1ra-1369/2022 — art. 352-1 alin. 1 CP

1ra-1369/2022 — art. 352-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1369/2022

1-21125298-01-1ra-05092022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Țurcan Anatolie, Taplă Boris, Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Bolgar Natalia, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 12 iulie 2022, în cauza penală

în privința lui,

Pistol Petru X., născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxx s. xxx str. xxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 21.08.2021– 25.05.2022;

Instanța de apel: 17.06.2022 – 12.07.2022;

Instanța de recurs: 05.09.2022 – 27.06.2023.

A C O N S T A T A T :

urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a fost încetată cauza penală

despre acuzarea lui Pistol Petru, pe art. 3521 alin. (1) Cod penal, pe motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală în temeiul art. 60 Cod

penal.

Pistol Petru, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate,

cunoscând cu certitudine despre faptul că permisul de conducere cu nr. xxxxx, cu

categoriile admise ,,A”, ,,B” și ,,H”, eliberat la 20.10.2003 pe numele său, la 02.08.2019

a fost ridicat de către subofițerul BP Sud al INSP al IGP al MAI Necesniuc Vadim în

baza ordonanței din 02.08.2020 în procesul documentării faptului bănuielii rezonabile

de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică de către el, Pistol

Petru, având scopul de a i se elibera duplicat al permisului de conducere pe numele

său, conștientizând faptul că în cazul condamnării riscă a fi aplicată pedeapsa penală

cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, la 28.09.2019 s-a adresat cu

cerere la BÎTDCA Cimișlia, solicitând restabilirea permisului de conducere

menționat, ca rezultat pe numele lui fiind eliberat permis de conducere nr.xxxxx din

01.10.2019 cu categoriile admise ,,A”, ,,B” și ,,H”. Astfel, Pistol Petru, a făcut organului

competent declarație necorespunzătoare adevărului, în scopul producerii unor

consecințe juridice pentru sine și anume în scopul înlocuirii permisului de conducere

a vehiculelor.

1

Acțiuni încadrate în temeiul art. 3521 alin. (1) Cod penal – falsul în declarații,

adică declarația necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în

vederea producerii unor consecințe juridice, pentru sine, atunci când, potrivit legii

sau împrejurărilor, declarația servește pentru producerea acestor consecințe.

Valerian, nefiind de acord cu sentința emisă de judecătoria Cimișlia din data de 25

mai 2022, a înaintat apel prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a recunoaște vinovat pe Pistol Petru de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal, cu liberarea lui de

pedeapsă pe motivul expirării termenului de prescripție.

3.1. În motivarea apelului a indicat că deși instanța a stabilit cu certitudine

vinovăția lui Pistol Petru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod

penal, culpabilitatea lui fiind demonstrată prin probele administrate în cauza penală,

inclusiv și prin declarațiile inculpatului care a solicitat examinarea cauzei în

procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală și a fost audiat

sub jurământ, instanța de fond neîntemeiat a încetat procesul penal în privința lui.

Indică că infracțiunea încriminată lui Pistol Petru, potrivit art. 16 alin. (2) Cod

penal se clasifică drept infracțiune ușoară, or, pedeapsa maximă prevăzută de

sancțiunea normei penale imputate este 1 an închisoare.

Conform prevederilor art. 53 lit. g) din Codul penal, persoana care a săvârșit o

faptă ce conține semnele componenței de infracțiune poate fi liberată de răspundere

penală de către procuror în cadrul urmăriri penale și de către instanța de judecată la

judecarea cauzei în cazurile:...prescripției de tragere la răspundere penală. Potrivit

art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din

ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene:...2 ani de la săvârșirea unei

infracțiuni ușoare. Conform art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală, încetarea

urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.275

pct. 4) - 9) din prezentul cod. În aceeași ordine de idei, articolul 275 pct. 4) Cod de

procedură penală prevede că, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost

pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: ... a intervenit

termenul de prescripție sau amnistia.

