1ra-48/2023 — Art. 42 alin. 2, 5, art. 27, 190 alin. 2 lit. b, d, art. 42 alin. 5, art. 361 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 22 februarie 2022, Bodrug Ion a fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Mararița Mihai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 27, 190 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse în formă amendă în mărime de 850 unități convenționale, ce constituie 42 500 (patruzeci și două mii cinci sute) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative-organizatorice pe un termen 3 ani; - art. 361 alin. (1) Cod penal, cu liberarea inculpatului Mararița Mihai, de pedeapsa penală prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal, în temeiul expirării termenului prescripției răspunderii penale. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. S-a încasat de la Mararița Mihai, în beneficiul statului Republica Moldova, suma de 2100 (două mii o sută lei) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru întocmirea raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4358 din 10.08.2017, în rest demersul procurorului s-a respins, ca fiind neîntemeiat.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriu, 1 inculpatul Mararița Mihai, este învinuit de faptul, că împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ion Bodrug, a comis participație în calitate de autor și complice la tentativa de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, identitatea acestora fiind motivul determinat al încheierii actului juridic anulabil, iar încheierea acestuia fiind determinată de comportamentul lui dolosiv și viclean care a produs daune considerabile, cu folosirea situației de serviciu, și în calitate de autor și complice la confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, de două sau mai multe persoane, în următoarele circumstanțe: În acest sens, Mararița Mihai, în urma înțelegerii prealabile cu Bodrug Ion în scopul obținerii unui profit în dauna patrimoniului altei persoane, cunoscând despre faptul că Agenția de Dezvoltare Regională Nord din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor organizează licitație pentru procurarea a două autospeciale de colectare a deșeurilor cu volumul compactorului 7+1 m/3 destinate Primăriei or. Florești, au întocmit un plan criminal, potrivit căruia, Bodrug Ion urma să înlăture obstacole și să-i acorde lui Mararița Mihai mijloace ca să introducă în Republica Moldova două compactoare pentru deșeuri cu un volum mai mic decât cel anunțat la licitație, și prezentând documente false să intre în posesia unui surplus financiar determinat de diferența dintre volumul compactoarelor. Astfel, la data de 10.06.2016, Mararița Mihai, activând în calitate de director al SRL ”East Auto Lada”, a încheiat cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, reprezentată de directorul Bodrug Ion, contractul nr. 64 din procedurile de achiziții publice, proiect finanțat de Guvernul Germaniei. În conformitate cu prevederile contractului, furnizorul de bunuri, în persoana, SRL ”East Auto Lada”, s-a obligat să livreze autorității contractante două autospeciale de colectare a deșeurilor cu volumul compactorului de 7+1 m/3, producător vehiculelor ”IVECO” Italia și a suprastructurilor ”HIDRO-MAK” Turcia, la preț de 2446408,28 lei. Așadar, urmărind scopul însușirii ilegale a unui supra profit, constituit din diferența de preț al suprastructurilor importate, în valoare de 2700 Euro, ce la data declarării compactoarelor în vamă de către importator (07.10.2016) constituia 59765,58 lei, prin înțelegere prealabilă cu Bodrug Ion, prezentând ca adevărată fapta mincinoasă în privința calității substanțiale ale obiectului contractului din 10.06.2016 nr. 64 din procedurile de achiziții publice, în privința volumului compactoarelor, identitatea acestora fiind motivul determinat al încheierii actului juridic anulabil, a importat în țară, la 06.10.2016, utilaj sub formă de două compactoare cu volumul de 5,5+1 m/3, producător ”Hidro-Mak” LTD Turcia, fapt confirmat prin declarația vamală nr. 4503, însă din cauze independente de voința făptuitorilor, fapta acestora nu a fost consumată, din motivul depistării de către organele de drept a intențiilor făptuitorilor. Tot el, Mararița Mihai, prin înțelegere prealabilă cu Ion Bodrug și cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în scopul justificării executării condițiilor contractului nr. 64 din 10.06.2016, privind volumul compactoarelor autospecialelor, a falsificat acte: Invoce-urile cu nr. 095173 și nr. 095174 din 27.09.2017, 2 declarațiile vamale din 07.10.2016, prin scanare și modificare a volumului compactoarelor de 6,5 m/3 în 7+1 m/3, iar, în certificatul de origine nr. M 0857328, emis la 29.09.2016, de compania ”Hidro-Mak”LTD, a eliminat informația privind volumul compactoarelor, fiind confecționat cu ajutorul tehnicii de multiplicare imprimată Jet cerneală, fapt constatat prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4358 din 10.08.2017. Ulterior, actele menționate supra, cu conținut modificat, în copii, Mararița Mihai, le-a autentificat prin aplicarea ștampilei nr. 1 a SRL ”East Auto Lada” și le-a anexat la actul de primire - predare a autospecialelor din 10.10.2016, semnat de facto, la 18.10.2017. Astfel, organul de urmărire penală a calificat faptele incriminate inculpatului Mararița Mihai în baza art. 42 alin. (2), 27, 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi „tentativa de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, acțiuni săvârșite de două persoane și cu folosirea situației de serviciu”, respectiv, și în baza art. 42 alin. (2), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi ”confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, acțiuni săvâșite de mai multe persoane”. Iar faptele inculpatului Ion Bodrug au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi „tentativa de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, acțiuni săvârșite de două persoane și cu folosirea situației de serviciu”, respectiv, și în baza art. 42 alin. (2), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi ”confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, acțiuni săvâșite de mai multe persoane”. 2.1. La data de 27.09.2017, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal - Stela Barbă, Mararița Mihai a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la 42 alin. (2), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (2), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d. 52-53, vol. V). Tot, la data de 27.09.2017, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal - Stela Barbă, Bodrug Ion a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d. 169-170, vol. IV). La data de 13.10.2017 cauza penală a fost expediată în instanța de judecată. Prin ordonanța de modificare a acuzării din 24.04.2019, procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Stela Barbă, s-a dispus modificarea învinuirii inculpatului Mararița Mihai, fără a agrava situația acestuia, incriminându-i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (2), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d. 2-4, vol. VI). Potrivit ordonanței de modificare a acuzării din 24.04.2019, procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Stela Barbă, s-a dispus modificarea învinuirii inculpatului Bodrug Ion, fără a agrava situația acestuia, incriminându-i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d. 81-82, vol. VI). La data de 30.09.2021, prin ordonanța de modificare a acuzării din emisă de procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze 3 Speciale, Nadejda Barbalat, s-a dispus modificarea parțială a învinuirii aduse lui Bodrug Ion, incriminându-i săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b) și art. 42 alin. (5), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. (f.d. 215-216, vol. VI) Tot, la data de 30.09.2021, prin ordonanța de modificare a acuzării din emisă de procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Nadejda Barbalat, s-a dispus modificarea parțială a învinuirii aduse lui Mararița Mihai, incriminându-i săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 361 alin. (1) Cod penal. (f.d. 218-219, vol. VI)

