1ra-899/2022 — art. 217/1 al. 4 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217/1 al. 4 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-899/2022 — art. 217/1 al. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-899/2022
1-19042926-01-1ra-15062022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 iunie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Guzun Ion
Judecători - Eremciuc Ghenadie, Talpă Boris
Daguța Sergiu, Donos Aliona
Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a
recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău,
Țurcanu Svetlana, de către avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Cudrițchi Ian, de către
avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Cudrițchi Timur, de către avocatul Șevciuc Ștefan
în numele inculpatului Gaidaenco Ghenadie și de către avocatul Bot Alexandru în numele
inculpatului Straistă Andrei, împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din
29 ianuarie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2021, în
cauza penală de învinuire a lui
Cudrițchi Ian XXXXX
Gaidaenco Ghenadie XXXXX
Cudrițchi Timur XXXXX
Cudrițchi Aurica XXXXX
Straistă Andrei XXXXX
Termenii de examinare:
prima instanță: 24.05.2019– 29.01.2020;
instanța de apel: 28.02.2020 – 16.12.2021;
instanța de recurs ordinar: 15.06.2022 – 20.06.2023.
Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale, Colegiul penal lărgit
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 29 ianuarie 2020, s-a hotărât:
Cudrițchi Aurica a fost achită de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art.
2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, pe motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Cudrițchi Ian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.
(4) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsă – 7 ani și 6 luni închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de
a exercita o anumită activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 5 ani.
Cudrițchi Timur a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171
alin. (4) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsă – 8 ani închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de
a exercita o anumită activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 5 ani.
Gaidaenco Ghenadie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsă – 8 ani închisoare,
cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau
de a exercita o anumită activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 5 ani.
1
Straistă Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.
(4) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsă – 7 ani și 6 luni închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de
a exercita o anumită activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 5 ani
Mijloace financiare în sumă de 4 150 euro au fost restituite proprietarilor Cudrițchi Ian și
Cudrițchi Aurica.
S-a încasat în contul Statului, în mod solidar de la Cudrițchi Ian, Cudrițchi Timur, Straistă
Andrei și Gaidaenco Ghenadie cheltuielile de judecată suportate pentru efectuarea expertizelor, în
sumă de 6720 lei.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, a constatat că: Cudrițchi Ian XXXXX, Cudrițchi
Timur XXXXX, Straistă Andrei XXXXX și Gaidaenco Ghenadie XXXXX și cu alte persoane
neidentificate de către organul de urmărire penală, acționând cu intenție directă, împreună și de
comun acord, având scopul producerii, punerii în circulație ilegală și înstrăinare a etnobotanicilor,
o perioadă neidentificată de timp, dar până la 13.02.2019, aflându-se în raza r. Anenii Noi, având
un plan bine premeditat, fiecare împărțindu-și rolurile între ei, în circumstanțe în curs de identificare,
au fabricat și obținut pentru realizare produse etnobotanice, în cantități deosebit de mari, pe care le-
au transportat, păstrat și vândut pe întreg teritoriul r. Anenii Noi, prin următoarea metodă:
Cudrițchi Ian XXXXX, procura substanțe pentru fabricarea produselor etnobotanice din mun.
Chișinău, iar ulterior, având ca scop realizarea acestora în diferite localități ale r. Anenii Noi, le
împărțea spre comercializarea cet. Gaidaenco Ghenadie XXXXX, Straistă Andrei XXXXX, Cudrițchi
Timur XXXXX, care la rândul lor le comercializau la consumatorii finali.
La 12.01.2019, în cadrul percheziției, la domiciliu cet. Straistă Andrei XXXXX, și anume r.
XXXXX, a fost depistat și ridicat produsul etnobotanic în cantitate de 131,2 g, ce conține
cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care este un analog al substanței stupefiante - 5F-AMB, care,
conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 (poziția 193), reprezintă cantități deosebit
de mari, care i-a fost transmisă de către numitul Cudrițchi Ian Nicolae, și care urma a fi
comercializată pe întreg teritoriul r. Anenii Noi.
La 13.02.2019, în cadrul percheziției, la domiciliu cet. Gaidaenco Ghenadie XXXXX, și anume
XXXXX, a fost depistată și ridicată o sacoșă din polietilenă și un pachet de hârtie, în care se afla
produs etnobotanic în cantitate de 27,7 g, care conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care
este un analog al substanței stupefiante - 5F-AMB, care, conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23
ianuarie 2006 (poziția 193), reprezintă cantități deosebit de mari, care i-a fost transmisă de către
numitul Cudrițchi Ian XXXXX și care urma a fi comercializată pe întreg teritoriul r. Anenii Noi.
La data de 13.02.2019, în cadrul percheziției, la domiciliu cet. Cudrițchi Timur XXXXX din s.
XXXXX, a fost depistate și ridicate 12 pachețele, în care se afla produs etnobotanic în cantitate de
15,2 g, care conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care este un analog al substanței
stupefiante - 5F-AMB, care, conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 (poziția 193),
reprezintă cantități deosebit de mari, care i-a fost transmisă de către numitul Cudrițchi Ian Nicolae
și care urma a fi comercializată pe întreg teritoriul r. Anenii Noi.
Astfel, acțiunile lui Cudrițchi Ian XXXXX, Cudrițchi Timur XXXXX, Straistă Andrei XXXXX
și Gaidaenco Ghenadie XXXXX au fost încadrate juridic în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal,
conform indicilor calificativi: ”producerea, procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea a
etnobotanicilor, analoagelor drogurilor, săvârșită în scop de înstrăinare, săvârșită de două sau
mai multe persoane, în proporții deosebit de mari”.
De către organul de urmărire penală Cudrițchi Aurica XXXXX a fost învinuită de faptul că:
acționând cu intenție directă, împreună și de comun acord cu Cudrițchi Timur XXXXX, Straistă
Andrei XXXXX, Gaidaenco Ghenadie XXXXX, Cudrițchi Ian XXXXX și cu alte persoane în curs
de identificare, având scopul producerii, punerii în circulație ilegală și înstrăinare a etnobotanicilor,
o perioadă neidentificată de timp, dar până la 13.02.2019, aflându-se în raza r. Anenii Noi, având
un plan bine premeditat, fiecare împărțindu-și rolurile între ei, în circumstanțe în curs de identificare,
au fabricat și obținut pentru realizare, produse etnobotanice, în cantități deosebit de mari, pe care
le-au transportat, păstrat și vândut pe întreg teritoriul r. Anenii Noi, prin următoarea metodă:
Cudrițchi Ian XXXXX, procura substanțe pentru fabricarea produselor etnobotanice din mun.
2
Chișinău, iar ulterior, având ca scop realizarea acestora în diferite localități ale r. Anenii Noi, le
împărțea spre comercializarea cet. Gaidaenco Ghenadie XXXXX, Straistă Andrei XXXXX,
Cudrițchi Timur XXXXX, Cudrițchi Aurica XXXXX, care la rândul lor le comercializau la
consumatorii finali.
La 12.01.2019, în cadrul percheziției, la domiciliu cet. Straistă Andrei XXXXX, și anume r.
XXXXX, a fost depistat și ridicat produsul etnobotanic în cantitate de 131,2 g, ce conține
cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care este un analog al substanței stupefiante – 5F-AMB, care,
conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 (poziția 193), reprezintă cantități deosebit
de mari, care i-a fost transmisă de către numitul Cudrițchi Ian Nicolae, și care urma a fi
comercializată pe întreg teritoriul r. Anenii Noi.
La 13.02.2019, în cadrul percheziției, la domiciliu cet. Gaidaenco Ghenadie XXXXX, și
anume ap. XXXXX, a fost depistată și ridicată o sacoșă din polietilenă și un pachet de hârtie, în care
se afla produs etnobotanic în cantitate de 27,7 g, care conține cannabinoid sintetic MDMB(N)- 2201,
care este un analog al substanței stupefiante – 5F-AMB, care, conform Hotărârii Guvernului nr.79
din 23 ianuarie 2006 (poziția 193), reprezintă cantități deosebit de mari, care i-a fost transmisă de
către numitul Cudrițchi Ian XXXXX și care urma a fi comercializată pe întreg teritoriul r. Anenii
Noi.
La 13.02.2019, în cadrul percheziției, la domiciliu cet. Cudrițchi Timur XXXXX din s.
XXXXX a fost depistate și ridicate 12 pachețele, în care se afla produs etnobotanic în cantitate de
15,2 g, care conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care este un analog al substanței
stupefiante – 5F-AMB, care, conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 (poziția 193),
reprezintă cantități deosebit de mari, care i-a fost transmisă de către numitul Cudrițchi Ian XXXXX
și care urma a fi comercializată pe întreg teritoriul r. Anenii Noi.
Astfel, de către organul de urmărire penală, acțiunile lui Cudrițchi Aurica au fost încadrate
juridic în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi: ”producerea, procurarea,
păstrarea, transportarea, distribuirea a etnobotanicilor, analoagelor drogurilor, săvârșită în scop
de înstrăinare, săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții deosebit de mari”.
Nefiind de acord cu sentința au declarat apeluri:
3.1. Procurorul în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale, Maxim Gropa, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanța după cum urmează:
- Pe Cudrițchi Ian XXXXX, de recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
2171 alin. (4) ( lit. d) Cod penal și de a-i stabili pedeapsa sub formă de 10 ani închisoare, cu ispășirea
acesteia în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a
exercita o activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 5 ani;
- Pe Cudrițchi Aurica XXXXX, de recunoscut vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și de a-i stabili pedeapsa sub formă de 7 ani închisoare, cu
ispășirea acesteia în penitenciar pentru femei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și
de a exercita o activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 5 ani;
- Pe Gaidaenco Ghenadie XXXXX, de recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și de a-i stabili pedeapsa sub formă de 8 ani
închisoare, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții și de a exercita o activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 5
ani;
- Pe Straistă Andrei XXXXX, de recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și de a-i stabili pedeapsa sub formă de 8 ani închisoare, cu ispășirea
acesteia în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a
exercita o activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 5 ani;
- Pe Cudrițchi Timur XXXXX, de recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și de a-i stabili pedeapsa sub formă de 9 ani închisoare, cu ispășirea
acesteia în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de a exercita
o activitate legată de circulația legală a drogurilor pe un termen de 5 ani;
- Corpurile delicte de păstrat la prezenta cauză până la definitivarea sentinței, cu confiscarea
specială a obiectelor folosite la comiterea infracțiunii (telefoane mobile, planșete, mijloace de
3
transport) și obținute ca rezultat a comiterii acesteia (bani) și nimicirea drogurilor/etnobotanicilor
ridicate.
În susținerea apelului a fost invocat faptul ilegalității sentinței și blândeții pedepsei penale, or,
prima instanță achitând-o pe inculpata Cudrițchi Aurica XXXXX de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, a ignorat principiul individualizării răspunderii
penale, precum și masa probatorie acumulată în cadrul urmăririi penale și administrată în cadrul
cercetării judecătorești, individualizarea pedepsei fiind o condiție pentru realizarea scopului
pedepsei.
A menționat, că prima instanță, la aplicarea pedepsei penale inculpaților Cudrițchi Ian
XXXXX, Cudrițchi Timur XXXXX și Straistă Andrei XXXXX, nu a ținut cont de rolul acestora la
comiterea infracțiunii, comportarea lor în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, precum
și conlucrarea lor cu organul de urmărire penală și instanța de judecată, aplicând pedepse blânde.
De asemenea a relatat că, la stabilirea pedepsei penale, prima instanță a ignorat prevederile
art. 72 Cod penal, indicând greșit tipul penitenciarului în care inculpații urmează să execute
pedeapsa cu închisoarea.
A susținut că, la adoptarea sentinței, prima instanță a încălcat prevederile art. 106 alin. (2) lit.
a) Cod penal, care prevede confiscarea specială a bunurilor utilizate la comiterea infracțiunii și
obținute în rezultatul lor, refuzând în acest sens, confiscarea telefonului mobil de model “Samsung”
cu nr. de IMEI XXXXX și XXXXX cu cartela SIM XXXXX, a unui “IPad” cu nr. de serie XXXXX,
ridicat în cadrul perchiziției în autoturismul de model ”XXXXX, automobilului de model ”Dacia
Logan” cu n/î ”DPT 742”, aflat în proprietatea învinuitei Cudrițchi Aurica, automobilului de model
XXXXX”, aflat în proprietatea învinuitului Cudrițchi Ian, precum și a mijloace îi nanei arc în sumă
de 4 150 euro.
3.2. Inculpatul Cudrițchi Timur, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi
decizii privind achitarea acestuia și încetarea procesului penal din motiv că există alte circumstanțe
care condiționează urmărire penală.
În motivarea apelului a relatat că, nu acceptă concluziile primei instanțe, deoarece în mod
confuz și absolut divergent, a indicat că inculpatul a realizat produse etnobotanice, or, studiind
raportul se observă că potrivit concluziei din 22 martie 2019 s-a concluzionat că: ”masa vegetală
uscată de culoare cafeniu-verzuie, prezentată la examinare în 12 pachețele ridicată la 13.02.2019 în
rezultatul efectuării perchiziției la domiciliul cet. Cudrițchi Timur amplasat XXXXX, reprezintă un
produs etnobotanic care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201, neutilizat în scopuri
medicinale și nu este inclus în Hotărârea de Guvern mr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea
tabelelor și listelor substanțelor psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul
Republicii Moldova, de aceea la categoriile nominalizate nu se atribuie”.
Cantitatea produsului etnobotanic îmbibat cu cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201
constituie în total 15, 2g (masa vegetală).
În depunerile de substanță de culoare cafenie de pe fragmentele de butelii, prezentate spre
examinare ridicate din același loc, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 neutilizat în
scopuri medicinale și nu este inclus în Hotărârea de Guvern mr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la
aprobarea tabelelor și listelor substanțelor psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului
pe teritoriul Republicii Moldova, de aceea la categoriile nominalizate nu se atribuie.
Cantitatea depunerilor de pe fragmentul de butelie. care conțin, cannabinoidul sintetic
MDMB(N)-2201 constituie 0, 041 g", prin urmare aceste concluzii denotă clar că nu există fapta
infracțională de care este învinuit deoarece substanța găsită nu este interzisă de lege.
A conchis că, Curtea Europeană, în jurisprudența sa, a remarcat în mod constant că principiul
preeminenței dreptului impune ca orice imixtiune a autorităților în drepturile individului, pe care
Convenția Europeană le protejează, să fie supusă unui control riguros.
O normă este clară, accesibilă și previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă
precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane să își corecteze conduita și să fie capabilă, cu
consiliere adecvată, să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-o normă
(Silver s.a. vs. Regatul Unit, 25 martie 1983).
În acest sens, Curtea Europeana a subliniat că, principiul legalității delictelor și pedepselor și
principiul potrivit căruia o lege penală nu poate fi aplicată extensiv în detrimentul acuzatului. În
4
special prin analogie, înseamnă că o infracțiune trebuie să fie definită clar prin lege. Această condiție
este îndeplinită atunci când individul poate să știe, pornind de la prevederea normei pertinente și cu
ajutorul interpretării ce este dată în jurisprudență, ce acte și omisiuni sunt de natură să-i angajeze
responsabilitatea penală (Kokkinakis vs. Grecia, din 25 mai 1993).
A relatat că, este dubioasă poziția expusă de acuzare, manifestată prin declarațiile vădit
divergente a martorilor, care au declarat în cadrul audierilor că: Julea Andrei - a fost influențat de
poliție să dea declarațiile date, sub amenințarea că vor fi inițiate procese penale deci, consideră că
trebuie excluse, faptul că sunt veridice aceste declarații; Malcoci Igor - a declarat că, nu îl cunoaște
pe Cudrițchi Timur; Teaca Andrei - a declarat că, este consumator și este la evidență la Dispensar,
iar pe 13.02.2019 colaboratorii de poliție au trimis din numele lui Timur un sms de pe telefonul lui
Timur și au rugat să vină acasă, nu a cumpărat de la Cudrițchi Timur niciodată substanțe narcotice.
Menționează că, drept dovadă că, Cudrițchi Timur nu a comis infracțiunea incriminată servesc
și următoarele probe peremptorii: lipsa achizițiilor de control.
A considerat că, lipsește latura subiectivă a infracțiunii prin faptul că, atâta timp cât inculpatul
nu a înstrăinat careva substanțe interzise, respectiv acele presupuneri că Cudrițchi Timur a comis
infracțiunea incriminată, nu pot fi imputate acestuia.
Împrejurările specificate atestă faptul, că fapta care i se incumbă inculpatului de comiterea
infracțiunii prevăzută la art. 2171 alin. (4) Cod penal, nu există, or, în sarcina organului de urmărire
penală este impusă obligația de a stabili adevărul și a întreprinde toate acțiunile posibile pentru a
înlătura dubiile apărute.
A invocat că, nu a fost dovedit faptul producerii, procurării, transportării și distribuirii
substanțelor, nefiind demonstrat în ce constă latura obiectivă a infracțiunii.
Nu a stabilit circumstanțele de bază ale infracțiunii nici organul de urmărire penală, și nici
prima instanță, care s-a redus doar la copierea rechizitoriului.
A conchis că, nestabilirea datei, locului, timpului, mijloacelor și modului de săvârșire a
infracțiunii, a genului și cantității substanțelor narcotice comercializate de inculpați, a persoanelor
căror real le-au fost vândute acestea și a venitului obținut în urma săvârșirii acestor fapte nu numai
că denotă lipsa laturii obiective a infracțiunii, ci și faptul încălcării grave a dreptului lui Cudrițchi
Timur la apărare, prevăzut atât de Codul de procedură penală, de Constituția Republicii Moldova,
cât și de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
A considerat că, învinuirea înaintată lui Cudrițchi Timur este una incorectă, neclară, având
divergențe și circumstanțe de acuzare care se contrazic și se exclud reciproc, adică este una dubioasă,
și instanța de judecată nu este în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o
și care ar agrava situația inculpatului.
Făcând trimitere la prevederile art. art. 259 alin. (1), (2) și (3), 230 alin. (1), (2) Cod de
procedură penală, atestă că, din luna martie 2019 procurorul nu a prelungit urmărirea penală prin
ordonanță.