Pornind de la prevederile normelor enunțate, consideră că aplicarea prescripției

tragerii la răspundere penală față de inculpat nu constituie temei de reabilitare a

persoanei, fapt care prezumă că inculpatul urmează a fi recunoscut vinovat de

comiterea faptei imputate, sau, ca excepție, a faptei prejudiciabile elementele căreia

au fost identificate de către instanța de judecată (în sensul recalificării acțiunilor

inculpatului în favoarea acestuia). Secțiunea 1 a Capitolului III al Titlului II al Părții

Speciale al Codului de procedură penală, identifică doar trei categorii de sentințe ce

urmează a fi adoptate de către instanțele de judecată la finalizarea examinării unei

cauze penale și anume: sentințe de condamnare (art. 389 Cod de procedură penală);

sentințe de achitare (art. 390 Cod de procedură penală); sentințe de încetare a

procesului penal (art. 391 Cod de procedură penală).

Astfel, constată că în cazul când instanța nu a pronunțat sentință de achitare a

inculpatului, unica soluție care urma a fi adoptată la finalizarea examinării cauzei

penale în cazul expirării termenului de prescripție, o reprezintă sentința de

2

condamnare, acest fapt fiind expres prevăzut la art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de

procedură penală și anume - fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere

penală în cazurile prevăzute în art. 57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă

în cazul prevăzut în art. 93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție.

Cât privește adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal pe motivul

intervenirii amnistiei, indică că aceasta nu se regăsește în conținutul art. 391 Cod de

procedură penală, or potrivit alin. (1) - Sentința de încetare a procesului penal se

adoptă dacă: 1) lipsește plângerea părții vătămate, plângerea a fost retrasă sau părțile

sau împăcat; 2) a intervenit decesul inculpatului; 3) persoana nu a atins vârsta pentru

tragere la răspundere penală; 4) există o hotărâre judecătorească definitivă asupra

aceleiași persoane pentru aceeași faptă; 5) există o hotărâre a organului de urmărire

penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi penale,

de scoatere a persoanei de sub urmărire penală sau de clasare a procesului penal; 6)

există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și

tragerea la răspundere penală; precum și 7) în cazurile prevăzute în art. 54-56 din

Codul penal.

În speță, menționează că emiterea sentinței de încetare a procesului penal pe

motivul expirării termenului de prescripție este exclusă de următoarele acte

normative: art. 389 Cod de procedură penală, unica normă procesuală care permite a

recunoaște persoana culpabilă de comiterea unei infracțiuni (art. 285 alin. (2), art. 275

pct. 4) Cod de procedură penală); art. 391 Cod de procedură penală, care stipulează

expres condițiile în care se adoptă sentința de încetare a procesului penal. În așa mod

nu poate servi temei pentru încetarea procesului penal art. 391 alin. (1) pct. 6) există

alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea

la răspundere penală, or, Codul de procedură penală prevede expres la art. 389 alin.

(4) pct. 3) emiterea unei sentințe de condamnare fără stabilirea pedepsei și cu liberarea

de pedeapsa penală în cazul expirării termenului de prescripție.

Cu referire la caz, instanța de fond a stabilit cu certitudine săvârșirea de către

inculpat a infracțiuni ce i s-a încriminat. Astfel, consideră că instanța nu era în drept

să înceteze procesul penal în privința lui Pistol Petru și urma să-l recunoască vinovat

de fapta încriminată, fără a-i stabili pedeapsa cu liberare de pedeapsa penală în

legătură cu expirarea termenului de prescripție.

În circumstanțele descrise, consideră că instanța de fond a pronunțat o sentință

neîntemeiată de încetare a procesului penal în privința inculpatului.

respins ca fiind nefondat apelul declarat de procurorul în procuratura raionului

Cimișlia, Botezatu Valerian, fiind menținută sentința judecătoriei Cimișlia sediul

central din 25 mai 2022, adoptată pe cauza penală privind învinuirea lui Pistol Petru

X, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal.

4.1. Instanța de apel a constatat că până la începerea cercetării judecătorești,

inculpatul Pistol Petru prin cerere scrisă personal a solicitat examinarea cauzei penale

în procedură simplificată, indicând că, recunoaște vina în comiterea infracțiunii

incriminate și este de acord cu încasarea juridică a faptelor incriminate. Totodată, în

cadrul ședinței de judecată, inculpatul Pistol Petru prin cerere scrisă personal a

solicitat încetarea procesului penal pe motivul intervenirii prescripției. Prin

3

încheierea protocolară din 06 mai 2022 instanța de fond a admis declarația

inculpatului Pistol Petru și a dispus judecarea cauzei penale în baza probelor

administrate la faza de urmărire penală în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală.

