1ra-48/2023 — art. 42 alin. 2, 5, art. 27, 190 alin. 2 lit. b, d, art. 42 alin. 5, art. 361 alin. 1 CP

1ra-48/2023 — art. 42 alin. 2, 5, art. 27, 190 alin. 2 lit. b, d, art. 42 alin. 5, art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-48/2023

1-17202047-01-1ra-11012023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 mai 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Taplă Boris, Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu, Donos Aliona,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău

Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

septembrie 2022, în cauza penală în privința lui,

Mararița Mihai X, născut la xxxxx, originar din

xxxx, domiciliat în mun. xxx, str. xxxx;

Bodrug Ion X, născut la xxxxxx, originar și

domiciliat în mun. xxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 07.11.2017 – 22.02.2022;

Instanța de apel: 28.03.2022 – 28.09.2022;

Instanța de recurs: 11.01.2023 – 22.05.2023.

A C O N S T A T A T :

a fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art.

27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că

faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

Mararița Mihai a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de:

- art. 27, 190 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse în formă amendă

în mărime de 850 unități convenționale, ce constituie 42 500 (patruzeci și două mii cinci

sute) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative-organizatorice pe un

termen 3 ani;

- art. 361 alin. (1) Cod penal, cu liberarea inculpatului Mararița Mihai, de

pedeapsa penală prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal, în temeiul expirării

termenului prescripției răspunderii penale.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

S-a încasat de la Mararița Mihai, în beneficiul statului Republica Moldova, suma

de 2100 (două mii o sută lei) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru

întocmirea raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4358 din 10.08.2017, în rest demersul

procurorului s-a respins, ca fiind neîntemeiat.

1

inculpatul Mararița Mihai, este învinuit de faptul, că împreună și prin înțelegere

prealabilă cu Ion Bodrug, a comis participație în calitate de autor și complice la

tentativa de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare,

prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, identitatea acestora fiind motivul determinat al încheierii

actului juridic anulabil, iar încheierea acestuia fiind determinată de comportamentul

lui dolosiv și viclean care a produs daune considerabile, cu folosirea situației de

serviciu, și în calitate de autor și complice la confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi, de două sau mai multe persoane, în

următoarele circumstanțe:

În acest sens, Mararița Mihai, în urma înțelegerii prealabile cu Bodrug Ion în

scopul obținerii unui profit în dauna patrimoniului altei persoane, cunoscând despre

faptul că Agenția de Dezvoltare Regională Nord din cadrul Ministerului Dezvoltării

Regionale și Construcțiilor organizează licitație pentru procurarea a două autospeciale

de colectare a deșeurilor cu volumul compactorului 7+1 m/3 destinate Primăriei or.

Florești, au întocmit un plan criminal, potrivit căruia, Bodrug Ion urma să înlăture

obstacole și să-i acorde lui Mararița Mihai mijloace ca să introducă în Republica

Moldova două compactoare pentru deșeuri cu un volum mai mic decât cel anunțat la

licitație, și prezentând documente false să intre în posesia unui surplus financiar

determinat de diferența dintre volumul compactoarelor.

Astfel, la data de 10.06.2016, Mararița Mihai, activând în calitate de director al

SRL ”East Auto Lada”, a încheiat cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord din cadrul

Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, reprezentată de directorul Bodrug

Ion, contractul nr. 64 din procedurile de achiziții publice, proiect finanțat de Guvernul

Germaniei.

În conformitate cu prevederile contractului, furnizorul de bunuri, în persoana,

SRL ”East Auto Lada”, s-a obligat să livreze autorității contractante două autospeciale

de colectare a deșeurilor cu volumul compactorului de 7+1 m/3, producător vehiculelor

”IVECO” Italia și a suprastructurilor ”HIDRO-MAK” Turcia, la preț de 2446408,28 lei.

