1ra-220/2023 — art. 190 alin. 2, lit. b CP

1ra-220/2023 — art. 190 alin. 2, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-220/2023

1-21042222-01-1ra-02022023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte – Ion Guzun,

Judecători – Sergiu Daguța, Ghenadie Eremciuc,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Natalia Uncu în interesele

inculpatului Nicolai Roșca, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți, în cauza penală în privința lui

Roșca Nicolai XXXXX, născut XXXXX, domiciliat mun.

XXX, str.XXXX, domiciliu înregistrat în XXX,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2), lit. b) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 01.12.2021 – 08.04.2022;

instanța de apel: 04.05.2022 – 08.11.2022;

instanța de recurs: 02.02.2023 – 28.06.2023.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar menționat, Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

Nicolai a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(2), lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, a fost condamnat la 2 (doi) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată

condiționat pentru o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani.

S-a dispus menținerea măsurii preventive aplicate obligarea de nepărăsire a țării

până la devenirea definitivă a sentinței.

1.2. Prin aceeași sentință Șipitca Mihail XXXXX a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 190 alin. (2) lit. b), 190 alin. (2) lit. b),

190 alin. (2) lit. b), 190 alin. (2) lit. b), 190 alin. (2) lit. b), 190 alin. (2) lit. b), 190 alin.

(2) lit. b), 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod

penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a aplicat pedeapsa definitivă de 6

ani închisoare, fiind liberat de executarea pedepsei principale stabilite sub formă de 6

1

ani închisoare, conform art. 2 alin. (1) și (3) a Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021,

privind amnistia, însă în privința acestuia în prezent hotărârile judecătorești nu se

contestă cu recurs ordinar.

În sentință, prima instanță a constatat în fapt că:

Roșca Nicolai prin înțelegere prealabilă și împreună cu Șipitca Mihail locuitor al

sat. Șofrîncani, r-nul Edineț și alte două persoane în privința cărora cauza penală a fost

disjunsă, acționând cu intenția îndreptată spre dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin inducerea în eroare a persoanei, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind

survenirea acestora, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, însoțită de

comportamentul dolosiv și viclean, la 30.06.2021 căpătând încrederea cet. Bîcu Maria

XXXX, locuitoare a sat. XXXX, r-nul XXXXț, au convins-o să procure în credit în

baza contractului de credit nr. V696576, un telefon mobil de model „Samsung Galaxy”

A32 4/12 și o pereche de căști de model „Monster Clarity” 102 AirLink la preț de 5520

lei, de la un magazin a companiei „Orange” amplasat în or. Briceni, bunuri pe care le-

au însușit pentru sine cauzându-i părții vătămare daune considerabile.

Acțiunile lui Roșca Nicolai au fost încadrate juridic în baza art. 190 alin. (2), lit.

b) Cod penal, după semnele calificative – ”escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase, fapta care a fost determinată de comportamentul

dolosiv și viclean, săvârșită de două sau mai multe persoane, care au produs daune

considerabile”.

Vladimir Chistruga, a declarat apel, prin care a solicitat casarea totală a sentinței,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care a-l recunoaște vinovat pe Roșca Nicolai, de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2), lit. b) Cod penal, și prin aplicarea prevederilor 3641 Cod

procedură penală, a-i aplica pedeapsă cu închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate pe un termen de 3 ani.

Totodată, a solicitat ai aplica în privința lui Roșca Nicolai măsura preventivă

arestul, luându-l sub strajă din sala de judecată.

În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că prima instanță la

aplicarea pedepsei nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei

penale stabilite față de inculpatul Roșca Nicolai, la aplicarea prevederilor art. 90 alin.

(1) Cod penal, nu a ținut cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat,

care anterior a fost condamnat și nu a recuperat în întregime prejudiciul cauzat părții

vătămate Bîcu Maria.

Bălți, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în latura pedepsei,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre în această parte, cu excluderea

prevederilor art. 90 Cod penal, în privința inculpatului Roșca Nicolai, fiind dispusă

executarea pedepsei de 2 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus luarea inculpatului Roșca Nicolai sub arest din sala de judecată.

