1ra-1411/2022 — Art. 186 alin.5, 186 alin.4, 186 alin. 5, 186 alin. 4 CP Art. 186 alin.5, 186 alin.4, 186 alin. 5, 186 alin. 4 CP Art. 186 alin.5, 186 alin.4 CP Art. 186 alin. 4 CP Art. 186 alin. 4 CP

1ra-1411/2022 — Art. 186 alin.5, 186 alin.4, 186 alin. 5, 186 alin. 4 CP Art. 186 alin.5, 186 alin.4, 186 alin. 5, 186 alin. 4 CP Art. 186 alin.5, 186 alin.4 CP Art. 186 alin. 4 CP Art. 186 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1411/2022

1-17047736-01-1ra-12092022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

05 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Țurcan Anatolie și Talpă Boris,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, de către avocatul

Uncu Natalia în numele inculpatului Perju Viorel și de către avocatul Chiriac Stela în

numele inculpatului Ixari Maxim, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Drochia, sediul Rîșcani din 29 decembrie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 7 iunie 2022, în cauza penală în privința lui

Perju Viorel XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX

Lisu Vadim XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX

Cebotari Ilia XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX

Ixari Maxim XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX

Railean Sergiu XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 18.12.2020 − 29.12.2021;

Instanța de apel: 21.01.2022 − 07.06.2022;

Instanța de recurs: 12.09.2022 − 05.07.2023.

1

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Perju Viorel XXXXX, a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute la:

- art. 186 alin. (5) Cod penal (episodul de furt de la Climauțan Maric) și în baza acestei

legi, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani;

- art. 186 alin. (4) Cod penal (episodul de furt de la Pîntea Eleonora) și în baza acestei

legi, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani;

- art. 186 alin. (5) Cod penal (episodul de furt de la Donțu Ina) și în baza acestei legi, i

s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani;

- art. 186 alin. (4) Cod penal (episodul de furt de la Vascauțan Veaceslav) și în baza

acestei legi, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Perju Viorel i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub în formă de

închisoare pe un termen de 18 (optsprezece) ani.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa numită, prin cumul de sentințe, s-a

adăugat, parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 30.07.2020, cu numirea pedepsei

definitive sub formă de închisoare pe un termen de 20 (douăzeci) ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de circulația drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor lor pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei

închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

Lisu Vadim XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute la:

- art. 186 alin. (5) Cod penal (episodul de furt de la Climauțan Maric) și în baza acestei

legi, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani;

- art. 186 alin. (4) Cod penal (episodul de furt de la Pîntea Eleonora) și în baza acestei

legi, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani,

- art. 186 alin. (5) Cod penal (episodul de furt de la Donțu Ina) și în baza acestei legi, i

s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani;

- art. 186 alin. (4) Cod penal (episodul de furt de la Vascauțan Veaceslav) și în baza

acestei legi, s i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Lisu Vadim i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub în formă de

2

închisoare pe un termen de 18 (optsprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Cebotari Ilia XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea

infracțiunilor prevăzute la:

- art.186 alin. (5) Cod penal (episodul de furt de la Donțu Ina) și în baza acestei legi, i

s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani;

- art. 186 alin. (4) Cod penal (episodul de furt de la Vascauțan Veaceslav) și în baza

acestei legi, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani;

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Cebotari Ilia i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub în formă de

închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de

tip semiînchis.

Ixari Maxim XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (4) Cod penal (episodul de furt de la Vascauțan

Veaceslav) și în baza acestei legi, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 5 (cinci) ani.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial de sentințe, s-a adăugat,

parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite

prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central din 09.01.2020, cu numirea pedepsei

definitive sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani 3 (trei) luni, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis.

Railean Sergiu XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 186 alin.(4) Cod penal (episodul de furt de la Vascauțan

Veaceslav) și în baza acestei legi, s-a stabilit acestuia pedeapsa în formă de închisoare pe

un termen de 7 (șapte) ani 6 (șase) luni.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Climauțan Maric a fost admisă

parțial, și s-a dispus încasarea în mod solidar, de la inculpații Perju Viorel și Lisu Vadim

în beneficiul părții vătămate Climauțan Maric prejudiciul material în mărime de 735 527

(șapte sute treizeci și cinci mii cinci sute douăzeci și șapte) lei și prejudiciul moral în

mărime de 2 000 (două mii) lei.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Pîntea Eleonora a fost admisă

integral și s-a dispus încasarea în mod solidar, de la inculpații Perju Viorel și Lisu Vadim

în beneficiul părții vătămate Pîntea Eleonora, prejudiciul material în mărime de 137200

(una sută treizeci și șapte mii două sute) lei.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Donțu Ina a fost admisă integral

și s-a dispus încasarea în mod solidar, de la inculpații Perju Viorel, Lisu Vadim și

Cebotari Ilia în beneficiul părții vătămate Donțu Ina, prejudiciul material în mărime de

318 800 (trei sute optsprezece mii opt sute) lei.

3

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Vascauțan Veaceslav a fost

admisă integral și s-a dispus încasarea în mod solidar, de la inculpații Perju Viorel, Lisu

Vadim, Cebotari Ilia, Ixari Maxim și Railean Sergiu în beneficiul părții vătămate

Vascauțan Veaceslav, prejudiciul material în mărime de 114 050 (una sută paisprezece

mii cincizeci) lei.

Solicitarea procurorului privind încasarea în mod solidar de la inculpați în

beneficiul statului suma de 26 720 (douăzeci și șase mii șapte sute douăzeci) lei cu titlu

de cheltuieli judiciare a fost admisă integral, și s-a dispus încasarea sumei date, în mod

solidar din contul inculpaților Perju Viorel, Lisu Vadim, Ixari Maxim, Cebotari Ilia și

Railean Sergiu în beneficiul statului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a constatat că

Perju Viorel, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând

de comun acord cu Lisu Vadim XXXXX, la data de 09.01.2017, sărind peste gard, au

pătruns în gospodăria lui Climauțan Maric XXXXX, a.n. XXXXX, situată în or. Drochia,

str. D. Cantemir 41 și prin forțarea geamului din spate, au pătruns în casa de locuit, de

unde din mai multe odăi ale casei au sustras bunuri materiale în sumă totală de 735

527,61 lei, cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de

mari.

Tot el, în perioada de timp 27.02.2017 - 04.03.2017, având scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, acționând de comun acord cu Lisu Vadim XXXXX, s-

au deplasat în s. Chetrosu, r-nul Drochia, și știind cu certitudine că proprietarii

gospodăriei sunt plecați peste hotarele țării, prin metoda potrivirii cheii ușii de la

intrare, au pătruns în casa de locuit a lui Pîntea Eleonora XXXXX, a.n. XXXXX, din s.

Chetrosu, r-nul Drochia, de unde au sustras în mod tainic bunuri materiale în sumă

totală de 181 200 lei, cauzându-i proprietarului o daună materială în proporții mari.