Sentința nominalizată a fost atacată cu apel: 3.1. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Stela Barbă, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 22 februarie 2022, în privința inculpatului Bodrug Ion, rejudecarea cauzei în privința acestuia, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: a-1 recunoaște vinovat pe Bodrug Ion de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 27, art. 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de administrarea și gestionarea banilor și bunurilor materiale, pe un termen de 3 ani, a-1 recunoaște vinovat pe Ion Bodrug de săvârșirea infracțiunii prevăzută de 42 alin. (5), art. 361 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție. În motivarea apelului susține acuzatorul de stat, că la subiect lecturând Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004, la pct. pct. 18 și 25: „...La lit. d) alin. (2) art. 190 și lit. d) alin. (2) art. 191 Cod penal, este prevăzută răspunderea pentru escrocherie și, respectiv, delapidarea averii străine, săvârșite cu folosirea situației de serviciu. În aceste cazuri, ca subiect al infracțiunii poate apare numai o persoană cu funcție de răspundere sau o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală. Persoanele, care nu dispun de atribuții de serviciu, dar au luat parte la sustragere împreună cu subiecții speciali indicați, trebuie să fie trași la răspundere nu în calitate de coautori, ci în calitate de organizatori, instigatori sau complici ai persoanei care-și folosește situația de serviciu… Totodată, acțiunile persoanelor care nu au luat parte la săvârșirea sustragerii, dar au contribuit la comiterea acesteia prin sfaturi, indicații, prin promisiunea prealabilă că vor tăinui urmele infracțiunii, vor vinde bunurile sustrase etc. trebuie calificate drept complicitate la sustragere, cu referire la alin. (5) art. 42 din Cod penal. Astfel, reiterează că instanța eronat a apreciat probele acuzării cu referire la acțiunile de complicitate ale inculpatului Ion Bodrug, în calitate de director ADR Nord, fără implicarea cărora acțiunile inculpatului Mararița Mihai nu ar fi fost posibil de realizat. Potrivit mijlocul material de probă contractul de achiziții publice nr. 64 din 10.06.2016 încheiat între SRL ”East-Aauto-Lada” (furnizor de bunuri), în persoana directorului Mararița Mihai, ADR Nord (autoritatea contractantă), în persoana directorului Bodrug Ion și primăria orașului Florești, în persoana primarului Ceapa 4 Valeriu: Pct. 1.1 din contract și specificație, compactoarele de colectare a deșeurilor urmau a fi cu volum de 7+1 m3 , sarcina utilă, de încărcare a deșeurilor de 1800 kg, ș.a.; Conform pct. 3.4 achitarea pentru marfa livrată de vânzător se efectuează în termen de 30 de zile după semnarea actului de predare-primire; Conform pct. 4.1 din contract, Bunurile se consideră predate de vânzător și recepționate de către cumpărător, dacă: Cantitatea bunurilor corespunde informației indicate în Lista și graficul de livrări și documentele de însoțire conform pct. 2.2 al Contractului; Calitatea și integritatea bunurilor corespunde informației indicate în Specificație. Potrivit declarațiilor martorului Bazatin Svetlana, care „...în perioada anului 2017 activa în calitate de șef de secție ADR NORD. Referitor la achiziție menționează că a fost încheiat contract cu SRL ”East Auto Lada”, cu privire la achiziția a două automobile ”Iveco”. Fiind membră a grupului de lucru legat de achiziție, era responsabilă de partea financiară. La sfârșitul lunii septembrie 2016 a fost recepționată o scrisoare de la SRL ”East Auto Lada”, unde s-a indicat că automobilele sunt gata de primire, motiv din care a fost întocmită factura fiscală și transmisă la Agenție, contabilitatea având actele respective le ia la evidență. Pentru contabilitate este îndeajuns factura și actul de predare, referitor la partea sa de muncă, lista actelor se verifică. Directorul decide și semnează actul, furnizorul emite facturi, la ei nu sunt acceptate separat facturile și procesul verbal, acestea sunt prezentate concomitent...”. Din declarațiile martorilor și mijloacele de probă expuse este certă complicitatea inculpatului Bodrug Ion la acțiunile inculpatului Mararița Mihai, care din timp s-a asigurat de participația și mijloacele acordate de inculpatul Bodrug Ion în calitate de director al autorității contractante, care a semnat actul de primire-predare a autospecialelor din 10.10.2016, semnat de facto, la 18.10.2017, fără a se asigura dacă cantitatea bunurilor corespunde informației indicate în Lista și graficul de livrări și documentele de însoțire conform pct. 2.2 al Contractului precum și faptul dacă calitatea și integritatea bunurilor corespunde informației indicate în Specificație, acțiuni, care, dacă ar fi fost executate de inculpatul Bodrug Ion, ar fi împiedicat realizarea intențiilor și scopului propus de inculpatul Mararița Mihai, prin urmare instanța nu a apreciat corect acțiunile intenționate ale inculpatului Bodrug Ion, care în fapt și esență au avut ca efect înlăturarea obstacolelor la comiterea infracțiunii de către Mararița Mihai. Deasemenea, nu poate fi acceptată opinia cu privire la faptul că acuzarea a prezentat probe insuficiente bazate pe presupuneri că a fost comisă fapta, în mod automat instanța criticând probatoriul administrat. 3.2. Avocatul Cebotari Andrei în interesele inculpatului Mararița Mihai, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 22.02.2022, în partea ce ține de inculpatul Mararița Mihai cu emiterea unei sentințe de achitare din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului susține partea apărării, că analizând conținutul învinuirii formulate în rechizitoriu, denota caracterul formal al acesteia, interpretarea extensiva a legii și circumstanțelor cauzei penale, atribuirea ilegală relațiilor civile un caracter penal, iar învinuirea este una abstractă, necorectă, imprecisă și ilegală ceea ce înseamnă că, organul de urmărire penală și procurorul au încălcat mai multe norme ale codului 5 de procedura penala, drepturi, libertăți și chiar principii generale care au menirea să asigure dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 pct. 1 din CEDO. În fața primei instanțe condamnatul Mararița Mihai a pledat nevinovat, invocând caracterul formal al învinuirii ce i-a fost înaintată, interpretarea extensiva a legii și circumstanțelor cauzei penale, atribuirea ilegală relațiilor civile un caracter penal, iar învinuirea este una abstractă, necorectă, imprecisă și ilegală ceea ce înseamnă că, organul de urmărire penală și procurorul au încălcat mai multe norme ale codului de procedura penala, drepturi, libertăți și chiar principii generale care au menirea sa asigure dreptul la un proces echitabil in sensul art. 6 pct. 1 din CEDO. La fel, apărarea a solicitat respingerea învinuirii aduse lui Mararița Mihai conform art. 42 alin. (2), alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (2), 361 alin. (2) lit. b) (ulterior modificat la alin.