Termenul executării pedepsei lui Roșca Nicolai s-a dispus a fi calculat din data

de 08.11.2022.

În rest sentința a fost menținută fără modificări.

2

3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, în urma

verificării circumstanțelor cauzei în raport cu alegațiile apelantului, a conchis că, prima

instanță neîntemeiat a dispus în partea stabilirii pedepsei cu închisoare, suspendarea

condiționată a executării acesteia, menționând că soluția adoptată depășește

dimensiunea atenuantă a circumstanțelor cauzei, și care nu dispune de o valență ce ar

atrage intervenirea instituției suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul

concret dedus judecății.

Instanța de apel a motivat că din circumstanțele cauzei și perspectiva criticilor

privind greșita individualizare a pedepsei prin prisma prevederilor art. 61 și 75 Cod

penal, și modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului Roșca Nicolai, nu sar

asigura realizarea scopului pedepsei. Or, Roșca Nicolai de mai multe ori a fost

condamnat, inclusiv la pedeapsă neprivativă de libertate sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității și pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată

a executării ei, însă nu a tras concluziile necesare și nu a mers pe calea corijării,

săvârșind cu intenție prezenta infracțiune, astfel, instanța de apel a conchis că, corijarea

inculpatului Roșca Nicolai poate fi atinsă doar prin executarea reală a pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de 2 ani, după cum s-a stabilit prin sentință.

Totodată, a motivat că prima instanță la aplicarea prevederilor art. 90 alin. (1)

Cod penal, urma să dea o motivare suplimentară, din care considerente a concluzionat

că nu este rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa stabilită.

recurs ordinar în numele inculpatului Nicolai Roșca, invocând temeiul prevăzut la art.

427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea deciziei, cu

menținerea sentinței primei instanțe.

În argumentarea recursului declarat a invocat că, la adoptarea deciziei, instanța

de apel nu a ținut cont de principiul prevăzut în articolul 7 Cod de procedură penală,

,,legalitatea procesului penal", fiind lezat și principiul stipulat în articolul 24 Cod

procedură penală, ,,principiul contradictorialității în procesul penal".

A menționat că art.7 alin. (2) Cod de procedură penală, obligă instanțele

judecătorești, să aplice reglementările internaționale în direct, dacă, în procesul

judecării cauzei se va stabili că norma juridică națională ce urmează a fi aplicată

contravine prevederilor tratatelor internaționale în domeniul drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte.

În acest sens, recurentul face referire la obligația instanțelor judecătorești

prevăzută direct în art. 4 alin. (2) și art.8 alin. (l) din Constituție.

Indică recurentul că, Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și

Libertăților Fundamentale ale Omului constituie parte integrantă a sistemului legal

intern și respectiv urmează a fi aplicată direct ca orice altă lege a Republicii Moldova

cu deosebirea că Convenția are prioritate față de restul legilor interne care îi contravin.

În caz de incompatibilitate dintre prevederile Convenției și legile interne, instanța

trebuie să aplice direct prevederile Convenției, menționând acest fapt în hotărârea sa.

Consideră recurentul că, prin excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, în ce privește

suspendarea condiționată a executării pedepsei, au fost ignorate prevederile Convenției

de către organele de drept.

penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat, pledând pentru

inadmisibilitatea acestuia ca vădit neîntemeiat, motivând că instanța de apel nu a comis

careva erori de drept, instanța de apel în baza prevederilor art. 61, 75 Cod procedură

3

penală corect a individualizat pedeapsa.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit

practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și

erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

temei de drept, prevederile art. 427 alin. (1), pct.6) Cod de procedură penală - instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței, însă critică modul în care instanța de apel a

dispus stabilirea și executarea pedepsei, și solicită să fie aplicată o pedeapsă mai

blândă, ceia ce se întrevede la temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1),

pct.10) Cod de procedură penală ,,s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale".

