1ra-1492/2022 — art. 190 al. 1 CP

1ra-1492/2022 — art. 190 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1492/2022

1-19004797-01-1ra-13102022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte Guzun Ion

Judecători Talpă Boris

Țurcan Anatolie

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

judecând în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Doroftei Roman în numele părții vătămate Hemei Nicolae și de către partea

vătămată Hemei Nicolae, prin care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Comrat din 22 august 2022, în cauza penală privind-o pe

Platon xxxxx, născută la xxxxx, originară din r-nul

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.04.2019 – 12.08.2021;

Instanța de apel: 15.09.2021 – 22.08.2022;

Instanța de recurs: 13.10.2022 – 04.07.2023.

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Valentina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(1) Cod penal, cu încetarea cauzei penale privind acuzarea inculpatei Platon Valentina în

baza art. 190 alin.(1) Cod penal pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere

la răspundere penală în temeiul art.60 Cod penal.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Platon Valentina, în

urma înțelegerii prealabile și împreună cu o altă persoană, în privința căreia urmărirea

penală a fost disjunsă într-o procedură separată, având scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altor persoane prin inducerea în eroare, au primit în perioada lunilor iunie-

noiembrie 2015 de la cet. Hemei Nicolae bani în sumă de 200 euro, care conform cursului

oficial al Băncii Naționale a RM, în perioada lunilor iunie-noiembrie 2015 - 1 euro față

de leul moldovenesc era de 20,88 lei, în sumă de 4176 lei și 1300 dolari SUA care

conform cursului oficial al Băncii Naționale a RM în perioada lunilor iunie - noiembrie

2015 - 1 dolar SUA față de leul moldovenesc era de 19,05 lei, în sumă de 24765 lei și un

lănțișor din aur cu pandantiv cu o greutate de 20 grame cu proba 585, cu prețul unui

1

gram de aur 900 lei, în sumă de 18000 lei, pe care le-au însușit, pricinuindu-i părții

vătămate o pagubă materială în sumă totală de 46941 lei, ce constituie 10,4 salarii medii

lunare pe economie stabilite prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 974 din 04.12.2014.

Acțiunile inculpatei Platon Valentina au fost încadrate de către acuzatorul de stat

conform prevederilor art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii: escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte

adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților, săvârșită

de două sau mai multe persoane.

partea vătămată Hemei Nicolae.

2.1. În apelul declarat de către procuror s-a solicitat casarea totală a sentinței,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Platon Valentina să fie

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal la 4 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei, cu privarea de dreptul de

a exercita activitate în domeniul gestionării mijloacelor financiare și a bunurilor

materiale a persoanelor fizice și juridice, pe un termen de 3 ani, iar în temeiul art. 901, 90

Cod penal, de suspendat parțial executarea pedepsei aplicate cu executarea în penitenciar

pentru femei a primei părți a pedepsei stabilite pe perioada de 2 ani închisoare, iar restul,

2 ani, să fie suspendați, cu stabilirea unui termen de probațiune.

În motivarea apelului, acuzarea a menționat că în ședință de judecată, inculpata

Platon Valentina a declarat că vina în comiterea infracțiunii incriminate nu o recunoaște

și refuză să depună declarații, dar pe parcursul urmăririi penale învinuita a recunoscut

învinuirea înaintată în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal și a declarat că a primit de

la partea vătămată Hemei Nicolae suma de bani de 1300 dolari SUA și 200 euro. De

asemenea, a recunoscut că a primit de la partea vătămată și un lănțișor din aur cu

pandantiv. Totodată, în aceiași perioadă de timp, în urma înțelegerii prealabile sora

inculpatei cet. Panco Natalia a primit de la partea vătămată Hemei Nicolae diferite sume

de bani în mai multe tranșe în sumă totală de 2000 euro și un lănțișor din aur, unde o parte

din suma de bani primită a transmis-o inculpatei Platon Valentina.

Suplimentar, a solicitat încasarea de la inculpata Platon Valentina în folosul pății

vătămate Hemei Nicolae a prejudiciul material cauzat în urma comiterii infracțiunii, ce

constituie mijloacele bănești în sumă de 2200 euro și 1300 dolari SUA care conform

cursului oficial al Băncii Naționale a RM în perioada lunilor iunie-noiembrie 2015 -

constituia suma de 70701 lei RM, și un lănțișor din aur cu pandantiv în sumă de 18000

lei, astfel în sumă totală de 88701 lei.