Prin urmare acest act și acțiunile organului de urmărire penală privind întocmirea și
confirmarea lui, fiind efectuate după expirarea termenului de urmărire penală, sunt lovite de nulitate.
Efectuarea urmăririi penale în afara termenului rezonabil, fixat în modul nominalizat mai sus, nu
este prevăzută de legea procesuală. Dacă până la expirarea termenului de urmărire penală nu a fost
prelungită urmărirea penală, organul de urmărire penală urma să înceteze urmărirea penală, în baza
existenței circumstanțelor prevăzute de lege care exclud urmărirea penală, potrivit art. 275 pct. 9)
Cod de procedură penală. Or, toate acțiunile de urmărire penală efectuate după luna martie 2019,
inclusiv învinuirea, rechizitoriul sunt nule.
A considerat că, acuzarea a fost susținută doar pe baza unor probe tangențiale și presupuneri
ale martorilor, care este necesar de a le aprecia critic, deoarece nu s-au confirmat prin alte probe.
Astfel, de către partea acuzării nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii imputate.
A susținut că, în privința Cudrițchi Timur nu au fost efectuate măsuri de investigații sub formă
de interceptare și înregistrare a comunicărilor telefonice. Cu atât mai mult, că Cudrițchi Timur din
luna noiembrie - decembrie 2018 nici nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova.
A relatat că, în mod ilegal colaboratorii de poliție au desigilat telefonul lui Cudrițchi Timur
fără participarea altor persoane, iar la moment este pornit un proces penal de PCCOCS în baza
5
plângerii depuse de Cudrițchi Timur. Deci, argumentele procurorului vizând culpabilitatea
inculpatului Cudrițchi Timur în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod de
procedură penală, nu are nici un suport legal, fiindcă în virtutea prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de
procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi
întemeiate pe presupuneri și toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se
interpretează în favoarea inculpatului.
3.3. Avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Cudrițchii Timur, care a solicitat casarea
totală a sentinței, pronunțarea unei noi decizii, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care inculpatul Cudrițchii Timur să fie achitat.
În motivarea apelului a invocat că, în raport cu actele cauzei, prima instanță nu a examinat
cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită și nemotivată.
Instanța a neglijat normele de procedură și din oficiu a agravat situația condamnatului, iar în
aceste condiții a considerat că, sentința este pasibilă de a fi supusă casării.
A considerat că, prima instanță a constatat sumar, neclar și divergent că inculpatul: ”împreună
comun acord cu alte persoane, inclusiv neidentificate de către organul de urmărire penală, au
organizat procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe
teritoriul Republicii Moldova a drogurilor și analogilor acestora..., ilegal a dobândit... substanțe,
psihotrope și analogi ai acestora..., care potrivit raportului de expertiză judiciară sa-a stabilit că
reprezintă substanță stupefiantă, cantitatea substanței stupefiante păstrate cu scop înstrăinare de
către Cudrițchi Timur, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 79 din 12006, reprezintă
proporții deosebit de mari..., acțiunile inculpatului se încadrează în baza 171 alin. (4)lit. d) Cod
penal, ca procurarea, transportarea, păstrarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri și
cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinarea lor și analogilor acestora”.
Părții apărării nu îi este clar cu cine a organizat ilegalitățile imputate, care este esența altor
operațiuni ilegale, felul și denumirea exactă a substanțelor puse în circulație - droguri, analoagele
acestora, stupefiante, psihotrope sau analogilor acestora.
Mai mult, a invocat că, prima instanță a soluționat cauza în raport cu niște circumstanțe
sumare, indicând că: probatoriul administrat demonstrează vinovăția inculpatului în producerea,
prepararea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,
distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite de
înstrăinare”, depășind limitele învinuirii formulate inculpatului deoarece, în rechizitoriu nu se
regăsesc asemenea împrejurări de fapt și de drept. Or, potrivit art. 66 alin. (2) pct. (1) Cod de
procedură penală, inculpatul are dreptul să știe de ce faptă concretă este învinuit.
Asemenea circumstanțe de fapt și de drept nu i-au fost imputate inculpatului în rechizitoriu,
deci prima instanță a încălcat prevederile art. 325 alin, (1) Cod de procedură.
A considerat că, prima instanță a depășit limitele învinuirii în rechizitoriu, nu a arătat în
considerentele sentinței motivele de fapt și de drept care au convingerea instanței, nu a explicat cum
a ajuns la soluția redată în dispozitiv, nu a redat aprecierea probelor, modul de analizare a
argumentelor părților, normele juridice și modalitatea lor de aplicare, sentința este nemotivată, ceea
ce atrage nulitatea sa.
La fel a considerat că, rechizitoriul și ordonanța de învinuire sunt lovite de nulitate fiind
incorecte, incomplete, neclare și contradictorii.
A relatat că, în speță, analizând rechizitoriul, în raport cu cerințele și exigențele legislației și
jurisprudenței relevate, acesta este insuficient motivat sub aspectul informării inculpaților cu privire
la învinuirea înaintată în baza art. art. 2171 alin. (4) lit. (d) Cod penal. Astfel, fiecare faptă imputată
inculpaților este incomplet descrisă.
Acțiunile care ar fi trebuit să stea la baza învinuirii, nu sunt determinate cu suficientă precizie,
într-o modalitate clară și concretă.
Semnificative, în acest sens, sunt expresiile vagi și incomplete cuprinse în rechizitoriul cauzei,
care, fiind analizate, se observă, în mod evident, că învinuirea respectivă, descrisă în rechizitoriu,
nu cuprinde elementele obligatorii, cum ar fi: indicarea concretă și clară a datei, locului de
producere a substanței etnobotanice, metodei de confecționare, de la cine erau procurate, pentru
ce, când și în ce valoare s-au vândut, modul de calculare a proporțiilor, precum și indicarea
concretă și clară a datei, locului, metodei și consecințelor infracțiunii.
6
Cuprinsul din rechizitoriu relatează la modul general, fără a fi concretizate și analizate
episoadele de învinuire, rezultate din declarațiile ale martorilor, nu sunt determinate acțiunile
funcționale ale inculpatului, rolul și gradul de participare la săvârșirea acțiunilor incriminate, nu este
relevată forma și modalitatea de comitere a infracțiunii, adică, în ce constă producerea,
transportarea, în fiecare caz concret.
A considerat, că rechizitoriul nu satisface exigențele de echitate a procedurilor de judecată și
nu asigură o corectă și legală informare a inculpaților cu privire la învinuirea formulată.
A evidențiat, că potrivit art. 251 alin. (3) Cod de procedură penală, nulitatea privind încălcarea
prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței, așa după cum s-a stabilit în cauză, poate fi
invocată în orice etapă a procesului de către părți (în cazul dat a fost invocată de partea apărării) și
se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară
pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței, sub aspectul încheierii
defectuoase a rechizitoriului, reprezintă o cauză care exclude răspunderea penală și, ca o consecință,
sub aspectul sancțiunii procedurale, în conjunctura art. art. 251 alin. (2) și (3), 332 alin. (1) și 391
alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, constituie temei legal pentru încetarea procesului penal
în ședința de judecată, din motivul că există o circumstanță care exclude tragerea la răspundere
penală a inculpaților.
În consecință, în asemenea situație, potrivit legii, se impune încetarea procesului penal privind
tragerea la răspundere penală, în temeiul ca există circumstanță care exclude răspunderea respectivă
- încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței.
Preluarea, în linii mari, a conținutului rechizitoriului defectuos întocmit, în expresii generale,
fără invocarea concretă și precisă a circumstanțelor cazului și consecințelor infracționale, nu
presupune constatarea faptei criminale, considerate ca fiind dovedite, în sensul cerințelor stipulate
la art. 394 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală.
Pe lângă aceasta, concluziile privind achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârșirii
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal, pe motiv că lipsesc elementele infracțiunii,
coroborează și cu următoarele circumstanțe.
În pofida prevederilor conținute în normele enunțate, organul de urmărire penală nu a indicat,
deci, nici nu a constatat în actul de învinuire: dacă substanța constituie un drog și actul normativ
unde este indicat, cui, când, în ce mod și la ce preț ar fi vândut substanțe interzise, modul de
procurare, transportare, preparare, și care ar fi esența ilegalității.
Totodată, concluzia din rechizitoriu că, inculpatul a avut scopul vânzării, fără a se concretiza
dacă acest scop a fost realizat, este una absolut confuză și contradictorie, or, acțiunile incriminate
concomitent a aceluiași obiect se exclud reciproc.
A menționat că, prima instanță nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept concrete invocate în
rechizitoriu.
Referitor la demersurile privind efectuarea expertizei chimice și audierea martorilor, a
menționat că, aceste acțiuni aveau drept scop elucidarea unor circumstanțe importante pentru justa
soluționare a cauzei penale.
Sub acest aspect a remarcat că, expertiza a fost fără ca apărarea să fi avut posibilitatea de a
propune întrebări, să ceară recuzarea expertului, să participe la efectuarea expertizei, să invoce
obiecții, fapt ce a degrevat apărarea de posibilitatea efectuării unei apărări efective. Expertiza a fost
efectuată de un expert care nu are competențe de a efectua expertiza pe substanțe cannabinoide.
A conchis că, prima instanță, pripit a constatat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal, fără a lua în considerație dacă cantitatea de substanță -
rășina de canabis și numărul de plante de cânepă depistate, se atribuie la cantități mari sau mici, în
conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, privind aprobarea Listei substanțelor
stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum
și cantitățile acestora.
Privind demersul de audiere a martorilor, apărarea și-a propus de a demonstra nevinovăția
inculpatului, deoarece martorii pot furniza elemente importante vizând modul de efectuarea a
7
urmării penale.
Cu toate că, inculpatul Timur Cudrițchi a negat vehement vocea lui de pe înregistrările audio,
se impunea efectuarea expertizei fonoscopice pentru elucidarea acestui aspect.
La fel, apărarea și-a exprimat convingerea că, în speță, s-a încălcat dreptul la un proces
echitabil și, în special, principiul contradictorialității, precum și principiul egalității armelor, în
temeiul art. 6 § 1 din Convenție.
Mai mult, prima instanță, nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor, neindicând motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării,
inclusiv cele invocate în ședința instanței de fond și repetate în apel.
În fapta descrisă a omis să se indice actul în temeiul cărui sunt constatate proporțiile deosebit
de mari ale substanței depistate, în rechizitoriu acesta fiind: „pct. 193 din Hotărârea Guvernului nr.
79 din 23.01.2006, substanța MDMB(N)- 2201 este substanță stupefiantă, inclusiv potrivit notei nr.
5, cantitatea de MDMB(N)- 2201 mai mare de 0,15 gr. reprezintă proporții deosebit de mari".
La fel, în învinuire figurând și altă constatare, divergente primei, că: „substanța psihotropă
MDMB(N)-220Î, este inclusă în Tabelul I. Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate
în scopuri medicale. Lista nr 2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004”.
A relatat că, prima instanță a omis să se pronunțe dacă urma sau nu, în aspectul vizat, să se
efectueze constatări științifice și expertize judiciare, pentru a înlătura divergențele menționate și să
constate dacă substanța indicată în rechizitoriu - MDMB(N)~2201 este cea inclusă în Lista nr. 2, a
substanțelor psihotrope sub denumirea de MDMB(N)-2201 (N-(l- carhamoyl-2-methylprop-1 -yl)-
1 -(cyclohexylmethyl)-1 Hindazole-3 carboxamide), aprobată prin Hotărârea Guvernului R.
Moldova nr. 1088 din 05,10.2004, sau cea inclusă în lista substanțelor stupefiante, la pct. 193., sub
denumirea de MDMB(N)-2201, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din
23.01.2006 (art. 93, 94, 101, 141- 143 CPP).
De asemenea proba: „scrisoarea parvenită de la ÎMSP Dispensarul Republican de Narcologie
și Agenția Medicamentului", nu este apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității ei, prin prisma prevederilor art. art. 93, 94, 101, 141-143 Cod de procedură
penală, cât și în raport cu faptul că asemenea dovadă în genere lipsește în materialele dosarului,
deci, nefiind posibilă verificarea acesteia în ședința de judecată.
Mai mult, constatarea că: „scrisoarea parvenită de la Agenția Medicamentului potrivit căreia
substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței psihotrope AB-PINACA- CHM și la care
se face referire în raportul de constatare tehnico-științifică este un act emis de autoritatea care deține
competența și atribuția de a-l emite”, nu corespund exigențelor prescrise în art. art. 93, 94, 101, 141-
143 Cod de procedură penală.
În cadrul cauzei penale a constatat sumar, neclar și divergent că inculpatul: „ilegal a dobândit
pentru păstrare, expediere, transportare, substanțe stupefiante, psihotrope și analogi ai acestora în
proporții deosebit de mari, și anume MDMB(N)-2201.., acestea urmează a fi calificate pe art. 217
alin. (4) lit. b) Cod penal, ca păstrarea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor
acestora, săvârșite fără scop de înstrăinare..., potrivit raportului de expertiză judiciară..., reprezintă
substanța stupefiantă PVP (apirrolidinovaleropbenoney, deci nefiind clar felul și denumirea exactă
a substanțelorpuse în circulație ilegală-substanțe stupefiante, psihotrope, analogi ai acestora,
droguri, etnobotanice sau analogilor acestora.
Totodată, constatarea că: „scopul de înstrăinare a drogurilor depistate la inculpat, rezultă...
și din faptul că acesta nu este la evidența medicului narcolog”, nu corespund exigențelor prescrise
în art. 101 Cod de procedură penală.
A indicat în dispozitiv confuz că: cheltuielile judiciare în sumă de 1680 lei, urmează a fi
suportate de stat, nefiind clar dacă această dispoziție reprezintă o soluție definitivă.
A relatat că, este dubioasă poziția expusă de instanța de fond pe care își întemeiază poziția,
manifestată prin declarațiile vădit divergente a martorilor: Julea Andrei, Malcoci Igor, Teaca
Andrei.
Motivarea primei instanțe că: a luat în considerare faptul că inculpatul nu și-a recunoscut
vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate și nu a contribuit la descoperirea infracțiunii, li-a
8
considerat absolut neîntemeiate. Or, această circumstanță constituie un drept legal al inculpatului și
nu face parte din categoria celor agravante, prevăzute în art. 77 Cod penal.
Face trimitere și asupra faptului că, declarațiile inculpatului nu au fost combătute, nu s-a
întreprins nici o măsură de investigație pentru a stabili circumstanțele declarate de acesta, iar faptul
că avea la păstrare drogurile care, de fapt, nu erau substanțe interzise, nu poate fi calificat că le-a
procurat cu scop de înstrăinare.
A atras atenția asupra faptului că, inculpatul nu a procurat drogurile, nu le-a preparat, nu le-a
transportat, drogurile nu erau amplasate în recipiente care facilitează înstrăinare, erau într-un pachet
din polimer cu dimensiunile cca 18x25 cm., nu a fost constatată înțelegerea cu cei care urmează să
primească astfel de substanțe, unicul temei care a fost constatat a fost păstrarea unei cantități mari
de substanțe interzise.
A susținut că, instanța de fond a ignorat circumstanțele reale la comiterea infracțiunii și s-a
bazat doar pe probele acuzării administrate în mod ilegal, sfidând dreptul inculpatului la un proces
echitabil.
Mai mult, a susținut și faptul că, prima instanță, nici nu a intrat în esența învinuirii, nu a făcut
o apreciere a probelor, circumstanțelor și a materialelor cauzei penale, în urma cărora a pronunțat o
hotărâre nefondată, neîntemeiată și ilegală, bazată doar pe presupuneri.
La fel, prima instanță, în sensul laturii subiective a infracțiunii, urma să constate prin care
acțiuni, probe, a fost stabilită intenția directă.
Indică, că la pronunțarea deciziei, instanța de fond a admis interpretarea extensivă a normelor
penale, datorită cărui fapt normei juridice i s-a atribuit efecte neprevăzute de legiuitor, fapt care
instanța nu a avut dreptul și nici competența de a o face, agravând din oficiu situația învinuitului
Gudrițchi Timur.
Urmărirea penală și efectuarea acțiunilor de urmărire penală au avut loc în lipsa interpretului/
translatorului inculpatului, care este vorbitor de limbă rusă și pe tot parcursul urmării penale nu a
fost asistat de traducător, iar actele de procedură întocmite de procuror nu au fost traduse în limba
pe care o cunoaște, adică în limba rusă. Așadar, potrivit alegațiilor date în ședință s-a afirmat la
etapele precedente de urmărire penală că, inculpatul fiind vorbitor de limbă rusă și necunoscând
limba de stat, a fost asistat de un interpretului.
În realitate, reieșind din filele dosarului, s-a constatat că, inculpatul a menționat expres în fața
primei instanțe că, este vorbitor de limba rusă, iar ordonanțele și rechizitoriul procurorului nu au
fost traduse.
A relatat că, toate acțiunile de urmărire penală efectuate după luna martie 2019, inclusiv
învinuirea, rechizitoriul sunt nule.
A indicat că, instanța nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise
de organul de urmărire penală, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat actele
procedural efectuate peste termen, adoptând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal.
Judecând cauza în primă instanță, n-au fost identificate și, respectiv, dată o apreciere
corespunzătoare încălcărilor care atrag nulitatea actelor procedurale și consecințelor juridice ce se
impun potrivit legii.
Odată ce în cursul procesului de judecată exista obligativitatea de a verifica legalitatea și
temeinicia chestiunilor ce vizează punerea sub învinuire, susținerea învinuirii și judecarea cauzei în
limitele învinuirii formulate de procuror, prima instanță trebuia să facă o interpretare judiciară
corectă a prevederilor legale corespunzătoare, lucru care nu s-a realizat.
Prin urmare, soluția pronunțată de prima instanță nu este rezultatul unei activități eficiente de
judecată, or, sentința nu cuprinde temeiuri de fapt și de drept, care să nu provoace dubii asupra
soluției date, de vreme ce apărarea a invocat nulitatea probelor administrate, iar rechizitoriul
întocmit în cauză nu corespunde cerințelor și exigenților legale, fapte ce echivalează cu circumstanțe
ce exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală, iar, pe cale
de consecință, reprezintă temei pentru încetarea procesului penal.
