1ra-1360/2022 — art. 201-1 alin. 1 CP

1ra-1360/2022 — art. 201-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1360/2022

1 -16222316-01-1ra-02092022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte: Țurcan Anatolie,

Judecători: Daguța Sergiu, Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie, Malanciuc Ion

a judecat, fără citarea părților, recursul împotriva deciziei din 06 aprilie 2022 a

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, declarat de către avocatul Donica Victoria

în numele inculpatului, în cauza penală în privința lui

Nica Valeriu X, născut la xxxxxx, originar din r-nul

X, s. X, domiciliat în mun. X str. X, ap. xx, fără

antecedente penale.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 28.12.2016 – 30.11.2021;

Instanța de apel: 14.12.2021 – 06.04.2022;

Instanța de recurs: 02.09.2022 – 24.10.2023.

Asupra recursului menționat, instanța de recurs,

C O N S T A T Ă :

Nica Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (1) Cod penal (redacția Legii nr. 167 din 09.07.2010, în vigoare din 03.09.2010),

însă în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere

penală, procesul penal în privința acestuia a fost încetat.

că, Nica Valeriu în perioada de conviețuire împreună, inițial în calitate de concubini,

iar ulterior în calitate de soț și soție, cu persoana Nica Doina, în perioada anilor 2006 -

noiembrie 2016 sistematic a manifestat un comportament injurios, jignitor și violent

față de Nica Doina, exprimat prin înjurături și jigniri a demnității acesteia, amenințării

cu moartea și cu aplicarea de lovituri cu pumnii și alte obiecte peste față, mâini și alte

regiuni ale corpului, cu cauzarea persoanei Nica Doina a suferințelor fizice și psihice,

cât și a vătămărilor corporale.

Inclusiv, la 18 august 2009, aproximativ ora 13.00 min., aflându-se în

1

apartamentul nr. xx din str. X, mun. X, manifestând un comportament agresiv a inițiat

un conflict cu Nica Doina, agresând-o verbal, numind-o cu cuvinte necenzurate, iar

ulterior a apucat-o de păr și, folosind o centură bărbătească, i-a aplicat multiple lovituri

cu centura peste mâini și picioare, după care a trântit-o cu capul de podea, în rezultatul

căruia lui Nica Doina, conform raportului de examinare medico-legală nr. 4375 din

20.08.2009, fiindu-i cauzate leziuni corporale sub formă de alopecie posttraumatică pe

cap, cauzată în rezultatul smulgerii părului, echimoze masive și multiple pe membre,

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unor obiecte dure contondente cu suprafața

de interacțiune limitată, ce duc la o dereglare a sănătății de scurtă durată, calificată ca

vătămare ușoară.

Tot el, Nica Valeriu, la 07.11.2016, aproximativ ora 15.00 min., aflându-se în

automobilul personal, manifestând un comportament agresiv a inițiat un conflict cu

Nica Doina, agresând-o verbal, numind-o cu cuvinte necenzurate, iar ulterior

aplicându-i o lovitură cu mâna în regiunea feței, la fel apucând-o de păr și zmulgându-

i părul. În continuare, tot în aceiași zi, 07.11.2016, aproximativ ora 16.00 min., deja

aflându-se la domiciliu, în apartamentul nr. xx din str. X, mun. X, Nica Valeriu a

continuat comportamentul agresiv față de Nica Doina, continuând să o înjure cu

cuvinte jignitoare și necenzurate și, folosind în calitate de instrument un ciocan de

bucătărie, i-a aplicat lui Nica Doina multiple lovituri cu ciocanul peste mâini și

picioare, iar ulterior înjosindu-i demnitatea, a dezbrăcat-o forțat de haine, până la piele,

goală, examinând-o în scopul depistării căror-va urme de infidelitate.

În următoarea zi, 08 noiembrie 2016, seara, aproximativ ora 18.00 min., aflându-

se la domiciliu, în apartamentul nr. xx din str. X, mun. X, Nica Valeriu a continuat

comportamentul agresiv față de Nica Doina, continuând să o înjure cu cuvinte

jignitoare și necenzurate, apoi, înfierbântând fierul de călcat haine, inițial a

amenințând-o pe Nica Doina cu ferul că-l v-a atinge de fața ei, la pus pe coapsa

piciorului stâng, iar drept rezultat, conform raportului de expertiză medico-legală nr.