Așadar, urmărind scopul însușirii ilegale a unui supra profit, constituit din

diferența de preț al suprastructurilor importate, în valoare de 2700 Euro, ce la data

declarării compactoarelor în vamă de către importator (07.10.2016) constituia 59765,58

lei, prin înțelegere prealabilă cu Bodrug Ion, prezentând ca adevărată fapta mincinoasă

în privința calității substanțiale ale obiectului contractului din 10.06.2016 nr. 64 din

procedurile de achiziții publice, în privința volumului compactoarelor, identitatea

acestora fiind motivul determinat al încheierii actului juridic anulabil, a importat în

țară, la 06.10.2016, utilaj sub formă de două compactoare cu volumul de 5,5+1 m/3,

producător ”Hidro-Mak” LTD Turcia, fapt confirmat prin declarația vamală nr. 4503,

însă din cauze independente de voința făptuitorilor, fapta acestora nu a fost

consumată, din motivul depistării de către organele de drept a intențiilor făptuitorilor.

Tot el, Mararița Mihai, prin înțelegere prealabilă cu Ion Bodrug și cu alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, în scopul justificării executării

condițiilor contractului nr. 64 din 10.06.2016, privind volumul compactoarelor

autospecialelor, a falsificat acte: Invoce-urile cu nr. 095173 și nr. 095174 din 27.09.2017,

2

declarațiile vamale din 07.10.2016, prin scanare și modificare a volumului

compactoarelor de 6,5 m/3 în 7+1 m/3, iar, în certificatul de origine nr. M 0857328, emis

la 29.09.2016, de compania ”Hidro-Mak”LTD, a eliminat informația privind volumul

compactoarelor, fiind confecționat cu ajutorul tehnicii de multiplicare imprimată Jet

cerneală, fapt constatat prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4358 din 10.08.2017.

Ulterior, actele menționate supra, cu conținut modificat, în copii, Mararița Mihai,

le-a autentificat prin aplicarea ștampilei nr. 1 a SRL ”East Auto Lada” și le-a anexat la

actul de primire - predare a autospecialelor din 10.10.2016, semnat de facto, la

18.10.2017.

Astfel, organul de urmărire penală a calificat faptele incriminate inculpatului

Mararița Mihai în baza art. 42 alin. (2), 27, 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, după indicii

calificativi „tentativa de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune, acțiuni săvârșite de două persoane și cu folosirea situației de

serviciu”, respectiv, și în baza art. 42 alin. (2), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii

calificativi ”confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care

acordă drepturi, acțiuni săvâșite de mai multe persoane”.

Iar faptele inculpatului Ion Bodrug au fost calificate de către organul de urmărire

penală în baza art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, după indicii

calificativi „tentativa de escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune, acțiuni săvârșite de două persoane și cu folosirea situației de

serviciu”, respectiv, și în baza art. 42 alin. (2), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii

calificativi ”confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care

acordă drepturi, acțiuni săvâșite de mai multe persoane”.

2.1. La data de 27.09.2017, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Principal - Stela Barbă, Mararița Mihai a fost pus sub învinuire pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute la 42 alin. (2), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42

alin. (2), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d. 52-53, vol. V).

Tot, la data de 27.09.2017, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Principal - Stela Barbă, Bodrug Ion a fost pus sub învinuire pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art.

42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d. 169-170, vol. IV).

La data de 13.10.2017 cauza penală a fost expediată în instanța de judecată.

Prin ordonanța de modificare a acuzării din 24.04.2019, procurorul în Procuratura

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Stela Barbă, s-a dispus

modificarea învinuirii inculpatului Mararița Mihai, fără a agrava situația acestuia,

incriminându-i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (5), art. 27, 190 alin.

(2) lit. b), d) și art. 42 alin. (2), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d. 2-4, vol. VI).

Potrivit ordonanței de modificare a acuzării din 24.04.2019, procurorul în

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Stela

Barbă, s-a dispus modificarea învinuirii inculpatului Bodrug Ion, fără a agrava situația

acestuia, incriminându-i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190

alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal (f.d. 81-82, vol. VI).

La data de 30.09.2021, prin ordonanța de modificare a acuzării din emisă de

procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

3

Speciale, Nadejda Barbalat, s-a dispus modificarea parțială a învinuirii aduse lui

Bodrug Ion, incriminându-i săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27,

190 alin. (2) lit. b) și art. 42 alin. (5), art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. (f.d. 215-216, vol. VI)

Tot, la data de 30.09.2021, prin ordonanța de modificare a acuzării din emisă de

procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale, Nadejda Barbalat, s-a dispus modificarea parțială a învinuirii aduse lui

Mararița Mihai, incriminându-i săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2),

alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 361 alin. (1) Cod penal. (f.d. 218-219, vol. VI)

3.1. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, Stela Barbă, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din 22 februarie 2022, în privința inculpatului Bodrug Ion,

rejudecarea cauzei în privința acestuia, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: a-1

recunoaște vinovat pe Bodrug Ion de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin.