Tot el, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane, acționând de

comun acord cu Lisu Vadim XXXXX, Cibotari Ilia XXXXX, în noaptea de 19.04.2017 spre

20.04.2017, a pătruns în casa lui Donțu Ina XXXXX a.n. XXXXX, situată în s. Miciurin, r-nul

Drochia de unde pe ascuns au sustras bunuri materiale în sumă totală de 318 800 lei

cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot el, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane, acționând

de comun acord cu Lisu Vadim XXXXX, minorul Ixari Maxim XXXXX a.n. XXXXX,

Cebotari Ilia XXXXX, și Railean Sergiu XXXXX, la 23.04.2017 în perioada de timp de la

ora 8.30 până la ora 13.30, a condus automobilul de model Opel Vectra cu n/î Lituania

XXXXX, care aparținea lui Cebotari Ilia și s-a deplasat până la locul faptei cu acest

automobil, apoi prin forțarea ușii și ferestrei din termopan, au pătruns în casa lui

Vascauțan Veaceslav XXXXX, situată în or. XXXXX, de unde pe ascuns a sustras bani în

4

sumă de 5 500 euro, echivalentul a 114 000 lei și alte bunuri materiale, astfel cauzându-

i o daună materială în proporții mari în sumă totală de 120 050 lei.

Lisu Vadim, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,

acționând de comun acord cu Perju Viorel XXXXX, la data de 09.01.2017, sărind peste gard,

au pătruns în gospodăria lui Climauțan Maric XXXXX, a.n. XXXXX, situată în or. XXXXX

și prin forțarea geamului din spate, au pătruns în casa de locuit, de unde din mai multe

odăi ale casei au sustras bunuri materiale în sumă totală de 735 527,61 lei, cauzându-i astfel

părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot el, în perioada de timp 27.02.2017 - 04.03.2017, având scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, acționând de comun acord cu Perju Viorel XXXXX, s-

au deplasat în s. Chetrosu, r-ul Drochia și știind cu certitudine că proprietarii

gospodăriei sunt plecați peste hotare țării, prin metoda potrivirii cheii ușii de la intrare,

au pătruns în casa de locuit a lui Pîntea Eleonora XXXXX, a.n. XXXXX, din s. Chetrosu,

r-ul Drochia, de unde a sustras în mod tainic bunuri materiale în sumă totală de 181 200

lei, cauzându-i proprietarului o daună materială în proporții mari.

Tot el, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane, acționând

de comun acord cu Perju Viorel XXXXX, Cibotari Ilia XXXXX, în noaptea de 19.04.2017

spre 20.04.2017, a pătruns în casa lui Donțu Ina XXXXX a.n. XXXXX situată în s. Miciurin

r-nul Drochia de unde pe ascuns au sustras bunuri materiale în sumă totală de 318 800

lei cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari.

Tot el, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane, acționând

de comun acord cu Perju Viorel XXXXX, minorul Ixari Maxim XXXXX a.n. XXXXX,

Cibotari Ilia XXXXX și Railean Sergiu XXXXX, la 23.04.2017 în perioada de timp de la

ora 8.30 până la ora 13.30, a condus automobilul de model Opel Vectra cu n/î Lituania

XXXXX, care aparținea lui Cebotari Ilia și s-a deplasat până la locul faptei cu acest

automobil, apoi prin forțarea ușii și ferestrei din termopan, au pătruns în casa lui

Vascauțan Veaceslav XXXXX, situată în or. XXXXX, de unde pe ascuns a sustras bani în

sumă de 5 500 euro, echivalentul a 114 000 lei și alte bunuri materiale, astfel cauzându-

i o daună materială în proporții mari în sumă totală de 120 050 lei.

Cebotari Ilia, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane,

acționând de comun acord cu Lisu Vadim XXXXX și Perju Viorel XXXXX, în noaptea de

19.04.2017 spre 20.04.2017, a pătruns în casa lui Donțu Ina XXXXX a.n. XXXXX situată în

s. Miciurin r-nul Drochia de unde pe ascuns au sustras bunuri materiale în sumă totală

de 318 800 lei cauzându-i astfel părții vătămate o daună materială în proporții deosebit

de mari.

Tot el, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane, actionând

de comun acord cu Lisu Vadim XXXXX, minorul Ixari Maxim XXXXX a.n. XXXXX, Perju

Viorel XXXXX și Railean Sergiu XXXXX, la 23.04.2017 în perioada de timp de la ora 8.30

5

până la ora 13.30, cu automobilul de model Opel Vectra cu n/î Lituania XXXXX, care

aparținea lui Cebotari Ilia, s-a deplasat până la locul faptei cu acest automobil, apoi prin

forțarea ușii și ferestrei din termopan, au pătruns în casa lui Vascauțan Veaceslav

XXXXX, situată în or. XXXXX, de unde pe ascuns a sustras bani în sumă de 5 500 euro,

echivalentul a 114 000 lei și alte bunuri materiale, astfel cauzându-i o daună materială

în proporții mari în sumă totală de 120 050 lei.

Ixari Maxim, acționând împreună cu cu Lisu Vadim XXXXX, Cibotari Ilia XXXXX,

Perju Viorel XXXXX și Railean Sergiu XXXXX, având intenția de a sustrage pe ascuns

bunurile altei persoane, la 23.04.2017 în perioada de timp de la ora 8.30 până la ora 13.30,

s-a deplasat cu automobilul de model Opel cu n/î Lituania XXXXX și a pătruns în casa

lui Vascauțan Veaceslav XXXXX, situată în or. XXXXX, prin forțarea ușii și ferestrei din

termopan, de unde pe ascuns a sustras bani în sumă de 5 500 euro, echivalentul a 114

000 lei și alte bunuri materiale, astfel cauzându-i o daună materială în proporții mari în

sumă totală de 120 050 lei.

Railean Sergiu, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane,

actionând de comun acord cu Lisu Vadim XXXXX, minorul Ixari Maxim XXXXX a.n.

XXXXX, Cibotari Ilia XXXXX, Perju Viorel XXXXX la 23.04.2017 în perioada de timp de

la ora 8.30 până la ora 13.30, s-au deplasat cu automobilul de model Opel Vectra cu n/î

Lituania XXXXX, care aparținea lui Cebotari Ilia până la locul faptei, apoi prin forțarea

ușii și ferestrei din termopan, au pătruns în casa lui Vascauțan Veaceslav XXXXX, situată

în or. XXXXX, de unde pe ascuns a sustras bani în sumă de 5 500 euro, echivalentul a

114 000 lei și alte bunuri materiale, astfel cauzându-i o daună materială în proporții mari

în sumă totală de 120 050 lei.

- avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Perju Viorel, care a solicitat

casarea acesteia pe capătul de condamnare a lui Perju Viorel în baza art. art. 186 alin. (4);

186 alin. (4); 186 alin. (5); 186 alin. (5) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea lui

Perju Viorel pe toate capetele de acuzare, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de

către Perju Viorel. Concomitent, apărarea a solicitat și respingerea acțiunilor civile

înaintate de părțile vătămate Climăuțan Maric, Pîntea Elionora, Donțu Ina și Vascauțan

Veaceslav ca neîntemeiate.

