în formă scrisă pe suport de hârtie, în care

a înscris date false la capitolul IV „Bunuri mobile în țară și/sau în străinătate” pct.

A. „Autoturisme, camioane, remorci, vehicule motorizate, mașini agricole, mijloace

de transport naval/aerian, alte mijloace de transport supuse înmatriculării”, precum

că deține în posesie automobilul XXXXX dobândit în anul 2016 cu valoarea de 160

000 lei, dar în realitate a deținut în proprietate automobilul dat dobândit în anul 2016

la suma de 753 860 lei.

În circumstanțele menționate supra, instanța de apel a constatat că, acțiunile lui

Condrea Iulia urmează a fi încadrate în baza art. 3521 alin. (2) Cod penal, conform

indicilor calificativi: „includerea intenționată a unor date false în declarația de

avere și interese personale”.

Instanța de apel a mneționat că în conformitate cu art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod

de procedură penală „(4) sentința de condamnare se adoptă: 3) fără stabilirea

pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art.57 și 58 din

Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art.93 din Codul penal

sau al expirării termenului de prescripție”.

Instanța de apel a menționat că, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

3521 alin. (2) Cod penal, legiuitorul a prevăzut pedeapsa cu amendă în mărime de la

400 la 600 unități convenționale sau cu închisoare de până la 1 an, în ambele cazuri

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

19

Potrivit art. 16 alin. (2) Cod penal „infracțiuni ușoare se consideră faptele pentru

care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un

termen de până la 2 ani inclusiv”.

Astfel, reieșind din prevederile art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea prevăzută

de art. 3521 alin. (2) Cod penal de săvârșirea căreia a fost găsită vinovată Condrea

Iulia, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare. Iar, conform art. 60 alin. (1), lit.

a) Cod penal „persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii

infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni

ușoare”.

Potrivit materialelor dosarului fapta infracțională a fost săvârșită de către

Condrea Iulia la data de 23 decembrie 2016 și la 02 martie 2017, și reieșind din

prevederile art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal, termenul de prescripție tragerii la

răspundere penală a expirat la data de 23 decembrie 2018 și respectiv, 02 martie

2019.

Respectiv, potrivit prevederilor imperative ale art. 389 alin. (4), pct. 3) Cod de

procedură penală, Condrea Iulia a fost liberată de pedeapsă penală pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod penal, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție tragerii la răspundere penală.

5.1. Procurorul Calendari Dumitru, prin care indicînd temeiul prevăzut de art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței

de apel, în partea excluderii din învinuirea înaintată lui Condrea Iulia a capătului de

acuzare privind introducerea în circumstanțe necunoscute pe teritoriul Republicii

Moldova numerarului în valută străină în valoare de 45 000 euro fără a traversa

frontiera R. Moldova (ieșire) și fără a traversa frontiera României spre R. Moldova

și în partea respingerii solicitării procurorului privind încasarea de la Condrea Iulia

a contravalorii sumei de 45000 euro, și dispunerea rejudecării cauzei penale în

această parte de către instanța de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În motivarea cererii de recurs procurorul indică următoarele motive :

- conform art.427 alin.(l) Cod de procedură penală - hotărârea instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru repararea erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în următoarele temeiuri: 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

- se constată că, instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv și superficial

probele prezentate de partea acuzării, în sprijinul învinuirii aduse inculpatei Condrea

Iulia pe capătul privind introducerea pe teritoriul Republicii Moldova numerarului

în valuta străină în valoarea de 45000 euro, fără a efectua o analiză a acestora, cu

aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau

inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz;

- procurorul consideră că, instanța de apel, n-a ținut cont de normele legale și

20

practica judiciară la caz, n-a dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor, în special: declarațiile inculpatei Condrea

Iulia, declarațiile martorului Devcioglo Ion, (Vol. II, f.d.96);

- se constată că instanța de apel nu a luat în considerație divergențele între

declarațiile inculpatei Condrea Iulia și martorului Devcioglo Ion. Or, în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel inculpata Condrea Iulia ferm a invocat că, la

ieșirea din România nu a declarat banii că nu a cunoscut și nici nu a fost întrebată,

iar la intrare în RM, fiind întrebată a declarat banii. Declarațiile care contravin

declarațiilor martorului Devcioglo Ion care a declarat că, când orice persoană se

adresează în scris, reprezentantul Biroului Vamal înmânează declarația vamală DV6.