(l)) din Codul penal și pronunțarea în temeiul art. 390 Cod de procedură penală a sentinței de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiuni. Instanța de fond nu s-a expus asupra argumentelor expuse de către apărare, nu le-a analizat și nu le-a dat o apreciere prin sentință, fapt ce contravine prevederilor art. 27 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede că - „Nici o probă nu are putere probantă dinainte stabilită”, art. 101 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală - „Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate”. În opinia apărării, atât organul de urmărire penală cât și instanța de fond a interpretat extensiv circumstanțele speței, atribuind raporturilor civile în executarea contractului nr. 64 din 10.06.2016 de achiziționare a bunurilor un caracter penal. Întru executarea contractului nr. 64, SRL „East-Auto-Lada”, în persoana directorului general Mararița Mihail, a prezentat o ofertă comercială, către întreprinderea „HIDRO-MAK” LTD Istanbul, Turcia, de achiziționare a două autospeciale de colectare a deșeurilor cu volum de 7+1 m3. Situația creată este o greșeală a producătorului turc de containere de gunoi și reprezintă o relație exclusiv civil-economică. Partea turcă, a indicat în invoice volumul de gunoi 5,5 + lm3 , iar în specificațiile licitației, volumul de containere de gunoi a fost indicat ca 7 + lm3. Nu a fost dovedită intenția criminală în comiterea infracțiunilor imputate lui Mararița Mihai, deoarece nu a fost și nu poate fi această intenție în esență. Nu există nici o explicație rațională pentru această intenție, prin urmare, nimeni nici nu s-ar gândi chiar să comită acte ilegale, pentru că își pierde reputația comercială, își creează probleme inutile cu clienții, partenerii și organele de drept. Principala condiție a licitației era că autospecialele să fie compacte pentru posibilitatea lucrului pe străzile înguste ale orașelor și satelor, iar în conformitate cu primul punct al licitației, pct. 1 din contractul nr. 64 din speță și specificaților anexe, volumul containerului pentru colectarea gunoiului nu ar trebui să fie mai mare de 7 + lm3, ce și a fost livrat. 6 De asemenea, învinuirea lui Mararița Mihai în falsificarea invoiceurilor pentru importul containerelor de gunoi, este una neprobată și nedemonstrată, pe motiv că partenerii turci au anexat documente în care volumul de gunoi era indicat 5,5 + lm3 și nu volumul containerului de 7 + lm3 . Urmare adresării cu această situație la ei, au fost transmise prin poștă facturi și un certificat cu informații de concretizare că volumul containerului pentru colectarea gunoiului este de 7 + lm3, și numai după asta acestea au fost confirmate și prezentate pentru proceduri ulterioare. Fapt care nu a fost luat în considerație de către organul de urmărire penală și instanța de judecată. Lucru confirmat și în punctul 4 din anexa 9 al răspunsului procuraturii turcești la cererea de comisie rogatorie de asistență juridică în materie penală internațională a procuraturii moldovenești. Mararița Mihai nu are cunoștință și abilități la folosirea tehnicii computerizată și acest lucru a fost stabilit în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliu și locul de muncă, unde nu au fost depistate și ridicate calculatoare, deoarece nu le folosește și nu le are. Camera de Comerț și Industrie a efectuat o expertiză, care a fost anexată la materialele cauzei, prin care s-a stabilit cu exactitate că volumul exterior al containerelor de gunoi este de 7,53 + l,44m3 și acesta este un indicator al producătorilor. Este important că, potrivit primului punct, principala condiție a licitației, este ca autospecialele să fie compacte pentru manevre pe străzile înguste ale orașelor și satelor. La primirea-predarea autospecialelor de gunoi, a participat o întreagă comisie, din care au făcut parte reprezentanți ai tuturor instituțiilor interesate (5 persoane), inclusiv a GIZ - care a trebuia să le achite și le-a verificat în conformitate cu condițiile licitației. Comisia nu a avut careva obiecții la autospecialele primite. Acest fapt a fost confirmat prin audierile lor atât la faza de urmărire penală cât și la examinarea cauzei în instanța de judecată. Astfel autospecialele au lucrat pe parcursul unui an calendaristic fără careva obiecții, iar la indicația verbală a procurorului de caz au fost restituite SRL „East-Auto-Lada”, în timp ce contractul nu a fost reziliat. Plata pentru autospecialele din speță nu a fost efectuată, iar SRL „East-Auto-Lada” a suferit pierderi financiare în proporții deosebit de mari. Acest lucru dovedește din nou nonsensul săvârșirii infracțiunilor care i se impută lui Mararita Mihai. În speța data, la executarea contractului nr. 64 sunt întrunite raporturi civile între SRL „East-Auto-Lada” și ADR Nord, în interesele beneficiarului Primăria or. Florești. Astfel, documentul primar care a stat la baza pornirii urmăririi penale este contractul nr.64 din 10.06.2016 cu toate clauzele invocate în el. Totodată, la pornirea urmăririi penale organul de urmărire penala nu a ținut cont de prevederile punctului 11.1 al contractului menționat (Dispoziții finale) care stipulează ca „litigiile ce ar putea rezulta din prezentul contract vor fi soluționate de către părți, pe cale amiabila. În caz contrar, ele vor fi transmise spre examinare în instanța de judecata competentă, conform legislației Republicii Moldova”, iar în conformitate cu punctul 11.4 „nici una dintre părți nu are dreptul sa transmită obligațiile și drepturile sale stipulate în prezentul contract unor terțe persoane fără acordul scris al celeilalte părți”. 7 La fel, consideră că instanța de judecată la adoptarea soluției nu a ținut cont de latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, care se caracterizează în primul rând prin vinovăție sub forma de intenție directă, iar acțiunile lui Mararița Mihai nu demonstrează intenția directă în dobândirea ilicita a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, or autorităților competente din Republica Moldova au fost prezentate din vina producătorului „Hidro-Mak LTD” Turcia pachetul de acte unde volumul compactoarelor ale autospecialelor era indicat atât de 5+1 m3, ulterior cât și cu volumul de 7+1 m3 care corespunde condițiilor contractului nr. 64 din 10.06.2016. În conformitate cu decizia Curții Constituționale din 15 noiembrie 2018, privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi al art.190 Cod penal - „Eroarea ca viciu de consimțământ poate fi invocată și în cazul în care ambele părți au avut o falsă reprezentare a împrejurărilor la încheierea unui act juridic, precum și în cazul în care o parte co-contractantă s-a aflat în eroare din cauze obiective, nu neapărat din cauza inducerii sale în eroare.” Totuși, escrocheria, așa cum este