3419/D din 30.11.2016, în rezultatul acțiunilor violente comise în perioada 07 -

08.11.2016, lui Nica Doina i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de arsuri

termice gradul I-IV la nivelul coapsei stângi, produse în rezultatul acțiunii traumatice

directe a unui obiect contondent incandescent (fer de călcat), echimoze la nivelul feței

și a pavilionului articular pe stânga, cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp

contondent dur cu suprafață de interacțiune limitată, echimoze și excoriați multiple la

nivelul coapsei și genunchiului sting, cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect contondent dur cu suprafața de interacțiune limitată și neregulată cu o formă

geometrică specifică, leziuni ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată,

calificate ca vătămare ușoară.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Nica Valeriu a comis

infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (1) Cod penal – violență în familie, adică

acțiunea intenționată, manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei

asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu

vătămare ușoară a integrității corporale și a sănătății, și suferință psihică, cu cauzarea

unui prejudiciu moral.

2

Potrivit sentinței, în cadrul ședinței de judecată inculpatul Nica Valeriu a declarat

că vina nu o recunoaște.

Prima instanță a constatat că infracțiunea a fost comisă în intervalul de timp 18

august 2009 - 8 noiembrie 2016, iar de la momentul comiterii infracțiunii, Nica Valeriu

nu a mai încălcat legea, nu a comis alte infracțiuni și nu a fost anunțat în căutare; temei

de suspendare a termenului de prescripție de atragere la răspundere penală nu este, dar

din momentul comiterii ultimului epizod al infracțiunii au trecut deja 5 ani, din care

motiv procesul urmează a fi încetat.

inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri de

achitare a inculpatului.

3.1. În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat că:

- din toate circumstanțele cauzei a fost constatat doar că între Nica Valeriu și Nica

Doina au existat relații de familie, din care a rezultat și un copil minor comun. Familia

Nica era o familie fericită, obișnuită, în care nu exista acel climat care îl invocă

acuzarea. Din circumstanțele cauzei se observă că partea vătămată intenționat a depus

o astfel de plângere pentru a putea pleca peste hotare cu copilul și de a beneficia de

statut special - azil. Aceasta se dovedește și prin faptul că de mulți ani de zile mama

părții vătămate este stabilită în Italia. Iar partea vătămată avea intenția de a începe o

viață nouă peste hotarele țării și să beneficieze de careva drepturi și facilități în țara

respectivă. Astfel, depunerea plângerii penale, a fost un plan bine chibzuit al părții

vătămate de a pleca din țară sub un pretext;

- toți martorii citați în instanță, inclusiv și martorii acuzării, au confirmat relațiile

bune între Nica Valeriu și Nica Doina. Martorul Bejan Ana, colegă de lucru cu Doina

Nica, declarat că nu a văzut careva vânătăi sau alte urme de violență pe corpul lui Doina

Nica. La fel a declarat că nu a văzut conflicte între foștii soți. Martorul Zara Elena, care

este vecină de bloc cu inculpatul și partea vătămată, a declarat că familia Nica era o

familie bună, exemplară, se înțelegeau bine, aveau respect reciproc. Nu a auzit să se

certe, să existe acte de violență între ei. Martorul Sîtari Tatiana, care este vecină, a

declarat că soții Nica aveau relații bune între ei. Semne de violență nu a avut Nica

Doina. Ea se îmbrăca frumos, nu s-a plâns nici o data pe soțul ei. Mai mult ca atât,

martorul a declarat, că în perioada de vară, termen de 2-3 luni, când venea mama lui

Nica Doina în țară din Italia, trăia cu ei în apartament. Aceasta iarăși dovedește relațiile

bune în familie. Declarații similare au fost făcute de toți ceilalți martori;

- acuzarea a avut doar doi martori, dintre care Bejan Ana, care a dat declarații

favorabile inculpatului, fără a confirma relații ostile în familia Nica. Și al doilea martor

pe care nu l-a putut asigura în instanță, și s-a dat citire declarațiilor sale, chiar daca nu

a existat o confruntare între acest martor și inculpat la stadiul urmăririi penale. În

ședința de judecată nu a fost prezentă partea vătămată, fapt pentru care inculpatul nu a

avut posibilitatea reală de a pune întrebări și de a ivi la suprafață circumstanțele

concrete ale prezentei cauze;

- declarațiile depuse de partea vătămată Nica Doina, în cadrul urmăririi penale, nu

au fost verificate, respectiv sunt neprobate, instanța încălcînd prevederile art. 314 alin.

(1) Cod de procedură penală;

3

- acuzarea nu a demonstrat învinuirea adusă, descriind fapte bazate pe concluzii

eronate și neîntemeiate, ceia ce generează dubii serioase privind vinovăția lui Nica

Valeriu și încalcă principiul prezumției nevinovăției.

fost respins ca nefondat, apelul avocatului Donica Victoria în numele inculpatului și

menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că,

inculpatul Nica Valeriu a săvârșit infracțiunea incriminată și prevăzută de art. 2011 alin.

