1ra-385/2023 — Art. 145 alin. 2 lit. i, j; art. 27, 145 alin. 2 lit. i, j CP

Prin sentința Judecătoriei Y, sediul Rîșcani din 06 iunie 2022, Bodorin Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 16 (șaisprezece) ani. Tot, Bodorin Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Bodorin Andrei, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 17 (șaptesprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Țip Grigore, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului material să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. S-a admis acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Leșcenco Olga și s-a încasat de la Bodorin Andrei în beneficiul succesorului părții vătămate Leșcenco Olga prejudiciul moral în mărime de 50000,00 (cincizeci mii,00) lei. S-a admis solicitarea procurorului și s-a încasat de la Bodorin Andrei în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 7871,00 (șapte mii opt sute șaptezeci și unu,00) lei în calitate de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare, care urmează a fi achitate la contul: MD53TRGAAA14311171010000. Prin sentință a fost soluționată soartă corpurilor delicte. 1

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză instanța de fond în fapt a constatat că, Bodorin Andrei, la 14.09.2021 aproximativ la ora 18.00, împreună și de comun acord cu persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, în timp ce se aflau în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat în curtea locuinței victimei Nichitenco Alexandr Stanislav, născut la 12.10.1978, situată în s. X r-nul Y, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, pe fundalul unui conflict spontan apărut între ei și Nichitenco Alexandr sub pretext că era informatorul poliției, acționând cu scop de omor al acestuia cu deosebită cruzime, dând dovadă de neîndurare și ferocitate, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele, cât și cu un toiag pe care l-a folosit doar Corobciuc Oleg, în regiunea cutiei toracice, abdomenului, membrelor superioare și inferioare ale lui Nichitenco Alexandr. Apoi, în timp ce victima se afla la sol, Bodorin Andrei l-a dezbrăcat din pantaloni, iar Corobciuc Oleg i-a introdus capătul toiagului menționat în orificiul anal al victimei. În rezultatul acțiunilor criminale ale lui Bodorin Andrei și Corobciuc Oleg, peste o perioadă de aproximativ 2-3 ore de la pricinuirea leziunilor corporale, victima Nichitenco Alexandr a decedat la fața locului. Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 202117C0045 din 15.09.2021, moartea lui Nichitenco Alexandr a survenit în urma traumei contuze asociate a toracelui și abdomenului și membrului superior stâng, cu fracturi costale multiple bilaterale pe linii anatomice diferite (pe dreapta-fractura a coastei 2 pe linia claviculară-medie, 3,4,5,6,7,8 pe linia axilară medie, 8 și 9 pe linia scapulară, 10 -11 pe linia paravertebrală: pe stânga-fracturi costale ale 2,3,4,5,6,7,8 pe linia claviculară medie, 4,5,6 pe linia axilară medie, 9 pe linia scapulară, 10 paravertebrală. Fractura coastelor 8 și 9 cu lezarea pleurei costale, ruptura pulmonului stânghemotorax-350 ml sânge, hematom retroperitoneal); ruptura pulmonului stâng, ruptura superficială a ficatului, ruptura ambilor rinichi, hemoragii paranefrale, care s-au complicat cu șoc hemoragic și șoc traumatic, care se califică 4 ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață și care sunt în legătură cauzală directă cu cauza decesului. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului Bodorin Andrei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal – omorul unei persoane, săvârșit de două persoane, cu deosebită cruzime. Tot el, la 14.09.2021 aproximativ la ora 18.00, după ce împreună cu persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă i-au aplicat multiple lovituri lui Nichitenco Alexandr Stanislav, născut la 12.10.1978, iarăși împreună și de comun acord cu Corobciuc Oleg, în timp ce se aflau în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat în curtea locuinței victimei Nichitenco Alexandr, situată în s. X r-nul Y, unde se afla și partea vătămată Țip Grigore X., născut la xxxxxx, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, pe fundalul unui conflict spontan apărut între ei și Țip Grigore, legat de faptul că ultimul a dorit să-l apere pe Nichitenco Alexandr, de agresiunea lui Bodorin Andrei și Corobciuc Oleg, făcându-le în acest sens o observație, acționând cu scop de omor al numitului Țip Grigore, cu deosebită cruzime, i-au aplicat ultimului multiple lovituri cu pumnii, picioarele în regiunea cutiei toracice și a capului. Apoi, în timp ce partea vătămată se afla la sol, Bodorin Andrei, l-a dezbrăcat din pantaloni, iar 2 Corobciuc Oleg, i-a introdus capătul toiagului menționat în orificiul anal al părții vătămate Țip Grigore, în rezultatul căror acțiuni i-au cauzat ultimului dureri, suferințe fizice și psihice deosebite, iar conform raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 202117D0063 din 15.09.2021, iau cauzat vătămări corporale grave periculoase pentru viață manifestate în trauma toracală închisă: fractura coastelor 1-9 din dreapta, fractura coastelor 2-9 din stânga/o parte din coaste fracturate pe 2 și 3 linii/pneumonia posttraumatică, șocul pleuro-pulmonar, trauma cranio-cerebrală închisă, însă din motive independente de voința lui Bodorin Andrei și Corobciuc Oleg, legate de supraviețuirea lui Țip Grigore, decesul acestuia nu a survenit. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului Bodorin Andrei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal - tentativă de omor al unei persoane, săvârșită de două persoane, cu deosebită cruzime.