Condrea Iulia s-a adresat pentru a declara suma de 45 000 euro și după care

martorului i s-a înmânat declarația DV6, după ce a completat declarația, a fost

verificată suma de bani;

- recurentul menționează că nu este clar cum inculpata a introdus pe teritoriul

R. Moldova mijloacele bănești în suma de 45000 lei, iar martorul Devcioglo a

verificat aceste mijloace bănești și a întocmit formularul tipizat TV- 28, fără trecerea

frontierii vamale din partea lui Condrea Iulia, or potrivit informației obținute de la

autoritățile din România, la 12.11.2015, la trecerea frontierei, Condrea Iulia, nu

figurează. Ba mai mult, autoritățile române au comunicat că, nu dețin de careva

informații referitor la declararea de către aceasta în luna noiembrie 2015, a sumei de

45000 euro, la momentul trecerii frontierei României pe direcția de „ieșire”;

- atât declarațiile inculpatei Condrea Iulia, cât și declarațiile martorului

Devcioglo Ion, precum și probele prezentate în sprijinul acestor declarații și anume

certificat (Forma TV-28) nr.0032285 din 12.11.2015 eliberat cet.Condrea Iulia

pentru legiferarea valutei străine în sumă de 45000 euro, precum și declarația vamală

(Forma DV-6) prin care Iulia Condrea a declarat la data de 12.11.2015 suma de

45000 euro la intrarea în Republica Moldova, sunt neveridice și urmează a fi

apreciate critic reieșind din faptul că, nu coroborează cu probele acumulate în

sprijinul învinuirii înaintate lui Condrea Iulia privind introducerea în circumstanțe

necunoscute pe teritoriul Republicii Moldova numerarului în valută străină în

valoare de 45000 euro, fără a traversa frontiera R.Moldova (ieșire) și fără a traversa

frontiera României spre R. Moldova și anume: procesul-verbal din 13 august 2019

privind rezultatele măsurilor întreprinse în cadrul investigației financiare paralele în

cauza penală nr. 2017970481, prin care s-a constatat că, potrivit informației obținute

de la autoritățile din România, la 12.11.2015, la trecerea frontierei, Condrea Iulia,

nu figurează, fapt ce denotă caracterul fictiv al declarației vamale privind

introducerea în Republica Moldova a mijloacelor bănești în sumă de 45000 de către

cet. Condrea Iulia și implicit a originii mijloacelor bănești utilizate la procurarea

autoturismului XXXXX. Totodată, Condrea Iulia în perioada 25.02.2014 -

22.05.2016 n-a fost încadrată în câmpul muncii, respectiv n-a înregistrat careva

venituri în perioada nominalizată. Condrea Iulia a obținut venituri începând cu

21

perioada 05.2016 - 31.12.2018 - în perioada menționată, obținând salariu de la

Curtea de Apel Chișinău și Biroul Vamal Sud - în sumă totală de 221432,24 lei. Mai

mult ca atât, s-a constatat că, Veaceslav Condrea, tatăl Iuliei Condrea, deține în

calitate de beneficiar efectiv și exercită de facto dreptul de proprietate asupra

autoturismului de marca/model XXXXX, a.f.2016 și a fost procurat de Condrea

Veaceslav prin intermediul fiicei sale Condrea Iulia, cu suma de 753860 lei. (f. d.

199-205); răspunsul la solicitare din 21 mai 2020, cu anexe, în care se indică că,

Condrea Iuia este deținătorul cetățeniei române, cu domiciliul în România, iar

referitor la declararea de către aceasta în luna noiembrie 2015, a sumei de 45 000

euro, la momentul trecerii frontierei României pe direcția de „ieșire”, autoritățile

române au comunicat că, nu dețin de careva informații în acest sens. (Vol. II. f.d.24-

30). Astfel, aceste argumente au fast lăsate de instanța de apel fără o motivare

obiectivă, convingătoare și bazată pe probele cercetate;

- procurorul consideră că instanța de apel neîntemeiat a respins cerința

procurorului de a confisca de la inculpata Condrea Iulia a contravalorii sumei de

45000 euro, cu trecerea acesteia în proprietatea statului. Cu atât mai mult că potrivit

materialelor dosarului penal s-a stabilit că suma de 45000 euro deținute de către

Condrea Iulia sunt rezultate din infracțiuni, cât și deținute contrar dispozițiilor

legale.