Recurentul consideră că instanța de apel a casat sentința primei instanțe în partea

stabilirii pedepsei penale, dispunând excluderea prevederilor art. 90 Cod penal,

considerând că decizia este neîntemeiată, pledând în continuare pentru menținerea

soluției primei instanțe.

Cu referire la argumentele invocate, Colegiul penal conchide că instanța de apel,

judecând cauza penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de părți și în

mod obiectiv, ajungând la concluzia de a admite apelul procurorului și de a casa

sentința în partea executării pedepsei inculpatului Roșca Nicolai.

Colegiul penal menționează că potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate

în Partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele atenuante și agravante de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Totodată, Colegiul penal reamintește că, categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea

mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

4

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate,

nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile

și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Deși la prima vedere gravitatea infracțiunii și termenul de pedeapsă stabilit de

prima instanță, ar constitui motiv de aplicare și a prevederilor art. 90 Cod penal,

Colegiul penal susține că soluția instanței de apel corespunde personalității inculpatului

desfășurând clar din care considerente a concluzionat că nu este rațională aplicarea art.

90 Cod penal, în ce privește suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoare pe un termen de probațiune anumit.

Totodată, urmează de menționat, că suspendarea condiționată a executării

pedepsei, nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este

liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde, pornind de la gravitatea

infracțiunii comise și de personalitatea inculpatului.

Drept urmare, se atestă că instanța de apel întemeiat a reținut, că inculpatul nu

este la prima încălcare a legii penale, anterior a fost condamnat de mai multe ori,

inclusiv la pedeapsă neprivativă de libertate, cât și la pedeapsa închisorii cu

suspendarea condiționată a executării ei (f.d.143-144, vol.III), însă nu a tras concluziile

necesare și nu a mers pe calea corijării, săvârșind cu intenție infracțiune imputată în

prezenta cauza penală.

În asemenea situație, instanța de apel corect a constatat că pentru a atinge scopul

Legii penale de restabilire a echității sociale, urmează a se interveni prompt, cu

aplicarea unor pedepse reale cu executare, pentru ca inculpatul, precum și alte persoane

să-și facă concluziile de rigoare, că faptele social periculoase sunt supuse răspunderii

penale, inclusiv și cu închisoarea pentru a nu fi admise pe viitor săvârșirea unor astfel

de fapte prejudiciabile, calificate ca infracțiuni.

Prin urmare, Colegiul penal menționează că nu pot fi reținute argumentele

apărării prin care se invocă că nu au fost respectate prevederile articolului 7 Cod de

procedură penală, ,,legalitatea procesului penal", și a fost lezat principiul stipulat în

articolul 24 Cod de procedură penală, ,,principiul contradictorialității în procesul

penal", normele menționate fiind respectate de către instanța de apel și întemeiat a

concluzionat că atingerea scopului pedepsei se va asigura doar prin izolarea

inculpatului de societate, ori pedepsele non-privative aplicate inculpatului anterior nu

au adus la atingerea scopului pedepsei penale, la corectarea inculpatului și prevenirea

de comiterea de noi infracțiuni.

Astfel, Colegiul penal conchide că, instanța de apel la compartimentul

individualizării pedepsei a acordat deplină eficiență prevederilor art., art.7, 61, 75-78

Cod penal.

În acest context, concluzia instanței de apel corespunde circumstanțelor cauzei și

criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind motivată și aplicată în limitele Legii,

motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către

avocatul Natalia Uncu în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

5

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Natalia Uncu în

interesele inculpatului Roșca Nicolai, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, în cauza penală în privința lui Roșca Nicolai

Dmitri, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 septembrie 2023.

Președinte Ion Guzun

Judecători Sergiu Daguța

Ghenadie Eremciuc

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul Ion

Guzun, din cauza aflării în concediul de odihnă de la 14 august 2023 și demisiei lui din

funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este semnată de către

Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul Viorica Puica, în

conformitate cu prevederile art. 339 alin.(8) Cod de procedură penală.

6