(5), art. 27, art. 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții și exercita activități legate de administrarea și gestionarea banilor și bunurilor

materiale, pe un termen de 3 ani, a-1 recunoaște vinovat pe Ion Bodrug de săvârșirea

infracțiunii prevăzută de 42 alin. (5), art. 361 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de

răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

În motivarea apelului susține acuzatorul de stat, că la subiect lecturând Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova cu privire la practica

judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004, la pct.

pct. 18 și 25: „...La lit. d) alin. (2) art. 190 și lit. d) alin. (2) art. 191 Cod penal, este

prevăzută răspunderea pentru escrocherie și, respectiv, delapidarea averii străine,

săvârșite cu folosirea situației de serviciu. În aceste cazuri, ca subiect al infracțiunii

poate apare numai o persoană cu funcție de răspundere sau o persoană care

gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală.

Persoanele, care nu dispun de atribuții de serviciu, dar au luat parte la sustragere

împreună cu subiecții speciali indicați, trebuie să fie trași la răspundere nu în calitate

de coautori, ci în calitate de organizatori, instigatori sau complici ai persoanei care-și

folosește situația de serviciu....Totodată, acțiunile persoanelor care nu au luat parte la

săvârșirea sustragerii, dar au contribuit la comiterea acesteia prin sfaturi, indicații, prin

promisiunea prealabilă că vor tăinui urmele infracțiunii, vor vinde bunurile sustrase

etc. trebuie calificate drept complicitate la sustragere, cu referire la alin. (5) art. 42 din

Cod penal.

Astfel, reiterează că instanța eronat a apreciat probele acuzării cu referire la

acțiunile de complicitate ale inculpatului Ion Bodrug, în calitate de director ADR Nord,

fără implicarea cărora acțiunile inculpatului Mararița Mihai nu ar fi fost posibil de

realizat.

Potrivit mijlocul material de probă contractul de achiziții publice nr. 64 din

10.06.2016 încheiat între SRL ”East-Aauto-Lada” (furnizor de bunuri), în persoana

directorului Mararița Mihai, ADR Nord (autoritatea contractantă), în persoana

directorului Bodrug Ion și primăria orașului Florești, în persoana primarului Ceapa

4

Valeriu: Pct. 1.1 din contract și specificație, compactoarele de colectare a deșeurilor

urmau a fi cu volum de 7+1 m3 , sarcina utilă, de încărcare a deșeurilor de 1800 kg, ș.a.;

Conform pct. 3.4 achitarea pentru marfa livrată de vânzător se efectuează în termen de

30 de zile după semnarea actului de predare-primire; Conform pct. 4.1 din contract,

Bunurile se consideră predate de vânzător și recepționate de către cumpărător, dacă:

Cantitatea bunurilor corespunde informației indicate în Lista și graficul de livrări și

documentele de însoțire conform pct. 2.2 al Contractului; Calitatea și integritatea

bunurilor corespunde informației indicate în Specificație.

Potrivit declarațiilor martorului Bazatin Svetlana, care „...în perioada anului 2017

activa în calitate de șef de secție ADR NORD. Referitor la achiziție menționează că a

fost încheiat contract cu SRL ”East Auto Lada”, cu privire la achiziția a două

automobile ”Iveco”. Fiind membră a grupului de lucru legat de achiziție, era

responsabilă de partea financiară. La sfârșitul lunii septembrie 2016 a fost recepționată

o scrisoare de la SRL ”East Auto Lada”, unde s-a indicat că automobilele sunt gata de

primire, motiv din care a fost întocmită factura fiscală și transmisă la Agenție,

contabilitatea având actele respective le ia la evidență. Pentru contabilitate este

îndeajuns factura și actul de predare, referitor la partea sa de muncă, lista actelor se

verifică. Directorul decide și semnează actul, furnizorul emite facturi, la ei nu sunt

acceptate separat facturile și procesul verbal, acestea sunt prezentate concomitent...”.