reglementată în articolul 190 alin. (2) Cod penal, prezintă similitudini cu instituția dolului civil, care presupune, de asemenea, o inducere în eroare. Diferența constă în faptul că, în cazul escrocheriei, autorul urmărește obținerea unui profit în dauna patrimoniului altei persoane, iar nu simpla viciere a consimțământului pentru a determina o persoană să încheie un act juridic. De altfel, potrivit articolului 228 alin. (1) Cod civil, instituția dolului civil operează și în cazul în care autorul dolului estimează că încheierea actului juridic este avantajoasă pentru cealaltă parte. Astfel, afirmă cu certitudine că instanța de fond a eșuat în îndeplinirea obligațiilor sale conferite de lege, evitând să ofere o apreciere legală circumstanțelor deduse judecății, iar în rezultat a ajuns greșit la emiterea unei sentințe de condamnare. Este necesar de menționat că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală — „instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele Legii.” Conform art. 3 alin. (1) Cod penal - „nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei infracțiuni nici supus unei pedepse penale, decât în baza unei hotărâri a instanței de judecată și în strictă conformitate cu legea penală”, în baza celor relatate, se constată cu certitudine că în acțiunile lui Mararița Mihai nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie. La caz, instanța urma cu certitudine să constate existența unui raport juridic guvernat de normele civile și să rețină că legea penală intervine numai în cazul în care există indici ce prevalează limitele încălcării normelor dreptului civil. Prin urmare, imixtiunea penalului în sfera privată, sferă bazată pe principiul egalității părților, trebuie privită ca o ultimă măsură. Delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil trebuie făcută luându-se în considerare două aspecte: 1) atitudinea făptuitorului fată de faptul transmiterii lui a bunurilor; 2) prezenta disponibilității efective a făptuitorului de a-și executa angajamentele. 8 Astfel, consideră că în lumina celor expuse, sentința atacată cu apel urmează a fi casată parțial, ori, atât probatoriul acumulat în cadrul cauzei penale, atât și martorii, nu susțin învinuirea adusă lui Mararița Mihai.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, a fost respins ca nefondat apelul procurorului, și admis apelul avocatului Cebotari Andrei în interesele inculpatului Mararița Mihai, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 22 februarie 2022 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: ”Se achită Mararița Mihai Fiodor, (a.n. 13.09.1959), învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (5), 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5) 361 alin. (1) Cod Penal al RM, din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor infracțiunii. Se mențin celelalte dispoziții ale sentinței.” 4.1. Prin Încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2022, s-a dispus înlăturarea omisiunii admise în decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, fiind indicată în decizie sintagma: ”Se resping cheltuielile judiciare suportate pentru întocmirea raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4358 din 10.08.2017, în suma de 2100 (două mii o sută) lei”. Totodată s-a dispus excluderea din partea dispozitivă a aceleiași decizii, sintagma: ”Se mențin celelalte dispoziții ale sentinței.” 4.2. Potrivit instanței de apel, instanța de fond just a concluzionat că Bodrug Ion învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, urmează a fi achitat pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Totodată s-a conchis, că concluziile primei instanțe cu privire la condamnarea inculpatului Mararița Mihai sunt neîntemeiate, iar instanța de fond nu a luat în considerare că, fapta lui Mararița Mihai nu întrunește elementele infracțiunii, iar concluziile instanței de fond sunt pripite referitor la materialul probator, astfel acestea nefiind apreciate fiecare în parte și în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și coroborării lor. Implicit, cu referire la capătul de acuzare adus lui Bodrug Ion în baza art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, adică - tentativa de escrocherie, instanța de apel a reținut că din toate elementele caracteristice escrocheriei, partea acuzării nu a demonstrat nici unul în acțiunile inculpatului Bodrug Ion. Interpretând cumulativ declarațiile inculpaților și ale martorilor acuzării, și din înscrisurile prezentate și cercetate în ședința de judecată nu s-a confirmat faptul, că Bodrug Ion, care activa în calitate de director al ADR Nord, având un scop cupidant, împreună și prin înțelegere prealabilă, a întocmit un plan criminal cu Mararița Mihai privind procurarea a două autospeciale de colectare a deșeurilor cu volumul compactorului 7+1 m/3 destinate Primăriei or. Florești. Or, nici o probă prezentată de partea acuzării și anume declarațiile reprezentantului părții vătămate, martorii audiați și înscrisurile cercetate nu demonstrează cu certitudine învinuirea incriminată lui Bodrug Ion, fiind constatat doar faptul petrecerii licitației și modalității de procurare și transmitere a două autospeciale de colectare a deșeurilor. Raportând elementele laturii obiective a infracțiunii de escrocherie la 9 circumstanțele constatate în ședința de judecată, instanța a ajuns la concluzia că nu a fost demonstrat faptul că inculpatul Bodrug Ion, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Mararița Mihai, prezentând ca adevărată fapta minciunoasă în privința calității substanțiale ale obiectului contractului din 10.06.2016, cu nr. 64 din procedurile de achiziții publice, în privința volumului compactoarelor, identitatea acestora fiind motivul determinat al încheierii actului juridic anulabil, a importat în țară, la 06.10.2016, utilaj sub formă de două compactoare cu volumul de 5,5+1 m/3 (în loc de 7+1 m/3), producător Hidro-Mak LTD Turcia, fapt confirmat prin declarația vamală nr. 4503. Prin urmare, în lipsa probelor concrete privind intenția directă a inculpatului Bodrug Ion la săvârșirea infracțiunii imputate, când nu există alte probe, îndoielile care nu pot fi înlăturate, necesită a fi interpretate în favoarea acestuia. Având în vedere că vinovăția inculpatului Bodrug Ion, nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului, instanța de judecată a considerat că Bodrug Ion a fost achitat de învinuirea în baza art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. 2) lit. b), d) Cod penal. Instanța de apel a considerat că sunt declarative și celelalte formulări a învinuirii și anume faptul că Bodrug Ion împreună cu Mararița Mihai, ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, prin prisma art. 42 Cod penal. Or, nici o probă prezentată și cercetată în ședința de judecată n-a confirmat învinuirea în această latură. Nu s-a stabilit în ședința de judecată că, Bodrug Ion și Mararița Mihai să fi beneficiat ilicit de careva bunuri, precum nici că aceștia ar fi avut o înțelegere, de comun acord. S-a indicat că conform prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art. 57 și art. 