În motivarea cerințelor solicitate în apel, a menționat că instanța de fond nu a luat

în considerație că în timpul cercetării judecătorești a acestei cauze penale, ce ține de

condamnarea lui Perju Viorel, pe toate capetele de acuzare, nici o parte vătămată sau

martori nu au indicat că Perju Viorel ar fi pătruns în aceste gospodării sau ar fi văzut că

ar fi pătruns în gospodăriile părților vătămate.

Concomitent, din procesele verbale de cercetare la fața locului a gospodăriilor

6

părților vătămate, de unde au fost săvârșite aceste furturi, nu au fost depistate careva

urme lăsate de inculpatul Perju Viorel. La fel, din declarațiile inculpatului Perju Viorel,

date în cadrul urmăririi penale, se menționează faptul că bunurile predate benevol de

Perju Viorel au fost donate de Lisu Vadim, iar Perju Viorel nu a cunoscut despre

proveniența acestor bunuri, versiune confirmată de martorul Popușoi Ilia în instanța de

judecată.

În viziunea apelantei, acuzatorul de stat nu a administrat careva probe

concludente, pertinente, directe care să confirme că Perju Viorel ar fi săvârșit aceste

infracțiuni împreună cu inculpații Lisu Vadim, Cebotari Ilia, Ixari Maxim Victor și

Railean Sergiu.

Totodată s-a invocat că acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Climauțan

Maric, Pîntea Eleonora, Donțu Ina și Vascauțan Veaceslav, împotriva inculpatului Perju

Viorel urmează a fi respinse ca neîntemeiate, din motivul că nu este demonstrat faptul

că inculpatul Perju Viorel ar fi săvârșit aceste infracțiuni grave. Valorile bunurilor

sustrase și indicate în acțiunile civile înaintate de părțile vătămate, le consideră

exagerate și necorespunzătoare realității. Or, părțile vătămate nu au prezentat nici o

probă ce vizează procurarea și costul bunurilor sustrase (bonuri de plată), iar de către

organul de urmărire penală nu a fost dispuse careva expertize merceologice privind

costul acestor bunuri sustrase din gospodăriile părților vătămate;

- avocatul Vangheli Vitalie în numele inculpatului Railean Sergiu, care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Railean Sergiu să fie achitat din motivul lipsei

elementelor infracțiunii, iar acțiunea civilă a părții vătămate și cheltuielile solicitate de

către procuror să fie respinse.

În argumentarea apelului a indicat că, învinuirea formulată nu a fost confirmată

cu probe în ședința de judecată. Nici un inculpat, martor nu a declarat că Railean Sergiu

a participat la sustragerea bunurilor materiale din casa lui Vascauțan Veaceslav.

Inculpatul nu a fost identificat nici prin probele video examinate în instanța de judecată.

A mai susținut că, examinarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului, care a fost

anunțat în căutare formal de către instanța de judecată. Or acesta aflându-se în mun.

Chișinău, de mai multe ori a informat instanța că nu poate să se prezinte la ședințele de

judecată din cauza problemelor financiare.

Totodată, inculpatul fiind audiat la urmărirea penală în calitate de învinuit, nu a

recunoscut vinovăția și a declarat că este cunoscut numai cu Lisu V. și Ixari M. Cu Ixari

M. a făcut cunoștință prin intermediul lui Lisu V. pe data de 17.04.2017 în or. Drochia.

Careva activități comune cu ultimii nu a avut. Cu inculpații Perju V. și Cibotari I. nu este

cunoscut. Pe data de 23.04.2017 s-a aflat în s. Sofia, r-nul Rîșcani de la ora 09:30 până la

11:30, după ce a urcat într-o mașină de ocazie, deplasându-se spre mun. Bălți a coborât

7

la intrarea în s. Grinăuți, r-nul Rîșcani și de acolo a urcat în rutiera care venea dinspre

Drochia și a ajuns în mun. Chișinău aproximativ la ora 14:00. În Chișinău s-a întâlnit cu

vecinul Bîlici Andrian. Cu Lisu V. și Ixari M. nu s-a întâlnit în acea zi;

- avocatul Rusu Victor în numele inculpatului Cebotari Ilia, care a solicitat

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea inculpatului Cebotari Ilia pe toate

capetele de acuzare.

În motivarea cererii de apel a invocat că, condamnarea lui Cebotari Ilia în baza

art. 186 alin. (4) și 186 alin. (5) Cod penal este incorectă, la materialele dosarului lipesc

careva date autentice cu privire la prețurile libere pe piață a bunurilor sustrase.

Totodată, reieșind din prevederile art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală,

concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe

presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile

prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Astfel, a relevat că în lipsa datelor obiective privind valoarea bunurilor sustrase,

valoarea lor este 0 (zero), respectiv lipsește obiectul material al sustragerii. Ce ține de

sumele bănești, consideră că nu a fost prezentată nici o probă care ar confirma existența

acestora și că în principiu, nu s-a adus nici o probă care ar confirma faptul că Cebotari

Ilia a pătruns în domiciliile din speță, și cu atât mai mult a sustras ceva din ele;

- avocatul Cucoș Vitalie în numele inculpatului Ixari Maxim, care a silicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Ixari

Maxim să fie achitat de sub învinuirea înaintată, afirmând că prima instanță neîntemeiat,

în lipsa unor probe, a ajuns la concluzia despre vinovăția lui Ixari Maxim în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (4) Cod penal și ilegal l-a condamnat.

Astfel că, în ședința de judecată inculpatul Ixari Maxim nu și-a recunoscut vina și

a declarat că în ziua când a fost săvârșit furtul s-a aflat acasă, iar în jurul orelor 10:00 a

mers cu rudele la cimitir, în gospodărie la Vascauțan V. nu a fost și pe înregistrarea video

vizionată în ședința de judecată nu este el, pe Railean Sergiu, Perju Viorel și Cibotari Ilia

anterior nici nu i-a cunoscut.

Prima instanță, în partea ce ține de vinovăția lui Ixari Maxim face trimitere doar

la o singură probă - declarațiile martorului Dioneac Dumitru, care l-ar fi recunoscut pe

inculpatul Ixari Maxim în înregistrările video ridicate de lângă casa lui Vascauțan

Veaceslav, chiar dacă acesta era cu cagulă pe cap. L-a recunoscut după mers,

comportament, corpolență slabă și statură joasă. Însă consideră că, aceste declarații în

lipsa altor probe urmează a fi apreciate critic deoarece Dioneac Dumitru, fiind angajat

al poliției și persoană care a fost antrenată în descoperirea furtului, nu poate fi obiectiv

în cazul dat.

Mai mult de atât, în urma reproducerii în ședința de judecată a înregistrării video,

8

s-a constatat că este imposibil de identificat persoanele din imagine. Fiind posibil doar

de presupus că este una sau altă persoană. Chiar dacă era posibil de identificat în această

înregistrare pe Ixari Maxim, aceasta nu ar fi o dovadă că el a pătruns la cineva în

gospodărie și a sustras careva bunuri. Toate aceste presupuneri nu sunt suficiente

pentru a concluziona că Ixari Maxim, împreună cu alte persoane a sustras bunuri din

locuința lui Vascauțan V.;

- apel suplimentar a declarat avocatul Violina Munteanu în numele inculpatului

Lisu Vadim, prin acare a solicitat casarea parțială a sentinței, în latura pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatului Lisu Vadim să-i fie aplicată o pedeapsa mai blândă.