Din declarațiile martorilor și mijloacele de probă expuse este certă complicitatea

inculpatului Bodrug Ion la acțiunile inculpatului Mararița Mihai, care din timp s-a

asigurat de participația și mijloacele acordate de inculpatul Bodrug Ion în calitate de

director al autorității contractante, care a semnat actul de primire-predare a

autospecialelor din 10.10.2016, semnat de facto, la 18.10.2017, fără a se asigura dacă

cantitatea bunurilor corespunde informației indicate în Lista și graficul de livrări și

documentele de însoțire conform pct. 2.2 al Contractului precum și faptul dacă

calitatea și integritatea bunurilor corespunde informației indicate în Specificație,

acțiuni, care, dacă ar fi fost executate de inculpatul Bodrug Ion, ar fi împiedicat

realizarea intențiilor și scopului propus de inculpatul Mararița Mihai, prin urmare

instanța nu a apreciat corect acțiunile intenționate ale inculpatului Bodrug Ion, care în

fapt și esență au avut ca efect înlăturarea obstacolelor la comiterea infracțiunii de către

Mararița Mihai.

Deasemenea, nu poate fi acceptată opinia cu privire la faptul că acuzarea a

prezentat probe insuficiente bazate pe presupuneri că a fost comisă fapta, în mod

automat instanța criticând probatoriul administrat.

3.2. Avocatul Cebotari Andrei în interesele inculpatului Mararița Mihai, prin care

a solicitat casarea parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din

22.02.2022, în partea ce ține de inculpatul Mararița Mihai cu emiterea unei sentințe de

achitare din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului susține partea apărării, că analizând conținutul învinuirii

formulate în rechizitoriu, denota caracterul formal al acesteia, interpretarea extensiva a

legii și circumstanțelor cauzei penale, atribuirea ilegală relațiilor civile un caracter

penal, iar învinuirea este una abstractă, necorectă, imprecisă și ilegală ceea ce înseamnă

că, organul de urmărire penală și procurorul au încălcat mai multe norme ale codului

5

de procedura penala, drepturi, libertăți și chiar principii generale care au menirea să

asigure dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 pct. 1 din CEDO.

În fața primei instanțe condamnatul Mararița Mihai a pledat nevinovat, invocând

caracterul formal al învinuirii ce i-a fost înaintată, interpretarea extensiva a legii și

circumstanțelor cauzei penale, atribuirea ilegală relațiilor civile un caracter penal, iar

învinuirea este una abstractă, necorectă, imprecisă și ilegală ceea ce înseamnă că,

organul de urmărire penală și procurorul au încălcat mai multe norme ale codului de

procedura penala, drepturi, libertăți și chiar principii generale care au menirea sa

asigure dreptul la un proces echitabil in sensul art. 6 pct. 1 din CEDO.

La fel, apărarea a solicitat respingerea învinuirii aduse lui Mararița Mihai

conform art. 42 alin. (2), alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (2), 361

alin. (2) lit. b) (ulterior modificat la alin.(l)) din Codul penal și pronunțarea în temeiul

art. 390 Cod de procedură penală a sentinței de achitare, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiuni.

Instanța de fond nu s-a expus asupra argumentelor expuse de către apărare, nu

le-a analizat și nu le-a dat o apreciere prin sentință, fapt ce contravine prevederilor art.

27 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede că - „Nici o probă nu are putere

probantă dinainte stabilită”, art. 101 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală - „Nici o

probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau

instanța de judecată. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale

numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să

motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor

administrate”.

În opinia apărării, atât organul de urmărire penală cât și instanța de fond a

interpretat extensiv circumstanțele speței, atribuind raporturilor civile în executarea

contractului nr. 64 din 10.06.2016 de achiziționare a bunurilor un caracter penal. Întru

executarea contractului nr. 64, SRL „East-Auto-Lada”, în persoana directorului general

Mararița Mihail, a prezentat o ofertă comercială, către întreprinderea „HIDRO-MAK”

LTD Istanbul, Turcia, de achiziționare a două autospeciale de colectare a deșeurilor cu

volum de 7+1 m3.

Situația creată este o greșeală a producătorului turc de containere de gunoi și

reprezintă o relație exclusiv civil-economică. Partea turcă, a indicat în invoice volumul

de gunoi 5,5 + lm3 , iar în specificațiile licitației, volumul de containere de gunoi a fost

indicat ca 7 + lm3.