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție. Cu referire la capătul de acuzare adus lui Mararița Mihai, art. 42 alin. (2), alin. (5), 27, 190 alin. (2) lit. b), d), instanța de apel a reținut argumentele apării privind achitarea lui Mararița Mihai, și a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond or, din probele prezentate de partea acuzării nu se indică că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele constitutive ale art. 42 alin. (2), alin. (5), 27, 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Or, atât organul de urmărire penală cât și instanța de fond a interpretat extensiv circumstanțele speței, atribuind raporturilor civile în executarea contractului nr. 64 din 10.06.2016 de achiziționare a bunurilor un caracter penal. Intru executarea contractului nr. 64, SRL „East-Auto-Lada”, în persoana directorului general Mararița Mihail, a prezentat o ofertă comercială, către întreprinderea „HIDRO-MAK” LTD Istanbul, Turcia, de achiziționare a două autospeciale de colectare a deșeurilor cu volum de 7+1 m3. Astfel, s-a reținut că situația creată este o greșeală a producătorului turc de containere de gunoi și reprezintă o relație exclusiv civil-economică. Partea turcă, a indicat în invoice volumul de gunoi 5,5 + lm3, iar în specificațiile licitației, volumul de containere de gunoi a fost indicat ca 7 + lm3. Acest lucru s-a considerat confirmat și în punctul 4 din anexa 9 al răspunsului procuraturii turcești la cererea de 10 comisie rogatorie de asistență juridică în materie penală internațională a procuraturii moldovenești. Instanța de apel a reiterat că instanța de judecată la adoptarea soluției nu a ținut cont de latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, care se caracterizează în primul rând prin vinovăție sub forma de intenție directă, iar acțiunile lui Mararița Mihai nu demonstrează intenția directă în dobândirea ilicita a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, or autorităților competente din Republica Moldova au fost prezentate din vina producătorului „Hidro-Mak LTD” Turcia pachetul de acte unde volumul compactoarelor ale autospecialelor era indicat atît de 5+1 m3, ulterior cit și cu volumul de 7+1 m3 care corespunde condițiilor contractului nr. 64 din 10.06.2016. Or, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale din 15 noiembrie 2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi al art. 190 Cod penal - „Eroarea ca viciu de consimțământ poate fi invocată și în cazul în care ambele părți au avut o falsă reprezentare a împrejurărilor la încheierea unui act juridic, precum și în cazul în care o parte co-contractantă s-a aflat în eroare din cauze obiective, nu neapărat din cauza inducerii sale în eroare.” Totuși, escrocheria, așa cum este reglementată în articolul 190 alin. (2) Cod penal, prezintă similitudini cu instituția dolului civil, care presupune, de asemenea, o inducere în eroare. Diferența constă în faptul că, în cazul escrocheriei, autorul urmărește obținerea unui profit în dauna patrimoniului altei persoane, iar nu simpla viciere a consimțământului pentru a determina o persoană să încheie un act juridic. În continuare, cu referire la capătul de acuzare adus lui Bodrug Ion și Mararița Mihai, în baza art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume - confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, acțiuni săvârșite de mai multe persoane. Astfel, ambii inculpați se învinuiesc de faptul că au falsificat certificatul de origine nr. M 0857328 din 29.09.2016, pe de o parte, inculpatul Mararița Mihai a falsificat invoce-urile cu nr. 095173 și nr. 095174 din 27.09.2017, declarațiile vamale din 07.10.2016, prin scanare și modificare a volumului compactoarelor de 6,5 m/3 în 7+1 m/3, iar, în certificatul de origine nr. M 0857328, emis la 29.09.2016, de compania SRL ”Hidro-Mak”, a eliminat informația privind volumul compactoarelor, iar pe de altă parte Bodrug Ion, a semnat cu data din urmă actul de predare primire a autospecialelor din 10.10.2016, la care Mararița Mihai a anexat acte false. În acest context, instanța a menționat că în cadrul ședinței de judecată martorul Marcenco Vladimir a declarat, că la finele anului 2016 a fost invitat de Mararița Mihai, până atunci deja era cunoscut ca de la turci a venit o scrisoare, prin care s-a adus la cunoștință despre eroare în careva date, care i-a spus că este necesar de a face abțibilduri și i-a transmis bani. I-a indicat să găsească o tipografie și a făcut lucrul respectiv. Pe abțibilduri ceva era zgâriat, el le-a transmis la tipografie și a luat altele, careva alte amănunte nu ține minte. Într-adevăr Mararița Mihai i-a dat careva indicații în scris, parametrii înscriși i-a prezentat la tipografie și tipografia a îndeplinit cerințele sale, iar ulterior această hârtie densă a transmis-o direct lui Mararița Mihai. Fapt confirmat și prin raportul de expertiză din 10.08.2017, precum și prin declarațiile 11 martorului Sleanin Andrei, care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că în luna octombrie 2016, s-a apropiat de sediul firmei o persoană pe nume Vladimir, care s-a adresat la ei pentru prima dată, a prezentat un abțibild și a întrebat dacă poate fi făcută una identică. Pe acest abțibild era indicată denumirea firmei ”Hidro Mak”, și un text în limba turcă și engleză, cuvântul ”model”. Pentru prima dată l-a rugat să facă un abțibild identic, iar a doua oară l-a rugat să schimbe cifrele, adică parametrii, anume în grafaua metri cubi de la cifra ”5” la ”7” - masa. Nu ține minte mărimea inițială, dar a schimbat-o la 3160 kg. A realizat două asemenea abțibilduri cu două numere de identificare diferite și le-a transmis lui Vladimir. În cazul dat careva contract de prestare a serviciilor nu a fost semnat, de obicei cu persoanele juridice se încheie contracte, iar cu persoanele fizice lucrează la direct. Nu a fost întocmit un contract, deoarece s-a adresat ca persoană fizică, alte persoane care ar confirma faptul dat nu sunt, deoarece acțiunea respectivă a efectuat-o personal. Nu a păstrat machetul nici cel inițial și nici cel ulterior, întrucât le-a transmis solicitantului. Vladimir a achitat serviciu respectiv, careva ordine de plată nu au fost înmânate. La fel, Colegiul penal constatat că potrivit raportului de expertiză tehnico-criminalistică judiciară din 10.08.2017, potrivit căruia în certificatul de origine M 0857328 emis la data de 29.09.2016, de compania LTD ”Hidro Mak”, a fost eliminată informația privind volumul compactoarelor, actul fiind confecționat, cu ajutorul tehnicii de multiplicare imprimată Jet cerneală. Prin urmare, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond că în situația în care nu a fost demonstrat faptul complicității lui Bodrug Ion la confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale, care acordă drepturi si de către partea acuzării nu au fost prezentate careva probe pertinente, utile și concludente în acest sens, instanța de judecată a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului Bodrug Ion lipsește fapta prejudiciabilă. De asemenea, s-a reținut că învinuirea lui Mararița Mihai în falsificarea invoice- urilor pentru importul containerelor de gunoi, este una neprobată și nedemonstrată, pe motiv că partenerii turci au anexat documente în care volumul de gunoi era indicat 5,5 + lm3 și nu volumul containerului de 7 + lm3. Urmare adresării cu această situație la ei, au fost transmise prin poștă facturi și un certificat cu informații de concretizare că volumul containerului pentru colectarea gunoiului este de 7 + lm3 , și numai după asta acestea au fost confirmate și prezentate pentru proceduri ulterioare. Fapt care nu a fost luat în considerație de către instanța de judecată. Mararița Mihai nu are cunoștință și abilități la folosirea tehnicii computerizată și acest lucru a fost stabilit în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliu și locul de muncă - unde nu au fost depistate și ridicate calculatoare, deoarece nu le folosește și nu le are. Camera de Comerț și Industrie a efectuat o expertiză, care a fost anexată la materialele cauzei, prin care s-a stabilit cu exactitate că volumul exterior al containerelor de gunoi este de 7,53 + l,44m3 și acesta este un indicator al producătorilor. Este important că, potrivit primului punct, principala condiție a licitației, este ca autospecialele să fie compacte pentru manevre pe străzile înguste ale orașelor si satelor. Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că în situația în care nu a fost 12 demonstrat faptul complicității lui Bodrug Ion la confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale, care acordă drepturi si de către partea acuzării nu au fost prezentate careva probe pertinente, utile și concludente în acest sens, instanța de judecată a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului Bodrug Ion lipsește fapta prejudiciabilă. S-a reiterat că instanța de judecată la adoptarea soluției nu a ținut cont de latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, care se caracterizează în primul rând prin vinovăție sub forma de intenție directă, iar acțiunile lui Mararița Mihai nu demonstrează intenția directă în confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, acțiuni săvârșite de mai multe persoane. Astfel, reieșind din faptul că instanța a ajuns la concluzia că, în acțiunile lui Mararița Mihai nu se întrunesc semnele elementelor infracțiunii art. 42 alin. (2), 361 alin. (2) lit. b) Cod verbal, și anume - confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, acțiuni săvârșite de mai multe persoane.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, prin care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, a solicitat casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, în privința inculpaților Mararița Mihai și Bodrug Ion, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. 5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul critică decizia pronunțată de instanța de apel prin prisma dezacordului cu concluzia de achitare a inculpaților Bodrug Ion și Mararița Mihai, fără ca instanța să-și expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii. Indică că instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor care demonstrează vinovăția inculpaților Bodrug Ion și Mararița Mihai, de comiterea infracțiunilor încriminate de către organul de urmărire penală. La fel, că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate de acuzare în cadrul examinării în ordine de apel. Susține că vinovăția inculpaților Bodrug Ion și Mararița Mihai, este demonstrată pe deplin prin cumulul de probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele judecătorești de fond și apel. Iar instanța de apel, unilateral și subiectiv, neefectuând o analiză amplă a probatoriului anexat și examinat în cadrul cauzei penale i-a achitat pe inculpații Mararița Mihai și Bodrug Ion de comiterea infracțiunilor încriminate. Consideră că reieșind din materialele cauzei penale, din declarațiile reprezentantului părții vătămate Iliev Ion, a martorilor audiați pe respectiva cauză penală, precum și din probele materiale, se constată cu certitudine vinovăția inculpaților Mararița Mihai și Bodrug Ion, în comiterea infracțiunilor încriminate. Apreciază critic, concluzia instanței de apel, precum că inculpații nu au avut intenția de însușire a diferenței de preț în urma realizării compactoarelor de gunoi în sumă de 59765,58 lei. Or, din materialele cauzei rezultă că urmau a fi achiziționate 2 compactoare cu volumul unui compactor de 7+1 m/3, pe când în realitate au fost achiziționate 2 compactoare cu volumul de 5+1 m/3. Astfel, concluziile instanței de 13 apel precum că inculpații nu au avut scopul de însușire a diferenței sus-indicate, însă partea turcă a admis o eroare, livrând compactoare cu volumul de 5+1 m/3, sunt pripite. Notează drept relevante declarațiile martorului Vladimir Marcenco, martorului Sleanin Andrei, care coroborează cu conținutul raportului de expertiză tehnico- criminalistică judiciară din 10.08.2017, potrivit căruia, în certificatul de origine nr. M 0857328 din 29.09.2016, eliberat de compania ”Hidro Mak”, a fost eliminată informația privind volumul compactoarelor, actul fiind confecționat cu ajutorul tehnicii de multiplicare imprimată Jet cerneală. Or, cceste circumstanțe denotă intenția inculpaților de a recurge la actele de escrocherie încriminate. Iat, în aceste circumstanțe nu poate fi reținută concluzia instanței de apel, precum că în cazul de față am fi în prezența unor rapoarte juridico-civile. Indică că din probatoriul administrat rezultă că inculpații nu au recurs la căi legale în vederea elucidării presupuselor erori comise de partea turcă, însă prin falsificare în actele de origine a compactoarelor au schimbat cifra ”5” cu cifra ”7”, încercând astfel să valideze tranzacția (adică să realizeze compactoare cu volumul de 5+1 m/3 în loc de compactoare de 7+1 m/3), prin înșelăciune și falsificare. Mai mult ca atât din declarațiile martorilor Marcenco Vladimir și Sleanin Andrei, rezultă că inculpatul Marariță Mihai, nu a recurs la corectarea presupuselor erori efectuate în certificatele de origine a compactoarelor, prin intermediul firmei pe care o gestionează, însă l-a trimis pe Marcenco Vladimir în calitate de persoană fizică, să falsifice prin imprimare certificatele de origine a compactoarelor. Faptul dat denotă intenția inculpatului de a ascunde calitatea obiectului, denaturând astfel datele caracteristice ale compactoarelor, încercând astfel să le realizeze ca compactoare de gunoi cu volumul de 7+1 m/3, pe când în realitate compactoarele aveau volumul de 5+1 m/3. Apreciază drept certă complicitatea inculpatului Bodrug Ion, la acțiunile inculpatului Mararița Mihai, care din timp s-a asigurat de participația și mijloacele acordate de inculpatul Bodrug Ion, în calitate de director al autorității contractante, care a semnat actul de primire-predare a autospecialelor din 10.06.2016, semnat de facto la 18.10.2017, fără a se asigura dacă cantitatea bunurilor corespunde informației indicate de Lista și graficul de livrări și documente de însoțire conform pct. 2.2 al Contractului, precum și faptul dacă calitatea și integritatea bunurilor corespunde informației indicate în specificație, acțiuni, care dacă ar fi fost executate de Bodrug Ion, ar fi împiedicat realizarea intențiilor și scopului propus de inculpatul Marariță Mihai. Un alt temei invocat în recursul ordinar, constă în faptul că instanța de apel achitîndu-1 pe Mararița Mihai, a dispus eronat menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței. Or, instanța de fond prin sentința din 22.02.2022, a dispus încasarea de la Mararița Mihai, a cheltuielilor judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizei nr. 34/12/1-R-4358 din 10.08.2017 în sumă de 2100 lei.