5.2. Inculpata Condrea Iulia împreună cu avocatul Turculeț Mariana, prin care

indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

a solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri prin care sentința primei instanțe să fie menținută.

În motivarea cererii de recurs recurenții indică următoarele motive :

- conform art.427 alin.(l) Cod de procedură penală - hotărârea instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru repararea erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în următoarele temeiuri: pct. 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și

acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței și pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- procedura prevăzută de legea nr. 132 din 17.06.2016 în raport cu inculpata nu

a fost aplicată, iar instanța de apel a ignorat cerințele expuse în normele materiale

citate;

- instanța de apel eronat a menționat că nu a fost acordată deplină eficiență

prevederilor legale transpuse în dispoziția art. 101 Cod de procedură penală;

- recurenții menționează că cu referire la învinuirea adusă în baza art. 3521 alin.

(2) Cod penal, instanța de apel nu a făcut o coroborare între probele administrate,

astfel au fost doar enunțate probele, descriindu-se conținutul declarațiilor făcute de

martori, fără a fi indicat ce circumstanțe acestea confirmă.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise reieșind

din următoarele considerente.

22

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziei

pronunțate de instanța de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursuri ordinare în termen.

Conform prevederilor art.435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Revenind la textul recursurilor ordinare declarate de către procurorul Calendari

Dumitru se constată că acesta invocă temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct.6) Cod de procedură penală, evidențiind faptul că - hotărârea instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru repararea erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței, iar inculpata Condrea împreună cu avocatul Turculeț

Mariana invocă temeiurile pentru recurs prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod

de procedură penală, evidențiind faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

23

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii și

acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificând criticile expuse în recursul declarat de procurorul Calendari Dumitru,

în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate,

deoarece instanța de apel la judecarea cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și

nu a adus motive pertinente pe care s-ar întemeia soluția, n-a combătut versiunea

acuzării în partea excluderii din învinuirea înaintată lui Condrea Iulia a capătului de

acuzare privind introducerea în circumstanțe necunoscute pe teritoriul Republicii

Moldova numerarului în valută străină în valoare de 45 000 euro fără a traversa

frontiera R. Moldova (ieșire) și fără a traversa frontiera României spre R. Moldova

și în partea respingerii solicitării procurorului privind încasarea de la Condrea Iulia

a contravalorii sumei de 45000 euro, lăsând fără răspuns argumentele principale ale

acuzării.

Instanța de recurs a statuat asupra acestor concluzii în urma analizei hotărârii

judecătorești contestate, în raport cu motivele invocate în apel și recurs de către

procuror în apel (f.d.123-127, vol.II), or, la caz se constată, că argumentele relevante

privind motivarea deciziei au rămas fără răspuns, iar decizia instanței de apel conține

constatări contradictorii.

Astfel, prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 19 mai 2021, Condrea

Iulia a fost achitată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (2) Cod

penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel prin decizia din 17 august 2022 a pronunțat o nouă hotărîre prin

care Condrea Iulia a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 3521 alin. (2) Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală, în temeiul expirării

termenului prescripției răspunderii penale.

A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea de la Condrea Iulia a

contravalorii sumei de 45 000 (patruzeci și cinci mii) euro.

Apărarea critică soluția instanțelor inferioare, motivând, că eronat, a fost stabilit

că „…circumstanțe, care denotă netemeinicia solicitării procurorului privind

încasarea de la Condrea Iulia a contravalorii sumei de 45 000 euro așa cum, partea

acuzării nu a demonstrat faptul că, la data întocmirii declarației de avere și interese

din 23.12.2016 (la angajare) a deținut în numerar suma mai mare de 15 salarii medii

pe economie, și anume a sumei de 45 000 euro”, critici, la care nu se regăsește

răspuns motivat în decizia ce se contestă.

Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv

și superficial probele prezentate de partea acuzării, în sprijinul învinuirii aduse

inculpatei Condrea Iulia pe capătul privind introducerea pe teritoriul Republicii

Moldova numerarului în valuta străină în valoarea de 45000 euro, fără a efectua o

analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra

admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate

la caz.