Nu a fost dovedită intenția criminală în comiterea infracțiunilor imputate lui

Mararița Mihai, deoarece nu a fost și nu poate fi această intenție în esență. Nu există

nici o explicație rațională pentru această intenție, prin urmare, nimeni nici nu s-ar

gândi chiar să comită acte ilegale, pentru că își pierde reputația comercială, își creează

probleme inutile cu clienții, partenerii și organele de drept.

Principala condiție a licitației era că autospecialele să fie compacte pentru

posibilitatea lucrului pe străzile înguste ale orașelor și satelor, iar în conformitate cu

primul punct al licitației, pct. 1 din contractul nr. 64 din speță și specificaților anexe,

volumul containerului pentru colectarea gunoiului nu ar trebui să fie mai mare de 7 +

lm3, ce și a fost livrat.

6

De asemenea, învinuirea lui Mararița Mihai în falsificarea invoiceurilor pentru

importul containerelor de gunoi, este una neprobată și nedemonstrată, pe motiv că

partenerii turci au anexat documente în care volumul de gunoi era indicat 5,5 + lm3 și

nu volumul containerului de 7 + lm3 . Urmare adresării cu această situație la ei, au fost

transmise prin poștă facturi și un certificat cu informații de concretizare că volumul

containerului pentru colectarea gunoiului este de 7 + lm3, și numai după asta acestea

au fost confirmate și prezentate pentru proceduri ulterioare. Fapt care nu a fost luat în

considerație de către organul de urmărire penală și instanța de judecată. Lucru

confirmat și în punctul 4 din anexa 9 al răspunsului procuraturii turcești la cererea de

comisie rogatorie de asistență juridică în materie penală internațională a procuraturii

moldovenești.

Mararița Mihai nu are cunoștință și abilități la folosirea tehnicii computerizată și

acest lucru a fost stabilit în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliu și locul de

muncă, unde nu au fost depistate și ridicate calculatoare, deoarece nu le folosește și nu

le are.

Camera de Comerț și Industrie a efectuat o expertiză, care a fost anexată la

materialele cauzei, prin care s-a stabilit cu exactitate că volumul exterior al

containerelor de gunoi este de 7,53 + l,44m3 și acesta este un indicator al

producătorilor. Este important că, potrivit primului punct, principala condiție a

licitației, este ca autospecialele să fie compacte pentru manevre pe străzile înguste ale

orașelor și satelor.

La primirea-predarea autospecialelor de gunoi, a participat o întreagă comisie,

din care au făcut parte reprezentanți ai tuturor instituțiilor interesate (5 persoane),

inclusiv a GIZ - care a trebuia să le achite și le-a verificat în conformitate cu condițiile

licitației. Comisia nu a avut careva obiecții la autospecialele primite. Acest fapt a fost

confirmat prin audierile lor atât la faza de urmărire penală cât și la examinarea cauzei

în instanța de judecată. Astfel autospecialele au lucrat pe parcursul unui an

calendaristic fără careva obiecții, iar la indicația verbală a procurorului de caz au fost

restituite SRL „East-Auto-Lada”, în timp ce contractul nu a fost reziliat. Plata pentru

autospecialele din speță nu a fost efectuată, iar SRL „East-Auto-Lada” a suferit pierderi

financiare în proporții deosebit de mari. Acest lucru dovedește din nou nonsensul

săvârșirii infracțiunilor care i se impută lui Mararita Mihai.

În speța data, la executarea contractului nr. 64 sunt întrunite raporturi civile între

SRL „East-Auto-Lada” și ADR Nord, în interesele beneficiarului Primăria or. Florești.

Astfel, documentul primar care a stat la baza pornirii urmăririi penale este contractul

nr.64 din 10.06.2016 cu toate clauzele invocate în el.

Totodată, la pornirea urmăririi penale organul de urmărire penala nu a ținut cont

de prevederile punctului 11.1 al contractului menționat (Dispoziții finale) care

stipulează ca „litigiile ce ar putea rezulta din prezentul contract vor fi soluționate de

către părți, pe cale amiabila. În caz contrar, ele vor fi transmise spre examinare în

instanța de judecata competentă, conform legislației Republicii Moldova”, iar în

conformitate cu punctul 11.4 „nici una dintre părți nu are dreptul sa transmită

obligațiile și drepturile sale stipulate în prezentul contract unor terțe persoane fără

acordul scris al celeilalte părți”.