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, apărarea a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia acestuia, considerând că urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce succed. 14 Recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanță de recurs. Colegiul penal lărgit constată, că cererea de recurs declarată de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau 15 instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, notând asupra valabilității tuturor criteriilor de casare nominalizate, în prezenta cauză. Totodată, din sumarul recursului Colegiul penal lărgit atestă, că procurorul critică soluția instanței de apel de achitare a lui Mararița Mihai, de sub învinuirea adusă în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), 361 alin. (1) Cod penal, cât și cea de menținere a sentinței de achitare pronunțate de prima instanță în privința lui Bodrug Ion, de sub învinuirea adusă în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, făcând referire la probele administrate de organul de urmărire penală, care potrivit acuzatorului nu au fost cercetate suficient în cadrul ședințelor de judecată, indicând asupra incorectitudini concluziilor făcute de prima instanță și respectiv instanța de apel, totodată atenționând asupra omisiunilor admise de instanța de apel în procesul evaluării întregului sistem de probe administrate la cauza penală. Aplicând metoda confruntării argumentelor deciziei instanței de apel, și argumentelor recursului ordinar declarat de procuror, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate mai sus, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs, la caz fiind determinat drept incident temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În concret, Colegiul penal lărgit, din lucrările cauzei penale, constată că potrivit rechizitoriului, inculpaților Mararița Mihai și Bodrug Ion, de către organul de urmărire penale le-a fost înaintată învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de 27, 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi „tentativa de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, acțiuni săvârșite de două persoane și cu folosirea situației de serviciu”, respectiv, și în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi ”confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, acțiuni săvâșite de mai multe persoane”. Potrivit ordonanțatelor de modificare a învinuirii din 30.09.2021, s-a dispus modificarea parțială a învinuirii aduse lui Bodrug Ion, incriminându-i săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b) și art. 42 alin. (5), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, și respectiv lui Mararița Mihai, incriminându-i săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 361 alin. (1) Cod penal. (f.d. 215-216, 218-219, vol. VI) Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 22 februarie 2022, Bodrug Ion a fost achitat de învinuirile de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Iar Mararița Mihai a fost recunoscut vinovat și condamnat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 190 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse în formă amendă în mărime de 850 unități convenționale, ce constituie 42 500 (patruzeci și două mii cinci sute) lei, cu 16 privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative-organizatorice pe un termen 3 ani, și respectiv de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, cu liberarea inculpatului Mararița Mihai, de pedeapsa penală prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal, în temeiul expirării termenului prescripției răspunderii penale. Fiind investit cu judecarea apelurilor, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău prin decizia din 28 septembrie 2022, a respins ca nefondat apelul procurorului, și a admis apelul avocatului Cebotari Andrei în interesele inculpatului Mararița Mihai, a casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 22 februarie 2022 și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care a decis: ”Se achită Mararița Mihai X, (a.n. xx.xx.xxxx), învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (5), 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5) 361 alin. (1) Cod Penal al RM, din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor infracțiunii. Se mențin celelalte dispoziții ale sentinței.” În acest sens, instanța de recurs menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept adică odată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), precum și să administreze probe noi, pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței. Colegiul penal lărgit, referitor la învinuirea adusă inculpaților Mararița Mihai și Bodrug Ion, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în contextul criticilor abordate de procuror, constată că instanțele de fond și-au argumentat soluțiile de achitare prin argumente contradictorii, care în fond se exclud reciproc și nu sunt compatibile aceleiași fapte penale. În același context, Colegiul penal lărgit evidențiază că Curtea de apel și-a motivat soluția de menținere a sentinței de achitare pronunțate de prima instanță în privința lui Bodrug Ion, cât și nemijlocit propria soluție de achitare a lui Mararița Mihai, prin statuări confuze, abstracte, interpretative, deduse contrar art. 101 Cod de procedură penală, fără analiza cumulului de probe din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, ci din presupunerile și deducțiile făcute de apărare în ședințele de judecată, preluate drept juste de instanța de apel. Relevantă în sensul dat este afirmația instanței de apel, de la pct. 98 din decizie, precum că ”Mararița Mihai nu are cunoștință și abilități la folosirea tehnicii computerizată și acest lucru a fost stabilit în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliu și locul de muncă - unde nu au fost depistate și ridicate calculatoare, deoarece nu le folosește și nu le are”, regăsită în apelul apărării, preluată întocmai de instanță fără a defini clar legătura cauzala și scopul nemijlocit al acesteia. Colegiul ține să remarce că, art. 390 Cod de procedură penală stipulează exhaustiv temeiurile în baza cărora instanța este îndreptățită să adoptă sentința de achitare, în particular fiind vorba despre cazurile cînd: 1) nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; 2) fapta nu a fost săvîrșită de inculpat; 3) fapta inculpatului nu 17 întrunește elementele infracțiunii; 4) fapta nu este prevăzută de legea penală; 5) există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. Raportat la prevederile indicate, instanța de recurs reține că la pct. 96 al deciziei atacate, Curtea de Apel apreciază drept întemeiată concluzia primei instanțe potrivit căreia ”…în acțiunile inculpatului Ion Bodrug lipsește fapta prejudiciabilă.”, aserțiune reiterată și la pct. 100 al deciziei, pe când potrivit soluției pronunțate de prima instanță menținute de instanța de apel, Bodrug Ion a fost achitat din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Analogic, s-a procedat și în cazul lui Mararița Mihai, unde instanța de apel motivează soluția de achitare a acestuia prin prisma prezenței la caz a unor raporturi juridice civile, pct. 80 din decizia recurată, ca deja la pct. 83 să constate lipsa în acțiunile inculpatului a laturii subiective a infracțiunii de escrocherie, implicit intenției directe în dobândirea ilicită a bunurilor. Reieșind din prevederile art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. În speță, Colegiul penal sesizează că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei. Colegiul penal lărgit, în continuare efectuând o analiză textuală a părții motivate a deciziei instanței de apel deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de apelanți, în raport cu motivele invocate de părți și circumstanțele reale ale acestei cauze. Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere, că lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri. Iar pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv. Relevant este și faptul că concluziile instanțelor inferioare, în special în privința inculpatului Mararița Mihai, sunt diametral opuse, având la baza soluțiilor adoptate, în principiu, același material probatoriu interpretat și apreciat după intima convingere a judecătorilor, care nemijlocit urma să se bazeze pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv. Potrivit procurorului recurent, vinovăția inculpaților Mararița Mihai și Bodrug Ion, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, este pe deplin dovedită, deoarece probele prezentate de către partea acuzării sunt consecvente, nu conțin contradicții și se completează reciproc, aducând drept confirmare materialul probatoriu acumulat. Sus acest aspect, deși instanța de apel indică că a verificat probele pe caz, nu se 18 expune pe conținutul acestor probe, adică omite a indica conținutul care probează legătura/sau lipsa legăturii subiective între Mararița Mihai și Bodrug Ion, care potrivit acuzării acționau de comun acord. Nemijlocit, instanța de apel, în pct. 13-39 din decizia contestată, doar a trecut în revistă mijlocele probatorii administrate pe caz, fără a oferi propria apreciere a acestora așa cum o cer prevederile art. 101 alin.(1) Cod de procedură penală și prevederile art. 414 alin. (2) și (6) Cod de procedură penală. În context, Colegiul penal lărgit ținând cont de argumentele procurorului, menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale, pentru a evita în final concluzii defectuoase, în prezența căror se conturează erorile de drept. Astfel, instanța de recurs ordinar reține că decizia instanței de apel conține concluzii, deduse în mare măsură, de pe urma enumerării probelor, dar nu și a analizei acestora în raport cu învinuirea adusă și în coroborare între ele, inclusiv declarațiilor părții vătămate, martorilor. Or, într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse, fapt ce pe caz nu se constată, fiind înfăptuită o apreciere formală, de ordin general, a probelor și circumstanțelor cauzei penale, contrar prevederilor art. 101 Cod procedură penal. Aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor să poată fi supuse controlului judiciar. Colegiul mai atestă că instanța de apel a adoptat o decizie de achitare a 19 inculpaților Mararița Mihai și Bodrug Ion, printr-o motivare superficială, deoarece deși preia în text aspectele doctrinare cu privire la elementele constitutive ale infracțiunilor imputate, lăsă fără apreciere aplicabilitatea aspectului teoretic nemijlocit speței examinate. Totodată se notează că făcând referire la varietățile de realizare a laturii obiective a infracțiunii de escrocherie, respectiv confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, și indicând aspectele teoretice a realizării lor, instanța de apel omite să analizeze prezența/absența acestora nemijlocit în faptele penale de care sunt învinuiți inculpații. Astfel, reieșind din argumentele expuse de către instanța de apel, la baza soluției adoptate, Colegiul conchide că nu au fost combătute printr-o profundă analiză probele evidențiate de partea acuzării, în opinia căreia acestea confirmă învinuirea imputată, și respectiv cele ale apărării, în opinia căreia se infirmă învinuirea, concluziile instanței fiind pripite, lipsite de o analiză coroborată a probelor administrate și fără verificarea tuturor aspectelor învinuirii. În continuare Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel constatând admiterea unei omisiuni vădite și prezența unei erori materiale în dispozitivul deciziei pronunțate, prin Încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2022, a dispus înlăturarea omisiunii admise în decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, fiind indicată în decizie sintagma: ”Se resping cheltuielile judiciare suportate pentru întocmirea raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4358 din 10.08.2017, în suma de 2100 (două mii o sută) lei”, concomitent a dispus excluderea din partea dispozitivă a aceleiași decizii, sintagma: ”Se mențin celelalte dispoziții ale sentinței.” Potrivit prevederilor art. 249 Cod de procedură penală, erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se corectează de însuși organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu. La corectarea erorilor materiale, părțile pot fi chemate spre a da explicații. Despre corectarea efectuată, organul de urmărire penală întocmește un proces-verbal, iar judecătorul de instrucție sau instanța de judecată – o încheiere, făcându-se mențiune și la sfârșitul actului corectat. De asemenea, potrivit prevederilor art. 250 Cod de procedură penală, prevederile art. 249 se aplică și în cazul în care organul de urmărire penală, judecătorul de instrucție sau instanța de judecată, ca urmare a unei omisiuni vădite, nu s-a pronunțat asupra sumelor pretinse de martori, experți, interpreți, traducători, apărători, asupra restituirii obiectelor, corpurilor delicte sau a ridicării măsurilor asiguratorii, precum și a altor măsuri. Colegiul penală lărgit statuează, că instanța de apel indicând drept temei prevederile art. 249-250 Cod de procedură penală, absolut neîntemeiat a considerat, prin încheierea din 21 decembrie 2022, posibilă soluționarea chestiunii date, or menținerea sau casarea unor dispoziții ale sentinței, poate fi doar prin decizie, iar statuarea că aceasta constituie o ”omisiune” este lipsită de orice suport legal. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, care reflectă un principiu legat de buna administrare a justiției, hotărârile judecătorești 20 trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se întemeiază soluția. În cazul în care o instanță nu este obligată să furnizeze un răspuns detaliat fiecărui argument invocat (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos din 19 aprilie 1994, pct. 61), din hotărâre trebuie să rezulte cu claritate că problemele invocate în speță au fost abordate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, pct. 30). Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel nu a judecat cauza în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece, în această parte, a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, acesta fiind expus neclar.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale, asupra motivelor din recursul ordinar declarat, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală. În conformitate cu articolele 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Mararița Mihai X și Bodrug Ion X, și dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată este pronunțată la 22 iunie 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Talpă Boris Eremciuc Ghenadie Daguța Sergiu Donos Aliona 21