3.4. Inculpatul Cudrițchi Ian, care a solicitat, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri
prin care să fie achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.
În motivarea apelului a relatat că, instanța de fond greșit a stabilit starea de fapt și de drept,
expunându-se neclar asupra învinuiri aduse, neapreciind fiecare probă din punct de vedere al
9
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor, adoptând în așa mod o hotărâre ilegală și neîntemeiată, contrar prevederilor
art. 101 Cod de procedură penală.
A invocat lezarea dreptului la un proces echitabil, și anume că, instanța de fond a judecat
cauza în defavoarea inculpatului, respingându-i toate demersurile de administrare a probelor,
ignorând toate erorile procesuale admise de procuror la etapa de urmărire penală, chestiuni care nu
au fost soluționate în condițiile legii procesuale penale.
A considerat că, instanța de fond urma să-l achite pe Cudrițchi Ian pe art. 2171 alin. (4) Cod
penal din motiv că fapta n-a fost săvârșită de acesta.
Astfel, din materialele cauzei a indicat că, martorii oculari, care au fost audiați, nu au lămurit
modul de procurare a substanțelor narcotice, cu toate că dânșii au indicat perioade ale anilor 2011,
2016, și nici de cum cele care au fost indicate în actul de învinuire si rechizitoriu.
Din aceste considerente, în procesul-verbal de cercetare la fața locului, nu au fost depistate la
Cudrițchi Ian careva substanțe interzise, astfel motivele condamnării nu corespund adevărului.
A menționat că, în această parte învinuirea nu are nici un suport legal și nu se probează prin
probe pertinente și concludente, fiind doar presupuneri preconcepute ale organului de urmărire
penală.
Raportează recurentul că, în argumentarea soluției sale, instanța de fond a enunțat că vinovăția
lui Cudrițchi Ian se dovedește, prin probele administrate și analizate în cursul procesului penal și
anume: declarațiile martorilor, procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare
tehnico științifică, care coroborează cu alte înscrisuri.
În aceste circumstanțe, a invocat că, prima instanța nu s-a expus la motivele apărării, privind
faptul că probele sus menționate au fost administrate cu încălcări de procedură, astfel concluziile
instanței privitor la vinovăția inculpatului fiind nefondate și nu au putut fi puse la baza unei sentințe
de condamnare.
A susținut că, instanța de fond, făcând trimitere și punând la baza sentinței raportul de
constatare tehnico-științifîcă a ignorat concluziile că: „reprezintă un produs etnobotanic care
conține cannăbinoidul sintetic MDMB(N)-220Î, neutilizat în scopuri medicinale și nu este inclus în
Hotărârea de Guvern mr. 1088 din 05.10,2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor
substanțelor psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul Republicii
Moldova, de aceea la categoriile nominalizate nu se atribuie”.
A mai relatat că, fiind audiat în calitate de specialist, martorul Stanislav Grosu a declarat că
substanța MDMB(N)-220l nu este interzisă.
La fel a conchis că, martorii audiați în cadrul ședinței de judecată au declarat că, au fost
influențați și amenințați de către colaboratorii de poliție și obligați să declarare împotriva lui
Cudrițchi Ian.
De asemenea a invocat că, instanța de fond eronat a pus la baza sentinței raportul de constatare
tehnico-științifică, care a fost întocmit de către un colaborator al CEJ MAI, specialist, fără a fi
specificat în ce domeniu este specializat.
Reieșind din cele menționate, raportul de constatare tehnico-științifică, nu pute constitui
mijloc de probă, în sensul prevederilor art. 93 Cod de procedură penală și prin prisma art. 94 alin.
(1) pct. 8 Cod de procedură penală urmează fi respins ca inadmisibil.
A considerat că, prima instanță la adoptarea sentinței a depășit limitele din învinuire în
contradicție cu prevederile art. 325 Cod de procedură și nu s-a expus asupra cererii formulate prin
care a fost solicitat aplicarea prevederilor art. 385 Cod de procedură penală.
3.5. Avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Cudrițchii Ian, care a solicitat, casarea
sentinței, pronunțarea unei noi decizii prin care Cudrițchii Ian să fie achitat de sub învinuirea adusă,
restituirea corpurilor delicte, constatarea încălcărilor prevăzute de art. 385 alin.(4) Cod penal.
În motivarea apelului a indicat că, Cudrițchii Ian urmează să fie achitat de sub învinuirea
adusă, restituirea corpurilor delicte, constatarea încălcărilor prevăzute de art. 385 alin.(4) Cod penal.
În motivarea cererii de apel a fost invocat că, în sentință, în partea încasării cheltuielilor
judiciare, suma nu trebuie încasată de la inculpat în folosul statului, ci trebuie încasată din contul
bugetului de stat.
Astfel, de către prima instanță nu au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 227-
10
229 Cod de procedură penală, și art. 75 alin. (3) din Legea nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la
expertiza judiciară și statutul expertului judiciar.
A mai invocat că, prima instanță nu a indicat și motivat pe care prevederi ale art. 106 alin. (1),
(2) lit. b) și (3) Cod penal și-a fondat decizia, în situația în care aceste prescripții au fost modificate
prin Legea nr. 60 din 07.04.2016, publicată în MO nr. 123- 127/246 din 06.05.2016, fiind exclusă
și sintagma „dacă sunt ale infractorului iar art. 10 alin. (2) Cod penal prescrie, că Legea penală
care înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv”.
Cu atât mai mult, audierea martorului Iagodin Vasile confirmă că aceste mijloace bănești au fost
împrumutate de ultimul cu scopul de a procura un bun imobil, temei al tranzacției servind recipisa.
Circumstanțele expuse care atestă în mod lucid că instanța de fond nu a judecat cauza penală în
condițiile legii, deoarece în lipsa temeiului legal a dispus și confiscarea mijloacelor bănești.
Probele administrate la dosar, fiind verificate sub aspectul pertinenții și concludenței, atât cele
obținute în procesul urmăririi penale, cât și în cadrul ședințelor de judecată, care în ansamblu
coroborează între ele, nu au confirmat faptul săvârșirii de către Cudrițchi Ian a faptei criminale.
Instanța de fond a reținut o stare de fapt care nu corespunde materialelor cauzei penale,
probelor acumulate și cercetate în cadrul primei instanțe, iar declarațiile inculpaților făcute în cursul
procesului penal sunt veridice, pot servi la aflarea adevărului, în măsura în care sunt coroborate cu
fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în speță.
De asemenea, instanța de fond ajungând la soluția, prin care a dispus condamnarea inculpaților
în baza art. 2171 alin, (4) lit. d) Cod penal, a audiat inculpații selectiv, câțiva martori și respectiv a
dispus cercetarea, verificarea și prezentarea bazei probante scrise, însă fără a le face o proprie analiză
și fără a le da vreo apreciere.
Totodată, potrivit procesului-verbal, au fost cercetate declarațiile date la urmărirea penală de
către martori, care, la fel nu au fost descrise în descriptivul sentinței și cărora instanța de fond nu le-
a supus aprecierii, dacă aceste declarații confirmă sau infirmă vinovăția inculpaților.
A considerat că, nu este suficient ca instanța să descrie doar declarațiile martorilor și să
enumere în hotărârea judecătorească probele citite în ședința de judecată, aceasta urmează a fi
analizate complet, sub toate aspectele, cu o argumentare desfășurată a concluziilor sale, prin prisma
coroborării lor una cu alta, pentru a confirma sau infirma vinovăția inculpaților, pe capătul de
acuzare pe care acțiunile lui Ian Cudrițchi.
De asemenea, prima instanță apreciind că, declarațiile inculpatului depuse în cadrul urmăririi
penale, nu sunt veridice și acestea nu coroborează cu probele fixate și descrise, în general nu le-a
cercetat în ședință și consemnat în procesul-verbal al ședinței, deși le-a considerat pertinente ce
confirmă faptul transmiterii substanței narcotice pentru comercializare, nerespectând prevederile
art. 336 Cod de procedură penală.
La fel, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond în a admis demersul apărării, care a
solicitat să fie audiați martorii. Însă, după cum rezultă din procesul verbal al ședinței de judecată, a
fost prezentată informație din partea apărării, privind înștiințarea martorilor despre ședința judiciară,
ca ulterior să emită o altă încheiere diametral opusă prin care să respingă cererea de audierea
martorilor nominalizați, din ce motive a dus la imposibilitatea asigurării dreptului la apărare.
Deci, s-a atestat că, motivarea nu este clară, convingătoare și pertinentă sentinței. Instanța de
fond în sentința adoptată urma să realizeze o justă interpretare și aplicare a reglementărilor incidente,
decizia adoptată urma să fie riguros argumentată, iar motivarea soluției să fie bazată pe probele
administrate în cadrul procesului penal.
În astfel de circumstanțe, s-a rezumat că, concluziile instanței de fond au fost axate și motivate
pe probe care nu au fost verificate și cercetate în cadrul ședinței, dar au servit temei pentru
constatarea vinovăției inculpatului.
A invocat că, instanța de fond fără a verifica minuțios circumstanțele cauzei, eronat nu a
aplicat la baza sentinței prevederile art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală.
La fel a invocat că, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului.
În fapta descrisă ca fiind dovedită, a omis să indice actul în temeiul cărui sunt constatate
proporțiile deosebit de mari ale substanței depistate, în rechizitoriu acesta fiind: ”pct. 193 din
Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, substanța AB-PINACACHM este substanță
stupefiantă, inclusiv potrivit notei nr. 5, cantitatea de AB-PINACACHM mai mare de 0,25 gr.
11
reprezintă proporții deosebit de mari, tot în învinuire figurând și altă constatare, divergente primei,
că: „substanța psihotropă AB-PINACA-CHM, este inclusă în Tabelul I. Substanțe stupefiante și
substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțe psihotrope, aprobată
prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004”.
A mai relatat că, proba: „scrisoarea parvenită de la IMSP Dispensarul Republican de
Narcologie”, nu este apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității ei, prin prisma prevederilor art. 93, 94, 101, 141-143 Cod de procedură penală, cât și în
raport cu faptul că, asemenea dovadă în genere lipsește în materialele dosarului, deci, nefiind
posibilă verificarea acesteia în ședința de judecată. Cu atât mai mult, fiind audiat în calitate de
specialist, martorul Stanislav Grosu a declarat că substanța MDMB(N)-2201 nu este interzisă.
Instanța de fond a ignorat faptul, că în materialele cauzei lipsesc probe ce ar demonstra că
Cudrițchi Ian ar fi întreprins acțiuni concrete îndreptate spre realizarea intenției de înstrăinare ilegală
a drogurilor, astfel că, concluzia acuzării precum că, sunt probate acțiunile lui Cudrițchi Ian cu
privire la păstrarea drogurilor cu scop de înstrăinare, este lipsită de suport probator în acest sens.
Instanța de fond a trecut sub tăcere, că însăși din declarație inculpatului și a martorilor, nu
este posibil de dedus intenția - ca latură subiectivă componenței de infracțiune, în scop de
înstrăinare.
Alte date de fapt confirmate cu probe certe ce ar proba intenția și efectuarea de acțiuni
îndreptate la realizarea intenției de înstrăinare drogurilor, pe care le păstrase un timp, n-au fost
obținute în ședința de judecată, dar nici acuzarea nu a prezentat și nu a demonstrat existența acestui
element al învinuirii imputate lui Cudrițchi Ian.
Analizând declarațiile martorilor, s-a determinat interpretarea subiectivă și tendențioasă a
situației de fapt, fiind bazată pe presupuneri.
De asemenea, incorect a neglijat argumentul apărării că în ordonanța de punere sub învinuire
în privința lui Cudrițchi Ian în baza art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, învinuirea nu este concretizată,
nu este indicată ora, data, luna, anul, locul săvârșirii infracțiunii, potrivit actului de învinuire nu s-a
putut stabili când a avut loc fapta infracțională, nefiind descrise circumstanțele de fapt esențiale, din
care motiv pot fi puse la îndoială.
Mai mult, învinuiții și avocații acestora, considerând că actul de punere sub învinuire nu
corespunde exigențelor legale la etapa terminării urmăririi penale, luării de cunoștință cu materialele
cauzei, au formulat obiecții referitor la forma și conținutul ordonanței de punere sub învinuire și a
rechizitoriului, de unde rezultă că instanța de judecată a fost ilegal sesizată, iar inculpații nu au fost
informații în modul corespunzător asupra învinuirii aduse și calificării juridice date acțiunilor.
În cadrul cercetării judecătorești, la expunerea de către procuror a rechizitoriului, inculpații
au specificat că învinuirea nu este clară, și vina nu o recunosc.
Astfel, învinuirea adusă lui Cudrițchi Ian nu este altceva decât una tendențioasă, bazată pe
presupuneri și nu pe materialele cauzei penale. Consideră că au fost ignorate depozițiile art. 385
alin.(1) Cod de procedură penală.
3.6. Inculpatul Gaidaenco Ghenadie, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei
noi hotărâri de achitare.
3.7. Avocatul Șevciuc Ștefan în numele inculpatului Gaidaenco Ghenadie, prin care a solicitat
casarea totală a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima
instanța, prin care Gaidenco Ghenadie să fie achitat.
În motivarea apelului a menționat că, acțiunile de urmărire penală pot fi efectuate doar în
limitele unei urmăriri penale, începute conform art. 274 Cod de procedură penală, și doar în
interiorul unui termen de urmărire penală, fixat de procuror care efectuează conducerea urmăririi
penale.
Prin ordonanța din 15.02.2019 s-a fixat termenul de urmărire penală până la data de
14.03.2019 (f.d.15, vol I). Ulterior la 03.05.2019, prin Ordonanța de disjungere, termenul de
urmărire penală a fost fixat până la data de 30.06.2019 (f.d.l, vol.I).
Pe cale de consecință, urmărirea penală în prezenta cauză s-a desfășurat doar în limita a două
intervale separate de urmărire penală: 15.02.2019 - 14.03.2019 și 03.05.2019 - 30.06.2019.
Reiterând prevederile art. 259 alin.(3) Cod de procedură penală, a accentuat că, legalitatea
acțiunilor de urmărire penală este indisolubil legată cu termenul în interiorul căruia au fost efectuate.
12
Doar probele colectate în acest interval urmează a fi apreciate drept legal administrate iar cele
ce îl depășesc sunt inadmisibile.
Or, art. 94 alin.(l) pct. 8) Cod de procedură penală, prevede că, în procesul penal nu pot fi
admise ca probe prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu
pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute cu
încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de procedură
penală.
A precizat că, în intervalele 23.11.2018-14.02.2019 și 15.03.2019-02.05.2019 nu a fost emisă
nici-o ordonanță de fixare a termenului de urmărire penală, în interiorul căreia Organul de urmărire
penală ar fi întreprins careva acțiuni de urmărire penală.
A indicat că, în aceste intervale de timp au fost emise următoarele acte care au statut de probă:
Răspunsul informativ al Agenției Medicamentului (f.d.35-36, vol.I); Procesul- verbal de percheziție
a domiciliului lui Gaidaenco Ghenadie (f.d.86, vol.IV); Raportul de expertiză nr.34/12/1-R-l56 din
31.01.2019 (f.d. 31-34, voi. I); Procesul-verbal de audiere a martorului Malcoci Igor din 27.11.2018
(f.d. 41 vol.I); Înregistrările audio ale convorbirilor a inculpatului Gaidaenco Ghenadie din perioada
02.01.2019-05.01.2019 (f.d. 164-176, vol.I); Procesele-verbale de consemnare a măsurii speciale
de investigații de interceptare telefonică din 19.03.2019 întocmite în intervalul orelor 08:40-09:00
și 11:10-11:25 (f.d.162-163, vol.I); Procesul-verbal de audiere a martorului Teacă Andrei din
13.02.2019 (f.d. 22, voi II); Procesul- verbal de audiere a martorului Briculschi Ivan din 13.02.2019
(f.d. 23, voi. II); Procesul-verbal de audiere a martorului Zaharcenco Dmitri din 13.02.2019 (f.d.
24, voi. II); Procesul-verbal de audiere a martorului Briculschi Ivan din 15.03.2019 (f.d. 25, voi.
II); Procesul-verbal de consemnarea a rezultatelor investigației financiare paralele pe cauza penală
2018790181 din 10.04.2019 (f.d. 32-42); Procesul-verbal de reținere a lui Gaidaenco Ghenadie din
13.02.2019 (f.d. 36, voi. IV); Procesul-verbal de percheziție corporală din 13.02.2019 (f.d. 29, voi.
IV); Procesul-verbal de audiere a bănuitului din 13.02.2019 (f.d. 31, voi IV); Procesul-verbal de
audiere a învinuitului din 14.02.2019 (f.d. 42, voi IV).
Reieșind din faptul că probele menționate mai sus au fost dobândite în afara termenului de
urmărire penală, acestea conform art. 94 alin.(l) pct.8) Cod de procedură penală sunt inadmisibile și
nu pot servi ca bază pentru condamnarea unei persoane.
A relatat că, la baza sentinței de condamnare, instanța de fond s-a axat pe declarațiile
martorului Julea Andrei, făcând trimitere la declarațiile acestuia: ”(...) îi cunoaște pe inculpați.
Procura substanțe narcotice de la Cudrițchi Ian, Cudrițchi Timur și Gaidaenco Ghenadie cu 150
lei o cutie de chibrituri”, însă când s-a ajuns la inculpata Cudrițchi Aurica, instanța în sentință a
reținut că, proba cu martorul Julea Andrei din cadrul urmăririi penale nu a fost administrată cu
respectarea legii, or, prezent în ședința de judecată acesta a menționat că, în cadrul urmăririi penale
a făcut respectivele declarații, deoarece a fost obligat de către colaboratorii de poliție.
A dezbătut și faptul că, martorul Julea Andrei dat a fost audiat o singură dată și nu a fost audiat
în privința fiecărui inculpat separat.
În această ordine de idei a statuat că, acest martor putea să facă declarații mincinoase și în
privința lui Gaidaenco Ghenadie.
Alți martori care ar proba faptul că Gaidenco Ghenadie are vreo tangență cu infracțiunea
imputată nu sunt.