Nefiind de acord cu soluția, sentința a fost atacată cu apel: 3.1. Procurorul în Procuratura raionului Y, Turenco Diana, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care lui Bodorin Andrei, în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de detențiune pe viață, în baza art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, în baza art. 84 alin. (5) Cod penal, pentru concurs infracțiuni, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de detențiune pe viață, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În motivarea apelului a menționat, că în prezenta cauză au fost administrate probe concludente care dovedesc existența infracțiunilor incriminate, identificarea făptuitorului, constatarea vinovăției, precum și toate celelalte împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Pornind de la împrejurările speciale ale cauzei, de la maniera de săvârșire a infracțiunii, se evidențiază nu doar pericolul social sporit al faptelor comise, dar și periculozitatea socială sporită a făptuitorilor, care au intenționat să lipsească victimele de viață nu oricum, dar cauzându-le dureri și suferințe deosebit de intense. În cazul lui Nichitenco Alexandr și Țip Grigore, Bodorin Andrei nu a fost mulțumit de suferințele victimelor ca urmare a loviturilor aplicate de către el și coautorul Corobciuc Oleg, ei prelungindu-și agonia au maltratat victimele în continuare, cauzându-le dureri fizice și morale de о intensitate mult mai mare. S-a mai reținut că, fapta de omor față de Nichitenco Alexandr și tentativa de omor față de Țip Grigore au evoluat până la ipostaza de omor săvârșit cu deosebita cruzime, amplificând astfel, în mod progresiv, rezultatul infracțional. A reiterat că, inclusiv Bodorin Andrei a bătut din start ambele victime în timp ce ele se aflau în picioare, după care, doborându-le la pământ, le-au bătut cu deosebită cruzime, cauzându-le vătămări corporale grave. Apoi, victimele fiind culcate la pământ, Corobciuc Oleg și Bodorin Andrei le-au introdus capătul toiagului în orificiul anal, cauzându-le suferințe fizice și morale puternice - moment în care acțiunile făptuitorilor au atins plafonul întreg al deosebitei cruzimi. În aceste circumstanțe iese la iveală neîndurarea și ferocitatea, care își găsesc expresia în metoda faptelor și în ambianța executării acestora, de care a dat dovadă inclusiv Bodorin Andrei, ce indică 3 că anume metoda omorului și a tentativei de omor determină încadrarea faptelor inculpatului în acord cu această circumstanță agravantă, or, metoda de aplicare a multiplelor lovituri cu pumnii și picioarele și introducerea toiagului în orificiile anale ale victimelor reprezintă о metoda cu parametri cantitativi și calitativi caracteristici noțiunii de deosebită cruzime. Distinct a indicat că, Bodorin Andrei își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările faptelor prejudiciabile și a admis în mod conștient survenirea acestor urmări, ceea ce conduce la concluzia că ambele fapte au fost comise cu intenție. Astfel, a mai indicat că, la stabilirea mărimii pedepsei instanța urma a ține cont de istoricului penal a lui Bodorin Andrei, care anterior a fost condamnat de mai multe ori, nu și-a făcut concluziile necesare și a continuat să comită noi infracțiuni. În sarcina inculpatului Bodorin Andrei Serghei nu au fost stabilite circumstanțe atenuante sau agravante potrivit art. 76 și 77 Cod penal, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, la domiciliu se caracterizează ca fiind o persoană ce duce un mod de viață indecent, în relații cu vecinii și alte persoane este incorect, a fost depistat de mai multe ori cu comportament amoral, având încălcări de ordine publică, este în vizorul poliției. De asemenea a invocat că, la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a ținut cont de criteriile de individualizare a acesteia, menționând că „practica judiciară demonstrează, că о pedeapsa mai aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit”, iar o „pedeapsa prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni”. La caz a menționat că, infracțiunea imputată lui Bodorin Andrei Serghei se pedepsește cu închisoare de la 15 ani până la 20 ani sau cu detențiune pe viată, iar conform art. 16 alin. (5) Cod penal, se clasifică ca infracțiune excepțional de gravă. Drept urmare acuzatorul de stat consideră că, inculpatului Bodorin Andrei urmează а-i fi stabilită cea mai aspră pedeapsă posibilă în limitele sancțiunilor prevăzute de Codul penal, nu mai mică de detențiunea pe viată, deoarece inculpatul nu a regretat fapta comisă, nu a manifestat căință, nu și-a cerut scuze de la părțile vătămate, prezentând un mare pericol pentru societate, iar pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de fond este una prea blândă. La fel a remarcat și faptul că, instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că prin sentința Judecătoriei Y sediul Central din 07 februarie 2022 complicele lui Bodorin Andrei, Corobciuc Oleg, a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate, cauza penală fiind examinată în baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 23 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, pe când inculpatul Bodorin Andrei nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate, fiindu-i stabilită definitiv о pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 17 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. 3.2. Avocatul Grigore Postovanu în interesele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței instanței de fond și rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă 4 achitarea lui Bodorin Andrei, din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate. În motivarea apelului a invocat că, prima instanță eronat a ajuns la concluzia de a-l găsi vinovat și a-l condamna pe Bodorin Andrei, în situația în care inculpatul a negat că ar fi participat la cele incriminate, iar la baza sentinței de condamnare au fost reținute doar probele acuzării sub forma declarațiilor așa-zisei parte vătămată Țip Grigore, iar alte probe care ar arăta nemijlocit asupra lui Bodorin Andrei nu sunt. Într-o altă ordine de idei, apărarea pledează pentru recalificarea acțiunilor pretinse a fi comise de către Bodorin Andrei în baza art. 151 alin. (4) Cod penal. Cât privește învinuirea înaintată lui Bodorin Andrei în baza art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, a relevat că, inculpatul nu a comis faptele respective, iar declarațiile victimei și a martorilor antrenați, care nu sunt și martori oculari, sunt insuficiente pentru demonstrarea vinovăției. A mai menționat că, întreaga învinuire este bazată numai pe declarațiile pretinsului martor ocular și parte vătămată Țip Grigore, care a fost foarte confuz în declarații, care nu a putut concretiza anume asupra acțiunilor lui Bodorin Andrei, incriminându-i acestuia niște acțiuni groaznice și lipsite de motiv. Tot, Țip Grigore, cum de fapt a menționat și inculpatul, î-l confundă cu al doilea inculpat Corobciuc Oleg, astfel apărarea conchide că în circumstanțele care se elucidează cu ușurință că Țip Grigore, fiind în stare avansată de ebrietate de mai mult timp, putea cu ușurință să confunde cele întâmplate în acel moment. Din declarațiile succesorului părții vătămate Lescenco Olga, aceasta de fapt nul consideră