2.2. În apelul declarat de către partea vătămată Hemei Nicolae s-a solicitat să-i fie

stabilită inculpatei, pentru infracțiunea comisă, o pedeapsă privativă de libertate.

fost admise apelurile declarate, casată integral sentința Judecătoriei Cimișlia (sediul

Central) din 12 august 2021 în cauza penală privind învinuirea Valentinei Platon de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care Platon Valentina a fost recunoscută vinovată de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub

formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale, echivalent a sumei de 50000

2

lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul gestiunii mijloacelor

financiare și a bunurilor materiale a persoanelor fizice și juridice pe un termen de 3 ani;

cu liberarea inculpatei Platon Valentina de la executarea pedepsei stabilite în baza art. 2

din Legea privind amnistia nr. 243 din 24 decembrie 2021.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a statuat că inculpata Platon Valentina,

în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, a depus o cerere semnată de ea însăși, prin

care a solicitat aplicarea în privința sa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (2) lit. b) Cod penal, a prevederilor Legii nr. 243 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Astfel, instanța de apel, a atestat că, la caz, sunt întrunite condițiile legale pentru

aplicarea față de inculpata Platon Valentina a prevederilor Legii nr. 243 privind amnistia

în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova

din 24 decembrie 2021.

Cât privește solicitarea acuzării cu privire la încasarea în mod solidar de la Platon

Valentina în folosul părții vătămate Hemei Nicolae a prejudiciului material cauzat în

urma comiterii infracțiunii, instanța de apel a conchis de a o respinge, ca fiind nefondată.

ordinare de către avocatul Doroftei Roman în numele părții vătămate Hemei Nicolae și

de către partea vătămată, Hemei Nicolae.

4.1. Avocatul Doroftei Roman în numele părții vătămate Hemei Nicolae, prin

recursul ordinar declarat, invocând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei penale.

În motivarea recursului declarat, recurentul a menționat că:

- instanța de apel, lăsând fără examinare acțiunea civilă, a încălcat practica CtEDO

cu referire la art. 6 al CEDO;

- partea vătămată, Hemei Nicolae, nu a beneficiat de un proces echitabil și nici de

un recurs efectiv, drepturi prevăzute de art. 6 și 13 CEDO, fiindu-i îngrădit accesul la

justiție (art. 19 Cod de procedură penală și art. 20 din Constituția R. Moldova);

- decizia instanței de apel nu corespunde rigorilor legislației procesual-penale, or,

conținutul acesteia trebuie să corespundă circumstanțelor care au avut loc în cadrul

ședinței de judecată;

- instanța de apel nu s-a expus nici într-un fel asupra pretențiilor formulate de către

partea vătămată Hemei Nicolae;

- au fost grav încălcate drepturile părții vătămate la un proces echitabil, prevăzute

de art. 6 ale CEDO, unde drept satisfacție a acțiunii penale este tragerea la răspundere

penală a infractorului și aplicarea unei pedepse legale.

4.2. În recursul ordinar declarat de către Hemei Nicolae s-a solicitat să-i fie stabilită

inculpatei, pentru infracțiunea comisă, o pedeapsă sub formă de închisoare, cu dispunerea

încasării din contul acesteia a prejudiciului moral și material cauzat, invocând, în acest

sens, că inculpata Platon Valentina a mai comis infracțiuni similare, însă nu a fost atrasă

la răspundere penală.

constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

3

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să caseze total hotărârea atacată și

să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Subsidiar, se remarcă că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de

prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și

administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei

la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant, este de specificat în acest context, că hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt

și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu rezolvarea chestiunilor de fapt, instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de

fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice,

cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Subsecvent, instanța de recurs ordinar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale, reglementate

exhaustiv de legislator.

4

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept menționate mai

sus, Colegiul penal lărgit constată că potrivit rechizitoriului, Platon Valentina a fost

învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, după

indicii calificativi – escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, părților, săvârșită de două sau mai multe persoane.

Prima instanță, analizând cumulul de probe administrate la faza urmăririi penale,

care au fost examinate în ședința de judecată, a conchis că inculpata Platon Valentina să

fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin. (1) Cod penal, cu încetarea

cauzei penale privind acuzarea inculpatei Platon Valentina în baza art. 190 alin.(1) Cod

penal pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală în

temeiul art. 60 Cod penal.

Instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelurilor declarate împotriva sentinței,

prin decizia din 22 august 2022 a admis apelurile declarate, a casat integral sentința

Judecătoriei Cimișlia (sediul Central) din 12 august 2021 în cauza penală privind

învinuirea Valentinei Platon de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit.

b) Cod penal, și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Platon Valentina a fost recunoscută

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale,

echivalent a sumei de 50000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în

domeniul gestiunii mijloacelor financiare și a bunurilor materiale a persoanelor fizice și

juridice pe un termen de 3 ani; cu liberarea inculpatei Platon Valentina de la executarea

pedepsei stabilite în baza art. 2 din Legea privind amnistia nr. 243 din 24 decembrie

2021.