În argumentarea cerințelor formulate a invocat că prin sentința contestată,

instanța nu a respectat nomele legale privind individualizarea pedepsei. Astfel că,

pedeapsa stabilită de către instanța de fond, pentru săvârșirea infracțiunilor incriminate,

în prezența circumstanțelor și împrejurărilor constatate în cauza dată, nu a fost

individualizată corect, adică fără a se ține cont și de dispozițiile Părții generale a

prezentului cod și anume de prescripțiile art. 75 Cod penal. Iar acest fapt a generat

stabilirea unei pedepse prea aspre inculpatului, fiind necesar de a interveni în hotărârea

judecătorească adoptată, în sensul stabilirii unei pedepse echitabile pentru comiterea

faptelor incriminate prin actul de învinuire.

declarate au fost admise, din alte motive decât cele invocate, casată parțial sentința în

latura pedepsei, rejudecată cauza și emisă o hotărâre nouă, după cum urmează:

Stabilește lui Perju Viorel, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin.(5)

Cod penal (episodul de furt de la Climauțan Maric) pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 8 (opt) ani.

Stabilește lui Perju Viorel, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin.(4)

Cod penal (episodul de furt de la Pîntea Eleonora) pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 6 (șase) ani.

Stabilește lui Perju Viorel, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin.(5)

Cod penal (episodul de furt de la Donțu Ina) pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

8 (opt) ani.

Stabilește lui Perju Viorel, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin.(4)

Cod penal (episodul de furt de la Vascauțan Veaceslav) pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 6 (șase) ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, stabilește

lui Perju Viorel pedeapsa definitivă sub în formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită, prin cumul de sentințe, se adaugă

parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin

9

sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 30.07.2020, a-i stabili pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau

de a exercita activități legate de circulația drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor lor pe un

termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

Stabilește lui Lisu Vadim, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (5)

Cod penal (episodul de furt de la Climauțan Maric) pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 8 (opt) ani.

Stabilește lui Lisu Vadim, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. Cod

penal (episodul de furt de la Pîntea Eleonora) pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

6 (șase) ani.

Stabilește lui Lisu Vadim, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. Cod

penal (episodul de furt de la Donțu Ina) pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt)

ani.

Stabilește lui Lisu Vadim, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (4)

Cod penal (episodul de furt de la Vascauțan Veaceslav) pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 6 (șase) ani.

În baza art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a stabili lui

Lisu Vadim pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu

executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

Stabilește lui Cebotari Ilia, recunoscut vinovat pentru comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 186 alin.(5) Cod penal (episodul de furt de la Donțu Ina) pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 8 (opt) ani.

Stabilește lui Cebotari Ilia, recunoscut vinovat pentru comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 186 alin.(4) Cod penal (episodul de furt de la Vascauțan Veaceslav) pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 6 (șase) ani.

În baza art.84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a stabili lui

Cebotari Ilia pedeapsa definitivă sub în formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu

executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis

Lui Ixari Maxim, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin.(4) Cod penal

(episodul de furt de la Vascauțan Veaceslav), cu aplicarea art. 79 alin. (1), se stabilește pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani.

Conform art.84 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa stabilită, prin cumul parțial de sentințe,

de adăugat parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite

prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Central din 09.01.2020, cu stabilirea pedepsei definitive

pe un termen de 4 (patru) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei închisorii în

penitenciar de tip semiînchis.

Stabilește lui Railean Sergiu, pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin.(4)

Cod penal (episodul de furt de la Vascauțan Veaceslav) pedeapsă sub formă de închisoare pe un

10

termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, în pofida faptului că se solicită adoptarea

unei sentințe de achitare în privința inculpaților Perju Viorel, Railean Sergiu, Cebotari

Ilia și Ixari Maxim, instanța de apel a constatat că instanța de fond a stabilit corect starea

de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate din punct de vedere al

concludenței și pertinenței, iar acțiunile inculpaților Perju Viorel, Lisu Vadim, Cebotari

Ilia, Ixari Maxim și Railean Sergiu just au fost încadrate în prevederile art. 186 alin. (4)

Cod penal cu indicii de calificare: furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvîrșită de două și mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu

cauzarea de daune în proporții mari, acțiunile inculpaților Perju Viorel, Lisu Vadim și

Cebotari Ilia just au fost încadrate în prevederile art. 186 alin. (5) Cod penal cu indicii de

calificare: furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două

și mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții

deosebit de mari.

În acest sens, instanța de apel a considerat dovedită pe deplin, în afara dubiilor

rezonabile, vina inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, prin următoarele

probe administrate în cadrul urmăririi penale, cercetate în instanța de fond și verificate

prin citire în apel:

Pe episodul de la Vascauțan Veaceslav.

Declarațiile martorului Dioneac Dumitru, care a comunicat că l-a recunoscut pe

inculpatul Ixari Maxim în înregistrările video ridicate de lângă casa lui Vascauțan

Veaceslav Ion, situată în or. Drochia, str. Constantin Stamati, 23, chiar dacă Ixari Maxim

era cu cagulă pe cap, recunoscându-l după mers, comportament, corpolență slabă și statură

joasă. Astfel, Dioneac Dumitru prin aceste semne, încă la faza de urmărire penală, a exclus

altă persoană decât Ixari Maxim.

Declarațile martorului Petrușca Vlad care a declarat că, a asistat la acțiunea de

examinare a unor înregistrări video prezentate de ofițerul de urmărire penală, la

inspectoratul de poliție Drochia. Privind și examinând mai minuțios înregistrările a văzut,

că la data de 23.04.2017 la orele 9:19 min., două persoane au coborât dintr-un automobil de

model „Opel-Vectra” cu nr/în JCA 618, de culoare sur metalic. L-a recunoscut pe băiatul ce

a coborât de pe scaunul pasagerului din față, a mașinii, fiind cunoscutul fiului său Daniel,

Railean Sergiu. Până a se întâlni cu fiul său, Railean Sergiu era fără părinți a locuit la un

orfelinat, care anume nu cunoaște. Railean Sergiu a locuit în gospodăria soacrei sale Filip

Mila în s. Sofia, r-nul Drochia, aproximativ 2 ani, deoarece nu avea loc permanent de trai.

Poate spune că a făcut și reparație în gospodăria acesteia și îi este bine cunoscut chipul său.

Astfel, pe înregistrările video prezentate l-a recunoscut pe Sergiu, după înălțime,

corpolență, mers cât și gesturi. I-a atras atenție anume gestul că acesta când a coborât din

mașină și-a făcut semnul crucii, într-un mod special, pe care-l cunoștea că-l face.