Colegiul a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței Judecătoriei Cimișlia,

sediul central din 25 mai 2022 este contestată cu apel de către acuzatorul de stat, în

partea ce ține de încetarea procesului penal în privința inculpatului, în acest sens, s-a

solicitat de a-1 recunoaște pe Pistol Petru vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută

de art. 3521 alin. (1) Cod penal, cu liberarea lui de pedeapsă pe motivul expirării

termenului de prescripție.

Subsecvent, instanța de apel a constatat că în speță, a intervenit prescripția

răspunderii penale, sau pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 3521 alin. (1)

Cod penal, legea prevede pedeapsă sub formă de închisoare de până la 1 an.

Respectiv, infracțiunea prevăzută de art. 3521 alin. (1) Cod penal, fiind raportată

la art. 16 din Codul penal, se va considera o infracțiune ușoară. Conform prevederilor

art. 60 alin. (1) lit. a) din Codul penal, termenul de prescripție este de 2 ani de la

săvârșirea unei infracțiuni ușoare.

Totodată, Colegiul concluzionează că instanța de fond legal a dispus încetarea

procesului penal în privința inculpatului Pistol Petru, pe art. 3521 alin. (1) Cod penal,

pe motivul expirării termenului de prescripție. Or, prescripția răspunderii penale

constă în stingerea dreptului statului de a pedepsi și a obligațiunii infractorului de a

suporta consecințele faptei sale, după trecerea unui anumit interval de timp prevăzut

de lege de la data săvârșirii infracțiunii, indiferent dacă aceasta a fost sau nu

descoperită ori infractorul – identificat.

S-a menționat că prin prevederile art. 60 Cod penal, sunt stabilite trei condiții

cumulative, care se referă la aplicarea prescripției răspunderii penale: a) expirarea

termenelor indicate în lege; b) pe parcursul termenelor indicate în lege nu se va

săvârși o infracțiune de o anumită gravitate; c) persoana să nu se sustragă de la

urmărirea penală. În funcție de gravitatea infracțiunii săvârșite, determinată prin

natura și specia pedepsei ce poate fi aplicată pentru comiterea acesteia, legea

stabilește următoarele 5 tipuri de prescripție: doi ani; cinci ani; cincisprezece ani;

douăzeci de ani; douăzeci și cinci de ani. Aceasta înseamnă că, data începerii curgerii

termenului de prescripție este ziua săvârșirii infracțiunii. Or, potrivit art. 60 alin. (1),

lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii

infracțiunii au expirat 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare: în speță,

infracțiunea a fost comisă la data de 28 septembrie 2019.

În corespundere cu art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, procesul

penal încetează dacă există circumstanțele care exclud sau condiționează tragerea la

răspundere penală. În acest context este de menționat că, potrivit pct. 4) al art. 275 din

Codul de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost

pornită, nu poate fi efectuată,și va fi încetată în cazurile în care a intervenit termenul

de prescripție sau amnistia.

Astfel, Colegiul a apreciat critic argumentele apelantului referitor la faptul că

”aplicarea prescripției tragerii la răspundere penală față de inculpat nu constituie

temei de reabilitare a persoanei, fapt care prezumă că inculpatul urmează a fi

recunoscut vinovat de comiterea faptei imputate, sau, ca excepție, a faptei

4

prejudiciabile elementele căreia au fost identificate de către instanța de judecată (în

sensul recalificării acțiunilor inculpatului în favoarea acestuia)”, or, potrivit

prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare

se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile

prevăzute în art. 57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut

în art. 93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție. Pe cât prevederile

art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în mod expres descrie cazurile în care se

încetează procesul penal, și anume, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se

constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct.5) –9), 285 alin.(2), precum și

în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată,

încetează procesul penal în cauza respectivă.

S-a indicat că instanța de fond este obligată să ia în considerare cererea

inculpatului de încetare a procesului penal, după care, în camera de deliberare, va

emite o sentință de încetare a procesului penal.