În circumstanțele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că prin decizia

instanței de apel din 22 august 2022, acțiunile inculpatei Platon Valentina au fost

reîncadrate din prevederile art. 190 alin. (1) Cod penal, în prevederile art. 190 alin. (2) lit.

b) Cod penal.

În aserțiunea dată, instanța de recurs ordinar atestă, că instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, a pronunțat soluția cu privire la reîncadrarea acțiunilor

inculpatei Platon Valentina, însă nu a constatat fapta infracțională reținută în sarcina

acesteia, ca fiind dovedită.

În acest sens, ține a se remarca că potrivit prevederilor art. 414 Cod de procedură

penală și practicii judiciare constante, apelul, constituind o continuare a judecării fondului

cauzei, legea prevede posibilitatea instanței de a da o nouă apreciere probelor administrate

la judecarea în prima instanță, prin prisma art.414 alin.(4) Cod de procedură penală.

Astfel, la judecarea apelului, se poate proceda la cercetarea suplimentară a probelor

administrate de prima instanță, care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum au

fost evaluate de instanța ierarhic inferioară, precum și la administrarea oricăror probe noi.

Instanța de apel poate adopta una dintre soluțiile pe care le poate pronunța prima

instanță, apreciind temeinicia sau netemeinicia învinuirii, respectiv dispunând, după caz,

condamnarea, achitarea inculpatului, fie încetarea procesului penal.

În această ipoteză, apelul are caracterul unei căi de atac de reformare, în sensul că

instanța de apel, după desființarea hotărârii atacate, procedează ea însăși, ca instanță de

5

control judiciar, la înlăturarea erorilor constatate, pronunțând o nouă hotărâre. Prin

urmare, instanța de apel rejudecă fondul cauzei la cel de-al doilea grad de jurisdicție și

nu ca primă instanță.

Mai mult, efectul devolutiv nu promovează o reeditare de către instanța de apel a

judecății care a avut loc în prima instanță, ci o nouă judecată, cu caracter autonom, care

are ca obiect reexaminarea acelor dispoziții din hotărâre, care au fost greșit sau nelegal

soluționate.

În șirul de idei redate, Colegiul penal lărgit constată că decizia instanței de apel, prin

care s-a continuat judecarea fondului cauzei, cu reîncadrarea juridică a acțiunilor

inculpatei Platon Valentina din prevederile art. 190 alin. (1) Cod penal, în prevederile art.

190 alin. (2) lit. b) Cod penal, trebuia să corespundă atât după formă, cât și după conținut

cerințelor art. art. 384-397 Cod de procedură penală.

Relevant, este de subliniat că se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când

în considerentele hotărârii instanței de apel nu se arată dacă există sau nu fapta imputată,

dacă inculpatul este sau nu vinovat, dacă există circumstanțe care atenuează ori agravează

răspunderea inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă ș.a. Fondul cauzei se

va considera nerezolvat ori de câte ori instanța de judecată nu a examinat și nu s-a

pronunțat asupra chestiunilor de fond ale procesului, vizând problema vinovăției, a

răspunderii penale sau civile ori a nevinovăției lui în comiterea infracțiunii imputate, la

caz, fiind incidentă instanța de apel.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile legale expuse supra și practica judiciară unitară, or, fiind învestită cu

judecarea apelului declarat de apărare, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a reîncadrat juridic acțiunile inculpatei, fără a constata fapta incriminată

inculpatei pentru care aceasta a fost condamnată.

Or, motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de

judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia

atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

În aceeași ordine de idei, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței

constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor

judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra

relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei

decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată

oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită

de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un

control public al administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente

instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele

pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs

R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011).

În acest context, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că la judecarea cauzei,

instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs

ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției

instanței de apel și se consideră temei de recurs.

6

În aserțiunea dată, instanța de recurs conchide de a admite recursurile ordinare

declarate la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu remiterea cauzei

la rejudecare în Curtea de Apel Cahul, întrucât la Curtea de Apel Comrat este imposibilă

formarea unui alt complet de judecată.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze detaliat

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să

le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de

adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatei, să emită o soluție

clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Doroftei Roman în numele

părții vătămate Hemei Nicolae și de către partea vătămată Hemei Nicolae, casează total

decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 22 august 2022, în cauza penală

privind-o pe Platon xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cahul.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 06 septembrie

2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Talpă Boris

Țurcan Anatolie

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

7