7

La fel, consideră că instanța de judecată la adoptarea soluției nu a ținut cont de

latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, care se caracterizează în primul rând

prin vinovăție sub forma de intenție directă, iar acțiunile lui Mararița Mihai nu

demonstrează intenția directă în dobândirea ilicita a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase

în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, or autorităților competente din

Republica Moldova au fost prezentate din vina producătorului „Hidro-Mak LTD”

Turcia pachetul de acte unde volumul compactoarelor ale autospecialelor era indicat

atât de 5+1 m3, ulterior cât și cu volumul de 7+1 m3 care corespunde condițiilor

contractului nr. 64 din 10.06.2016.

În conformitate cu decizia Curții Constituționale din 15 noiembrie 2018, privind

excepția de neconstituționalitate a unor prevederi al art.190 Cod penal - „Eroarea ca

viciu de consimțământ poate fi invocată și în cazul în care ambele părți au avut o falsă

reprezentare a împrejurărilor la încheierea unui act juridic, precum și în cazul în care o

parte co-contractantă s-a aflat în eroare din cauze obiective, nu neapărat din cauza

inducerii sale în eroare.”

Totuși, escrocheria, așa cum este reglementată în articolul 190 alin. (2) Cod penal,

prezintă similitudini cu instituția dolului civil, care presupune, de asemenea, o

inducere în eroare. Diferența constă în faptul că, în cazul escrocheriei, autorul

urmărește obținerea unui profit în dauna patrimoniului altei persoane, iar nu simpla

viciere a consimțământului pentru a determina o persoană să încheie un act juridic.

De altfel, potrivit articolului 228 alin. (1) Cod civil, instituția dolului civil

operează și în cazul în care autorul dolului estimează că încheierea actului juridic este

avantajoasă pentru cealaltă parte.

Astfel, afirmă cu certitudine că instanța de fond a eșuat în îndeplinirea obligațiilor

sale conferite de lege, evitând să ofere o apreciere legală circumstanțelor deduse

judecății, iar în rezultat a ajuns greșit la emiterea unei sentințe de condamnare. Este

necesar de menționat că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală — „instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele Legii.” Conform art. 3 alin. (1)

Cod penal - „nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei infracțiuni nici

supus unei pedepse penale, decât în baza unei hotărâri a instanței de judecată și în

strictă conformitate cu legea penală”, în baza celor relatate, se constată cu certitudine

că în acțiunile lui Mararița Mihai nu sunt întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii de escrocherie.

La caz, instanța urma cu certitudine să constate existența unui raport juridic

guvernat de normele civile și să rețină că legea penală intervine numai în cazul în care

există indici ce prevalează limitele încălcării normelor dreptului civil. Prin urmare,

imixtiunea penalului în sfera privată, sferă bazată pe principiul egalității părților,

trebuie privită ca o ultimă măsură.

Delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil trebuie făcută

luându-se în considerare două aspecte: 1) atitudinea făptuitorului fată de faptul

transmiterii lui a bunurilor; 2) prezenta disponibilității efective a făptuitorului de a-și

executa angajamentele.

8

Astfel, consideră că în lumina celor expuse, sentința atacată cu apel urmează a fi

casată parțial, ori, atât probatoriul acumulat în cadrul cauzei penale, atât și martorii,

nu susțin învinuirea adusă lui Mararița Mihai.

respins ca nefondat apelul procurorului, și admis apelul avocatului Cebotari Andrei în

interesele inculpatului Mararița Mihai, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana din 22 februarie 2022 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

”Se achită Mararița Mihai Fiodor, (a.n. 13.09.1959), învinuit în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (5), 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5) 361 alin. (1)

Cod Penal al RM, din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor infracțiunii.

Se mențin celelalte dispoziții ale sentinței.”

4.1. Prin Încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2022,

s-a dispus înlăturarea omisiunii admise în decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 septembrie 2022, fiind indicată în decizie sintagma: ”Se resping

cheltuielile judiciare suportate pentru întocmirea raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4358

din 10.08.2017, în suma de 2100 (două mii o sută) lei”.