Procuratura UTA Găgăuzia, Bolgar Natalia, prin care invocând incidența pct. 6) a

dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, a solicitat casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 12 iulie 2022, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a recunoaște vinovat pe Pistol Petru în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3521 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de

răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

5.1. În motivarea recursului ordinar, indică că instanța de apel a criticat

argumentele procurorului și, la adoptarea deciziei, a făcut referire la prevederile art.

391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penal, potrivit căruia procesului penal se

încetează dacă există alte circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la

răspundere penală. În acest context este de menționat că, potrivit pct. 4) al art. 275 din

Codul de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost

pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care a intervenit termenul

de prescripție sau amnistia.

Ignorând faptul că primă instanță a efectuat cercetarea judecătorească,

examinând probele prezentate de acuzatorul de stat, și anume: ordonanță de începere

a urmăririi penale din 20.01.2021, demers de la Agenția Servicii Publice, copia

sentinței Judecătoriei Cimișlia nr.1-214/19, cererea lui Pistol Petru, copia permisului

de conducere și alte documente.

În circumstanțele menționate, adică la examinarea materialelor cauzei și

stabilirea vinovăției inculpatului, prima instanță urma să se conducă de cerințele art.

389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penal, adică să pronunțe în privința lui Pistol

Petru, sentință de condamnare - fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere

penală în cazurile prevăzute în art. 57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă

în cazul prevăzut în art. 93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție.

Astfel, respingând apelul procurorului, Colegiul în descriptivul deciziei din 12

iulie 2022 nu a indicat temeiurile legale pe care se bazează decizia adoptată, în

legătură cu care fapt, decizia urmează a fi anulată cu dispunerea rejudecării cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, fără agravarea situația condamnatului.

5

Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia că, recursul declarat urmează a fi

admis din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-

a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunța

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia, or, instanța de recurs

verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală indică că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță, procurorul

își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiul pentru recurs prevăzut la

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și apel atunci când ”…hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția...”.

Analizând argumentele fixate în recursul ordinar, în raport cu materialele

dosarului, Colegiul penal lărgit constată că decizia instanței de apel urmează a fi

desființată total pe motivele invocate în recurs, or, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs, aceasta este în drept să-l admită, cu

casarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Asupra celor constatate supra, Colegiul reține că, potrivit actelor judecătorești,

prima instanță a hotărât încetarea cauzei penale despre acuzarea lui Pistol Petru pe

art. 3521 alin. (1) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere

la răspundere penală, în temeiul art. 60 Cod penal.

Fiind sesizată cu apel de către acuzare, instanța de apel a menținut sentința

primei instanțe fără modificări.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a făcut referire la art. 275 pct. 5)-9) Cod

de procedură penală, art. 285 alin.(1) pct. 1), 2), 4), 5) Cod de procedură penală, art.

332 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, coroborate cu art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Analizând lucrările cauzei penale, Colegiul penal lărgit constată că în ședința de

judecată preliminară, inculpatul Pistol Petru personal, prin înscris autentic a depus

cereri privind încetarea procesului penal în temeiul intervenirii termenului de

prescripție (f.d. 133) și de examinare a cauzei penale în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 132).

6

Fiind dispusă examinarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, prima instanță a

purces la cercetarea judecătorească, audiind în sensul dat inculpatul (f.d. 136).

Colegiul penal lărgit consideră necesar a puncta că soluția instanței de fond,

menținută fără modificări de către instanța de apel, contravin normelor penale și celor

de procedură penală precum și practicii judiciare constante, deoarece judecând cauza,

instanțele eronat au dispus încetarea cauzei penale despre acuzarea lui Pistol Petru

pe art. 3521 alin. (1) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

Din, consecutivitatea prescripțiilor din art. 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin.

(1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin. (1), (3) și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct.

1), 2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, atestă clar și concludent

că încetarea procesului penal în cazul prescripției poate fi dispusă doar de prima

instanță, și doar la faza ședinței preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin.

(1), 332 alin. (1) Cod de procedură penală).

Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)

Cod de procedură penală), prima instanță și instanța de apel (art. 413 al. (1), art. 415

al. (1) pct. 2), 419 Cod de procedură penală), hotărăsc asupra învinuirii înaintate

inculpatului și intervenirea termenului de prescripție doar prin adoptarea sentinței

sau deciziei de condamnare, când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a

fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar în

dispozitiv - cu constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de legea penală, cu liberarea de pedeapsă în temeiul expirării termenului

de prescripție. (art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 3), 394, 395 Cod de procedură penală).