vinovat pe Bodorin Andrei, deoarece acesta nu avea nici un temei de a comite așa masacru, iar acuzarea nu a considerat oportun de a le elucida aceste circumstanțe, fiind probabil mai simplu de mers cu învinuirea ambilor inculpați. Distinct s-a menționat că, cauza penală de învinuire a lui Corobciuc Oleg a fost examinată în procedură specială în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, însă contrar prevederilor legale, acesta nu a dat declarații pentru a confirma în fața instanței că anume el împreună cu Bodorin Andrei și/sau numai el a participat la conflict, ceea este un moment dubios și care urmează a fi interpretat în folosul inculpatului, or, Corobciuc Oleg nu a declarat nici la о fază a urmăririi penale, dând dovadă de un comportament disprețuitor față de organele de drept. Astfel, prin comportamentul lui Corobciuc Oleg și acceptarea de către organele de resort și instanța de judecată, cauza regretabilă soldată cu decesul unei persoane și vătămarea gravă a altei persoane s-a lăsat enigmatic asupra acțiunilor inculpaților, nefiind posibil de efectuat o delimitare a rolurilor lor, precum și leziunile aplicate și cert cine și ce leziuni a putut aplica, astfel fiind în fața unei învinuiri și о posibilă condamnare atât de dură, iar încadrarea juridică a faptei joacă un rol crucial în cadrul procesului penal. În aceste circumstanțe apărarea a statuat că, nu în toate cazurile survenirea morții victimei semnifica săvârșirea infracțiunii de omor (art. 145 Cod penal), deoarece în unele cazuri producerea unor asemenea urmări prejudiciabile atestă comiterea infracțiunii prevăzute la alin. (4) art. 151 Cod penal - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul victimei. 5 Astfel, în pofida anumitor asemănări dintre aceste infracțiuni, care țin de latura obiectivă, între ele există о deosebire esențială ce caracterizează latura subiectivă. Infracțiunea specificată la alin. (4) art. 151 Cod penal presupune manifestarea imprudenței față de decesul victimei, iar în cazul omorului făptuitorul manifestă intenție fata de urmările prejudiciabile. Consideră că tocmai erorile legate de stabilirea atitudinii psihice a făptuitorului față de decesul victimei constituie cauza principală a delimitării incorecte a omorului de infracțiunea prevăzută la alin. (4) art. 151 Cod penal, iar cea mai mică abatere de la regulile stabilite în art. 17-19 Cod penal poate avea ca efect aplicarea incorectă a legii penale. S-a mai notat că, stabilirea intenției de a cauza vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății nu prezintă mari dificultăți, fiind mai dificilă probarea intenției de a omorî în cazurile în care lipsesc probele directe (declarația persoanei bănuite sau învinuite ori a unui martor). La soluționarea problemei în cauza este deosebit de importantă stabilirea ambianței în care a fost comisă infracțiunea, a mijloacelor și a metodelor prin care s-a acționat asupra victimei, a relației dintre victimă și făptuitor, precum și a altor circumstanțe. Drept urmare, consideră că lipsa intenției de omor este combătută și prin faptul că decesul persoanei a survenit la ceva timp după cauzarea leziunilor (conform raportului de expertiză la 2-3 ore). Prin urmare, apărarea consideră că delimitarea omorului de infracțiunea prevăzută la alin. (4) art. 151 Cod penal, se poate face în funcție de durata perioadei de la cauzarea plăgii până la momentul decesului victimei, din care motiv acțiunile lui Bodorin Andrei corect urmau a fi calificate conform art. 151 alin. (4) Cod penal, însă acuzarea adusă lui Bodorin Andrei nu este justificată nici prin scopul vătămării victimelor și nici decesul acestora. La stabilirea scopului infracțiunii urmează a se reține personalitatea infractorului, care în perioada de conviețuire în societate este caracterizat satisfăcător, nu a fost implicat și nu a comis anterior infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei și nu avea nici un temei, nici un motiv și nici un scop de a comite așa fapte regretabile și grave ca omorul unui om sau vătămarea soldată cu deces. Într-o altă ordine de idei s-a menționat că, sentința atacată prezintă și deficiențe sub aspectul motivării, deoarece instanța a dat о motivare haotică și arbitrară, fără explicații clare în partea aplicării loviturii cu cuțitul într-o regiune vitală pentru partea vătămată, de asemenea, coraportează acțiunile inculpatului la elementele componenței de infracțiune de omor premeditat (art. 145 alin. (2) Cod penal), iar inculpatul conform învinuirii inițiale era bănuit și învinuit conform art. 151 alin. (4) Cod penal, ca ulterior să fie modificată învinuirea și în rechizitoriu deja să i se incrimineze comiterea omorului intenționat prevăzut de art. 145 alin. (2) Cod penal, iar acestea denotă că instanța nu a intrat în esența problemei. La fel s-a reiterat și lipsa motivului pentru Bodorin Andrei de a comite infracțiunile incriminate, precum și lipsa leziunilor pe corpul lui Bodorin Andrei, fapt stabilit prin expertiză, or, în urma unor altercații soldate cu deces pe mâinile și picioarele inculpatului urmau să rămână careva semne de aplicare a violenței, mai ales cu așa intensitate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2022, s-a respins ca nefondat apelul avocatului Postovanu Grigore în interesele inculpatului și s-a admis 6 apelul procurorului, cu casarea parțială a sentinței Judecătoriei Y, sediul Rîșcani din 06 iunie 2022, în latura pedepsei definitive stabilite inculpatului și emiterea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: ”În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal al RM, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința Judecătoriei Y sediul Rîșcani din 06 iunie 2022, se stabilește lui Bodorin Andrei Serghei pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 23 (douăzeci și trei) de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. ” Termenul executării pedepsei stabilite lui Bodorin Andrei, urmează a fi calculat de la data pronunțării prezentei decizii 29.11.2022, cu includerea în acest termen a perioadei deținerii în stare de arest de la 15.09.2021 până la 06.06.2022 și a perioadei ispășirii pedepsei de la 06.06.2022 până la 29.11.2022. În rest dispozițiile sentinței instanței de fond s-au menținut fără modificări. 