În urma percheziției efectuată la domiciliul lui Gaidaenco Ghenadie în data de dispusă în
cadrul cauzei penale nr.2019250026, de la acesta au fost ridicat un pachet ce conținea substanță
vegetală necunoscută. Masa vegetală ridicată a fost expertizată, iar prin Raportul de expertiză
nr.34/12/l-l-R-611 din 21.03.2019, efectuat de către Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize
Judiciare al MAI, s-a stabilit că, masa ridicată conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care
nu este inclus în lista substanțelor stupefiante, prevăzute de Hotăraîrea Guvernului nr.1088 din 2004.
Astfel, dovada atribuirii substanței MDMB(N)-2201 la analoagele prohibite în ordin penal
este realizată în exclusivitate prin răspunsul Agenției Medicamentului nr. A07.PS01.Rg02-4879 din
29.11.2018, care presupune că respectiva substanță ar putea fi analoagă cannabinoidelor AB-
PINACA sau 5F-AMB (f.d. 35-36, vol.I).
A menționat că, informația Agenției Medicamentului nr.A07.PS01.Rg02-4879 din
29.11.2018 a fost dobândită în limitele unei alte cauze penale, care nici nu-1 vizează pe Gaidaenco
13
Ghenadie sau ceilalți inculpați.
Despre acest fapt, se atestă și faptul că, în răspunsul Agenției Medicamentului din 29.11.2019
se face referire la un material penal cu nr. 3995, înregistrat în Registrul-2 (R-2) al IP Anenii Noi.
Mai mult, destinatar al răspunsului nu este ofițerul principal - Ghenadie Furdui, ci comisarul-
șef al IP Anenii Noi - Valeriu Codreanu.
Or, Valeriu Codreanu nici nu figurează în nici un act din dosar ca parte a unui grup de urmărire
penală, în efect, situația așa-numitei probe, concretizate în forma informației Agenției
Medicamentului nr.A07.PS01.Rg02-4879 din 29.11.2018, urmează a fi analizată prin prisma art. 94
alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură.
Reiterează, că însăși proba, care prin conținutul său de fapt este unica probă care atribuie
substanța la MDMB(N)-2201 la categoria analoagelor unor cannabinoide interzise prin lege, nici nu
a fost dobândită în cadrul urmăririi penale pe cauza cu nr. de referință 2018790181.
Concluzia dată rezultă și din audierea martorului Stanislav Grosu, care este autorul
răspunsului nr.A07.PS01.Rg02-4879 din 29.11.2018 al Agenției Medicamentului. Acesta fiind
audiat în ședința de judecată nu a putut confirma dacă informația reflectată în răspunsul emis se
referă la Gaidaenco Ghenadie și la ceilalți inculpați.
A relatat că, pentru a fi considerată consumată infracțiunea prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.
d) Cod Penal, sunt necesare cel puțin existența a 2 elemente inerente: scopul de înstrăinare și obiectul
material al infracțiunii - analogul prohibit de lege, realizat în proporții deosebit de mari.
Totodată, a menționat că, Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al MAI, expert,
Procopenco Natalia, s-a referit la cantitatea totală a masei vegetale ridicate de la domiciliul lui
Gaidaenco Ghenadie în data de 12.01.2019, și nicidecum la cantitatea de cannabinoid MDMB(N)-
2201, pe care această masă vegetală o conține.
Pentru a furniza proba necesară și a constata circumstanțele determinante pe caz, instanței de
judecată i s-a cerut efectuarea unei expertize repetate asupra masei vegetale ridicate de la inculpat.
Cererea de numire a expertizei era motivată de următoarele: Conform datelor din Registrul
de stat al experților judiciari se atestă fără echivoc că expertul Procopenco Natalia deține
următoarele calificări: Examinarea substanțelor narcotice (drogurilor) și psihotrope de origine
vegetală (11.01.01.); 2. Expertiza dactiloscopică (1.01), (1.02), (1.03); 3. Examinarea substanțelor
narcotice (drogurilor) psihotrope și a precursorilor (11.01.).
Prin urmare a relatat că, expertul Procopenco Natalia nu deține calificarea pentru
examinarea substanțelor narcotice (drogurilor) și psihotrope de origine sintetică.
Altfel spus, în corespundere cu art. 148 alin.(3) lit. b) Cod de procedură penală, expertul
Procopenco Natalia și-a depășit competența atunci când a examinat un analog sintetic - cannabinoid
MDMB(N)-2201.
A mai considerat că, complementar, expertul Procopenco Natalia nu a oferit date despre
cantitatea substanței de cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care se conține în masa vegetală
ridicată de la Gaidaenco Ghenadie, ci doar despre cantitatea totală a însăși masei vegetale.
Or, conform art. 2171 alin.(2) și (4) lit. c) Cod penal. doar cantitatea nemijlocită de drog sau
analog constituie temei pentru atragerea la răspundere penală.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în considerentele care succed, conchide că în
cauză nu există probe utile, pertinente și concludente care să contureze existența faptei penale de
care este învinuit inculpatul Gaidaenco Ghenadie.
Potrivit rechizitoriului Gaidaenco Ghenadie se învinuește în săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 2171 alin. (4) Cod penal.
În pofida acestor prescripții legale și potrivit învinuirii aduse, procurorul nu a colectat probe
concludente și plauzibile care să confirme acuzarea, inclusiv, în mod confuz și absolut divergent, a
indicat că, inculpatul a realizat produse etnobotanice, or, studiind raportul se observă că potrivit
acestuia: masa vegetală uscată de culoare cafeniu- verzuie, prezentată la examinare, reprezintă un
produs etnobotanic care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201, neutilizat în scopuri
medicinale și nu este inclus în Hotărârea de Guvern nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea
tabelelor si listelor substanțelor psihotrope si precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul
Republicii Moldova, de aceea la categoriile nominalizate nu se atribuie.
De asemenea, a considerat că, este dubioasă poziția expusă de acuzare, manifestată prin
14
declarațiile vădit divergente a martorilor care au declarat în cadrul audierilor că: Julea Andrei - a
fost influențat de poliție să dea declarațiile date, sub amenințarea că vor fi inițiate procese penale.
Deci, se exclude în genere faptul că sunt veridice aceste declarații. Or, din prevederile art. 94
Cod de procedură penală , în procesul penal nu pot fi admise ca probe si prin urmare, se exclud din
dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor
hotărâri judecătorești datele care au fost obținute prin aplicarea violenței, amenințărilor sau a altor
mijloace de constrângere, prin violarea drepturilor și libertăților persoanei cu încălcări esențiale
de către organul de urmărire penală a dispozițiilor prezentului cod.
La fel, Malcoci Igor a declarat că în genere nu îl cunoaște pe Gaidaenco Ghenadie și martorul
Teaca Andrei a declarat că este consumator și că pe Gaidaenco Ghenadie nu îl cunoaște.
Drept dovadă a faptului că, Gaidaenco Ghenadie nu a comis infracțiunea incriminată servesc
și următoarele probe: lipsa achizițiilor de control, conform art. 1383 Cod de procedură penală.
La fel, a considerat că, lipsește latura subiectivă a infracțiunii imputate, or, atâta timp cât
inculpatul nu a înstrăinat careva substanțe interzise, respectiv acele presupuneri că Gaidaenco
Ghenadie a comis infracțiunea incriminată nu poate fi imputată acestuia.
S-a expus că, învinuirea înaintată lui Gaidaenco Ghenadie este una neclară, care conține
divergente și circumstanțe de acuzare care se contrazic și se exclud reciproc, adică este una dubioasă,
iar instanța de judecată nu este în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o
și care ar agrava situația inculpatului, si să-si întemeieze soluțiile pe presupuneri si dubii.
3.8. Avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Straista Andrei, care a solicitat, casarea
parțială a sentinței, pronunțarea unei noi sentințe prin care Straista Andrei să fie achitat, în temeiul
art. 390 alin.(1) Cod de procedură penală.
În motivarea apelului a indicat că, motivarea instanței de fond este una superficială și formală.
A considerat că, sentința nu este motivată în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă
din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, motiv pentru care în mod evident apar dubii
rezonabile referitor la vinovăția inculpatului.
Astfel, deși instanța de judecată a reținut una din variantele agravante de calificare ale faptei
social periculoase, în sentință nu a fost elucidat subiectul referitor la circumstanțele de fapt în
privința raportului învinuitului, in cazul în care se pretinde că acesta ar fi coparticipant la comiterea
infracțiunii.
La fel, nu s-a constatat cu certitudine faptul implicării lui Straistă Andrei la comiterea acestei
infracțiuni. Cât de credibile sunt declarațiile martorului Malcoci Igor în care declarațiile martorilor
Teacă Andrei, Julea Andrei, demonstrează contrariul?
Complementar, în ședința de judecată a fost audiat un martor Grosu Stanislav neavând statut
de expert, neanalizând fizic, substanța cercetată în laboratoare speciale, s-a expus la partea
stiintifico-teoretică dacă substanța reprezintă o substanță cu proprietăți stupefiante sau psihotrope
sau dacă acesta reprezintă un analog ai substanțelor incluse în Hotărârea Guvernului nr. 1088 din
2004.
A relatat că, fapta lui Straista Andrei nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
Raportat la situația pe caz, pentru consumarea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod
Penal sunt necesare cel puțin existența a 2 elemente inerente: scopul de înstrăinare și obiectul
material al infracțiunii - analogul prohibit de lege, realizat în proporții deosebit de mari.
A conchis că, expertul Procopenco Natalia nu deține calificarea pentru examinarea
substanțelor narcotice (drogurilor) și psihotrope de origine sintetică, ci doar vegetală.
Calificarea menționată, clasificată sub cifrul 11.01.02, este deținută de experții: Cataraga
Olga, Socolov Vladimir, Fonari Alexandru, Modrînga Andrei, Nitrean Alina, Popescu Maxim,
Cotorobai (Cazacu) Svetlana, Nichifor Victor, Verejanu Ana, Ilico Artur, Capcelea Marian, Botnari
Valeriu și Jalbu Diana.
Altfel relatat, în corespundere cu art. 148 alin. (3) lit. b) Cod de procedură penală, expertul
Procopenco Natalia și-a depășit competența atunci când a examinat un analog sintetic - cannabinoid
MDMB(N)-2201.
Complementar, expertul Procopenco Natalia nu a oferit date despre cantitatea substanței de
cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care se conține în masa vegetală ridicată de la Straista
Andrei, ci doar despre cantitatea totală a însăși a masei vegetale.
15
Or, conform art. 2171 alin. (2) și (4) lit. c) Cod penal, doar cantitatea nemijlocită de drog sau
analog constituie temei pentru tragerea la răspundere penală.
A evidențiat că, cererea de numire a expertizei a fost refuzată, astfel încât instanța de judecată
similar acuzării de stat operează în limita unei învinuiri care nu conține date concludente despre
cantitatea exactă a obiectului material al infracțiunii: cannabinoidul MDMB(N)-2201, ci doar despre
masa vegetală totală, care nu face obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit.
d) Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2021, au fost
admise apelurile declarate, casată parțial sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
Cudrițchi Ian XXXXX s-a recunoscut vinovat pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-
i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de
gestionarea substanțelor psihotrope pe un termen de 5 ani.
În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală s-a constatat deținerea inculpatului
Cudrițchi Ian pe perioada 13.02.2019 până pe 29.01.2020 în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, cu
încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, urmare a cărui fapt s-a redus pedeapsa acestuia cu 354 zile.
Termenul de ispășire a pedepsei stabilite inculpatului Cudrițchi Ian al calcula de la data
pronunțării prezentei decizii, cu includerea în durata pedepsei a termenului aflării acestuia în stare
de reținere și arest de pe data de 13.02.2019 până pe 16.12.2021.
Gaidaenco Ghenadie XXXXX s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen
de 8 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip încins, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
și a exercita activități legale de gestionarea substanțelor psihotrope pe un termen de 5 ani.
Termenul de ispășire a pedepsei stabilite inculpatului Gaidanenco Ghenadie XXXXX al
calcula de la data pronunțării prezentei decizii, cu includerea în durata pedepsei a termenului aflării
acestuia în stare de reținere și arest de pe dala de 13.02.2019 până pe 16.12.2021.
Cudrițchi Timur XXXXX s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii; prevăzute de art.
2171 alin. (4) lit. el) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 8 ani închisoare cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita
activități legate de gestionarea substanțelor psihotrope pe un termen de 5 ani.
În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală s-a constatat deținerea inculpatului
Cudrițchi Timur XXXXX pe perioada 13.02.2019 până pe 29.01.2020 în Penitenciarul nr. 13 mun.
Chișinău, cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului, urmare a cărui fapt s-a redus pedeapsa acestuia cu 354 zile.
Termenul de ispășire a pedepsei stabilite inculpatului Cudrițchi Timur al calcula cu includerea
în durata pedepsei a termenului aflării acestuia în stare de reținere și arest începând cu 13.02.2019
până la 16.12.2021 data pronunțării prezentei decizii.
Straista Andrei XXXXX s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
2171 alin. (4) lit. d) Cod penal fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 7 ani 6 luni închisoare cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita
activități legate de gestionarea substanțelor psihotrope pe un termen de 5 ani.
În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală s-a constatat deținerea inculpatului Straista
Andrei XXXXX pe perioada 13.02.2019 până pe 29.01.2020 în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău.
cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, urmare a cărui fapt s-a redus pedeapsa acestuia cu 354 zile.
Termenul de ispășire a pedepsei stabilite inculpatului Straista Andrei XXXXX al calcula cu
includerea perioadei aflării acestuia în stare de reținere și arest de pe data de 13.02.2019 până pe
16.12.2021 data pronunțării prezentei decizii, cu includerea în durata pedepsei a termenului aflării
în arest de pe data de 13.02.2019 până pe 30.11.2021.
16
În rest sentința a fost menținută.
4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a relatat că, examinând probatoriul administrat, a
considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpaților Cudrițchi Ian XXXXX, Cudrițchi
Timur XXXXX, Straistă Andrei XXXXX și Gaidaenco Ghenadie XXXXX, în săvârșirea
infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.
A relatat că, în ședința de judecată, vinovăția inculpaților a fost dovedită prin probe pertinente,
concludente, utile și veridice, după cum urmează:
1) declarațiile martorului Grosu Stanislav, date în instanța de fond și verificate prin citire în
instanța de apel; 2) declarațiile martorului Iagodin Vasile, date în ședința de judecată a instanței de
fond și verificate prin citire în instanța de apel; 3) declarațiile martorul Teaca Andrei; 4) declarațiile
martorului Malcoci Igor, audiat în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel; 5) declarațiile
martorului Julea Andrei date în ședința de judecată a instanței de fond și a instanței de apel; 6)
procesul-verbal de percheziție efectuat la domiciliul lui Straistă Andrei; 7) raportul de expertiză nr.
34/12/1-1-R-156 din 31.01.2019; 8) procesul-verbal de percheziție efectuat la domiciliul lui
Cudrițchi Ian; 9) procesul-verbal de percheziție efectuat la domiciliul lui Cudrițchi Timur; 10)
raportul de expertiză nr. 34/12/1-1-R-613 din 22.03.2019; 11) procesul-verbal de percheziție la
domiciliul lui Gaidaenco Ghenadie; 12) raportul de expertiză nr. 34/12/1-1-R-611 din 21.03.2019;
13) procesul-verbal de percheziție efectuat în autoturismului de model XXXXX aflat în proprietatea
lui Cudrițchi Ian; 14) procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea
și înregistrarea comunicărilor efectuate de pe numărul cartelei SIM +XXXXX din 06.03.2019; 15)
procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea și înregistrarea
comunicărilor efectuate de pe numărul cartelei SIM +XXXXX din 06.03.2019; 16) procesul-verbal
de consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea și înregistrarea comunicărilor
efectuate de pe numărul cartelei SIM +XXXXX din 11.02.2019; 17) procesul-verbal de consemnare
a măsurii speciale de investigații interceptarea și înregistrarea comunicărilor efectuate de pe
numerele cartelelor SIM +XXXXX și +XXXXX din 19.03.2019, efectuate în privința lui Straistă
XXXXX; 18) procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea și
înregistrarea comunicărilor efectuate de pe numărul cartelei SIM +XXXXX din 25.02.2019,
efectuate în privința lui Cudrițchi Timur; 19) procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de
investigații „urmărirea vizuală” din 13.02.2019; 20) documentul parvenit de la Agenția
Medicamentelor cu nr. A07PS01Rg02-4979 potrivit căreia s-a stabilit că cannabinoid sintetic
MDMB(N)-2201, este un analog al substanței stupefiante – 5F-AMB, care, conform Hotărârii
Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 este inclus în poziția 193; 21) documentul parvenit de la
Centrul de Analiză a Informațiilor al INI al IGP, conform căruia s-a efectuat analiza în baza
autorizării ridicării descifrărilor telefonice ridicate de la operatorii de telefonie mobilă S.A.