În speță, aceste prescripții de drept nu au fost întocmai respectate de către

instanțele de fond, or, deși, inculpatul și-a dat acordul la încetarea procesului penal

în temeiul intervenirii prescripției tragerii la răspunderea penală, la materialele cauzei

fiind anexat un asemenea act, instanța de fond a examinat cauza penală în procedură

simplificată și nu a finalizat cauza prin pronunțarea unei sentințe de încetare în

ședință preliminară.

În situația din speță, instanța de fond acceptând examinarea cauzei în procedură

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, nu mai era în drept de a

omite etape din cercetarea judecătorească propriu zisă. Sau prin procesul-verbal al

ședinței de judecată din 06.05.2022 se constată că instanța a purces la etapa

dezbaterilor judiciare, fără examinarea probelor, abordare ce contravine prevederilor

art. 391 și 394 Cod de procedură penală.

O altă eroare de drept admisă de instanțele de fond se referă la faptul că nu a

fost acordată deplină eficientă prevederilor legale transpuse în dispoziția art. 101 Cod

de procedură penală.

În lumina practicii CtEDO, o hotărâre motivată, în sensul legislației naționale

pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele de fapt și

de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției, precum și cele

pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza probatoriului

administrat în cauză. Totodată, urmează a se reține că obligația instanței de a-și

motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces

7

echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării

art. 6 CoEDO, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (hotărârea CtEDO Suominen versus Finlanda din 01

iulie 2003).

Potrivit art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă administrată de părți

trebuie să fie verificată și apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor și că nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de

urmărire penală sau instanța de judecată.

Colegiul specifică că, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este

important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea

probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa

apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate

pentru toate părțile la proces, or în decizia instanței de apel lipsește cu desăvârșire

analiza și aprecierea probelor.

La caz, cu referire la învinuirea adusă în baza art. 3521 alin. (2) Cod penal,

instanța de fond nu a făcut o coroborare între probele administrate, ci au fost doar

enunțate probele, enumerându-le consecutiv, fără a fi indicat ce circumstanțe acestea

confirmă, iar statuările menținute și de instanța de apel nu pot fi considerate că

corespunzând exigențelor CoEDO.

Așadar, Colegiul penal lărgit specifică că, pentru corectitudinea judecării

prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în

dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale

procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea

procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, or în hotărârile instanțelor de

fond și de apel lipsește cu desăvârșire analiza și aprecierea probelor din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, în ansamblu, prin

coroborare, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Omisiunea instanțelor ce judecă fondul de a face o analiză a probatoriului

administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe în parte, este cu

certitudine o lacună care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la această

etapă a procedurilor urmând a fi înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea

cauzei.

În continuare, Colegiul penal lărgit ține să consemneze că găsește întemeiate

criticele titularului dreptului de recurs în partea ce ține de insuficiența motivării

deciziei adoptate de instanța de apel.

Astfel, lecturând textul deciziei, se constată că instanța de apel a dat răspuns la

argumentele apelantului prin fraze de ordin general, argumente neconcrete și nefiind

întemeiate legal.

În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie

fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat,

deoarece în viziunea apelantului, aceste motive ar putea răsturna soluția adoptată de

prima instanță și afecta temeinicia hotărârii, cu atât mai mult că, în lumina

jurisprudenței CtEDO, deși instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor

de respingere a fiecărui argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija versus Spania),

8

acestea nu sunt scutite de obligația de a examina în modul corespunzător principalele

motive invocate și de a le da un răspuns (hotărârea Moreira Ferreira versus Portugalia).

Astfel, a avut loc o încălcare esențială a legii procesuale penale, fiind prezentă eroarea

de drept stipulată la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, întrucât, în

urma examinării coroborate a materialului cauzei, rezultă un viciu juridic la stabilirea

temeiurilor de fapt și de drept.

Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele invocate în

prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate, să le dea o apreciere

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, ținând cont de temeiurile casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile

admise cu referire la cerințele apelantului și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, Bolgar Natalia, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat din 12 iulie 2022, în cauza penală în privința lui Pistol Petru X. și dispune

rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 20 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

9