(1) Cod penal (redacția Legii nr. 167 din 09.07.2010, în vigoare din 03.09.2010), după

indicii calificativi – violență în familie, adică acțiunea intenționată, manifestată fizic

și verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care a

provocat suferință fizică, soldată cu vătămare ușoară a integrității corporale și a

sănătății, și suferință psihică, cu cauzarea unui prejudiciu moral.

Potrivit deciziei, s-a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina

inculpatului Nica Valeriu și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente,

concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții

vătămate Nica Doina, date organului de urmărire penale și citite în ședința de judecată

a instanței de fond, verificate prin citire în instanța de apel, declarațiile martorilor:

Bejan Ina, Zara Elena, Spatari Tamara și Zara Valeriu (audiați în prima instanță,

declarații verificate prin citire în instanța de apel), și prin probele materiale anexate la

dosarul penal.

Instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe examinată și apreciată

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și

demonstrează, incontestabil, faptul că, inculpatul Nica Valeriu a comis faptele

prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal.

Descriind elementele constitutive ale infracțiunii de violență în familie, instanța

de apel a statuat că, în acțiunile inculpatului Nica Valeriu este prezentă latura obiectivă

a infracțiunii de violență în familie și a menționat în decizie:

„faptul aplicării violenței în familie, este confirmat prin declarațiile părții

vătămate Nica Doina; Informația „903” cu nr. 20851, conform căreia în perioada 08-

14.11.2016 Nica Doina a fost agresată de către soț, fiindu-i stabilită diagnoza traumă

cranio-cerebrală (f.d.25); Raportul de examinare medico-legală nr. 4375 din

20.08.2009, conform căruia la examinarea cet. Dudnic Doina Veaceslav, pe corpul

acesteia au fost depistate leziuni corporale sub formă de alopecie posttraumatică pe

cap, cauzată în rezultatul smulgerii părului, echimoze masive și multiple pe membre,

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unor obiecte dure contondente cu suprafața

de interacțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce duc la o

dereglare a sănătății de scurtă durată, calificată ca vătămare ușoară (f.d.33); Raportul

de constatare medico-legală nr. 5701 din 11.11.2016 cu tabel fotografic, din care

rezultă că Doinei Nica, posibil în timpul și circumstanțele indicate: la 08.11.2016 a fost

agresată la domiciliu de soț, fiind lovită cu pumnii peste față, cap de mai multe ori,

lovită cu un ciocan de bucătărie din metal peste mâna stângă și genunchi bilateral, trasă

de păr ș.a, la 09.11.2016 a fost aplicat fierul de călcat fierbinte peste coapsa stângă, ce

4

a condiționat dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare

(f.d.58-59,60); Raportul de expertiză medico-legală nr. 3419/D din 30.11.2016, din

care rezultă că, în rezultatul acțiunilor violente comise în perioada 07 - 08.11.2016, lui

Nica Doina i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de arsuri termice gradul I-IV

la nivelul coapsei stângi, produse în rezultatul acțiunii traumatice directe a unui obiect

contondent incandescent (fier de călcat), echimoze la nivelul feței și a pavilionului

articular pe stânga, cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur

cu suprafață de interacțiune limitată, echimoze și excoriați multiple la nivelul coapsei

și genunchiului stâng, cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent

dur cu suprafața de interacțiune limitată și neregulată cu o formă geometrică specifică,

leziuni ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată, calificate ca vătămare

ușoară (f.d.72); Rapoartele de evaluare psihologică nr. XI-10/4 și nr. xi-10/5 din

16.11.2016 al Asociației Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, a persoanei

Nica Doina (f.d.16,17); Încheierea și ordonanța de protecție din 18.11.2016, conform

cărora, în privința cet. Nica Valeriu au fost aplicate anumite restricții în legătură cu

acțiunile violente admise de către acesta față de soția Nica Doina (f.d.18-22).”

Instanța de apel a constatat că, prima instanță la individualizarea, stabilirea

categoriei și termenului pedepsei inculpatului Nica Valeriu, a ținut cont de prevederile

articolelor 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite,

care se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave prin prisma prevederilor art.

16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea

inculpatului care anterior nu a fost condamnat, se caracterizează satisfăcător, nu se află

la medicul narcolog și psihiatru.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a stabilit pedeapsa inculpatului

reieșind din faptul că, infracțiunea a fost comisă în intervalul de timp 18 august 2009-

8 noiembrie 2016, iar de la momentul comiterii prezentei infracțiuni, Nica Valeriu nu

a mai încălcat legea, nu a comis alte infracțiuni și nu a fost anunțat în căutare. Prin

urmare temei de suspendare a termenului de prescripție de atragere la răspundere

penală nu a fost stabilit, or din momentul comiterii ultimului epizod al infracțiunii au

trecut deja 5 ani, din care motiv procesul penal a fost încetat de către prima instanță.