4.1. Instanța de apel pentru a decide în sensul dat a reținut că, cauza penală de învinuire a lui Bodorin Andrei în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal a fost examinată în procedură generală, inculpatul nerecunoscându-și vina și pledând pentru emiterea unei sentințe de achitare. Potrivit texturilor apelurilor înaintate instanța de apel a constatat că, avocatul Postovanu Grigore în interesele inculpatului, și-a manifestat dezacordul cu sentința contestată în latura stabilirii vinovăției inculpatului, considerând că în privința lui Bodorin Andrei urmează a fi adoptată o decizie de achitare în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, iar procurorul este de acord cu starea de fapt stabilită de prima instanță, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă nu este de acord cu sentința în partea individualizării pedepsei inculpatului, considerând că pedeapsa aplicată este una prea blândă, care nu corespunde cu gravitatea infracțiunilor săvârșite, cu consecințele survenite în rezultatul comiterii infracțiunilor și nu este echitabilă în coraport cu valorile sociale lezate. În acest context s-a statuat că, în pofida faptului că inculpatul Bodorin Andrei, în cadrul cercetării judecătorești nu și-a recunoscut vina în cele incriminate și a pledat pentru emiterea unei sentințe de achitare, Colegiul a conchis că la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Bodorin Andrei a săvârșit infracțiunile incriminate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală examinată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. În pofida faptului că inculpatul Bodorin Andrei, nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor s-a confirmat prin totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată de către instanța de fond și verificate prin citire în instanța de apel, și anume: declarațiile părții vătămate Țip Grigore (f.d.3-8, vol.VII); declarațiile succesorului părții vătămate Leșcenco Olga (f.d.9-10, 17, vol.VII); declarațiile martorului Vovod Ina (f.d.20-21, vol.VII); declarațiile martorului Grădinari Vasile (f.d.22-25, vol.VII); declarațiile martorului Bunescu Sergiu 7 (f.d.26-27, vol.VII); declarațiile martorului Bunescu Ludmila (f.d.28-29, vol.VII); declarațiile succesorului părții vătămate Țip Grigore, Crutaia Irina. Totodată, vinovăția inculpatului Bodorin Andrei, integral este confirmată și prin probele materiale administrate în instanța de fond și verificate în instanța de apel, și anume: - raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 202117C0045 din 15.09.2021, conform concluziilor căruia moartea cet. Nichitenco Alexandr, anul nașterii 1978, a survenit în urma traumei contuze asociate a toracelui și abdomenului și membrului superior stâng, cu fracturi costale multiple bilaterale pe linii anatomice diferite; ruptura pulmonului stâng, ruptura superficială a ficatului, ruptura ambilor rinichi, hemoragii paranefrale, care s-au complicat cu șoc hemoragic și șoc traumatic, fapt demonstrat de modificările patologice depistate în cadrul necropsiei medico-legale și confirmat prin rezultatele investigației histopatologice. Între leziunile indicate mai sus și cauza decesului este legătură cauzală directă. La expertiza judiciară medico-legală a cadavrului cet. Nichitenco Alexandr au fost depistate următoarele leziuni corporale: a) la examinarea externă: în regiunea pieloasă a capului excoriații și echimoze; excoriații și echimoze în regiunea frontală, pe nas, obrazul stâng; echimoza pe gât la nivelul traheii; multiple echimoze a cutiei toracice bilateral, fesei stânga, regiunii lombare, rsuri de gradul 1-2 a coapselor. b) la examinarea internă: hemoragii în țesuturile moi a capului în regiunile temporale dreapta, temporale și occipitale pe stânga; fractura cornului stâng a osului hioid; fracturi costale: pe dreapta - fractura a coastei 2 pe linia claviculară-medie, 3, 4, 5, 6, 7, 8 pe linia axilară medie, 8 și 9 pe linia scapulară, 10-11 pe linia paravertebrală: pe stânga - fracturi costale ale 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 pe linia claviculară medie, 4, 5, 6 pe linia axilară medie, 9 pe linia scapulară, 10 paravertebrală. Fractura coastelor 8 și 9 cu lezarea pleurei costale, ruptura pulmonului stâng-hemotorax-350 18 ml sânge, ruptura ambilor rinichi, hematom retroperitoneal; fractura închisă a osului ulnar al antebrațului stâng. Reieșind din caracterul macroscopic al leziunilor corporale indicate și ținând cont de rezultatele investigației histopatologice se poate afirma că ele au fost produce în timpul vieții. Toate leziunile corporale sus menționate au fost produse prin acțiunea unor corpuri dure contondente și la lovire de astfel de corpuri, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță și în comun se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. După pricinuirea leziunilor corporale și până la survenirea decesului s-a scurs o perioadă de timp de aproximativ 2-3 ore (f.d.34-37, vol.I); - raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 202127D0063 din 15.09.2021, conform concluziilor căruia la cet. Țip Grigore, anul nașterii 1960, s-au depistat trauma toracală închisă: fractura coastelor 1-9 din dreapta, fractura coastelor 2-9 din stânga /o parte din coaste fracturate pe 2 și 5 linii/, pneumonia posttraumatică, șocul pleuro- pulmonar, trauma cranio-cerebrală închisă - au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor obiecte contondente dure, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță și în comun se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Pătimașului i-au fost aplicate multiple lovituri cu pumnii, picioarele, cu o putere fizică mare. Pricinuirea acestor leziuni corporale de însuși pătimaș sau formarea lor în rezultatul căderii de la înălțimea propriului corp se exclude (f.d.48-49, vol.I); 8 - raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 202127D0068 din 01.10.2021, conform concluziilor căruia la pătimașul Țip Grigore, anul nașterii 1960, au fost depistate următoarele leziuni corporale: traumă toracală închisă: fractura coastelor 1- 9 din dreapta, fractura coastelor 2-9 din stânga /o parte din coaste fracturate pe 2 și 3 linii/ pneumonia posttraumatică, șocul pleuro-pulmonar, traumă cranio-cerebrală închisă - care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor obiecte contondente dure, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță și în comun se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață (f.d.83- 84, vol.I); - raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 202127D0067 din 01.10.2021, conform concluziilor căruia la examinarea cadavrului cet. Nichitenco Alexandr, anul nașterii 1978, au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoză a regiunii temporale dreapta, echimoza regiunii supraorbitale stânga, excoriațiile în regiunea cutiei toracice pe dreapta, excoriațiile abdomenului pe stânga, fractura osului ulnar al antebrațului stâng, excoriațiile și echimoza mâinii stângi, excoriațiile și echimoza piciorului stâng - care au fost pricinuite cu un obiect contondent dur, cu suprafața de interacțiune limitată, posibil cu toiagul prezentat. Leziunile sub formă de echimoză și edem a regiunii temporale dreapta și regiunii supraorbitale stânga, fractura osului ulnar al antebrațului stâng - puteau fi cauzate în momentul când pătimașul se afla în poziție verticală, excoriațiile în regiunea cutiei toracice și abdomenului, excoriațiile mâinii stângi și a piciorului stâng - puteau fi aplicate în momentul când pătimașul- victima se afla în poziție orizontală. Leziunile sus enumerate puteau fi cauzate prin aplicarea loviturilor cu partea deteriorată a toiagului prezentat. Unele lovituri au fost aplicate cu o putere fizică mare - lovitura care a dus la fractura osului ulnar al antebrațului stâng, restul cu o putere fizică relativ medie. Toate leziunile sus enumerate în comun se califică la persoanele vii ca vătămare corporală medie. Leziunile care au dus la survenirea decesului: fracturile multiple bilaterale ale coastelor, cu lezarea pulmonului stâng, ruptura ambilor rinichi, șocul hemoragic și șocul traumatic - sunt rezultatul aplicării loviturilor cu pumnii și picioarele agresorilor (f.d.94-95, vol.I); - raportul de expertiză judiciară biologică nr. 202105O0294 din 29.10.2021, conform concluziilor căruia sângele cet. Nichitenco Alexandr se referă la grupa Balfa /B(III)/. Sângele cet. Bodorin Andrei se referă la grupa Abeta /A(II)/. Sângele uman în spălătura pe fire de tifon din ștersăturile roșietice pe bățul de lemn (m/ob.1) ridicat de la fața locului și din pata examinată de pe chiloți (m/ob.5), pulover (m/ob.7, 8) ridicate în cadrul examinării cadavrului cet. Nichitenco Alexandr a provenit de la persoană /persoane cu grupa sanguină Balfa, cum ar fi în cazul dat cet. Nichitenco Alexandr (f.d.126-130, vol.I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.09.2021, la care este anexată planșă fotografică, potrivit căruia a fost examinat domiciliul lui Nichitenco Alexandr, amplasat în s. X r-nul Y. La prezenta acțiune procesuală au participat ofițerul de urmărire penală Mazur Alexandru, subofițerul de investigații Grădinaru Vasile, medicul legist Frecăuțan Iurie, ofițerul criminalist Boghean Ina și proprietarul casei Leșcenco Olga. Conform celor consemnate în acest mijloc probatoriu, a fost depistat în antreul casei, pe pat, cadavrul victimei Nichitenco Alexandr. Asupra acestuia au fost depistate numeroase leziuni corporale, excoriații și echimoze. În antreul cercetat se simțea miros specific de monoxid de carbon. Sub masă au fost depistate fragmente din 9 lemn, una de 15 cm, două de 7 cm, una de 20 cm, toate fiind ridicate de la fața locului. La o distanță de circa 2 metri în fața casei, în iarbă, au fost depistați pantalonii lui Nichitenco Alexandr, cu semne de arsură. Alipit peretelui casei a fost depistat și ridicat un toiag confecționat din lemn, cu partea de sus parțial deteriorată. Pe betonul aflat lângă peretele casei s-au constatat pete asemănătoare cu sângele. Gospodăria examinată nu dispune de gard în nicio parte. În față, această casă se mărginește cu casa lui Corobciuc Oleg. În partea lateral dreapta și stângă se află case pustii. Lângă casă a fost depistat și Țip Grigore viu, care se afla culcat la sol (f.d.204-209, vol.I); - procesul-verbal de examinare (a toiagului) din 27.09.2021, cu anexă planșă fotografică, conform căruia a fost examinat toiagul ce a fost ridicat în cadrul cercetării la fața locului din gospodăria victimei Nichitenco Alexandr la 14.09.2021. Conform celor constatate, acest toiag este confecționat din lemn, cu lungimea de 91 cm, parțial deteriorat pe o lungime de 44 cm, cu pete de sânge pe el. Grosimea medie a toiagului este de 3 cm (f.d.3-5, vol.II); - procesul-verbal de examinare (a hainelor) din 30.09.2021, cu anexă planșă fotografică, conform căruia au fost examinate hainele victimei Nichitenco Alexandru și ale învinuitului Bodorin Andrei (f.d.7-12, vol.II); - procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 24.11.2021, cu anexă extrase foto din înregistrarea video și un purtător electronic de 20 informații de tip DVD-R, pe care sunt inscripționate înregistrările video de la verificarea declarațiilor părții vătămate Țip Grigore la locul infracțiunii (f.d.71-80, vol.III); - procesul-verbal de confruntare din 26.11.2021 efectuată între învinuitul Bodorin Andrei și partea vătămată Țip Grigore, potrivit căruia partea vătămată menționează că el și Nichitenco Alexandru au fost bătuți de către Bodorin Andrei și Corobciuc Oleg, iar învinuitul neagă acest fapt. Partea vătămată a declarat că Bodorin Andrei făcea totul ce-i spunea Corobciuc Oleg. Partea vătămată a indicat că toate acțiunile de maltratare a lui Nichitenco Alexandru au fost făcute în prezența sa, după care l-au bătut și pe el până și-a pierdut cunoștința. Primul l-a lovit de la spate Bodorin Andrei, de la ce a căzut jos, ulterior a fost bătut de către ambii, cunoștința și-a pierdut-o după ce a fost dezbrăcat de pantaloni de către Bodorin Andrei, iar Corobciuc Oleg i-a introdus toiagul în orificiul anal (f.d.84-92, vol.III); - procesul-verbal de confruntare din 26.11.2021 efectuat între învinuitul Bodorin Andrei și succesorul victimei decedate Nichitenco Alexandr, Leșcenco Olga, potrivit căruia învinuitul susține că în momentul revenirii succesorului părții vătămate acasă el se afla în casă la ultima și dormea, iar succesorul victimei susține că când ea a venit acasă, Bodorin Andrei și Corobciuc Oleg se aflau în verandă, fiul ei se afla pe pat, iar aceștea lângă pat, pe podea (f.d.94-98, vol.III). Instanța de apel, audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală și cercetare judecătorească în prima instanță și în instanța de apel a constatat că, instanța de fond a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare, și anume comiterea de către Bodorin Andrei a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, omorul unei persoane, săvârșit de două persoane, cu deosebită cruzime, precum și a infracțiunii prevăzute la 10 art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, tentativă de omor al unei persoane, săvârșită de două persoane, cu deosebită cruzime. La caz, instanța