„Orange” și S.A. „Moldcell”; 22) document: Un CD ce conțin înregistrările video din 04.01.2019,
ridicat de la magazinul „Metro Cash & Carry Moldova” SRL, magazinul 2, la data de 01.03.2019;
23) document: Bon fiscal nr. 33 din 04.01.2019, eliberat de magazinul ”Metro Cash & Carry
Moldova” SRL, pe cartela clientului Cudrițchi Aurica; 24) procesul verbal din 01.03.2019, prin care
a fost examinat factura bonul fiscal nr. 33 din 04.01.2019 și înregistrările video din 04.01.2019,
ridicat de la magazinul ”Metrou Cash& Carry”, magazinul 2, la data 01.03.2019; 25) corp Delict:
Etnobotanice în cantitate de 15,2 g - ce conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, ridicată în
urma percheziției la domiciliul lui Cudrițchi Timur; 26) corp Delict: Etnobotanice în cantitate de
27,7 g - ce conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, ridicată în urma percheziției la domiciliul
lui Gaidaenco Ghenadie; 27) corp Delict: Etnobotanice în cantitate de 131,2 g - ce conține
cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, ridicată în cadrul percheziției de la Straistă Andrei; 28) corp
delict: Mijloace financiare în sumă de 130 000 lei, 4 150 euro; 347 dolari SUA; 10 lire sterline
ridicate, în cadrul percheziției de la domiciliu lui Cudrițchi Ian Nicolae; 29) corp delict: Mijloace
financiare în sumă 600 lei, ridicate în cadrul percheziției, de la domiciliu lui Gaidaenco Ghenadie;
30) corp delict: Telefon mobil de model „Lenovo” cu nr. de IMEI ”XXXXX”, fără cartelă SIM
ridicat în cadrul percheziție la domiciliu lui Cudrițchi Ian; 31) corp delict: Telefon mobil de model
„Xiaomi”, cu nr. de IMEI XXXXX la care este conectată cartela SIM XXXXX, ridicat în cadrul
percheziției la Cudrițchi Timur; 32) corp delict: Telefonul mobil de model „HTC” cu nr. de IMEI
”XXXXX”, cu cartela SIM ”XXXXX”, ridicat în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui
17
Gaidaenco Ghenadie; 33) corp delict: Telefon mobil de model “Samsung” cu nr. de IMEI XXXXX
și XXXXX cu cartela SIM XXXXX; Telefon mobil de model “Samsung” cu nr. de IMEI XXXXX
și XXXXX cu cartela SIM 068154674 și un “IPad” cu nr. de serie XXXXX, ridicat în cadrul
percheziției în autoturismul de model XXXXX”; 34) corp delict: Telefon mobil de model ”Nokia”
cu număr de IMEI ”XXXXX/49” și ”XXXXX/49” cu cartelele SIM nr. ”XXXXX” și ”XXXXX” și
telefon mobil ”Samsung”, fără număr de IMEI cu cartela SIM ”XXXXX”, ce au fost ridicate în
cadrul percheziției efectuate la Straistă Andrei; 35) corp delict: un pachet din hârtie cu inscripția
“McDonald’s”, ridicat în cadrul percheziției efectuate la Cudrițchi Ian; 36) corp delict: un pachet
din hârtie cu inscripția “McDonald’s”, ridicat în cadrul percheziției de la Straistă Andrei; 37) corp
delict: Trei cartele client ”Metro Cash&Carry Moldova” eliberat pe numele Cudrițchi Aurica cu nr.
XXXXX și Cudrițchi Ian cu nr. XXXXX și nr. XXXXX, care au fost ridicate în cadrul percheziției
din automobilul de XXXXX”.
Instanța de apel, examinând probatoriul, a considerat dovedită vina inculpaților Cudrițchi Ian
XXXXX, Cudrițchi Timur XXXXX, Straistă Andrei XXXXX și Gaidaenco Ghenadie XXXXX în
procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea etnobotanicilor, analoagelor drogurilor, săvârșită
în scop de înstrăinare, conform indicilor calificativi: de mai multe persoane, în proporții deosebit de
mari.
A conchis că acțiunile inculpaților just au fost calificate în temeiul art. 2171 alin.(4), lit. d)
Cod Penal.
De asemenea a relatat că, faptul că inculpații nu au recunoscut vinovăția în comiterea faptei
prevăzute de art. 2171 alin.(4), lit. d) Cod penal, nu constituie un temei de achitare acestora, or,
nerecunoașterea vinovăției este un drept al inculpaților, însă nu o circumstanță ce determină soluția
de achitare a acestora.
Instanța de apel a reținut că, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 2171
alin.(4) Cod penal, îl reprezintă, după caz: 1) plantele care conțin substanțe narcotice sau
psihotrope, fiind caracterizate prin proporții deosebit de mari; 2) substanțele narcotice,
psihotrope sau analoagele lor, fiind caracterizate prin proporții deosebit de mari.
Instanța de apel a reiterat că, la caz, în acțiunile inculpaților Cudrițchi Ian XXXXX, Cudrițchi
Timur XXXXX, Straistă Andrei XXXXX și Gaidaenco Ghenadie XXXXX, este prezenta latura
obiectivă a infracțiunii prevăzute la alin.(4) art. 2171 Cod penal, în situația în care în speță s-a
confirmat existența obiectului material care constă din etnobotanice și analoagelor drogurilor, fapt
confirmat prin rapoartele de expertiză, documentul parvenit de la Agenția Medicamentelor cu nr.
A07PS-01Rg02-4979, prin care s-a menționat că canabinoidul sinttetic MDMB(N)-2201, este
analog al substanței stupifiante – 5F-AMB, care conform Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006
este inclus în poziția 193.
A constatat instanța de apel că, deși inculpatul Cudrițchi Ian nu și-a recunoscut vina,
vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal este
dovedită prin probele administrate în cauză, și se dovedește și prin actele cauzei și anume:
declarațiile martorului Teaca Andrei; declarațiile martorul Julea Andrei; declarațiile martorului
Malcoci Igor; procesul-verbal de percheziție efectuat la domiciliul numitului Cudrițchi Ian, situată
pe adresa XXXXX, unde au fost depistate și ridicate mijloace financiare în sumă de 4150 euro; 347
dolari SUA; 10 lire sterline; 130000 lei; telefon mobil de model “Lenovo” cu nr. de IMEI XXXXX
fără cartelă SIM; un pachet din hîrtie cu inscripția „McDonald’s”; procesul-verbal de percheziție
efectuat în autoturismului de model XXXXX” aflat în proprietatea lui Cudrițchi Ian, în care au fost
depistate și ridicate mijloace financiare în sumă de 5300 lei; telefon mobil de model “Samsung” cu
nr. de IMEI XXXXX și XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefon mobil de model “Samsung” cu
nr. de IMEI XXXXX și XXXXX cu cartela SIM XXXXX; un “IPad” cu nr. de serie XXXXX; 3
cartele client “Metro Cash&Carry Moldova” SRL pe numele Cudrițchi Aurica; procesul-verbal de
consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea și înregistrarea comunicărilor efectuate
de pe numărul cartelei SIM +XXXXX din 06.03.2019, efectuate în privința lui Cudrițchi Ian, în
urma cărui fapt au fost înregistrate convorbiri telefonice purtate de Cudrițchi Ian cu Straistă Andrei,
Cudrițchi Timur, Gaidaenco Ghenadie, care au tangență cu distribuirea de etnobotanice,
transportarea lor; procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații „urmărirea
vizuală” din 13.02.2019, efectuată în privința lui Cudrițchi Ian, în urma cărui fapt a fost stabilit că
18
Cudrițchi Ian la data respectivă a transmis fratelui său Cudrițchi Timur și lui Gaidaenco Ghenadie,
etnobotanice pentru realizarea de mai departe a acestora consumatorilor; procesul-verbal de
consemnare a măsurii speciale de investigații „urmărirea vizuală” din 13.01.2019, efectuată în
privința lui Cudrițchi Ian, în urma cărui fapt a fost stabilit că Cudrițchi Ian, la data de 12.01.2019,
aproximativ la orele 12:40, s-a întâlnit cu Straistă Andrei, care a urcat în automobilul de model
”XXXXX”, și i-a transmis acestuia un ghiozdan de culoare neagră; document: Un CD ce conțin
înregistrările video din 04.01.2019, ridicat de la magazinul „Metro Cash & Carry Moldova” SRL,
magazinul 2, la data de 01.03.2019, prin care se observă că o persoană asemănătoare cu învinuitul
Cudrițchi Ian, procură mai multe pachete cu ceai din ierburi, de culoare verde; Document: Bon fiscal
nr. 33 din 04.01.2019, eliberat de magazinul ”Metro Cash & Carry Moldova” SRL, pe cartela
clientului Cudrițchi Aurica, în care se regăsește în rubrica: articolul procurate, produsul – ”400 g
Ceai Plante Frunze Melisa” - în cantitate de 20 bucăți; procesul verbal din 01.03.2019, prin care a
fost examinat factura bonul fiscal nr. 33 din 04.01.2019 și înregistrările video din 04.01.2019, ridicat
de la magazinul ”Metrou Cash& Carry”, magazinul 2, la data 01.03.2019 și s-a stabilit că pe cartela
clientului Cudrițchi Aurica au 17 fost procurate 20 de cutii de ceai a câte 400 g., de către o persoană
asemănătoare cu Cudrițchi Ian.
La fel, a constatat instanța de apel că, deși inculpatul Cudrițchi Timur nu și-a recunoscut vina,
vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal este
dovedită prin probele administrate în cauză, și se dovedește și prin actele cauzei și anume:
declarațiile martorului Teaca Andrei; declarațiile martorului Julea Andrei; procesul-verbal de
percheziție efectuat la domiciliul lui Cudrițchi Timur, XXXXX, de unde au fost ridicate 12 pachete
din hârtie cu o masă vegetală uscată și mărunțită cu miros specific; două fragmente de butelie din
polimer cu dop artizanal confecționat din folie de staniol; telefon mobil de model “Xiaomi”, cu nr.
de IMEI XXXXX la care este conectată cartela SIM XXXXX; raportul de expertiză nr. 34/12/1-1-
R-613 din 22.03.2019, conform căruia 15,2 g (masă uscată) masă vegetală ridicată în urma
percheziției la domiciliul lui Cudrițchi Timur, situat XXXXX, conține cannabinoidul sintetic
MDMB(N)-2201 care este un analog al substanței stupefiante – 5FAMB, care, conform Hotărârii
Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 (poziția 193), reprezintă cantități deosebit de mari; procesul-
verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea și înregistrarea comunicărilor
efectuate de pe numărul cartelei SIM +XXXXX din 25.02.2019, efectuate în privința lui Cudrițchi
Timur, în urma cărui fapt au fost înregistrate convorbiri telefonice purtate de acesta cu Cudrițchi
Ian, cu Gaidaenco Ghenadie precum și cu alte persoane, cu referire la distribuirea de etnobotanice,
transportarea lor; convorbiri cu consumatorii de etnobotanice privind locul, timpul și cantitatea de
etnobotanice pe care urma să le-o distribuie; precum și alte convorbiri referitoare la activitatea
criminală. Procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații „urmărirea vizuală” din
13.02.2019, efectuată în privința lui Cudrițchi Ian, în urma cărui fapt a fost stabilit că Cudrițchi Ian
la data respectivă a transmis fratelui său Cudrițchi Timur și lui Gaidaenco Ghenadie, etnobotanice
pentru realizarea de mai departe a acestora consumatorilor; Corp Delict: Etnobotanice în cantitate
de 15,2 g - ce conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, ridicată în urma percheziției la
domiciliul lui Cudrițchi Timur.
De asemenea, a constatat instanța de apel că, deși inculpatul Gaidaienco Ghenadie nu și-a
recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d)
Cod penal este dovedită prin probele administrate în cauză, și se dovedește și prin actele cauzei și
anume: declarațiile martorului Julea Andrei; procesul-verbal de percheziție la domiciliul lui
Gaidaenco Ghenadie, situat orXXXXX, de unde au fost ridicate: o sacoșă din polietilenă și un pachet
improvizat din hârtie, în ambele fiind o masă vegetală uscată și mărunțită cu miros specific; telefonul
mobil de model „HTC” cu nr. de IMEI XXXXX; raportul de expertiză nr. 34/12/1-1-R-611 din
21.03.2019, conform căruia 27,7 g. masă vegetală, uscată și mărunțită, cu miros specific dintr-o
sacoșă din polietilenă și un pachet improvizat din hârtie, ridicată în urma percheziției la domiciliul
lui Gaidaenco Ghenadie, situat orXXXXX, conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 și este
analog al substanței 5FAMB, care este introdusă în Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006
(poziția 193), reprezintă cantități deosebit de mari; procesul-verbal de consemnare a măsurii
speciale de investigații interceptarea și înregistrarea comunicărilor efectuate de pe numărul cartelei
SIM +XXXXX din 11.02.2019, efectuate în privința lui Gaidaenco Ghenadie, în urma cărui fapt au
19
fost înregistrate convorbiri telefonice purtate de acesta cu Cudrițchi Ian, Cudrițchi Timur precum și
cu alți învinuiți care au tangență cu distribuirea de etnobotanice, transportarea lor; convorbiri cu
consumatorii de etnobotanice privind locul, timpul și cantitatea de droguri pe care urma să le-o
distribuie; precum și alte convorbiri; procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de
investigații „urmărirea vizuală” din 13.02.2019, efectuată în privința lui Cudrițchi Ian, în urma cărui
fapt a fost stabilit că Cudrițchi Ian la data respectivă a transmis fratelui său Cudrițchi Timur și lui
Gaidaenco Ghenadie, etnobotanice pentru realizarea de mai departe a acestora consumatorilor; corp
Delict: Etnobotanice în cantitate de 27,7 g - ce conține cannabinoid sintetic MDMB(N)- 2201,
ridicată în urma percheziției la domiciliul lui Gaidaenco Ghenadie.
În aceiași măsură, a constatat instanța de apel că, deși inculpatul Straistă Andrei nu și-a
recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit. d)
Cod penal este dovedită prin probele administrate în cauză, și se dovedește și prin actele cauzei și
anume: declarațiile martorului Teaca Andrei; declarațiile martorul Malcoci Igor; declarațiile
martorul Julea Andrei; procesul-verbal de percheziție efectuat la domiciliul cet. Straistă Andrei,
situat în XXXXX, de unde a fost ridicat un pachet din hârtie de culoare cafenie pe care este
inscripționat logo-ul „McDonald’s”, cu o masă vegetală uscată și mărunțită cu miros specific, un
telefon mobil de model ”Nokia” cu număr de IMEI ”XXXXX/49” și ”XXXXX/49” cu cartelele
SIM nr. ”XXXXX” și ”XXXXX” și telefon mobil ”Samsung”, fără număr de IMEI cu cartela SIM
”XXXXX”; raportul de expertiză nr. 34/12/1-1-R-156 din 31.01.2019, conform căruia în pachetul
din hârtie de culoare cafenie pe care este inscripționat logo-ul „McDonald’s” ridicat în cadrul
percheziției de la Straistă Andrei, s-a depistat produsul etnobotanic în cantitate de 131,2 g, ce conține
cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care este un analog al substanței stupefiante – 5F-AMB, care,
conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 (poziția 193), reprezintă cantități deosebit
de mari; procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea și
înregistrarea comunicărilor efectuate de pe numerele cartelelor SIM +XXXXX și +XXXXX din
19.03.2019, efectuate în privința lui Straistă Andrei, în urma cărui fapt au fost înregistrate convorbiri
telefonice purtate de Straistă Andrei cu Cudrițchi Ian, precum și cu alte persoane, referitor la
distribuirea de etnobotanice, transportarea lor, convorbiri cu consumatorii de etnobotanice; precum
și alte convorbiri; procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații „urmărirea
vizuală” din 13.01.2019, efectuată în privința lui Cudrițchi Ian, în urma cărui fapt a fost stabilit că
Cudrițchi Ian, la data de 12.01.2019, aproximativ la orele 12:40, s-a întâlnit cu Straistă Andrei, care
a urcat în automobilul de model ”XXXXX”, și i-a transmis acestuia un ghiozdan de culoare neagră.
Corp Delict: Etnobotanice în cantitate de 131,2 g - ce conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201,
ridicată în cadrul percheziției de la Straistă Andrei.
În descriptivul deciziei, instanța de apel a respins argumentele apărării în partea ce țin de
încălcările de procedură admise pe marginea efectuării urmăririi penal în procesul acumulării
probelor.
Or, instanța de apel a atestat că, încălcările invocate de către partea apărării nu au fost invocate
la etapa petrecerii acțiunii de urmăririi penale sau întocmirii actului procesual contestat, totodată
pretinsele încălcări nu ține de competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea
instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în
cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sânt obligatorii potrivit legii, astfel
încât aceasta să atragă nulitatea actului în baza art. 251 alin. (2) și (3) Cod de procedură penală.
Cât privește argumentele apărării ce se referă că faptul că, învinuirea înaintată inculpaților
este una neclară, conținând divergențe și circumstanțe de acuzare care se contrazic reciproc, adică
este una dubioasă, iar instanța de judecată nu este în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe
care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului, și să-și întemeieze soluțiile pe presupuneri
și dubii, că acuzarea a fost susținută doar pe baza unor probe tangențiale, care nu s-au confirmat, și
presupuneri ale martorilor, care este necesar de a le aprecia critic, deoarece au un caracter
contradictoriu și nu s-au confirmat prin alte probe, nefiind demonstrată vinovăția inculpaților în
comiterea infracțiunii imputate, în consecință, fiind dovedit că lipsește faptul infracțiuni, instanța de
apel a relatat că, probele acumulate dovedesc dincolo de orice dubiu rezonabil faptul că inculpații
Cudrițchii Ian, Cudrițchii Timur, Gaidanenco Andrei Straista XXXXX sunt vinovați de comiterea
faptei imputate, or atât învinuirea înaintată, este una clară și precisă demonstrând rolul fiecărui
20
inculpat la comiterea faptei prejudiciabile imputate, cât și probele dobândite și amintirăți confirmă
vinovăția acestora.
Astfel, în contextul celor relatate, apreciind conform propriei convingeri, formate în urma
examinării în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv a probelor administrate în cadrul
cercetării judecătorești din punct de vedere a coroborării lor, călăuzindu-ne de legea procesual
penală, instanța de apel a conchis că probele acumulate, confirmă cu certitudine că acțiunile
inculpaților Cudrițchi Timur XXXXX, Straistă Andrei XXXXX, Gaidaenco Ghenadie XXXXX,
Cudrițchi Ian XXXXX au fost săvârșite intenționat, cu scopul circulației ilegale a etnobotanicilor și
obținerea profiturilor nejustificate.
A mai menționat că, latura subiectivă a infracțiunii examinate se caracterizează prin intenție
directă. Motivele infracțiunii se exprimă, în principal, în interesul material.
Subiectul infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) Cod penal al RM, este persoana fizică
care al momentul comiterii faptei ilegale a atins vârsta de 16 ani.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că, inculpații Cudrițchi Timur XXXXX, Straistă
Andrei XXXXX, Gaidaenco Ghenadie XXXXX, Cudrițchi Ian XXXXX sunt pasibili de a fi atrași
la răspundere penală.
În partea sentinței a instanței de fond, ce ține de achitarea inculpatei Cudrițchi Aurica, instanța
de apel a relatat că, cercetând nemijlocit probele prezentate de părți, audiind inculpata, martorii,
instanța just a ajuns la concluzia că, în acțiunile inculpatei Cudrițchi Aurica nu s-a constatat existența
faptei infracțiunii prevăzută de art. 217/1 alin.(4) lit. d) Cod penal și aceasta urmează a fi achitată.