Instanța de apel a atestat că instituția liberării de răspundere penală urmare a

intervenirii termenului de prescripție în baza art. 60 Cod penal poate fi realizată la etapa

de urmărire penală în situația când învinuitul acceptă aplicarea prescripție, atunci când

recunoaște faptele imputate acestuia drept comitere a unei fapte prejudiciabile

prevăzute de legea penală, în acest caz poate fi dispusă prin ordonanța procurorului

încetarea urmăririi penale pe temeiuri de nereabilitare, precum și cu transmiterea cauzei

în instanța de judecată pentru examinare conform regulilor unui proces judiciar, atunci

când învinuitul nu recunoaște învinuirea adusă acestuia, cu adoptarea unei sentințe de

condamnare și cu liberarea de pedeapsa penală în temeiul prescripției tragerii la

răspundere penală.

Instanța de apel a statuat că prima instanță a adoptat o sentință de condamnare

(deoarece la recunoscut vinovat pe inculpat de comiterea infracțiunii imputate), dar cu

ulterioara dispoziție privind încetarea procesului penal din motivul intervenirii

prescripției tragerii la răspundere penală.

5

La acest capitol, instanța de apel a atras atenția asupra faptului că, sensul încetării

procesului penal după ce a fost dispusă condamnarea inculpatului, aparent este unul

contradictoriu (or nu poate exista o sentință de condamnare și una de încetare a

procesului penal concomitentă pentru aceiași faptă), dar până la urmă instanța de apel

apreciază dispoziția instanței de fond ce se referă la încetarea procesului penal, drept o

liberare a inculpatului de pedeapsa penală (care de fapt este un efect al liberării de

răspundere penale), pe care urma să o suporte inculpatului urmare a condamnării

acestuia dacă nu era prescrisă fapta, or la caz se atestă că apel a depus doar partea

apărării, iar înrăutățirea situației inculpatului în propriul apel, nu este admisă potrivit

art. 409-410 Cod de procedură penală.

Victoria în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) și 8) a dispozițiilor

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal (redacția Legii 66 din 05.04.2012 în vigoare

din 27.10.2012), solicită admiterea recursului, casarea totală a decizie și a sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, de achitare a inculpatului, pe motivul inexistenței faptei

infracțiunii.

5.1. În susținerea recursului, avocatul invocă argumente similare celor indicate

anterior în apelul declarat, suplimentar menționând următoarele:

- partea vătămată nu a fost la ședințele de judecată în instanțele de fond, nu a fost

audiată, părțile neavând posibilitatea de a-i acorda întrebări;

- declarațiile martorilor nu au fost apreciate corect;

- nu există probe directe, precum că inculpatul a comis fapta, iar apărarea a

prezentat probe pertinente, concludente și utile, care au fost cercetate în instanța de

judecată și demonstrează inexistența faptei incriminate inculpatului.

prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru respingerea

recursului ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi

respins, din considerentele ce succed.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul este în drept de al respinge, cu menținerea hotărârii atacate,

în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal.

Potrivit art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai

cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea

pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427

invocate în recurs.

Sub acest aspect se reține că, recursul declarat este fondat pe temeiurile de la pct.

6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală (redacția Legii nr.66 din

05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012 și până la 01.09.2023), potrivit cărora hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului, dacă instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

6

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, cât și dacă nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs atestă că, criticele avocatului în esență, se referă la dezacordul

cu hotărârile instanțelor de fond, atacate prin prisma alegațiilor că inculpatul Nica

Valeriu a fost privat de dreptul la un proces echitabil și contradictoriu, fiind lipsit de

posibilitatea de a acorda părții vătămate întrebări, în consecință a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii imputate în baza unor presupuneri lipsite de suport

probant, apreciate de prima instanță și implicit de instanța de apel eronat, tendențios,

prin ce au fost încălcate exigențele stipulate de art. 6 CEDO.