de apel nu a constatat că organul de urmărire penală a administrat careva probe cu încălcarea procedurii penale, prin urmare nu poate pune la dubii veridicitatea acestor probe, or, în acest sens nu au fost prezentate probe pertinente și concludente. De asemenea s-a remarcat că, starea de fapt reținută și de drept apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel. În acest context, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare. În acest context, Colegiul a fost solidar cu poziția primei instanțe precum că vinovăția lui Bodorin Andrei în comiterea infracțiunilor incriminate a fost integral confirmată prin declarațiile părții vătămate Țip Grigore, care a indicat cu certitudine și fără vreo rezervă că Bodorin Andrei este anume persoana care împreună cu Corobciuc Oleg i-au bătut pe dânsul și pe Nichitenco Alexandr, și tot Bodorin Andrei, la solicitarea lui Corobciuc Oleg de a-i deschide bumbul la pantaloni, l-a dezbrăcat din pantaloni pe Nichitenco Alexandr, apoi pe Țip Grigore, iar Corobciuc Oleg în acest timp le-a introdus toiagul în orificiul anal. Subsecvent, Colegiul a fost solidar ideii reținute de instanța de fond potrivit căreia se exclude din start identitatea unei alte persoane decât Bodorin Andrei alături de Corobciuc Oleg la comiterea infracțiunilor imputate, or, Țip Grigore, fiind victima oculară a acestor fapte, a indicat cu exactitate la persoana lui Bodorin Andrei, inclusiv acuzându-l și în cadrul confruntării efectuate între aceste două persoane. Astfel, partea vătămată Țip Grigore în detaliu a indicat că, Bodorin Andrei se afla în gospodăria lui Leșcenco Olga la 14.09.2021, Bodorin Andrei împreună cu Corobciuc Oleg l-au bătut cu pumnii și picioarele pe Nichitenco Alexandr, apoi Bodorin Andrei l-a dezbrăcat din pantaloni și Corobciuc Oleg i-a băgat toiagul în orificiul anal, apoi Bodorin Andrei l-a dezbrăcat și pe dânsul din pantaloni, iar Corobciuc Oleg i-a introdus toiagul în orificiul anal. La fel, vina inculpatului se confirmă și prin declarațiile date de succesorul părții vătămate Leșcenco Olga, care a comunicat că atunci când ea s-a întors acasă, l-a depistat pe Bodorin Andrei la podea, lângă picioarele fiului ei, iar abia după aceasta Bodorin Andrei a plecat să se culce. Declarațiile acesteia integral se confirmă și prin declarațiile martorului Grădinaru Vasile, care a declarat că din spusele lui Leșcenco Olga din 14.09.2021 dânsa când s-a întors acasă, l-a depistat pe fiul său Nichitenco Alexandr decedat, iar prin ogradă se plimbau de aici colo Bodorin Andrei cu Corobciuc Oleg. Mai mult, martorul Grădinaru Vasile a declarat că la o distanță de 5 metri de la casă a mai depistat o persoană în stare inconștientă, pe care l-a ghiontit și l-a întrebat „ce s-a întâmplat?”, acesta fiind în stare de ebrietate. A doua zi când a venit la 05:00 dimineața să-l audieze, acesta a zis „m-au bătut Corobciuc Oleg și prietenul său”, acesta era Țip Grigore, și crede că nu există loc de dubii la cine se referise Țip Grigore când a spus „prietenul său”, evident că l-a avut în vedere de Bodorin Andrei. Subsidiar, această afirmație este probată și prin declarațiile martorului Vovod Ina, care a indicat că din spusele lui Țip Grigore, acesta a fost bătut de Corobciuc Oleg și Andrei, care l-au bătut și pe Nichitenco Alexandr. 11 Prin urmare, instanța de apel a menționat că nu și-au găsit confirmare afirmațiile inculpatului și apărătorului acestuia precum că Nichitenco Alexandru și Țip Grigore au fost maltratați doar de către Corobciuc Oleg, iar în acest timp Bodorin Andrei dormea în casă. În contextul dat instanța de apel a remarcat că, la caz latura obiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului Bodorin Andrei s-a manifestat prin aplicarea de multiple lovituri cu pumnii, picioarele, cât și cu un toiag pe care l-a folosit doar Corobciuc Oleg, în regiunea cutiei toracice, abdomenului, membrelor superioare și inferioare ale lui Nichitenco Alexandr, iar mai apoi și prin introducerea capătului toiagului menționat în orificiul anal al victimei, precum și prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii, picioarele în regiunea cutiei toracice și a capului în privința părții vătămate Țip Grigore, cât și introducerea capătului toiagului menționat în orificiul anal al părții vătămate. În același context instanța de apel a atestat că, inculpatul a acționat nu într-un mod spontan, dar intens, prin multitudinea loviturilor aplicate victimelor în zone vitale, ce reiese din concluziile expertizelor medico-legale, precum și într-un termen mai îndelungat, după cum relatează însuși partea vătămată Țip Grigore, care a menționat că Corobciuc Oleg împreună cu Bodorin Andrei i-au aplicat mai întâi multiple loviturii pe întreg corpul lui Nichitenco Alexandru, care au durat aproximativ 2-3 minute, după care Corobciuc Oleg i-a introdus toiagul în orificiul anal, iar ulterior l-au târât pe Nichitenco Alexandru într-o parte și la indicația lui Corobciuc Oleg, Bodorin Andrei i- a aplicat și lui o lovitură în cap, de la spate, de la ce el a căzut jos, iar în timp ce se afla jos a fost lovit de mai multe ori pe întreg corpul de către aceștea, inclusiv i-a fost introdus toiagul în orificiul anal. De asemenea, a fost stabilită legătura de cauzalitate între acțiunile inculpatului Bodorin Andrei și vătămările corporale depistate la Țip Grigore, potrivit căruia la ultimul s-a depistat trauma toracală închisă: fractura coastelor 1-9 din dreapta, fractura coastelor 2-9 din stânga,/o parte din coaste fracturate pe 2 și 5 linii/, pneumonia posttraumatică, șocul pleuro-pulmonar, trauma cranio-cerebrală închisă. În subsidiar, potrivit acelorași rapoarte de expertiză medico-legală s-a constatat că, leziunile corporale la Nichitenco Alexandru au fost cauzate în timpul vieții, prin acțiunea unor corpuri dure contondente și la lovire de astfel de corpuri, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță și în comun se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. După pricinuirea leziunilor corporale și până la survenirea decesului s-a scurs o perioadă de timp de aproximativ 2-3 ore, iar leziunile corporale depistate la Țip Grigore au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor obiecte contondente dure, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță și în comun se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Pătimașului i-au fost aplicate multiple lovituri cu pumnii, picioarele, cu o putere fizică mare. Pricinuirea acestor leziuni corporale de însuși