La fel, a notat instanța de apel că, apreciind din punct de vedere al pertinenței, concludentei,
coroborării în ansamblu probele, instanța de fond just a ajuns la concluzia că la stabilirea vinovăției
urmează a fi luate în calcul doar probele cercetate în ședința de judecată, prin urmare în ședința de
judecată martorii audiați, nu au dat careva declarații care ar putea sta la baza condamnării lui
Curdițchi Aurica.
La caz s-a reținut că, din toți martorii audiați în ședința a instanței de fond, precum și a instanței
de apel, doar martorul Julea Andrei a declarat careva circumstanțe în privința lui Curdițchi Aurica
și nume că: ”(…) Câteodată când venea la Cudrițchi Ian după ,,spais” îi scotea soția lui - Cudrițchi
Aurica. El îi dădea bani, undeva a fost mai mult de 2- 3 ori... Undeva 2 ani în urmă Cudrițchi Ian
a încetat să vândă și vindea Ghaidaenco Ghenadie și Cudrițchi Timur”.
Deci, instanța de apel, cu referire la declarațiile lui Julea Andrei date în ședința de judecată a
instanței de fond și instanța de apel, a atestat că, acestea nu demonstrează vinovăția inculpatei
Cudrițchi Aurica în comiterea infracțiunii incriminate.
La caz, acuzarea nu a demonstrat că, inculpata a produs, procurat, păstrat, transportat și
distribuit etnobotanice, analoagelor drogurilor, în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari
de două sau mai multe persoane.
Referitor la stabilirea pedepsei penale inculpaților, instanța de apel a notat că, conducându-se
de prevederile art. art. 61 alin. (2), 75 alin. (1) – (3) Cod penal, efectuând o analiză complexă a
circumstanțelor cauzei și a personalității inculpaților, urmărind în acest sens comportamentul
acestora în viața socială precum și cel de înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate,
consideră că. în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea
inculpaților, constată că corijarea și reeducarea acestora este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse
sub formă de închisoare.
Totodată, referitor la invocarea de către avocatul Doroftei Roman în numele inculpaților
Cudrițchii Timur, Cudrițchii Ian, avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Straista Andrei, a
prevederilor art. 385 alin.(5) Cod penal, instanța de apel a constatat că inculpații menționați supra
au fost deținuți în condiții inumane și degradante de detenție, care le-au afectat grav drepturile și
libertățile.
Sub aspectul dat, instanța de apel, a remarcat faptul că, pe parcursul detenției preventive în
Penitenciarul nr. 13, mun. Chișinău, Cudrițchi Ian, Cudrițchi Timur, Gaidanenci Ghenadie au fost
deținuți în condiții absolut imposibil de suportat, cu atât mai mult nefiind întreprinse careva acțiuni
în vederea remedierii acestor condiții, și readucerea lor la condițiile umane de detenție, fapt în
legătură cu care au fost afectat grav drepturile și libertățile acestora, drepturi care reies din obligația
statului de a asigura condițiile de detenție, iar în consecință fiindu-le aduse și daune sănătății, dar și
21
daune morale iremediabile.
Instanța de apel a constatat deținerea lui Cudrițchi Ian, Cudrițchi Timur, Straista Andrei, în
condiții inumane și degradante de detenție, contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel că în acest sens, urmează a fi redusă
pedeapsa principală stabilită inculpaților Cudrițchi Ian, Cudrițchi Timur, Starista Andrei, în baza
art. 2171 alin. (4), lit. d) Cod penal, art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, sub formă de
închisoare, pentru perioada aflării în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, cu 354
zile din pedeapsa aplicată.
Nefiind de acord cu decizia, au declarat recursuri:
5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, care invocând
temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită, casarea
parțială a deciziei instanței de apel, în privința inculpaților Cudrițchi Aurica, Cudrițchi Timir,
Straistră Andrei, Gaidaenco Ghenadie, Cudrițchi Ian, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța
de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului invocă că, soluția instanței de apel, de menținere a achitării inculpatei
Cudrițchi Aurica în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența
faptei infracțiunii, este vădit neîntemeiată.
Totodată, invocă că, instanța de apel judecând în fapt și în drept cererea de apel a admis erori
de drept și cu privire la individualizarea pedepsei numite inculpaților: Curdrițchi Timur, Straistă
Andrei, Gaidaenco Ghenadie, Cudrițchi Ian.
Decizia instanței de apel de menținere a sentinței de achitare a inculpatei Cudrițchi Aurica, o
consideră neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece este contrară stării de fapt stabilite în baza
probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești, contravine și prevederilor art. 101 alin. (1)
Cod de procedură penală.
Relatează că, instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat, și nu a apreciat la justa valoare
probele expuse în apelul procurorului care dovedesc vinovăția inculpatei Cudrițchi Aurica în
comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.
Astfel, reține că vinovăția inculpatei Cudrițchi Aurica este dovedită prin: declarațiile lui
Straistă Andrei; declarațiile martorului Malcoci Igor; declarațiile martorului Teacă Andrei;
declarațiile martorului Briculschi Ivan; declarațiile martorului Zaharcenco Dmitri; declarațiile
martorului Julea Andrei; procesul-verbal de percheziție efectuat la domiciliul lui Straistă Andrei;
raportul de expertiză nr. 34/12/1-1-R-156 din 31.01.2019; procesul-verbal de percheziție efectuat la
domiciliul lui Cudrițchi Ian; procesul-verbal de percheziție efectuat la domiciliul lui Cudrițchi
Timur; raportul de expertiză nr. 34/12/1-1-R-613 din 22.03.2019; procesul-verbal de percheziție la
domiciliul lui Gaidaenco Ghenadie; raportul de expertiză nr. 34/12/1-1-R-611 din 21.03.2019;
procesul-verbal de percheziție efectuat în autoturismului de model “XXXXX” aflat în proprietatea
lui Cudrițchi Ian; procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea și
înregistrarea comunicărilor efectuate de pe numărul cartelei SIM +XXXXX din 06.03.2019;
procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea și înregistrarea
comunicărilor efectuate de pe numărul cartelei SIM +XXXXX din 06.03.2019; procesul-verbal de
consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea și înregistrarea comunicărilor efectuate
de pe numărul cartelei SIM +XXXXX din 11.02.2019; procesul-verbal de consemnare a măsurii
speciale de investigații interceptarea și înregistrarea comunicărilor efectuate de pe numerele
cartelelor SIM +XXXXX și +XXXXX din 19.03.2019, efectuate în privința lui Straistă Andrei;
procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații interceptarea și înregistrarea
comunicărilor efectuate de pe numărul cartelei SIM +XXXXX din 25.02.2019, efectuate în privința
lui Cudrițchi Timur; procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații „urmărirea
vizuală” din 13.02.2019; documentul parvenit de la Agenția Medicamentelor cu nr. A07PS01Rg02-
4979 potrivit căreia s-a stabilit că cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, este un analog al substanței
stupefiante – 5F-AMB, care, conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 este inclus
în poziția 193; documentul parvenit de la Centrul de Analiză a Informațiilor al INI al IGP, conform
căruia s-a efectuat analiza în baza autorizării ridicării descifrărilor telefonice ridicate de la operatorii
de telefonie mobilă S.A. „Orange” și S.A. „Moldcell”; document: Un CD ce conțin înregistrările
video din 04.01.2019, ridicat de la magazinul „Metro Cash & Carry Moldova” SRL, magazinul 2,
22
la data de 01.03.2019; document: Bon fiscal nr. 33 din 04.01.2019, eliberat de magazinul ”Metro
Cash & Carry Moldova” SRL, pe cartela clientului Cudrițchi Aurica; procesul verbal din
01.03.2019, prin care a fost examinat factura bonul fiscal nr. 33 din 04.01.2019 și înregistrările
video din 04.01.2019, ridicat de la magazinul ”Metrou Cash& Carry”, magazinul 2, la data
01.03.2019; corp Delict: Etnobotanice în cantitate de 15,2 g - ce conține cannabinoid sintetic
MDMB(N)-2201, ridicată în urma percheziției la domiciliul lui Cudrițchi Timur; corp Delict:
Etnobotanice în cantitate de 27,7 g - ce conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, ridicată în
urma percheziției la domiciliul lui Gaidaenco Ghenadie; corp Delict: Etnobotanice în cantitate de
131,2 g - ce conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, ridicată în cadrul percheziției de la
Straistă Andrei; corp delict: Mijloace financiare în sumă de 130 000 lei, 4 150 euro; 347 dolari
SUA; 10 lire sterline ridicate, în cadrul percheziției de la domiciliu lui Cudrițchi Ian XXXXX; corp
delict: Mijloace financiare în sumă 600 lei, ridicate în cadrul percheziției, de la domiciliu lui
Gaidaenco Ghenadie; corp delict: Telefon mobil de model „Lenovo” cu nr. de IMEI ”XXXXX”,
fără cartelă SIM ridicat în cadrul percheziție la domiciliu lui Cudrițchi Ian; corp delict: Telefon
mobil de model „Xiaomi”, cu nr. de IMEI XXXXX la care este conectată cartela SIM XXXXX,
ridicat în cadrul percheziției la Cudrițchi Timur; corp delict: Telefonul mobil de model „HTC” cu
nr. de IMEI ”XXXXX”, cu cartela SIM ”XXXXX”, ridicat în cadrul percheziției efectuate la
domiciliul lui Gaidaenco Ghenadie; corp delict: Telefon mobil de model “Samsung” cu nr. de IMEI
XXXXX și XXXXX cu cartela SIM XXXXX; Telefon mobil de model “Samsung” cu nr. de IMEI
XXXXX și XXXXX cu cartela SIM XXXXX și un “IPad” cu nr. de serie XXXXX, ridicat în cadrul
percheziției în autoturismul de model ”XXXXX”; corp delict: Telefon mobil de model ”Nokia” cu
număr de IMEI ”XXXXX/49” și ”XXXXX/49” cu cartelele SIM nr. ”XXXXX” și ”XXXXX” și
telefon mobil ”Samsung”, fără număr de IMEI cu cartela SIM ”XXXXX”, ce au fost ridicate în
cadrul percheziției efectuate la Straistă Andrei; corp delict: un pachet din hârtie cu inscripția
“McDonald’s”, ridicat în cadrul percheziției efectuate la Cudrițchi Ian; corp delict: un pachet din
hârtie cu inscripția “McDonald’s”, ridicat în cadrul percheziției de la Straistă Andrei; corp delict:
Trei cartele client ”Metro Cash&Carry Moldova” eliberat pe numele Cudrițchi Aurica cu nr.
00200128823101 și Cudrițchi Ian cu nr. XXXXX și nr. XXXXX, care au fost ridicate în cadrul
percheziției din automobilul de model „XXXXX”.
Astfel, instanța de judecată a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a
apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care în cumul dovedesc cu certitudine
vinovăția inculpatei Cudrițchi Aurica în comiterea infracțiunii încriminate, ori nu s-a expus asupra
tuturor motivelor indicate în apelul procurorului.
In opinia acuzării, instanța de apel pe capătul de învinuire privind comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, urma să subsumeze fapta imputată inculpatei
Cudrițchi Aurica cu împrejurările cauzei, respectiv să dezvăluie concluzia de menținere a achitării
ultimei, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul acuzației, fapt
ce pe caz consider că n-a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general, a
probelor și circumstanțelor cauzei penale.
A concretizat că, instanța de apel și-a întemeiat soluția de achitare a inculpatei, invocând
precum că din toți martorii audiați în ședința a instanței de fond, precum și a instanței de apel, doar
martorul Julea Andrei a declarat careva circumstanțe în privința lui Curdițchi Aurica, indicând că
circumstanțele redate nu corespund realității și de fapt el nu a procurat de la Cudrițchi Aurica
substanțe narcotice.
Astfel, probele administrate denotă faptul că, atât Cudrițchi Timur XXXXX, Straistă Andrei
XXXXX, Gaidaenco Ghenadie XXXXX, Cudrițchi Ian XXXXX, cât și Cudrițchi Aurica acționînd
împreună și de comun acord, printr-o înțelegere prealabila, neavând autorizația corespunzătoare,
asigurau producerea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea a etnobotanicilor,
analoagelor drogurilor în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.
Analizînd probele pe dosar, consideră că, în acest caz, instanța de apel, le-a dat o apreciere
greșită, în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, axîndu-se în exclusivitate
doar pe depozițiile și versiunea inculpatei Cudrițchi Aurica care a negat faptele încriminate.
Rejudecând cauza, instanța de apel, în mod repetat, incorect a concluzionat asupra legalității
sentinței de achitare adoptate în prezenta cauză în privința lui Cudrițchi Aurica, fapt în temeiul
23
căruia greșit a menținut în această parte acest act procesual.
La fel, acuzarea este de părerea că, în prezenta cauză, instanța de apel nu s-a condus de
dispoziția art. 75 al. (1) Cod penal, conform căreia „persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea
unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a prezentului
cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a prezentului cod”.
Situația creată se egalează cu nerezolvarea fondului apelului și condiționează necesitatea
casării deciziei instanței de apel pe motivele și temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(l) pct.6), 10)
Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, inclusiv hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii. soluție care este expusă neclar, aspecte de drept
care se regăsesc în decizia recurată și care impun casarea parțială a acestea pe motivele expuse
supra, or soluția instanței de fond și a instanței de apel, de achitare a inculpatei Cudrițchi Aurica și
individualizare greșită a pedepsei în privința inculpaților Cudrițchi Timur XXXXX, Straistă Andrei
XXXXX, Gaidaenco Ghenadie XXXXX, Cudrițchi Ian XXXXX este una vădit neîntemeiată.
5.2. Avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Cudrițchi Ian, care invocând temeiurile
prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea integrală a
deciziei instanței de apel cu transmiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel în alt
complet de judecată.
În motivarea recursului invocă că, decizia instanței de apel este ilegală fiind pasibilă de a fi
casată integral, optând pentru admiterea recursului.
Conchide că, probele administrate la dosar, fiind verificate sub aspectul pertinenții și
concludenții, atât cele obținute în procesul urmăririi penale, cât și în cadrul ședințelor de judecată,
care în ansamblu coroborează între ele, nu au confirmat faptul săvârșirii de către Cudrițchi Ian a
faptei criminale constatate.
În context apreciază că, instanța de apel a reținut o stare de fapt care nu corespunde
materialelor cauzei penale, probelor acumulate și cercetate în cadrul primei instanțe, iar declarațiile
inculpaților făcute în cursul procesului penal sunt veridice, pot servi la aflarea adevărului, în măsura
în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în speță.
A menționat că, instanța de apel selectiv a audiat câțiva martori și a dispus cercetarea,
verificarea și prezentarea bazei probante, fără a face o analiză și apreciere.
Invocă că, în cadrul cercetării judecătorești, instanța a admis demersul apărării, care a solicitat
să fie audiați martorii. însă, după cum rezultă din procesul verbal al ședinței de judecată, a fost
prezentată informație din partea apărării, privind înștiințarea martorilor despre ședința judiciară, ca,
ulterior să emită o altă încheiere diametral opusă prin care a respins cererea de audiere a martorilor,
din ce motive au dus la imposibilitatea asigurării dreptului la apărare.
De asemenea, consideră necesar de specificat că, motivarea soluției a fost adoptată fără a-și
argumenta concluziile, și a-și expune punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul
învinuirii și puse la baza concluziei de condamnare, ceea ce este contrar cerințelor art. 101 Cod de
procedura penală, lezând părților din proces, posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la
legalitatea și temeinicia soluției adoptate.
Invocă că, instanța de apel nu a apreciat probele părții apărării, ceea ce a condus la încălcarea
principiului egalității armelor întru-un proces de judecată.
Atestă că, atât prima instanță cât și instanța de apel, nu au apreciat prin prisma criteriilor
prescrise în art. art. 93, 94, 101, 141 - 143 Cod de procedura penală, aspectul dacă probele enunțate
în recurs și anume nota la raportul de constatare tehnico științifică sunt valabile și suficiente să
demonstreze că cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 este un analog al drogurilor aflate sub
control național și/sau internațional, reieșind din prevederile Legii nr. 382 din 06.05.1999.
Deci, instanța de apel a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și s-a limitat doar la
enumerarea parțială a probelor cercetate, preluând în întregime declarațiile martorilor și enumerând
actele procedural, însă fără a le face o proprie analiză și fără a le da vreo apreciere.
Instanța de fond a ignorat faptul, că în materialele cauzei lipsesc probe ce ar demonstra că
Cudrițchi Ian ar fi întreprins acțiuni concrete îndreptate spre realizarea intenției de înstrăinare ilegală
a drogurilor, astfel că, concluzia acuzării precum că, sunt probate acțiunile lui Cudrițchi Ian cu
privire la păstrarea drogurilor cu scop de înstrăinare, este lipsită de suport probator.
24
A mai relatat că, acuzatorul de stat nu a probat intenția inculpatului de înstrăinare a
substanțelor psihotrope. Or, în lipsa intenției de înstrăinare a substanțelor psihotrope, care nu a fost
constatată în prezenta speță, nu se poate vorbi și despre intenția de încercare de a înstrăina
substanțele, la caz, lipsind latura subiectivă a infracțiunii, iar acțiunile descrise de acuzare în
învinuire, nu pot fi încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.
Apărarea își exprimă convingerea că, în speță, dreptul la un proces echitabil și, în special,
principiul contradictorialității, precum și principiul egalității armelor, în temeiul art. 6 § 1 din
Convenție, au fost încălcate.
În consecință, se atestă că, instanța de apel a adoptat o decizie pripită de menținere a sentinței
primei instanțe, de condamnare a inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, printr-o
motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale, lăsându-le fără o argumentare cuvenită,
având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată soluția adoptată.
Mai indică că, instanța de apel a ignorat stipulările legale ale art. art. 24 alin. (3), 100 alin.
(4), 101 alin. (1), (4), 314, 336 alin. (3) pct. 8), 384 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, iar
motivarea soluției sale prin fraza că „apărarea nu a prezentat probe în confirmarea poziției”, este
una sumară și incompletă, fără a fi stabilite temeiurile de fapt și de drept.