Aplicând metoda confruntării argumentelor deciziei instanței de apel, prin care a

fost menținută fără modificări sentința de condamnare a inculpatului Nica Valeriu, și

argumentelor recursului declarat, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că instanța de apel a judecat cauza penală în corespundere cu exigențele

prevăzute de lege, deoarece s-a pronunțat asupra motivelor esențiale invocate în apelul

declarat, astfel fără a agrava situația inculpatului în propriul apel a verificat dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea contestată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Implicit cu referire la argumentele precum că, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

temeiurile de drept prevăzute în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le consideră neîntemeiate, și în

acest sens menționează că, potrivit normelor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, iar prevederile art. 414 alin. (5)

Cod de procedură penală stabilesc că, instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Astfel, analizând decizia atacată, instanța de recurs constată că, la judecarea

apelului declarat de avocatul Donica Victoria în numele și interesele inculpatului Nica

Valeriu, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra motivelor esențiale invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum

este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o

însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul că, argumentele invocate de

recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în

instanța de apel, iar asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în

hotărârile pronunțate.

7

Cu referire la argumentele avocatului, precum că instanța a admis o eroare gravă

care a afectat soluția instanței, pe motiv că instanța de apel a încălcat cerințele

prevăzute de art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, și nu a audiat partea vătămată

Nica Doina, respectiv a pus la baza hotărârii adoptate declarațiile ultimei date la

urmărirea penală, neverificate în ședința de judecată, examinare prin citire de prima

instanță, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le consideră nefondate, or,

acestea sunt declarative și nu corespund realității, din motivele ce succed.

În această ordine de idei, verificând argumentele recursului în raport cu

materialele cauzei, instanța de recurs constată că instanțele de fond au depus toată

diligența necesară pentru a asigura prezența părții vătămate Nica Doina în ședința de

judecată, iar vinovăția inculpatului Nica Valeriu nu a fost constatată în temeiul unei

singuri probe, la caz declarațiile părții vătămate, dar din cumulul tuturor probelor

administrate de organul de urmărire penală, cercetate, verificate și apreciate în plină

măsură de instanța de fond și apel prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, astfel că alegațiile date urmează a fi apreciate critic.

Potrivit materialelor cauzei, partea vătămată Nica Doina a fost prezentă în primele

ședințe de judecată, în ședințele ulterioare fiind lipsă, fapt ce a condiționat dispunerea

de nenumărate ori a aducerii silite a ultimei. Potrivit rapoartelor IP Centru mun.

Chișinău, executarea încheierilor de aducere silită a părții vătămate Nica Doina în

ședințele de judecată nu a fost posibilă, fiind stabilit, inclusiv prin informația din baza

de date a Poliției de frontieră a RM, că aceasta a părăsit hotarele Republicii Moldova

și la momentul judecării cauzei în instanța de fond și apel, nu se află pe teritoriul țării.

(f.d. 150, 156, 241, 244, vol. I).

Întru întărirea situației, partea vătămată Nica Doina, prin intermediul serviciului

de comunicare electronică, a expediat în adresa instanței de fond o cerere prin care a

solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, totodată informând instanța de judecată despre

faptul că se află pe teritoriul Republicii Italia, unde a solicitat azil, cauza fiind violența

în familie (f.d. 189-190, vol. I). Suplimentar avocatul părții vătămate, Kușnir Mariana

a prezentat copia tradusă a Buletinului de identitate și Permisului de ședere pentru

străini, eliberate de autoritățile din Republica Italia, și potrivit cărora se confirmă că

partea vătămată Nica Doina și fiul ei Nica Vlad, se află pe teritoriul Republicii Italia,

motivul șederii fiind cererea de azil.

Astfel, pornind de la cele expuse mai sus, instanța de recurs constată îndeplinirea

tuturor obligațiilor pozitive de a asigura prezența părții vătămate Nica Doina în instanța

de judecată, iar temeiurile neprezentării sunt plauzibile și întemeiate, fiind stabilită

imposibilitatea absolută de a asigura prezența ultimei în ședința de judecată în vederea

audierii ei.

Mai mult ca atât, în cadrul examinării cauzei avocatul Kușnir Mariana în

interesele părții vătămate Nica Doina, a înaintat o cerere instanței de judecată prin care

solicită protecția victimei violenței în familie Nica Doina, ținând cont de caracterul

infracțiunii imputate inculpatului Nica Valeriu, totodată a menționat faptul că datorită

agresiunilor și violenței fizice și psihice la care a fost supusă pe parcursul anilor,

victima a fost nevoită să solicite azil statului Italian, cauza fiind violența în familie, iar

la momentul judecării cauzei în instanța de fond și apel, are statut de refugiat (f.d. 11-

8

12, vol. II).

Circumstanțele date au fost reiterate și în demersul procurorului formulat instanței

de judecată, în corespundere cu prevederile art. 53, 371 și 364 Cod de procedură penală.