pătimaș sau formarea lor în rezultatul căderii de la înălțimea propriului corp se exclude. Prin urmare, prin prisma argumentelor descrise supra Colegiul a reținut prezența indubitabilă a circumstanței agravante „cu deosebită cruzime”, în speță aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, care sunt intense, precum și introducerea toiagului în orificiul anal al părților vătămate. S-a conchis fără echivoc că omorul și tentativa de omor au fost săvârșite în acest caz prin cruzime deosebită, or, făptuitorul a executat 12 faptele folosind metode cauzatoare de suferințe prelungite și de maximă intensitate, prin aplicarea multiplelor lovituri în adresa victimelor, în pofida faptului că victimele nu opuneau rezistență fizică, realizând astfel alături de rezultatul ce constă în suprimarea vieții lui Nichitenco Alexandru, precum și tentativa de suprimare a vieții lui Țip Grigore, și un al doilea rezultat, care constă în chinuirea fizică și morală a ultimilor, manifestând cert o tendință anormală spre cruzime, o plăcere bolnăvicioasă și nefondată de a vedea pe cineva suferind sau de a-i pricinui acestuia suferințe. De asemenea, Colegiul a găsit a fi întemeiată și poziția primei instanțe precum că inculpatul Bodorin Andrei a contribuit la comiterea infracțiunilor atât prin acțiunile sale de aplicare directă a loviturilor victimelor, cât și prin acțiunile sale de ținere a lui Nichitenco Alexandr și Țip Grigore în vederea neopunerii rezistenței fizice de către aceștea în timp ce Corobciuc Oleg aplica ultimilor lovituri pe întreg corpul, inclusiv și le-a introdus toiagul în orificiul anal al victimelor. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a fost solidară cu poziția instanței de fond precum că potrivit art. 41 Cod penal, se consideră participație – cooperarea cu intenție a două sau mai multor persoane la săvârșirea unei infracțiuni intenționate, iar conform art. 42 alin. (5) Cod penal, s-a considerat complice persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii, prin încălcarea obstacolelor. În acest context Colegiul a apreciat ca fiind neveridice declarațiile inculpatului Bodorin Andrei și afirmațiile avocatului acestuia precum că inculpatul nu a avut intenția de a omorî pe nimeni, nu a aplicat nimănui lovituri, fapt ce se constată prin lipsa leziunilor corporale la inculpat, or, aceasta reprezintă o poziție de autoapărare care se combate prin cumulul de probe analizate mai sus. Astfel Colegiul penal a remarcat că, intenția săvârșirii infracțiunii de omor a părților vătămate Nichitenco Alexandru și Țip Grigore se desprinde din modul și caracterul aplicării loviturilor de către Corobciuc Oleg și Bodorin Andrei, totalitatea leziunilor corporale cauzate părților vătămate în regiuni vitale a corpului uman, precum și obiectul cu care au fost aplicate loviturile. Folosirea obiectului apt de a produce moartea – toiagul din lemn, cu care au fost aplicate loviturile, dovedește intenția inculpatului de a-i omorî pe Nichitenco Alexandru și Țip Grigore, adică inculpatul a conștientizat consecințele letale pentru părțile vătămate ca rezultat al acțiunilor sale și a dorit survenirea lor, și care și-au atins rezultatul în cazul lui Nichitenco Alexandru, iar față de Țip Grigore această intenție nu și-a produs efectul din circumstanțe independente de voința inculpatului. Prin urmare, afirmațiile avocatului Postovanu Grigore în interesele inculpatului Bodorin Andrei precum că acțiunile lui Bodorin Andrei în mod eronat au fost încadrate în baza art. 145 Cod penal, urmând a fi recalificate corect în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța de apel le-a respins ca fiind pur declarative, or, după cum s-a reiterat supra, Corobciuc Oleg și Bodorin Andrei nu au avut intenția de a le cauza părților vătămate o vătămare gravă a sănătății și integrității corporale, ci din start au urmărit scopul lipsirii de viață a victimelor, fapt ce se deduce exclusiv din acțiunile lor, care în urma conflictului iscat nu s-au limitat la aplicarea unor lovituri de o intensitate mai redusă, într-o anumită zonă a corpului, ci au aplicat în raport cu părțile vătămate o multitudine de lovituri de o intensitate ridicată, fapt care se deduce din specificul leziunilor corporale depistate, inclusiv și prin aplicarea loviturilor cu un toiag din lemn, care este corp contondent dur capabil să producă leziuni corporale grave, astfel, 13 inculpatul a prevăzut și a admis că în urma acțiunilor respective poate surveni moartea persoanei, pe când în cazul infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal, moartea victimei survine din imprudență. Mai mult, Colegiul penal a scos în evidență și faptul că după aplicarea loviturilor părților vătămate, văzând că acestea sunt în stare inconștientă, inculpatul nu a încercat să cheme ambulanța sau să le acorde primul ajutor medical, ci a continuat să rămână la locul faptei, circumstanțe care integral se confirmă prin declarațiile succesorului părții vătămate Leșcenco Olga, care a declarat instanței că când s-a întors acasă, Țip Grigore stătea în iarbă inconștient, Nichitenco Alexandru stătea pe pat în coridor, Bodorin Andrei stătea jos, pe podeală lângă pat, iar Corobciuc Oleg lângă capul lui Nichitenco Alexandru, și Oleg i-a comunicat că Alexandru este mort. Aceleași declarații a făcut și martorul Grădinari Vasile, care a declarat că când a ajuns la locul faptei, Bodorin Andrei și Corobciuc Oleg se plimbau când în drum, când în ogradă, iar Țip Grigore a fost găsit jos la sol, la o distanță de 5 metri de la casă. În atare situație, este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal. În această ordine de idei Colegiul a menționat că, concluziile primei instanțe sunt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită în cadrul procesului penal, astfel faptele acestuia, reținute prin sentință, întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal. Totodată, instanța de apel a atestat că sancțiunea art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață. În contextul circumstanțelor indicate supra Colegiul a considerat că, la stabilirea pedepsei inculpatului s-a ținut cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de personalitatea inculpatului, care nu și-a recunoscut vina, la locul de trai se caracterizează negativ, anterior fiind în conflict cu legea penală, nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării și din nou a comis două infracțiuni excepțional de grave, cu intenție, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, astfel