La caz, constată că, contrar prevederilor legale menționate, concluziile instanței de apel sunt
expuse într-o formă incertă și confuză, neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere
cuvenită probelor administrate și argumentelor formulate de apărare.
5.3. Avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Cudrițchi Timur, care invocând
temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită, casarea totală
a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului declară că, instanța de apel, nu a judecat cauza în raport cu
circumstanțele și elementele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, pentru fiecare inculpat în
parte. în funcție de acțiunile acestora.
În context, instanța de apel s-a limitat la descrierea acțiunilor fiecăruia din
inculpați, fără să prezinte rolurile și acțiuni concrete a fiecăruia din
condamnați cu demonstrarea acțiunilor infracționale.
Instanța a neglijat normele de procedură și din oficiu a agravat
situația condamnatului, iar în aceste condiții consideră că, decizia este
pasibilă de a fi supusă casării integrale.
Prin urmare, instanța de apel a constatat sumar, ne concret, neclar și divergent că,
inculpatul: ”împreună și de comun acord cu alte persoane, inclusiv
neidentificate de către organul de urmărire penală, au organizat procurarea,
păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe
teritoriul Republicii Moldova a drogurilor și analogilor acestora..., ilegala
dobândit... substanțe stupefiante, psihotrope și analogi ai acestora..., care
potrivit raportului de expertiză judiciară s-a stabilit că reprezintă substanță
stupefiantă, cantitatea substanței stupefiante păstrate cu scop de înstrăinare
de către Cudrițchi Timur”.
Mai mult, a soluționat cauza în raport cu niște circumstanțe sumare și improprii cauzei de pe
rol, indicând că: ”probatoriul administrat demonstrează vinovăția inculpatului în producerea,
prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea,
expedierea transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai
acestora, săvârșite în scop de înstrăinare”, depășind astfel limitele învinuirii formulate inculpatului
deoarece, în rechizitoriu nu se regăsesc asemenea împrejurări de fapt și de drept.
Fiind recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. art. 2171 alin. (4) Cod
penal, s-a omis descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, cu indicarea formei și
gradului de vinovăție, motivelor și consecințelor infracțiunii, astfel fiind încălcate prevederile
articolului 394 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală.
Cu referire la elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) Cod penal,
apărarea a notat că, obiectul material al infracțiunii îl reprezintă substanțele narcotice, psihotrope
sau analoagele lor, caracterizate în proporții deosebit mari.
Din conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/T1-R-613 din 22.03.2019 s-a
25
depistat: canabinoidul sintetic - MDMB(N)~2201, care în Hotărârea Guvernului RM nr. 1088 din
05 octombrie 2004 „cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope
și a precursorilor acestora - nu este inclus.
De asemenea conchide că, în speță, analizând rechizitoriul, în raport cu cerințele și exigențele
legislației și jurisprudenței relevate, se constată că, acesta este insuficient motivat sub aspectul
informării inculpaților cu privire la învinuirea înaintată în baza art. art. 2171 alin. (4) lit. (d) Cod
penal.
Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii și sentința de condamnare nu
pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în
favoarea inculpatului. Astfel, instanța de judecată nu este în drept să completeze învinuirea cu
circumstanțe care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului, și să- și întemeieze soluțiile
pe presupuneri și dubii.
Prin urmare, instanța de apel, la judecarea cauzei penale de pe rol a comis erori de drept,
decizia cuprinde motivele contradictorii și diametral opuse care se întemeiază soluția de
condamnare, iar recursul, în raport cu motivele invocate, este unul întemeiat și pasibil de admis.
Desprinde că, încălcarea prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței, sub aspectul
încheierii defectuoase a rechizitoriului, reprezintă o cauză care exclude răspunderea penală.
La fel relatează că, instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor, inclusiv cu jurisprudența națională pe cauze similare neindicând motivele
pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, inclusiv cele invocate ședința instanței de fond
și repetate în apel.
Face trimitere și asupra faptului că, instanța de apel a susținut poziția că sentința este ilegală
indicând că: ”(…) Totodată Colegiul penal consideră că instanța de judecată incorect a stabilit
circumstanțele de fapt, care nu sunt imputate inculpaților prin rechizitoriu”..., iar ulterior se
contrazice indicând că, prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul
recunoașterii vinovăției inculpaților.
Relevă că, instanța de apel nu a judecat apelurile în conformitate cu rigorile prevăzute de lege,
deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea
contrazicând dispozitivul hotărârii, dispozitivul fiind expus neclar.
În concluzie relatează că, toate cele indicate în cumul indică că, instanța de apel a avut o
atitudine subiectivă, părtinitoare și tendențioasă, iar aceasta ar însemna că cauza nu a fost examinată
în fond cu respectarea principiilor examinării obiective a circumstanțelor cauzei, fiind totodată
neglijată echidistanța și neutralitatea.
5.4. Avocatul Șevciuc Ștefan în numele inculpatului Gaidaenco Ghenadie, care invocând
temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea totală
a sentinței și deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gaidaenco Ghenadie să fie achitat
în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.
În motivarea recursului indică că, prima instanță cât și instanța de apel nu a dorit să i-a în
considerare argumentele invocate de apărare care în ansamblu coroborează între ele și care confirmă
că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea ce i se impută.
Instanțele au ignorat argumentele apărării și nici nu s-au expus în privința lor într-un mod
corespunzător. Nu s-a dat o apreciere probelor cercetate, iar simpla repetare de către instanță a
argumentelor formulate în rechizitoriu de către procuror, nu poate fi recunoscută drept o motivare
suficientă a senineței așa cum prevăd normele naționale de procedură, dar și jurisprudența CEDO,
prezentată în cauzele: Suominen vs. Finlanda, Albina vs. România și Colibaba vs. Moldova.
În cadrul procesului acuzatorul de stat a solicitat, iar instanța a acceptat, să fie audiați în cadrul
ședințelor de judecată o serie de martori (inclusiv sub acoperire, care nu a dorit să răspundă la
întrebările participanților la proces), unde apărarea consideră ca aceste probe sunt indirecte și nu
demonstrează vinovăția lui Gaidaenco Ghenadie.
Astfel, în declarațiile martorilor - Teacă Andrei și Malcoci Igor, inculpatul Gaidaenco
Ghenadie nu a fost vizat.
Indică că, la baza sentinței de condamnare, instanța de fond a pus la bază declarațiile
martorului Julea Andrei, făcând trimitere la declarațiile acestuia: „ ... îi cunoaște pe inculpați.
26
Procura substanțe narcotice de la Cudrițchi Ian, Cudrițchi Timur și Gaidaenco Ghenadie cu 150 lei
o cutie de chibrituri... ”. Însă când s-a ajuns la inculpata Cudrițchi Aurica, instanța în sentință a
reținut că proba cu martorul Julea Andrei din cadrul urmăririi penale nu a fost administrată cu
respectarea legii.
Mai indică că, martorul menționat a fost audiat o singură dată și nu a fost audiat în privința
fiecărui inculpat separat.
În această ordine de idei statuiază faptul că, acest martor putea să facă declarații mincinoase
și în privința lui Gaidaenco Ghenadie.
Precizează că în intervalele 23.11.2018-14.02.2019 și 15.03.2019 nu a fost emisă o careva
ordonanță de fixare a termenului de urmărire penală, în interiorul căreia organul de urmărire penală
ar fi fost abilitat să înfăptuiască careva acțiuni de urmărire penală.
Reieșind din faptul că probele au fost dobândite în afara termenului de urmărire penală,
acestea conform art. 94 alin.(l) pct. 8) Cod de procedură penală, sunt inadmisibile și nu pot servi ca
bază pentru condamnarea unei persoane.
În urma percheziției efectuată la domiciliul lui Gaidaenco Ghenadie în data de dispusă în
cadrul cauzei penale nr.2019250026, de la acesta au fost ridicat un pachet ce conținea substanță
vegetală necunoscută. Masa vegetală ridicată a fost expertizată, iar prin Raportul de expertiză
nr.34/12/l-l-R-611 din 21.03.2019, efectuat de către Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize
Judiciare al MAI, s-a stabilit că, masa ridicată conține cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care
nu este inclus în lista substanțelor stupefiante, prevăzute de Hotăraîrea Guvernului nr.1088 din 2004.
Astfel, dovada atribuirii substanței MDMB(N)-2201 la analoagele prohibite în ordin penal
este realizată în exclusivitate prin răspunsul Agenției Medicamentului nr. A07.PS01.Rg02-4879 din
29.11.2018, care presupune că respectiva substanță ar putea fi analoagă cannabinoidelor AB-
PINACA sau 5F-AMB.
Menționează că, informația Agenției Medicamentului nr.A07.PS01.Rg02-4879 din
29.11.2018 a fost dobândită în limitele unei alte cauze penale, care nici nu-1 vizează pe Gaidaenco
Ghenadie sau ceilalți inculpați.
Despre acest fapt, se atestă și faptul că, în răspunsul Agenției Medicamentului din 29.11.2019
se face referire la un material penal cu nr. 3995, înregistrat în Registrul-2 (R-2) al IP Anenii Noi.
Mai mult, destinatar al răspunsului nu este ofițerul principal - Ghenadie Furdui, ci comisarul-
șef al IP Anenii Noi - Valeriu Codreanu.
Or, Valeriu Codreanu nici nu figurează în nici un act din dosar ca parte a unui grup de urmărire
penală, în efect, situația așa-numitei probe, concretizate în forma informației Agenției
Medicamentului nr.A07.PS01.Rg02-4879 din 29.11.2018, urmează a fi analizată prin prisma art. 94
alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură.
Reiterează că, însăși proba, care prin conținutul său de fapt este unica probă care atribuie
substanța la MDMB(N)-2201 la categoria analoagelor unor cannabinoide interzise prin lege, nici nu
a fost dobândită în cadrul urmăririi penale pe cauza cu nr. de referință 2018790181.
Concluzia dată rezultă și din audierea martorului Stanislav Grosu, care este autorul
răspunsului nr.A07.PS01.Rg02-4879 din 29.11.2018 al Agenției Medicamentului. Acesta fiind
audiat în ședința de judecată nu a putut confirma dacă informația reflectată în răspunsul emis se
referă la Gaidaenco Ghenadie și la ceilalți inculpați.
Totodată, indică că, Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al MAI, expert,
Procopenco Natalia, s-a referit la cantitatea totală a masei vegetale ridicate de la domiciliul lui
Gaidaenco Ghenadie în data de 12.01.2019, și nicidecum la cantitatea de cannabinoid MDMB(N)-
2201, pe care această masă vegetală o conține.
Pentru a furniza proba necesară și a constata circumstanțele determinante pe caz, instanței de
judecată i s-a cerut efectuarea unei expertize repetate asupra masei vegetale ridicate de la inculpat.
Cererea de numire a expertizei era motivată de următoarele: Conform datelor din Registrul de
stat al experților judiciari se atestă fără echivoc că expertul Procopenco Natalia deține următoarele
calificări: Examinarea substanțelor narcotice (drogurilor) și psihotrope de origine vegetală
(11.01.01.); 2. Expertiza dactiloscopică (1.01), (1.02), (1.03); 3. Examinarea substanțelor narcotice
(drogurilor) psihotrope și a precursorilor (11.01.).
Prin urmare relatează că, expertul Procopenco Natalia nu deține calificarea pentru
27
examinarea substanțelor narcotice (drogurilor) și psihotrope de origine sintetică.
Altfel spus, în corespundere cu art. 148 alin.(3) lit. b) Cod de procedură penală, expertul
Procopenco Natalia și-a depășit competența atunci când a examinat un analog sintetic - cannabinoid
MDMB(N)-2201.
Mai consideră că, complementar, expertul Procopenco Natalia nu a oferit date despre
cantitatea substanței de cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care se conține în masa vegetală
ridicată de la Gaidaenco Ghenadie, ci doar despre cantitatea totală a însăși masei vegetale.
Analizând ansamblul probatoriu administrat în considerentele care succed, conchide că în
cauză nu există probe utile, pertinente și concludente care să contureze existența faptei penale de
care este învinuit inculpatul Gaidaenco Ghenadie.
Potrivit rechizitoriului Gaidaenco Ghenadie se învinuește în săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 2171 alin. (4) Cod penal.
În pofida acestor prescripții legale și potrivit învinuirii aduse, procurorul nu a colectat probe
concludente și plauzibile care să confirme acuzarea, inclusiv, în mod confuz și absolut divergent, a
indicat că, inculpatul a realizat produse etnobotanice, or, studiind raportul se observă că potrivit
acestuia: masa vegetală uscată de culoare cafeniu- verzuie, prezentată la examinare, reprezintă un
produs etnobotanic care conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)- 2201, neutilizat în scopuri
medicinale și nu este inclus în Hotărârea de Guvern nr.1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea
tabelelor si listelor substanțelor psihotrope si precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul
Republicii Moldova, de aceea la categoriile nominalizate nu se atribuie.
De asemenea, consideră că, este dubioasă poziția expusă de acuzare, manifestată prin
declarațiile vădit divergente a martorilor care au declarat în cadrul audierilor că: Julea Andrei - a
fost influențat de poliție să dea declarațiile date, sub amenințarea că vor fi inițiate procese penale.
La fel, Malcoci Igor a declarat că în genere nu îl cunoaște pe Gaidaenco Ghenadie și martorul
Teaca Andrei a declarat că este consumator și că pe Gaidaenco Ghenadie nu îl cunoaște.
Drept dovadă a faptului că, Gaidaenco Ghenadie nu a comis infracțiunea incriminată servesc
și următoarele probe: lipsa achizițiilor de control, conform art. 1383 Cod de procedură penală.
5.5. Avocatul Bot Alexandru în numele inculpatului Straista Andrei, invocând temeiurile
prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a
sentinței și deciziei cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.
În motivarea recursului declară că, urmează a fi apreciat critic conținutul răspunsului Agenției
Medicamentului cu nr. A07.PS01.Rg02-4879 din 29.11.2018. În acest sens, evidențiază că
informația A07.PS01 ,Rg02-4879 din 29.11.2018 în esență reprezintă o explicație referitoare la
efectele survenite pentru persoană în urma consumului substanței MDMB(N)-2201.
Complementar conchide că, răspunsul informativ A07.PS01Rg02-4879 din 29.11.2018
încalcă prevederile coroborate ale art. 95 alin. (1) și art. 141 alin. (1) Cod de procedură penală.
Reieșind din faptul că, actul cu nr. A07.PS01.Rg02-4879 din 29.11.2018, emis de Agenția
Medicamentului nu îmbracă forma unui raport de constatare tehnico-științifică, acesta conform art.
95 alin. (1) Cod de procedură penală, este inadmisibil ca probă la dosar.
Precizează că, în intervalele 23.11.2018-14.02.2019 și 15.03.2019-02.05.2019, pe niciuna din
cele 3 cauze penale: 2018790181, 2019790026 și 2019250026, nu a fost emisă nici o ordonanță de
fixare a termenului de urmărire penală, în interiorul căruia organul de urmărire penală ar fi fost
abilitat să întocmească careva acțiuni de urmărire penală.
Relatează că, prin declarațiile lui Malcoci Igor este una inadmisibilă, or, acestea provin dintr-
o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată și nici nu este suplimentată de alte
probe pertinente.
Conchide că, raportul de expertiză nr. 34/12/1 -R-156 din 31.01.2019, efectuat de către
Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al MAI, expert Procopenco Natalia, se referă
la cantitatea totală a masei vegetale ridicate de la domiciliul lui Straista Andrei în data de 12.01.2019
și nicidecum la cantitatea de cannabinoid MDMB(N)-2201, pe care această masă vegetală o conține.
La fel face trimitere că, expertul Procopenco Natalia nici nu deține calificarea pentru
examinarea substanțelor narcotice (drogurilor) și psihotrope de origine sintetică, ci doar vegetală.
Calificarea menționată, clasificată sub cifrul 11.01.02, este deținută de experții: Cataraga
Olga, Socolov Vladimir, Fonari Alexandru, Modrînga Andrei, Nitrean Alina Popescu Maxim,
28
Cotorobai (Cazacu) Svetlana, Nichifor Victor, Verejanu Ana, llico Artur, Capcelea Marian, Botnari
Valeriu și Jalbu Diana.
Altfel, în corespundere cu art. 148 alin. (3) lit. b) Cod de procedură penală, expertul
Procopenco Natalia și-a depășit competența atunci când a examinat un analog sintetic - cannabinoid
MDMB(N)-2201.
Complementar menționează că, expertul Procopenco Natalia nu oferă date despre cantitatea
substanței de cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201, care se conține în masa vegetală ridicată de la
Straista Andrei, ci doar despre cantitatea totală a însăși masei vegetale. Or, conform art. 2171 alin.
(2) și (4) lit. c) Cod penal, doar cantitatea nemijlocită de drog sau analog constituie temei pentru
tragerea la răspundere penală.
Invocă că, instanțele de judecată sunt obligate să motiveze în hotărârile de admisibilitate sau
inadmisibilitate a tuturor probelor administrate.
Consideră că instanța de fond, cât și cea de apel nu a analizat și apreciat corect toate probele
prezentate și nu și-au onorat obligația de motivare a acceptării sau respingerii probelor și nu au
apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor.
În acest sens, nici sentința șo nici decizia instanței de apel nu sunt motivate în mod consecvent,
astfel că noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, motiv pentru
care în mod evident apar dubii rezonabile referitor la vinovăția inculpatului.
Astfel, deși instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut una din variantele agravante
de calificare ale faptei social periculoase, în sentință și în decizie nu a fost elucidat subiectul referitor
la circumstanțele de fapt în privința aportului inculpatului, în cazul în care se pretinde că acesta ar
fi coparticipant la comiterea infracțiunii.
La fel, nu s-a constatat cu certitudine faptul implicării lui Straită Andrei la comiterea acestei
infracțiuni.
Totodată, recurentul pune la dubii cât de credibile sunt declarațiile martorului Malcoci Igor,
în condițiile în care, declarațiile martorilor Teacă Andrei, Julea Andrei, demonstrează contrariul.