(f.d. 82-84, vol. II),

În sensul dat este notorie concluzia Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza

Grossa împotriva Polonia, pct. 55, unde Curtea a statuat că ”Totuși, nimeni nu poate

fi obligat să facă imposibilul: Indisponibilitatea martorilor nu presupune încetarea

procesului penal, cu condiția ca autoritățile să nu poată fi acuzate de lipsă de diligență

în eforturile depuse pentru a oferi acuzatului posibilitatea de a interoga martorii în

cauză” .

Potrivit art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, citirea în ședința de

judecată a declarațiilor martorului depuse în cursul urmăririi penale, precum și

reproducerea înregistrărilor audio și video ale acestora, pot avea loc, la cererea părților,

cînd martorul lipsește în ședință și absența lui este justificată fie prin imposibilitatea

absolută de a se prezenta în instanță, fie prin motive de imposibilitate de a asigura

securitatea lui, cu condiția că audierea martorului a fost efectuată cu confruntarea dintre

acest martor și bănuit, învinuit sau martorul a fost audiat în conformitate cu art.109 și

110.

Art. 6&3 lit. d) din Convenție consacră principiul conform căruia, înainte ca

inculpatul să poată fi declarat vinovat, toate probele trebuie să fie prezentate, în

principiu în fața acestuia în ședință publică, în vederea unei dezbateri în contradictoriu.

Ca regulă generală se impune să i se ofere acuzatului o posibilitate adecvată și

suficientă de a contesta mărturiile acuzării și de a-i interoga pe autorii acestora, fie la

momentul depoziției acestora, fie într-o etapă ulterioară.

Asupra celor indicate, instanța de recurs constată că condamnarea inculpatului

Nica Valeriu nu se bazează exclusiv pe depozițiile părții vătămate Nica Doina date la

etapa de urmărire penală și citite în lipsa ei în cadrul cercetării judecătorești, dar pe

ansamblul de probe concludente, unde declarațiile părții vătămate Nica Doina

constituie o parte componentă a ansamblului, și se coroborează cu celelalte probe

cercetate în ședința de judecată, la caz, rapoartele de expertiză judiciară și declarațiile

martorului Ina Bejan.

Mai mult, instanța de recurs atestă că nu corespunde realității afirmațiile părții

apărării, în ce privește condamnarea inculpatului în lipsa acordării acestuia posibilității

de a formula întrebări și de a primi răspunsuri de la partea vătămată, în lipsa posibilității

de a interoga pe această, ca persoana care a mărturisit împotriva lui, deoarece

materialele cauzei penale atestă cert faptul că inculpatul, la etapa de urmărire penală a

avut posibilitatea reală de a adresa întrebări și de a primi răspunsuri de la partea

vătămată Nica Doina, or la faza de instrumentare a cauzei penale de către organul de

urmărire penală a fost organizată efectuarea acțiunii procesuale – confruntarea între

partea vătămată Nica Doina și inculpatul Nica Valeriu, la acel moment având statut de

bănuit, fapt confirmat prin procesul-verbal de confruntare din 08 decembrie 2016

(f.d.92-93, vol.I), permițând astfel acuzatului s-o interogheze, însă ultimul, fiind

asigurat de asistența juridică în vederea realizării dreptului la apărare de avocatul

Tatiana Gorea, în mod explicit a renunțat la exercitarea dreptului său procesual. Cu

9

toate acestea, materialele cauzei penale atestă că în aceiași zi, preventiv, inculpatul

Nica Valeriu, la acel moment a acceptat să fie audiat și a dat declarații în calitate de

bănuit. (f.d. 87, 88, 90-91. 92-93, vol.I).

La fel, instanța de recurs atestă și faptul că, potrivit procesului-verbal al ședinței

de judecată din 06.04.2022, în conformitate cu prevederile art. 414 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța de apel a verificat declarațiile și probele materiale examinate

de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-

verbal (f.d. 218-223, vol. II), fără a fi înaintate demersuri din partea avocatului și

inculpatului, de a fi audiați careva martori, nefiind specificat faptul care ar fi necesitatea

audierii sau audierii repetate a acestora. În același context se constată că, fiind pusă în

discuție posibilitatea finisării examinării cauzei penale în ordine de apel, partea apărării

(inculpatul și avocatul acestuia) a răspuns afirmativ, fără a formula cerere de

imposibilitatea încheierii cercetării judecătorești în lipsa audierii părții vătămate.