11

Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.04.2017, efectuată în gospodăria lui

Vascauțan Veaceslav Ion, situată pe adresa or. Drochia, str. C. Stamati 23, unde s-a

constatat că pătrunderea în domiciliu s-a efectuat prin interiorul ușii de la primul nivel, cât

și prin geamul de la nivelul doi al casei, ambele deschise prin forțare, de la fața locului au

fost ridicate o urmă de încălțăminte ridicată de pe masa de la balconul casei, folii adezive

cu urme asemănătoare cu urmele lăsate de mănuși (f.d. 226-228, vol.IV); planșa fotografică

cu fotografiile din gospodăria lui Vascauțan Veaceslav (f.d. 229-234, vol. IV).

Raportul de expertiză trasologică nr. 34/12/2-R-486 din 27.04.2017, prin care s-a constatat

că: urma de încălțăminte de pe pelicula de culoare neagră, ridicată în cadrul cercetării la

fața locului, de pe masa care se afla la balconul casei cet. Vascauțan Veaceslav, care este

situată în or. Drochia, str. C. Stamati 23, este valabilă pentru efectuarea examenului

comparativ; - urma de încălțăminte de pe pelicula de culoare neagră, ridicată la fața locului

sus indicat și prezentată la examinare a fost creată cu încălțămintea pentru piciorul stâng

ale adidașilor, care au fost ridicate din automobilul condus de către Cebotari Ilia (f.d. 112-

119, vol. VI).

Procesul-verbal de examinare a obiectelor din 24.06.2017, a CD-ului de format DVD+R

cu înregistrările video din apropierea domiciliului lui Vascauțan Veaceslav de pe str. C.

Stamati, or. Drochia (f.d. 249-250, vol. IV). Conform înregistrărilor video, conducătorul

auto al automobilului de marca și modelul „Opel Vectra” cu nr/î JCA 618 era îmbrăcat în

scurtă de culoare roșie, scurtă în care era îmbrăcat Cebotari Ilia și care a fost prezentată în

calitate de corp delict în cadrul ședinței de judecată.

Pe episodul de la Donțu Ina.

Declarațiile părții vătămate Donțu Ina, care coroborează cu declarațiile martorului

Donea Mihail, care a depistat la domiciliul fiicei un dezastru, totul era răsturnat, a apelat

poliția și cunoaște că au dispărut bani.

Declarațiile martorului Conea Silvia care a declarat, că cunoaște că a fost sustras aurul,

cutiile aruncate goale, banii dintr-o mănușă și anume ruble rusești și suma de 1 500 lei.

Declarațiile martorului Leahu Daniel care a declarat, că în calitate de corp delict era o

sabie cu teacă, un cuțit cu husă, a primit corpul delict sigilat de la ofițerul de urmărire

penală. Leahu Daniel a mai comunicat, că pe cauza penală nr. 201720147 avocatul lui Perju

Viorel a depus o cerere de a se efectua confruntări între Perju Alexandru, Perju Olga și un

taximetrist Ilia. La data de 22.05.2017, în timpul confruntării, fiind Rabii Elena, Parasii,

Perju Viorica sora lui Perju, Dionisie Hamițchi, Leahu Daniel a intenționat de a efectua

examinarea sabiei cu teacă, din acest considerent a fost desigilată, în acel moment

persoanele care erau au comunicat că această sabie se afla la Perju Alexandru, a examinat

corpul delict, l-a atașat ca corp delict și l-a transmis în camera de păstrare a corpurilor

delicte. La întrebările formulate de către Lisu Vadim martorul Leahu Daniel a declarat, că

12

a fost dispusă expertiza trasologică și o piesă de la capătul de teacă corespunde cu cea de

la Donțu Ina.

Declarațiile martorului Dioneac Dumitru care a comunicat, că la 24.04.2017 a participat

la efectuarea percheziției în mun. Bălți la domiciliul lui Perju Viorel, de unde a fost ridicată

o spadă de culoare neagră, în urma efectuării expertizei a fost întocmit proces-verbal cu

privire la percheziție, nu ține minte dacă a fost indicată spada, ofițerul de urmărire penală

a întocmit procesul-verbal, de spadă nu ține minte amănuntele ridicării, a semnat procesul-

verbal de percheziție la ridicarea spadei menționate.

Plângerea lui Donțu Ina Mihail din 25.04.2017 (f.d. 101, vol. V).

Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.04.2017, efectuată în gospodăria lui

Donțu Ina Mihail, situată în s. Miciurin, r-nul Drochia, unde s-a constatat că pătrunderea

în domiciliu s-a efectuat prin interiorul geamului casei, acesta fiind deschis prin forțare, de

la fața locului, au fost ridicate: pe două pelicule adezive, două urme de încălțăminte de pe

pervazul din interiorul gemului forțat, 13 pelicule adezive cu urme papilare, o broască de

la ușă cu 6 chei, o porțiune de metal parte componentă a unei teci, un stativ din plastic de

culoare negru cu trei nivele pentru spade (f.d. 105-108, vol. V); planșă fotografică cu

fotografiile din gospodăria lui Donțu Ina Mihail (f.d. 109-112, vol. V).

Raportul de expertiză trasologică nr. 34/12/2-R-533 din 15.05.2017 prin care s-a constatat

că: urma de încălțăminte de pe pelicula adezivă nr.1, de culoare neagră, ridicată în cadrul

cercetării la fața locului, pe faptul furtului din casa de locuit a lui Donțu Ina Mihail a.n.

1973, care este situată în s. Miciurin, r-nul Drochia, care a avut loc la data de 19.04.2017 spre

20.04.2017 s-au reflectat atât indici de tip general, cât și indici de tip individual, prezentat

la examinare este valabilă pentru efectuarea examenului comparativ. Urma de încălțăminte

de pe pelicula adezivă nr. 2 de culoare neagră, ridicată la fața locului sus indicat, s-au

reflectat atât indici de tip general, prezentată la examinare este valabilă pentru efectuarea

examenului comparativ. Urma de încălțăminte de pe pelicula adezivă nr. 2 de culoare

neagră, ridicată la fața locului sus indicat și prezentată la examinare a fost creată cu

încălțăminte pentru piciorul drept ale adidașilor, care au fost ridicate la data de 24.04.2017

din automobilul de model ”Opel- Vectra” cu nr/î JCA 618 condus de către Cebotari Ilia.

Urma de încălțăminte copiată pe pelicula adezivă nr. 2, de culoare neagră, ridicată de la

fața locului sus indicat și tălpii încălțămintei prezentate la examinare, s-a stabilit diferența

între ele după indicii generali, ce ne permite a face concluzia că urma de încălțăminte

copiată pe pelicula adezivă nr. 2, prezentată la examinare au fost create nu de talpa

adidașilor ridicate din automobilul condus de către Cebotari Ilia. (f.d. 190-198, vol. VI).

Raportul de expertiză traseologică nr. 34/12/2-R-761 din 29.06.2017, prin care s-a

constatat că obiectul din metal, ridicat de la Donțu Ina Mihail, an. 30.10.1973, domiciliat în

s. Mciurin, r-nul Drochia, putea fi o parte component a tecii sabiei, ridicate de la cet. Perju

13

Viorel Constantin loc. a mun. Bălți. Obiectul din metal se fixează pe teacă prin incorporare

și au fost despărțite prin smulgere (f.d. 215-220, vol. VI).