La fel, în ședință de judecată a fost audiat un martor Grosu Stanislav, acesta neavând statut
de expert, neanalizând fizic, substanța cercetată, în laboratoare speciale, s-a expus la partea
științifico-teoretică dacă substanța reprezintă o substanță cu proprietăți stupefiante sau psihotrope
sau dacă acesta reprezintă un analog al substanțelor incluse în Hotărîrea Guvernului nr. 1088 din
2004.
Consideră că, fapta lui Straista Andrei nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
Judecând recursurile declarate în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele
invocate, Colegiul penal lărgit consideră că, acestea urmează a fi admise, din următoarele
considerente.
În speță, se constată că recurenții s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală
și au declarat recursurile ordinare în termen.
În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul,
instanța de recurs este în drept să îl admită, să caseze total hotărârea atacată și să dispună
rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată
de către instanța de recurs.
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea
atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând
apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate
instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea
soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este
obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
La caz, Colegiul penal lărgit atestă că, instanțele de fond au comis erori de drept, reieșind din
următoarele.
29
Este relevant de menționat că, în corespundere cu jurisprudența națională, sentința trebuie să
corespundă atât după formă, cât și după conținut, și anume cerințelor art. art. 384-397 Cod de
procedură penală.
Astfel, sentința se redactează în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea
anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte.
Examinând actul judecătoresc emis de către prima instanță, se constată că, Cudrițchi Aurica
a fost achitată de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod
penal, pe motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Potrivit rechizitoriului Cudrițchi Aurica XXXXX a fost învinuită de faptul că: acționând cu
intenție directă, împreună și de comun acord cu Cudrițchi Timur XXXXX, Straistă Andrei XXXXX,
Gaidaenco Ghenadie XXXXX, Cudrițchi Ian XXXXX și cu alte persoane în curs de identificare,
având scopul producerii, punerii în circulație ilegală și înstrăinare a etnobotanicilor, o perioadă
neidentificată de timp, dar până la 13.02.2019, aflându-se în raza r. Anenii Noi, având un plan bine
premeditat, fiecare împărțindu-și rolurile între ei, în circumstanțe în curs de identificare, au fabricat
și obținut pentru realizare, produse etnobotanice, în cantități deosebit de mari, pe care le-au
transportat, păstrat și vândut pe întreg teritoriul r. Anenii Noi, prin următoarea metodă: Cudrițchi
Ian Nicolae, procura substanțe pentru fabricarea produselor etnobotanice din mun. Chișinău, iar
ulterior, având ca scop realizarea acestora în diferite localități ale r. Anenii Noi, le împărțea spre
comercializarea cet. Gaidaenco Ghenadie XXXXX, Straistă Andrei XXXXX, Cudrițchi Timur
XXXXX, Cudrițchi Aurica XXXXX, care la rândul lor le comercializau la consumatorii finali.
Urmare examinării sentinței prin care Cudrițchi Aurica a fost achitată de sub învinuirea de
săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, din motiv că, nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii, Colegiul penal lărgit, atestă că, motivarea primei instanțe și în această
parte poartă un caracter neargumentat și vădit contradictoriu în raport cu probele cercetate în ședința
de judecată.
Or, potrivit declarațiilor martorului Julea Andrei (f.d. 195 – vol. VIII), acesta direct a indicat
că: ”(…) El singur folosea acasă „spais”. Câteodată când venea la Cudrițchi Ian după „spais” îi
scotea soția lui, Cudrițchi Aurica”.
În acest sens, Colegiul penal lărgit conchide că, martorul Julea Andrei, indică direct asupra
faptului că Cudrițchi Aurica a vândut droguri acestuia, or, potrivit art. 93 alin. (2) pct. 1) Cod de
procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate
inclusiv și prin intermediul declarațiilor martorului.
Colegiul penal lărgit, atestă că, argumentele din descriptivul sentinței precum că, ”(…)
declarațiile lui Julea Andrei date în ședința de judecată …. nu demonstrează vinovăția inculpatei
Cudrițchi Aurica”, nu pot fi interpretate ca fiind unele consecvente, or, același declarații ale lui
Julea Andrei, au fost acceptate de instanță ca fiind utile, veridice și care demonstrează vinovăția
celorlalți inculpați, și anume: Cudrițchi Ian, Gaidaenco Ghenadie, Cudrițchi Timur, Straistă Andrei.
Astfel, prima instanță a notat în sentință: ”(…) Prin urmare, în continuare, instanța de
judecată va reține pentru fiecare inculpat în parte probatoriul care confirmă vinovăția, astfel deși
inculpatul Cudrițchi Ian nu și-a recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.2171 alin.(4) lit.d) Cod penal este dovedită prin probele administrate în cauză, și
se dovedește și prin actele cauzei și anume: Declarațiile martorul Julea Andrei”. (…) Deși
inculpatul Cudrițchi Timur nu și-a recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal este dovedită prin probele administrate în cauză, și
se dovedește și prin actele cauzei și anume …. ” Declarațiile martorului Julea Andrei. (…) Deși
inculpatul Gaidaienco Ghenadie nu și-a recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin.(4) lit.d) Cod penal este dovedită prin probele administrate
în cauză, și se dovedește și prin actele cauzei și anume: declarațiile martorului Julea Andrei. (…)
Deși inculpatul Straistă Andrei nu și-a recunoscut vina, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 217/1 alin.(4) lit.d) Cod penal este dovedită prin probele administrate în cauză, și
se dovedește și prin actele cauzei și anume: Declarațiile martorul Julea Andrei. (…)”.
Atât timp cât la baza unei sentințe, instanța își formulează convingerile părtinitor în raport cu
părțile din cauza penală dedusă judecății, procesul penal nu poate fi catalogat că s-a efectuat în
corespundere cu legea și instanța a judecat cauza obiectiv, imparțial și cu respectarea principiului
30
egalității armelor.
La fel, Colegiul penal lărgit atestă că, prima instanță a admis o motivare vagă, în care probele
nu au fost coroborate între ele, și astfel s-a ajuns eronat la concluzia că Cudrițchi Aurica a fost
achitată de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal,
pe motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
La fel ce ține de, de rapoartele de expertiză: nr. 34/12/1-1-R-613 din 22.03.2019; nr. 34/12/1-
1-R-611 din 21.03.2019; nr. 34/12/1-1-R-156 din 31.01.2019, prin care, masa vegetală ridicată în
urma perchezițiilor de la Straistă Andrei, de la domiciliul lui Cudrițchi Timur, XXXXX, de la
domiciliul lui Gaidaenco Ghenadie, situat XXXXX, conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-
2201, care este un analog al substanței stupefiante – 5F-AMB, Colegiul penal lărgit conchide că,
prima instanță nu a apreciat prin prisma criteriilor prescrise în art. 93, 94, 101, 141 - 143 Cod de
procedură penală, aspectul dacă probele enunțate supra și anume rapoartele de expertiză sunt
valabile și suficiente să demonstreze că cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022 este un analog al
drogurilor aflate sub control național și/sau internațional, reieșind din prevederile Legii nr. 382 din
06.05.1999, cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, în care la
art. 7 alin. (11 ) se indică că: „determinarea substanțelor stupefiante, psihotrope, a precursorilor și
analogilor acestora, precum și a produselor etnobotanice, se efectuează în laboratorul Agenției
Medicamentului și Dispozitivelor Medicale”.
În opinia Colegiului penal lărgit, prima instanță a omis să se pronunțe dacă urma sau nu, în
aspectul vizat, să se efectueze constatări științifice și expertize judiciare, pentru a înlătura
divergențele menționate și a constata dacă substanța indicată în rechizitoriu - „MDMB(N)-022” este
analog al substanței 5F-AMB.
Colegiul penal lărgit notează că, pentru determinarea tipului de droguri, precursori,
etnobotanice și analogii acestora, a proporțiilor acestora, a denumirilor și proprietăților lor, a
originii, modului de preparare, prelucrare, precum și pentru stabilirea apartenenței plantelor la cele
care conțin droguri, precursori, etnobotanice și analogii acestora ce constituie obiectul acțiunilor
criminale, sunt necesare cunoștințe speciale, instanțele de judecată trebuie să dispună de concluziile
expertizei, efectuate doar conform metodicii aprobate de Comitetul permanent de control asupra
drogurilor de pe lângă Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, care se vor aprecia în cumul cu
alte probe.
Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege
și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.
Conform art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței
de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze
concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de
judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.
În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de
apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care
se aplică în mod corespunzător.
Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie
să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea
apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Examinând actul judecătoresc emis de către instanța de apel, se constată că, aceasta nu a
respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului și dispozitivului
deciziei contestate (pct. 4. din decizie), nu a reacționat în modul prevăzut de Lege asupra erorilor
de drept comise de instanța de fond, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat
cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință
nemotivată.
În acest sens, instanța de apel, fiind investită conform Legii procesual penale să verifice
legalitatea și temeinicia sentinței, a admis ca motivarea să fie expusă într-o manieră nejustificată.
Colegiul penal lărgit atestă că, potrivit dispozitivului deciziei, instanța de apel, a admis
apelurile declarate, casată parțial sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
31
pentru prima instanță, după cum urmează:
Cudrițchi Ian XXXXX s-a recunoscut vinovat pe art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-
i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani 6 luni cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități legate de
gestionarea substanțelor psihotrope pe un termen de 5 ani.
În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală s-a constatat deținerea inculpatului
Cudrițchi Ian pe perioada 13.02.2019 până pe 29.01.2020 în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, cu
încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, urmare a cărui fapt s-a redus pedeapsa acestuia cu 354 zile.
Termenul de ispășire a pedepsei stabilite inculpatului Cudrițchi Ian al calcula de la data
pronunțării prezentei decizii, cu includerea în durata pedepsei a termenului aflării acestuia în stare
de reținere și arest de pe data de 13.02.2019 până pe 16.12.2021.
Gaidaenco Ghenadie XXXXX s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen
de 8 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip încins, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
și a exercita activități legale de gestionarea substanțelor psihotrope pe un termen de 5 ani.
Termenul de ispășire a pedepsei stabilite inculpatului Gaidanenco Ghenadie XXXXX al
calcula de la data pronunțării prezentei decizii, cu includerea în durata pedepsei a termenului aflării
acestuia în stare de reținere și arest de pe dala de 13.02.2019 până pe 16.12.2021.
Cudrițchi Timur XXXXX s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii; prevăzute de art.
2171 alin. (4) lit. el) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 8 ani închisoare cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita
activități legate de gestionarea substanțelor psihotrope pe un termen de 5 ani.
În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală s-a constatat deținerea inculpatului
Cudrițchi Timur XXXXX pe perioada 13.02.2019 până pe 29.01.2020 în Penitenciarul nr. 13 mun.
Chișinău, cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului, urmare a cărui fapt s-a redus pedeapsa acestuia cu 354 zile.
Termenul de ispășire a pedepsei stabilite inculpatului Cudrițchi Timur al calcula cu includerea
în durata pedepsei a termenului aflării acestuia în stare de reținere și arest începând cu 13.02.2019
până la 16.12.2021 data pronunțării prezentei decizii.
Straista Andrei XXXXX s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
2171 alin. (4) lit. d) Cod penal fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 7 ani 6 luni închisoare cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita
activități legate de gestionarea substanțelor psihotrope pe un termen de 5 ani.
În baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală s-a constatat deținerea inculpatului Straista
AndreiXXXXXpe perioada 13.02.2019 până pe 29.01.2020 în Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău. cu
încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, urmare a cărui fapt s-a redus pedeapsa acestuia cu 354 zile.
Termenul de ispășire a pedepsei stabilite inculpatului Straistă Andrei XXXXX al calcula cu
includerea perioadei aflării acestuia în stare de reținere și arest de pe data de 13.02.2019 până pe
16.12.2021 data pronunțării prezentei decizii, cu includerea în durata pedepsei a termenului aflării
în arest de pe data de 13.02.2019 până pe 30.11.2021.
În rest sentința a fost menținută.
Se atestă că, instanța de apel a menținut sentința primei instanțe în partea achitării lui Cudrițchi
Aurica de la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, pe motiv că, nu
s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel ca instanță care la judecarea apelului
aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță și care obligatoriu verifică
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, precum și
verifică declarațiile și probele materiale examinate, a admis erori esențiale la judecarea apelurilor
declarate, astfel încât a prejudiciat semnificativ calitatea actului judecătoresc emis.
32
Prin urmare, nu a desființat sentința primei instanțe în partea în care Cudrițchi Aurica, a fost
achitată de la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, pe motiv că,
nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Or, din motivarea deciziei se atestă că, instanța de apel a lăsat fără o apreciere justă și
argumentată declarația martorului Julea Andrei, care în ședința instanței de apel a declarat că: ”(…)
a declarant că, susține declarațiile făcute în instanța de fond. (…) Drogurile erau vândute de la
Cudrițchi Ian, Cudrițchi Aurica, Straista Andrei și fratele lui Cudrițchi Ian, dar nu-și amintește cum
îl cheamă, la prețul de 10-150 lei, dar a văzut și 1000 lei pentru pachet mare. (…) prietenii au spus
că au cumpărat și de la Cudrițchi Aurica droguri. În instanța de fond nu a fost adresată întrebarea
despre Cudrițchi Aurica, de aceia nu a spus” (f.d. 139, Vol. IX).
Colegiul penal lărgit la argumentarea deciziei instanței de apel, că: ”(…) Deci, instanța de
apel, cu referire la declarațiile lui Julea Andrei date în ședința de judecată a instanței de fond și
instanța de apel, se atestă că acestea nu demonstrează vinovăția inculpatei Cudrițchi Aurica în
comiterea infracțiunii incriminate”, atestă că, o astfel de motivare reținută la caz nu constituie o
motivare amplă, argumentată și justă, or, prin aceleași declarații ale lui Julea Andrei, au fost
acceptate de instanță ca fiind utile, veridice și care demonstrează vinovăția celorlalți inculpați, și
anume: Cudrițchi Ian, Gaidaenco Ghenadie, Cudrițchi Timur, Straistă Andrei.
În cauza dedusă judecății, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel ca și prima
instanță nu a elucidat o motivare corespunzătoare ce ține de masa vegetală ridicată în urma
perchezițiilor de la Straistă Andrei, de la domiciliul lui Cudrițchi Timur, situat XXXXX, de la
domiciliul lui Gaidaenco Ghenadie, situat XXXXX, conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-
2201, care este un analog al substanței stupefiante – 5F-AMB.
Prin urmare, nu s-a efectuat o apreciere prin prisma criteriilor prescrise în art. 93, 94, 101, 141
- 143 Cod de procedură penală, și anume, dacă rapoartele de expertiză: nr. 34/12/1-1-R-613 din
22.03.2019; nr. 34/12/1-1-R-611 din 21.03.2019; nr. 34/12/1-1-R-156 din 31.01.2019, sunt valabile
și suficiente să demonstreze că cannabinoidul sintetic MDMB(N)-022 este un analog al drogurilor
aflate sub control național și/sau internațional, reieșind din prevederile Legii nr. 382 din 06.05.1999,
cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, în care la art. 7 alin.
(11 ) se indică că: „determinarea substanțelor stupefiante, psihotrope, a precursorilor și analogilor
acestora, precum și a produselor etnobotanice, se efectuează în laboratorul Agenției
Medicamentului și Dispozitivelor Medicale”.
În opinia Colegiului penal lărgit, instanțele de fond au omis să se pronunțe dacă urma sau nu,
în aspectul vizat, să se efectueze constatări științifice și expertize judiciare, pentru a înlătura
divergențele menționate și a constata dacă substanța indicată în rechizitoriu - „MDMB(N)-022” este
analog al substanței 5F-AMB.
La fel, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a admis o motivare insuficientă în raport cu
argumentele invocate de către apelanți, or, în cadrul unui proces de judecată, instanța pe lângă
cercetarea probelor și circumstanțelor de fapt, are obligația să se expună într-o manieră amplă și
convingătoare asupra tuturor alegațiilor invocate de părți.
Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, în decizia instanței de apel lipsește o motivare
desfășurată și justă în privința tuturor probelor cercetate în ședința de judecată, or, acestea fiind
doar enumerate, nu pot elucida că procesul penal a fost desfășurat într-o manieră considerabilă, în
care părțile au avut parte în deplină măsură de un proces echitabil.
De asemenea, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit dispozitivului instanței de apel, în
baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală s-a constatat că, în privința inculpaților Cudrițchi
Ian, Cudrițchi Timur, Straista Andrei, s-a constatat deținerea acestora în Penitenciarul nr. 13 mun.
Chișinău, cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului, fiindu-le redusă pedeapsa fiecăruia cu 354 zile.
În descriptivul deciziei instanței de apel, se face trimitere la normele de drept naționale și
internaționale, însă fără a accentua și motiva cum s-a ajuns la reducerea pedepsei fiecărui inculpat
menționat supra cu 354 de zile.
Colegiul penal lărgit notează că, instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor
motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe
33
prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai
imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis,
dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate
la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele
infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată
just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea
adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.
Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost
respectate la judecarea cauzei în apel.
Conform art. 435 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează
total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Generalizând cele expuse supra, se constată în mod lucid că, instanțele de fond nu au judecat
cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care
se întemeiază soluția, și că recursurile ordinare declarate sunt întemeiate.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art.
436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, cu
respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia
sentinței atacate prin prisma prevederilor art. art. 384-397 Cod de procedură penală, să se pronunțe
în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în cererile
de apel, să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțe
cauzei, să emită o soluție clară și motivată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de
practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre
legală și întemeiată.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit
D E C I D E :
Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție
Chișinău, Țurcanu Svetlana, de către avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Cudrițchi Ian,
de către avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Cudrițchi Timur, de către avocatul Șevciuc
Ștefan în numele inculpatului Gaidaenco Ghenadie și de către avocatul Bot Alexandru în numele
inculpatului Straistă Andrei.
Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2021,
în cauza penală în privința lui Cudrițchi Ian XXXXX, Gaidaenco Ghenadie XXXXX, Cudrițchi
Timur XXXXX, Cudrițchi Aurica XXXXX, Straistă Andrei XXXXX, cu dispunerea rejudecării
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 27 iulie 2023.
Președinte Guzun Ion
Judecători Eremciuc Ghenadie
Talpă Boris
Daguța Sergiu
34
Donos Aliona
35