Se menționează și faptul, că dreptul înscris în art. 6 paragraf 3 lit. d) CEDO constă

în posibilitatea ce trebuie să-i fie acordată acuzatului de a contesta o mărturie făcută în

defavoarea sa, de a putea cere să fie audiați martori care să-l disculpe, în aceleași

condiții în care sunt audiați și interogați martorii acuzării. Acest drept constituie o

aplicație a principiului contradictorialității în procesul penal și, în același timp, o

componentă importantă a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, potrivit

jurisprudenței CtEDO, nu este suficient ca „acuzatul” să arate că nu a fost în măsură să

interogheze un anumit martor în apărarea sa, spre a ajunge la concluzia încălcării sus-

citate, dar este necesar ca cel interesat să probeze în mod verosimil că ascultarea acestui

martor era utilă aflării adevărului în cauza dată și că refuzul jurisdicției naționale de a

asculta acest martor a condus la prejudicierea dreptului la apărare al reclamantului

(CEDH dec. din 5 aprilie 2001, Erich Priebke vs Italia, 13 aprilie 2006 Vaturi vs

France).

Din analiza materialelor cauzei se conchide, că la examinarea cauzei instanțele

judecătorești inferioare au respectat drepturile fundamentale ale inculpatului, expuse

supra, iar hotărârile instanțelor corespund atât jurisprudenței CtEDO, cât și cadrului

legal intern pertinent speței la acest capitol, deoarece inculpatului i-au fost aduse la

cunoștință toate probele administrate de partea acuzării, fiindu-i acordat timpul necesar

pentru pregătirea apărării sale, inclusiv și de a acumula probe de natură să dovedească

netemeinicia afirmațiilor acuzării, cât și posibilitatea reală de a formula întrebări și de

a primi răspunsuri de la partea vătămată, însă de la care efectuare inculpatul a renunțat

în mod benevol la etapa de urmărire penală, deși în aceiași zi, preventiv a acceptat să

fie audiat și a dat declarații în calitate de bănuit.

În acest sens, completul de judecată reține, că potrivit deciziei nr. 68g/2016 din

14 iunie 2016, Curtea Constituțională a menționat că principiul contradictorialității,

garantat de art. 24 Cod de procedură penală, implică și concursul instanței de judecată,

aliniatul (4) stabilind, că: „Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea

acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare”, însă

legiuitorul prin sintagma „ajutor” a accentuat principiul participării active a părților la

proces, principiu care prin substanța sa este contrar atitudinii pasive a părților la proces,

și plasării obligațiilor acestora în seama părții adverse sau a instanței de judecată.

10

Totodată, Curtea a reținut, că normele procesual-penale enunțate creează un echilibru

just în partea ce ține de respectarea principiului contradictorialității, sub aspectul

exercitării drepturilor și obligațiilor fiecărei părți a procesului, în funcție de calitatea

procesuală a persoanei. Astfel, principiul contradictorialității vine să asigure

participarea activă la proces, atât din partea acuzării, cât și din partea apărării, în

special, în partea ce ține de procesul de administrare a probelor.

Cu referire la temeiul invocat, prevăzut în pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, precum că în speță nu sunt întrunite elementele infracțiunii imputate,

instanța de recurs îl consideră neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele

considerente.

În prim plan, sub acest aspect recursul avocatului este unul contradictoriu, lipsit

de argumente clare și suficiente din care se rezulte propunerea recurentului privind

hotărârea solicitată, or potrivit textului recursului declarat avocatul atacă decizia și

sentința invocând neîntrunirea elementelor infracțiunii, pe când în partea rezolutivă a

acestuia solicită achitarea inculpatului pe motiv al inexistenței faptei infracțiunii.

Astfel, invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o

motivare corespunzătoare, nu face obiect de examinare în procedura de recurs, având

în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța nu

se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii. Adică completarea cererilor de recurs cu argumente de drept, care cu

desăvârșire lipsesc aici, și care ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului

contradictorialității ce guvernează întregul proces penal.

În acest sens se menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute

de norma penală. Instanța de recurs reține, că acest temei include cazurile când nu a

fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Nica Valeriu a fost recunoscut

vinovat de către prima instanță de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1)

Cod penal, însă în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală procesul penal în privința acestuia a fost încetat, soluție menținută

de către instanța de apel, care a constatat că, prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului de

săvârșirea infracțiunii imputate.

Analizând decizia atacată, instanța de recurs consideră, că instanța de apel legal

și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, în sensul expus supra, deoarece la

judecarea apelului declarat, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, respectând prevederile art. 414 alin. (1),

11

(5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra motivelor esențiale invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4 din prezenta decizie,

soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară.

Concluzia despre vinovăția inculpatului Nica Valeriu de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 2011 alin. (1) Cod penal și faptul întrunirii elementelor constitutive

ale acesteia, a fost reținută de instanțele de fond nu doar din declarațiile părții vătămate

Nica Doina, precum invocă recurentul ci dintr-un cumul de probe administrate și

prezentate de organul de urmărire penală în conformitate cu prevederile legii

procesual-penale, cercetate și respectiv, verificate de instanțele de judecată.