Pe episodul de la Pîntea Eleonora.

Declarațiile părții vătămate Pîntea Eleonora, care coroborează cu declarațiile martorului

Rotari Tatiana, care a declarat că în anul 2017, în perioada iernii, Lisu Vadim i-a fost găzdaș

și partea vătămată nu cunoaște cum a apărut în apartamentul său aspiratorul de model

Samsung, care a fost ridicat de poliție, nu cunoaște când a apărut aspiratorul, s-a folosit de

el, dar nu cunoaște dacă era nou sau folosit.

Declarațiile martorului Josan Nina care a mers în februarie 2017 la domiciliul părții

vătămate și a depistat ușa întredeschisă la domiciliu și a telefonat lui Pîntea Eleonora și

apoi împreună cu vecinul Prisăcari Gheorghe au intrat în casă, unde au depistat că lipsesc

bunurile, ultima i-a comunicat că au fost sustrase bunurile dăruite la nunta fiicei sale și

bunurile ei.

Declarațiile martorului Tabaranu Vitalie, care în martie 2017 plecase în orașul Drochia

după cadou, intrase pe la Lisu Vadim și acesta a spus că are cadou care i-ar plăcea prietenei

lui, a mers cu el la podul de tren din orașul Drochia amplasat în direcția orașului Bălți și i-

a adus 2 genți mici pentru dame - una roșie alta albastră, pentru care achitase 500 lei, apoi

a venit poliția în vara anului 2017 la domiciliul său unde locuia cu prietena, ele erau

aproape noi, au fost ridicate după efectuarea percheziției.

Plângerea cet. Pîntea Eleonora Ion din 04.03.2017 (f.d. 178, vol. III).

Procesul-verbal de recunoaștere a obiectului ce aparținea lui Pîntea Eleonora Ion, prin care

a fost recunoscut, aspiratorul de model „Samsung Aquatic” (f.d. 196, vol. III); procesul-

verbal de recunoaștere a obiectului, prin care a fost recunoscut televizorul de model

„Samsung” (f.d. 198, vol. III); planșă fotografică (f.d. 199, vol. III); procesul-verbal de

recunoaștere a obiectului, prin care a fost recunoscut fierbătorul de cafea de model „Boch”,

(f.d. 200, vol. III); planșă fotografică (f.d. 201, vol. III); procesul-verbal de recunoaștere a

obiectului, prin care a fost recunoscut aparatul de măcinat cafea de model „Boch” (f.d. 202,

vol. III); planșă fotografică (f.d. 203, vol. III); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului,

prin care a fost recunoscut testere de model „Vitek” (f.d. 204, vol. III); planșă fotografică

(f.d. 205, vol. III); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului, prin care a fost recunoscută

blana de oaie de culoare albă (f.d. 206, vol. III); planșă fotografică (f.d. 207, vol. III);

procesul-verbal de recunoaștere a obiectului, prin care a fost recunoscută blana de capră

de culoare gri (f.d. 208, vol. III); planșă fotografică (f.d. 209, vol. III); procesul-verbal de

recunoaștere a obiectului, prin care a fost recunoscută blana de lup de culoare gri

combinată cu galben (f.d. 210, vol. III); planșă fotografică (f.d. 211, vol. III); procesul-verbal

de recunoaștere a obiectului, prin care a fost recunoscută blana de vacă culoare întunecată

combinată cu alb (f.d. 212-213, vol. III); planșă fotografică (f.d. 214, vol. III); procesul-verbal

de recunoaștere a obiectului, prin care a fost recunoscută geanta de culoare roșie (f.d. 215,

14

vol. III); planșă fotografică (f.d. 216, vol. III); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului,

prin care a fost recunoscută geanta de culoare bej combinat cu albastru (f.d. 217, vol. III);

planșă fotografică (f.d. 218, vol. III); procesul-verbal de recunoaștere a obiectului, prin care

a fost recunoscută o blană de oaie (f.d. 219, vol. III) și planșă fotografică (f.d. 220, vol. III).

Procesul-verbal de percheziție la domiciliul temporar a lui Lisu Vadim, de pe adresa or.

Drochia str. 31 August 12/2 ap.13 din 25.04.2017 unde au fost depistate și ridicate un

aspirator de model ”Samsung aquatec” cu nr. de serie SD9451 VCD 9451S38/ EV X, din

dormitorul apartamentului indicat; un telefon mobil de model ”Nokia” de culoare negru

cu gri, ce aparține lui Lisu Vadim (f.d. 8, vol. IV), planșă fotografică cu fotografiile din

domiciliul temporar a lui Lisu Vadim, (f.d. 9-10, vol. IV); procesul-verbal de ridicare din

29.04.2017 de la Bologan Sergiu Alexandru, prin care au fost ridicate două blănuri de

culoare albă, o blană de culoare cafenie combinată cu alb, asemănătoare cu cea de vacă, o

blană de lup (f.d. 13, vol. IV).

Procesul -verbal de ridicare din 19.05.2017 de la Perju Olga, prin care a fost ridicată o

blană de oaie de culoare de culoare albă (f.d. 18, vol. IV).

Procesul-verbal de ridicare din 17.05.2017 de la Tăbăranu Vitalie, prin care a fost ridicate:

o geantă de culșoare bej (lapte cu cafea) combinată cu albastru, o geantă de culoare roșie

(f.d. 25, vol. IV).

Pe episodul de la Climauțan Maric.

Declarațiile părții vătămate Climauțan Maric, care coroborează cu declarațiile

martorului Climauțan Lidia care a comunicat, că casa de pe str. Dimitrie Cantemir 41 din

orașul Drochia aparține fiului ei, Climauțan Maric care la moment locuiește în municipiul

Chișinău. În noaptea de 04.01.2017 a căzut zăpadă, fiul Climauțan Maric a telefonat-o pe

Climauțan Lidia și a întrebat-o dacă a fost la casa lui și dacă a sărit gardul, la ce i-a răspuns

că nu, atunci el i-a zis că l-a telefonat cineva și i-a comunicat că sunt urme pe zăpadă,

presupunând că cineva a sărit gardul. Împreună cu un vecin, Vicol Daniel, au mers la casă,

au descuiat poarta, se vedeau urme pe zăpadă, ușa era forțată dar nu a fost deschisă, a fost

forțat geamul din spate și era deschis, au chemat poliția și împreună au descuiat ușa și au

intrat în încăpere, în casă lucrurile din dulap erau scoase și aruncate la podea, lucrurile noi

lipseau toate, din cutii încălțămintea nouă era scoasă, din odaia mare, televizorul lipsea,

din dormitor televizorul lipsea, pe patul pliant nu erau plăpumile, în prima odaie fotoliile

erau tăiate, două ceasuri primite de fiu în calitate de cadou ei lipseau, din baie lipseau

parfumurile scumpe, lucrurile îmbrăcate nu au fost sustrase, doar cele noi au fost scoase

din cutii și luate, cunoaște că lucrurile sustrase sunt foarte scumpe, nu poate spune ce firmă

erau ceasurile, a fost sustrasă o iconiță din Grecia confecționată din argint.

Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.01.2017 efectuată în gospodăria lui

Climauțan Maric Tudor, situată în or. Drochia, str. D. Cantemir 41, unde s-a constatat că

pătrunderea în domiciliu s-a efectuat prin interiorul geamului, deschis prin forțare cu

15

obiect străin (f.d. 28-31, vol. I) planșă fotografică cu fotografiile din gospodăria lui

Climauțan Maric (f.d. 32-36, vol. I).

Procesul-verbal de recunoaștere a obiectului, prin care Climauțan Maric a recunoscut

parfumul de marca „L’HOMME Yves Saint Lurent” (f.d. 51, vol. I); planșă foto (f.d. 52, vol.

I).

Procesul-verbal de recunoaștere a obiectului, prin care Climauțan Maric a recunoscut un

maiou de culoare albastru deschis cu inițialul „Motors” (f.d. 53, vol. I), planșă fotografică

(f.d. 54, vol. I).

Procesul-verbal de recunoaștere a obiectului, prin care Climauțan Maric a recunoscut o

scurtă din piele cu blană (f.d. 55, vol. I), planșă fotografică (f.d. 56, vol. I).

În contextul probelor vizate, instanța de apel nu a constatat că organul de urmărire

penală a administrat careva probe cu încălcarea procedurii penale, prin urmare nu poate

pune la dubii veridicitatea acestor probe, or, în acest sens nu au fost prezentate probe

pertinente și concludente.

De asemenea, a relevat că starea de fapt reținută și de drept apreciată concordă cu

circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, relevate și analizate în cuprinsul

sentinței, verificate în apel.

Pe această linie de concluzie, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor,

instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor

puse la baza sentinței de condamnare.

Cât privește, afirmațiile avocatului Natalia Uncu privind nevinovăția inculpatului

Perju Viorel în comiterea faptelor penale incriminate se combat prin totalitatea de probe

pertinente, concludente, utile și veridice, cercetate în ședința de judecată și anume prin

declarațiile părților vătămate, martorilor și probele scrise cercetate în ședința de judecată.

Instanța de apel a reținut ca fiind pertinente declarațiile martorului Dioneac Dumitru, care

a declarat că la 24.04.2017 a participat la efectuarea percheziției în mun. Bălți la domiciliul

lui Perju Viorel, de unde a fost ridicată o spadă de culoare neagră și procesul verbal de

ridicare din 19.05.2017 de la Perju Olga, prin care a fost ridicată, o blană de oaie de culoare

de culoare albă (f.d. 18, vol. IV). Aceste probe coroborează între ele și demonstrează

incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii.

Subsecvent, constatând ca fiind dovedită vinovăția inculpatului Perju Viorel în cele

săvârșite, instanța de apel a apreciat argumentele avocatului Natalia Uncu formulate în

apel, că bunurile predate de Perju Viorel au fost donate de Lisu Vadim, fapt confirmat de

martorul Popșoi Ilia, ca declarative, fiind doar o expunere a inculpatului întru evitarea

răspunderii, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare, din declarațiile

martorului Popșoi Ilia nu se atestă că persoana care a venit la Perju Viorel și i-a adus două

cutii este Lisu Vadim, cu atât mai mult, că martorul nu cunoaște nici ce era în cutii.

16

Cu referire la solicitarea avocatului privind achitarea inculpatului Railean Sergiu din

motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (4) Cod penal, instanța a ținut să sublinieze că sub aspectul situației de „lipsă în

acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura

obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Argumentele apărării privind lipsa probelor ce ar confirma vinovăția inculpatului

Cebotari Ilia în faptele incriminate, cu solicitarea de achitare a inculpatului, instanța de

apel le-a respins ca neîntemeiate, or, probatoriul demonstrează indubitabil vinovăția

inculpatului Cebotari Ilia de comiterea infracțiunilor incriminate. La acest capitol instanța

a făcut referință la Raportul de expertiză trasologică nr. 34/12/2-R-486 din 27.04.2017, prin

care s-a constatat că: urma de încălțăminte de pe pelicula de culoare neagră, ridicată în

cadrul cercetării la fața locului, de pe masa, care se afla la balconul casei lui Vascauțan

Veaceslav, care este situată în or. XXXXX, este valabilă pentru efectuarea examenului

comparativ; - urma de încălțăminte de pe pelicula de culoare neagră, ridicată la fața locului

sus indicat și prezentată la examinare a fost creată cu încălțămintea pentru piciorul sting

ale adidașilor, care au fost ridicate din automobilul condus de către Cibotari Ilia (f.d. 112-

119, vol. VI). O altă probă ce demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului Cebotari Ilia

este procesul - verbal de examinare a obiectelor, din 24.06.2017, a CD-ului de format

DVD+R cu înregistrările video din apropierea domiciliului cet. Vascauțan Veaceslav de pe

str. XXXXX (f.d. 249-250, vol. IV). Conform înregistrărilor video, conducătorul auto al

automobilului de marca și modelul „Opel Vectra” cu nr/î XXXXX era îmbrăcat în scurtă de

culoare roșie, scurtă în care era îmbrăcat Cebotari Ilia și care a fost prezentată în calitate de

corp delict în cadrul ședinței de judecată.

Lipsa probelor ce confirmă vinovăția inculpatului în fapta incriminată este invocată

și de către avocatul Vitalie Cucoș în apelul declarat în interesele inculpatului Ixari Maxim,

care la fel solicită achitarea inculpatului de sub învinuirea adusă în temeiul art. 186 alin. (4)

Cod penal. Instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea apărării de achitare a

inculpatului Ixari Maxim, deoarece alegațiile privind lipsa probelor sânt contradictorii

circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond și cea de apel pe

parcursul judecării cauzei.

Ce ține de argumentele formulate în apel, că inculpatul Ixari Maxim în ziua săvârșirii

furtului a mers cu rudele la cimitir, invocate și în instanța de fond, instanța de apel le

apreciază drept unele declarative și cu scop de a evita răspunderea penală pentru fapta

comisă.

În pofida aprecierii corecte a vinovăției inculpaților și încadrării juridice a faptelor

comise, instanța de apel nu a fost solidară cu mărimea pedepsei stabilite inculpaților și

17

analizând caracteristicile inculpaților Perju Viorel, Lisu Vadim, Cebotari Ilia, Railean

Sergiu și Ixari Maxim prin coroborare cu prevederile art. 61, 70, 75, 78, 79 Cod penal în a

ajuns la concluzia de a reduce pedeapsa închisorii în privința acestora, or pedeapsa este

echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale

cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale,

adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune.

de către:

- procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, care

invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului susține că, în prezenta cauză penală a fost emisă o

decizie cu aplicarea unei pedepse prea blânde în comparație cu consecințele comiterii

infracțiunii.