fiind respectate dispozițiile art. 6, 7, 16, 61, 70, 75, 76, 77, 78 Cod penal. Totodată, la stabilirea mărimii pedepsei pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art. 81 alin. (3) și (4) Cod penal, potrivit căruia mărimea pedepsei pentru tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată. Pentru pregătirea de infracțiune și tentativa de infracțiune detențiunea pe viață nu se aplică. Totuși, la individualizarea pedepsei penale prin stabilirea celei finale pentru cumul de sentințe, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prima instanță 14 nu a dat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, din care considerente în partea respectivă sentința primei instanțe a fost casată, cu adoptarea în această parte a unei noi hotărâri. Astfel Colegiul a statuat că, infracțiunile prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal au fost comise de către Bodorin Andrei în coparticipare cu Corobciuc Oleg, iar ultimul prin sentința Judecătoriei Y sediul Central din 07 februarie 2022, a fost condamnat la 23 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. La fel instanța de apel a scos în evidență că, cauza penală de învinuire a lui Corobciuc Oleg în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. i), j) și art. 27, art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal a fost examinată în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, adică în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, inculpatul beneficiind de efectul compensator prevăzut la art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Prin urmare, pentru ca pedeapsa stabilită lui Bodorin Andrei să fie echitabilă, legală și întemeiată, aceasta trebuie să corespundă și principiului egalității prevăzut la art. 5 alin. (1) Cod penal, care inter alia prevede că toți cetățenii se află într-o poziție egală vizavi de prevederile legii penale atât în calitate de beneficiari ai ocrotirii juridico- penale, cât și în calitate de destinatari ai exigențelor acestei legi. Drept urmare, pentru a nu admite încălcarea principiilor enunțate supra, ținând cont de personalitatea inculpatului Bodorin Andrei, de lipsa circumstanțelor atenuante sau agravante, de rolul inculpatului la comiterea infracțiunilor, de faptul că ultimul nu și-a recunoscut vina și nu a contribuit la aflarea adevărului, a comis cu intenție două infracțiuni excepțional de grave, care au atentat la viața a două persoane, dreptul la viață a victimelor neputând fi reparat sau compensat, ținând cont de modul și mijloacele de comitere a infracțiunilor, instanța de apel a apreciat că stabilirea lui Bodorin Andrei a pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința Judecătoriei Y sediul Rîșcani din 06 iunie 2022, sub formă de închisoare pe un termen de 23 (douăzeci și trei) de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, va fi una echitabilă și care nu reprezintă o represiune excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea ordinii de drept, în conformitate cu scopul legii penale consfințit în art. 2 Cod penal, care este nu numai de a pedepsi persoanele pentru comiterea unei infracțiuni, ci și de prevenție, iar în cazul stabilirii unei pedepse minime, acest scop va fi neglijat, și alte persoane cunoscând circumstanțele acestui caz, vor trage concluzii necorespunzătoare apreciind în coraport fapta cu pedeapsa stabilită. În context, cu referire la argumentele procurorului în Procuratura raionului Y Diana Turenco care pledează pentru stabilirea în privința inculpatului Bodorin Andrei a pedepsei sub formă de detențiune pe viață, Colegiul le-a respins ca fiind nefondate, reiterând că potrivit art. 78 alin. (3) Cod penal. La fel, dacă într-o cauză penală sunt prezente exclusiv doar circumstanțe atenuante sau acestea prevalează din punct de vedere calitativ față de circumstanțele agravante, acest fapt conduce la următoarele: a) mărimea pedepsei stabilite trebuie să fie mai aproape de limita minimă prevăzută pentru pedeapsa respectivă de sancțiunea normei Părții Speciale a CP; b) la neaplicarea pedepsei - detențiune pe viață; c) la posibilitatea neaplicării pedepsei complementare opționale; d) la posibilitatea aplicării 15 pedepsei conform prevederilor art. 79 CP, dacă există circumstanțe atenuante excepționale. În speța dedusă judecății Colegiul a remarcat că, atât în prima instanță, cât și în cea de apel în sarcina inculpatului Bodorin Andrei nu au fost identificate prezența cărorva circumstanțe agravante prevăzute la art. 77 Cod penal și nici acuzatorul de stat la întocmirea rechizitoriului nu a sesizat și nici nu a indicat prezența unor asemenea circumstanțe (f.d.138, vol.III). Astfel, doar gravitatea faptelor comise de către Bodorin Andrei, în lipsa unor circumstanțe agravante, fac imposibilă aplicarea în privința inculpatului a pedepsei sub formă de detențiune pe viață.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Grijuc Victor în numele inculpatului, prin care fără a invoca nemijlocit incidența unui temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2022, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei decizii prin care să fie stabilită lui Bodorin Andrei, o pedeapsă penală mai blândă, or instanța de apel nu a dat deplină eficientă circumstanțelor cauzei și a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai aspră în raport cu inculpatul.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 432 alin.(4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține că, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede temeiurile de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis. Însă, în recursul declarat, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens (pct. 5 din decizie). 16 Mai mult, Colegiul remarcă, că simpla invocare a dezacordului cu soluția instanțelor de fond, în opinia căruia nu au dat deplină eficiență circumstanțelor cauzei și au aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai aspră în raport cu inculpatul, nu este motiv ca instanța de recurs să intervină în decizia atacată. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale. Circumstanțele enunțate denotă că recursul ordinar declarat nu întrunește condițiile legale de formă și conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Grijuc Victor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui Bodorin Andrei X, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 27 iulie 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Țurcan Anatolie Talpă Boris 17