Fiind constatat cu certitudine că Nica Valeriu, a comis violența în familie, acțiune

intenționată manifestată fizic și verbal, asupra părții vătămate care avea calitate de soție

a inculpatului, care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămare ușoară a integrității

corporale și a sănătății, și suferință psihică, cu cauzarea unui prejudiciu moral, fapt

probat prin: - informația „903” cu nr. 20851, conform căreia în perioada 08-

14.11.2016 Nica Doina a fost agresată de către soț, fiindu-i stabilită diagnoza traumă

cranio -cerebrală (f.d.25, vol.I), - raportul de examinare medico-legală nr. 4375 din

20.08.2009, conform căruia la examinarea cet. Dudnic (Nica) Doina, pe corpul acesteia

au fost depistate leziuni corporale sub formă de alopecie posttraumatică pe cap, cauzată

în rezultatul smulgerii părului, echimoze masive și multiple pe membre, cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unor obiecte dure contondente cu suprafața de

interacțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, ce duc la o dereglare

a sănătății de scurtă durată, calificată ca vătămare ușoară (f.d.33, vol.I), - raportul de

constatare medico-legală nr. 5701 din 11.11.2016 cu tabel fotografic, din care rezultă

că Doinei Nica, posibil în timpul și circumstanțele indicate: la 08.11.2016 a fost

agresată la domiciliu de soț, fiind lovită cu pumnii peste față, cap de mai multe ori,

lovită cu un ciocan de bucătărie din metal peste mâna stângă și genunchi bilateral, trasă

de păr ș.a, la 09.11.2016 a fost aplicat fierul de călcat fierbinte peste coapsa stângă, ce

a condiționat dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări ușoare

(f.d.58-59,60, vol.I), - raportul de expertiză medico-legală nr. 3419/D din 30.11.2016,

din care rezultă că, în rezultatul acțiunilor violente comise în perioada 07 - 08.11.2016,

lui Nica Doina i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de arsuri termice gradul I-

IV la nivelul coapsei stângi, produse în rezultatul acțiunii traumatice directe a unui

obiect contondent incandescent (fier de călcat), echimoze la nivelul feței și a

pavilionului articular pe stânga, cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp

contondent dur cu suprafață de interacțiune limitată, echimoze și excoriați multiple la

nivelul coapsei și genunchiului stâng, cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect contondent dur cu suprafața de interacțiune limitată și neregulată cu o formă

geometrică specifică, leziuni ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată,

calificate ca vătămare ușoară (f.d.72, vol.I), - rapoartele de evaluare psihologică nr.

XI-10/4 și nr. xi-10/5 din 16.11.2016 al Asociației Împotriva Violenței în Familie

„Casa Mărioarei”, a persoanei Nica Doina (f.d.16,17, vol.I), - încheierea și ordonanța

de protecție din 18.11.2016, conform cărora în privința lui Nica Valeriu au fost aplicate

12

anumite restricții în legătură cu acțiunile violente admise de către acesta față de soția

Nica Doina (f.d.18,19-22, vol. I).

Deși recurenta invocă că Nica Valeriu nu a săvârșit infracțiunea de violență în

familie, instanța de recurs a ajuns la concluzia, că instanța de apel întemeiat a conchis

că afirmațiile respective nu generează achitarea inculpatului precum s-a solicitat în

recurs, or în cursul judecării cauzei în instanțele de fond au fost analizate probe care

înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate. Astfel, instanța de recurs ajunge la concluzia, că în speță nu se

constată existența erorii de drept, prevăzută la pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală.

Mai mult ca atât, este evident că alegațiile recurentului în ce privește înscenarea

de către partea vătămată a calității ei de victima violenței în familie, în scopul

organizării plecării ei împreună cu copilul minor peste hotarele Republicii Moldova,

sunt lipsite de ori și ce suport probator, iar acțiunile părții vătămate cu privire la

plecarea împreună cu copilul minor peste hotarele țării, sunt consecința acțiunilor

prejudiciabile ale inculpatului Nica Valeriu.

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația

reținută în cauză la prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prevăzute de art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar criticele din recursul înaintate de avocatul Donica Victoria în numele

inculpatului, nu și-au găsit confirmarea, nefiind capabile să influențeze fondul soluției.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de către avocatul Donica Victoria în numele

inculpatului, cu menținerea deciziei din 06 aprilie 2022 a Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău, în cauza penală în privința lui Nica Valeriu X.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Daguța Sergiu

Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Malanciuc Ion

13