Conform prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

În acest sens, se menționează că inculpații anterior au fost condamnați, dintre care

Perju Viorel, Cebotari Ilia, Railean Sergiu au fost condamnați anterior de mai multe ori, nu

au tras concluziile necesare și din nou au comis infracțiuni. Aceste circumstanțe, atestă că

inculpații prezintă pericol social sporit, iar pedepsele aplicate de către instanța de apel nu

sunt suficiente pentru corectarea inculpaților.

Mai mult, în urma infracțiunilor săvârșite au fost cauzate daune materiale în

proporții deosebit de mari, pentru care fapt acuzarea consideră că pedeapsa penală trebuie

să fie în coraport cu faptele comise și cu prejudiciile cauzate, pentru a fi realizat o anumită

echitate;

- avocatul Uncu Natalia în numele inculpatului Perju Viorel, care invocând temei

pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a acesteia, în partea condamnării lui Perju Viorel pe capetele de acuzare în baza

art. 186 alin. (4) Cod penal, în legătură cu intervenirea Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

Pentru a motiva cele solicitate în recurs, se arată că la data de 24 decembrie 2021 a

fost adoptată și la 31 decembrie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 243 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în

continuare Legea nr. 243.

18

Amnistia, conform art. 107 Cod penal, are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau

a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.

Instanța de apel, la adoptarea deciziei de condamnare în privința lui Perju Viorel

urma să țină cont de prevederile art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și să

pronunțe o decizie de încetare a procesului penal de învinuire a lui Perju Viorel în baza art.

186 alin. (4) Cod penal (episodul de furt de la Pîntea Eleonora) și art. 186 alin. (4) Cod penal

(episodul de furt de la Vascauțan Veaceslav), în legătură cu intervenirea amnistiei;

- avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului Ixari Maxim, care invocând temei

pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor pronunțate pe caz, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Ixari

Maxim să fie achitat de sub învinuirea înaintată, pe motiv că fapta nu a fost comisă de

inculpat.

În argumentarea recursului se invocă faptul că instanța, în partea ce ține de vinovăția

lui Ixari Maxim face trimitere doar la o singură probă - declarațiile martorului Dioneac

Dumitru, care l-ar fi recunoscut pe inculpatul Ixari Maxim în înregistrările video ridicate

de lângă casa lui Vascauțan Veaceslav, chiar dacă acesta era cu cagulă pe cap. L-a

recunoscut după mers, comportament, corpolență slabă și statură joasă. Însă, recurenta

consideră că aceste declarații, în lipsa altor probe, urmează a fi apreciate critic deoarece

Dioneac Dumitru, fiind angajat al poliției și persoană care a fost antrenată în descoperirea

furtului, nu poate fi obiectiv în cazul dat.

În acest sens, relevă că sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri,

pe probe contradictorii care se exclud reciproc și pe divergențele care n-au putut fi excluse

în cadrul cercetărilor judecătorești. Reiterează faptul că probele prezentate de parte

acuzării au fost combătute în cadrul examinării cercetării judecătorești, astfel toate

îndoielile urmează a fi tratate în folosul inculpatului.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta sunt inadmisibile, ca fiind

vădit neîntemeiate, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, Colegiul penal

atestă din conținutul acestuia, că este criticată modalitatea de individualizare a pedepselor

penale stabilite inculpaților de către instanța de apel, care în viziunea recurentului este

19

prea blândă în raport cu faptele comise și nu vor avea finalitatea urmărită de scopul

pedepsei penale.

La chestiunea vizată, este necesar de a reaminti că în baza criteriilor generale de

individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 Cod penal, instanța de judecată îi stabilește

persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în articolul corespunzător din Partea specială a Codului penal și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină seama de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

De asemenea, se reține că, la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

mărimea pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează

răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la

gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

La caz, instanța de apel a statuat că pedeapsa închisorii stabilită inculpaților este una

prea aspră, în raport cu criteriile de individualizare a pedepsei penale, reținând și faptul

că deși inculpații Lisu Vadim și Cebotari Ilia, anterior au mai fost condamnați, totuși aceștia

nu au executat real o pedeapsă cu închisoare, considerând că nu este necesar stabilirea unei

pedepse cu închisoarea aproape de limita maximă prevăzută de lege.

În final, Colegiul penal consideră că pedeapsa închisorii, așa precum a fost redozată

de către instanța de apel în privința fiecărui inculpat separat, este una legală și va fi pe

măsură să corijeze concepțiile infracționale ale acestora, evitându-se astfel comiterea de noi

infracțiuni de către cei din urmă.

Referitor la recursul avocatului Uncu Natalia în numele inculpatului Perju Viorel

ține să evidențiaze că, criticele părții apărării se axează inclusiv și pe ideea că a intervenit

o lege penală mai favorabilă condamnatului și anume − Legea nr. 243 din 24.12.2021

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, care poate fi aplicabilă pe capetele de acuzare în baza art. 186 alin. (4)

Cod penal.

La acest capitol se impune a menționa că, chestiunea abordată, odată apărută după

pronunțarea deciziei de către instanța de apel, care, împreună cu sentința au devenit

definitive și executorii în virtutea prevederilor art. 415 alin. (3), 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin.

(5) Cod de procedură penală, nu cade sub incidența procedurii de recurs ordinar,

neconstituind erori de drept comise de instanțele de fond și de apel care urmează a fi

20

reparate pe această cale de atac. Or, conform art. 65 alin. (3) pct. 1) Cod de procedură

penală, persoana în privința căreia sentința a devenit definitivă se numește condamnat,

dacă sentința este de condamnare, iar aplicarea actului de amnistie față de persoana

condamnată, a cărei sentință a devenit definitivă și executorie, se soluționează, deja, la

etapa executării pedepsei, în corespundere cu prevederile art. 469 alin. (1) pct. 15) - 472 Cod

de procedură penală.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului

Ixari Maxim, din conținutul căruia se desprinde dezacordul cu vinovăția lui Ixari Maxim

stabilită de către instanțele de fond, Colegiul penal constată că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțata asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, stabilesc că instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal consideră că alegațiile apărării în susținerea solicitărilor sale, au

constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în

mod argumentat, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității,

iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o

concluzie corectă privind menținerea sentinței fără modificări în partea condamnării

inculpatului (a se vedea pct. 3.1. din prezenta decizie).

Mai mult decât atât, Colegiul penal consideră necesar de a menționa că, potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate.

Instanța de apel judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar.

21

Prin urmare, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel

pe care îl propune recurenta este în competența și prerogativa legală a instanțelor de fond

și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod

de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul

ordinar este lipsită de suport legal.

Pentru aceste motive, Colegiul penal reiterează că la judecarea prezentei cauze

penale în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, nefiind

determinat vreun temei de drept pentru admiterea recursurilor ordinare de pe rol.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, de către avocatul Uncu Natalia în numele

inculpatului Perju Viorel și de către avocatul Chiriac Stela în numele inculpatului Ixari

Maxim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 7 iunie 2022, în cauza

penală în privința lui Perju Viorel XXXXX, Lisu Vadim XXXXX, Cebotari Ilia XXXXX,

Ixari Maxim XXXXX și Railean Sergiu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 10 august 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Țurcan Anatolie

Talpă Boris

22