24

Prin urmare, Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel nu și-a argumentat

soluția de respingere a argumentelor acuzării și nu și-a motivat soluția admiterii unor

probe și respingerii altora, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penală, și în

special:

- declarațiile inculpatei Condrea Iulia, care fiind audiată în instanța de apel a

declarat că, mai mult de șase ani a activat și locuit peste hotarele RM, ceea ce i-a

permis să facă careva economii și în noiembrie 2015, la intrare în RM a completat

formularul TV 28, în care a declarat suma de 45 000 euro. De asemenea, a menționat

că, la momentul traversării frontierei de stat deținea două cetățenii și din aceste

considerente nici nu a fost înregistrată traversarea. Totodată, a indicat că, suma de

45000 euro i-a obținut muncind în Marea Britanie, cunoscând limba engleză, iar

mașina a procurat-o legal și nu a avut vreo intenție de a ascunde ceva. La ieșirea din

România nu a declarat banii că nu a cunoscut și nici nu a fost întrebată, iar la intrare

în RM, fiind întrebată a declarat banii, când a plecat din RM, nu ține minte;

- declarațiile martorului Devcioglo Ion, care fiind audiat în ședința instanței de

apel a declarat că, menționând acesta că, este angajat în calitate de inspector

principal la Birou Vamal Sud, post vamal Cahul-rutier. în anul 2015 la introducerea

în țară a valutei, ce depășea suma de 10 000 euro, obligatoriu se declara în scris,

respectiv, când orice persoană se adresează în scris, reprezentantul Biroului Vamal

înmânează declarația vamală DV6, care este destinată pentru declararea bunurilor,

când persoana declară mijloacele bănești, pe care le introduce în țară. După această

completare sunt supuse controlului suma declarată, verificată dacă corespunde cu tot

ceea ce s-a declarat. Condrea Iulia s-a adresat pentru a declara suma de 45 000 euro

si după care martorului i s-a înmânat declarația DV6, după ce a completat declarația,

a fost verificată suma de bani. După verificare a întocmit formularul tipizat TV- 28

și un exemplar i-a fost înmânat lui Condrea Iulia, iar alt exemplar 1-a predat Biroului

Vamal. La momentul dat martorul a indicat că el se afla la postul vamal Oancea, iar

Condrea Iulia a intrat în țară, din direcția României. Condrea Iulia a declarat suma

de bani, martorul precizând că au numărat banii, dar nu își amintește ce sumă de bani

era. Când Condrea Iulia a intrat pe teritoriul RM a comunicat că se întoarce din

Marea Britanie. în formularul TV 28 se indică proveniența banilor, formularul

electronic TV 28 se păstrează pe serverul Biroului Vamal, din câte îi sunt cunoscute

martorului, nu se înregistrează traversarea de către cetățenii cu dubla cetățenie, care

prezintă buletinul românesc (vol. II, f.d.96).

În opinia Colegiului penal lărgit, motivele enunțate mai sus constituie fondul

apelului procurorului și asupra cărora instanța de apel nu s-a pronunțat, sau s-a

pronunțat superficial fără o motivare adecvată.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-

și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil, iar potrivit considerentelor CEDO, expuse în cazurile aplicării art.

6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

25

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și

alții c. Rusiei (2007) § 85).

Deci, Colegiul penal lărgit notează, pentru a demonstra că părțile au fost auzite

în prezenta cauză, instanța de apel urma să dea răspunsuri argumentate în hotărârea

sa asupra motivelor decisive invocate de procuror în apel și nu este suficient doar a

prelua motivele hotărârii primei instanțe, sau a răspunde superficial la motive, dar și

a efectua propriile completări în sensul aprecierii temeiniciei acestei hotărâri, prin

prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură

oarecare legalitatea soluției adoptate la caz.

Așadar, în decizia sa instanța de apel urma să analizeze argumentele importante

invocate de acuzator în apel și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt

și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive

invocate de procuror. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor

invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia

urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în instanța de apel, așa cum cer prevederile

art.435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat

răspuns la motivele din apelul acuzatorului, alegațiilor de bază invocate de către

acesta, care în opinia lui au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept

prevăzută de pct.6) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală.

Instanța de judecată este obligată la examinarea probelor care confirmă vinovăția

sau nevinovăția persoanei, să argumenteze motivele admiterii sau respingerii

probelor atît de învinuire, cât și cele de apărare. În orice caz se supun analizei toate

probele, indiferent de faptul că sunt cuprinse în dosarul penal sau prezentate de către

părți în ședință.

Astfel, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în considerație divergențele

între declarațiile inculpatei Condrea Iulia și martorului Devcioglo Ion. Or, în cadrul

examinării cauzei în instanța de apel inculpata Condrea Iulia ferm a invocat că, la

ieșirea din România nu a declarat banii că nu a cunoscut și nici nu a fost întrebată,

iar la intrare în RM, fiind întrebată a declarat banii. Declarațiile care contravin

declarațiilor martorului Devcioglo Ion care a declarat că, când orice persoană se

adresează în scris, reprezentantul Biroului Vamal înmânează declarația vamală DV6.

Condrea Iulia s-a adresat pentru a declara suma de 45 000 euro și după care

martorului i s-a înmânat declarația DV6, după ce a completat declarația, a fost

verificată suma de bani.

Mai mult ca atât, instanța de apel urmează să clarifice cum inculpata a introdus

pe teritoriul R. Moldova mijloacele bănești în suma de 45000 euro, iar martorul

Devcioglo Ion a verificat aceste mijloace bănești și a întocmit formularul tipizat TV-

28, fără trecerea frontierii vamale din partea lui Condrea Iulia, or potrivit informației

obținute de la autoritățile din România, la 12.11.2015, la trecerea frontierei, Condrea

26

Iulia, nu figurează. Ba mai mult, autoritățile române au comunicat că, nu dețin de

careva informații referitor la declararea de către aceasta în luna noiembrie 2015, a

sumei de 45000 euro, la momentul trecerii frontierei României pe direcția de

„ieșire”.

Colegiul penal mai constată că atât declarațiile inculpatei Condrea Iulia, cât și

declarațiile martorului Devcioglo Ion, precum și probele prezentate în sprijinul

acestor declarații și anume certificat (Forma TV-28) nr.0032285 din 12.11.2015

eliberat cet. Condrea Iulia pentru legiferarea valutei străine în sumă de 45000 euro,

precum și declarația vamală (Forma DV-6) prin care Iulia Condrea a declarat la data

de 12.11.2015 suma de 45000 euro la intrarea în Republica Moldova, sunt neveridice

și urmează a fi apreciate critic reieșind din faptul că, nu coroborează cu probele

acumulate în sprijinul învinuirii înaintate lui Condrea Iulia privind introducerea în

circumstanțe necunoscute pe teritoriul Republicii Moldova numerarului în valută

străină în valoare de 45000 euro, fără a traversa frontiera R.Moldova (ieșire) și fără

a traversa frontiera României spre R.Moldova.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că la examinarea cauzei, instanța

de apel nu a ținut seama în deplină măsură de prevederile art.26, 27, 99-101 Cod de

procedură penală, nu a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de acuzare, nu

le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul din

punct de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separate, și toate în

coroborare, aduse de apelant în susținerea acuzării și nu s-a expus în mod

convingător de ce resping aceste probe.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei

de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță,

învinuirea adusă inculpatei și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte

evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de apel

în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către

această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,

neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul

cu încălcarea prevederilor procesual penale.

În atare circumstanțe, instanța de recurs conchide de a admite și recursul ordinar

declarat de inculpata Condrea Iulia împreună cu avocatul Turculeț Mariana, instanța

de apel la rejudecare urmînd să se expună și asupra acestuia, în caz de constatare a

vinovăției sau a nevinovăției inculpatei.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare

și limitele acesteia; să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual - penale asupra motivelor esențiale invocate în apel,

nominalizate și în prezenta decizie, precum și în măsura competenței asupra

argumentelor invocate în cererile de recurs; să cerceteze amănunțit aspectele

27

învinuirii înaintate; să verifice și să aprecieze profund probele administrate și

examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate; să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii

imputate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și ținând

cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu,

precum și de practica relevantă a CEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată,

în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către inculpata Condrea Iulia

împreună cu avocatul Turculeț Mariana, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 17 august 2022, în cauza penală privind-o pe Condrea

Iulia XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 18 septembrie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

Talpă Boris

Donos Aliona

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul

Ion Guzun, din motivul aflării în concediu de odihnă anual plătit de la 14 august 2023

și demisiei acestuia din funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este

semnată de către Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul

Puica Viorica, în conformitate cu prevederile art. 339 alin.(8) Cod de procedură

penală.

28