Totodată s-a dispus excluderea din partea dispozitivă a aceleiași decizii,

sintagma: ”Se mențin celelalte dispoziții ale sentinței.”

4.2. Potrivit instanței de apel, instanța de fond just a concluzionat că Bodrug Ion

învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit.

b), d) și art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, urmează a fi achitat pe motiv că

faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

Totodată s-a conchis, că concluziile primei instanțe cu privire la condamnarea

inculpatului Mararița Mihai sunt neîntemeiate, iar instanța de fond nu a luat în

considerare că, fapta lui Mararița Mihai nu întrunește elementele infracțiunii, iar

concluziile instanței de fond sunt pripite referitor la materialul probator, astfel acestea

nefiind apreciate fiecare în parte și în ansamblu din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și coroborării lor.

Implicit, cu referire la capătul de acuzare adus lui Bodrug Ion în baza art. 42 alin.

(5), 27, 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, adică - tentativa de escrocherie, instanța de

apel a reținut că din toate elementele caracteristice escrocheriei, partea acuzării nu a

demonstrat nici unul în acțiunile inculpatului Bodrug Ion.

Interpretând cumulativ declarațiile inculpaților și ale martorilor acuzării, și din

înscrisurile prezentate și cercetate în ședința de judecată nu s-a confirmat faptul, că

Bodrug Ion, care activa în calitate de director al ADR Nord, având un scop cupidant,

împreună și prin înțelegere prealabilă, a întocmit un plan criminal cu Mararița Mihai

privind procurarea a două autospeciale de colectare a deșeurilor cu volumul

compactorului 7+1 m/3 destinate Primăriei or. Florești. Or, nici o probă prezentată de

partea acuzării și anume declarațiile reprezentantului părții vătămate, martorii audiați

și înscrisurile cercetate nu demonstrează cu certitudine învinuirea incriminată lui

Bodrug Ion, fiind constatat doar faptul petrecerii licitației și modalității de procurare și

transmitere a două autospeciale de colectare a deșeurilor.

Raportând elementele laturii obiective a infracțiunii de escrocherie la

9

circumstanțele constatate în ședința de judecată, instanța a ajuns la concluzia că nu a

fost demonstrat faptul că inculpatul Bodrug Ion, împreună și prin înțelegere prealabilă

cu Mararița Mihai, prezentând ca adevărată fapta minciunoasă în privința calității

substanțiale ale obiectului contractului din 10.06.2016, cu nr. 64 din procedurile de

achiziții publice, în privința volumului compactoarelor, identitatea acestora fiind

motivul determinat al încheierii actului juridic anulabil, a importat în țară, la

06.10.2016, utilaj sub formă de două compactoare cu volumul de 5,5+1 m/3 (în loc de

7+1 m/3), producător Hidro-Mak LTD Turcia, fapt confirmat prin declarația vamală nr.

Bodrug Ion la săvârșirea infracțiunii imputate, când nu există alte probe, îndoielile care

nu pot fi înlăturate, necesită a fi interpretate în favoarea acestuia. Având în vedere că

vinovăția inculpatului Bodrug Ion, nu a fost confirmată prin probe pertinente și

concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în

probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului, instanța de

judecată a considerat că Bodrug Ion a fost achitat de învinuirea în baza art. 42 alin. (5),

art. 27, 190 alin. 2) lit. b), d) Cod penal.

Instanța de apel a considerat că sunt declarative și celelalte formulări a învinuirii

și anume faptul că Bodrug Ion împreună cu Mararița Mihai, ar fi săvârșit infracțiunea

prevăzută la art. 190 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, prin prisma art. 42 Cod penal. Or,

nici o probă prezentată și cercetată în ședința de judecată n-a confirmat învinuirea în

această latură. Nu s-a stabilit în ședința de judecată că, Bodrug Ion și Mararița Mihai să

fi beneficiat ilicit de careva bunuri, precum nici că aceștia ar fi avut o înțelegere, de

comun acord.

S-a indicat că conform prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură

penală, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de

răspundere penală în cazurile prevăzute în art. 57 și art. 58 din Codul penal, cu

liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93 din Codul penal sau al expirării

termenului de prescripție.

Cu referire la capătul de acuzare adus lui Mararița Mihai, art. 42 alin. (2), alin. (5),

27, 190 alin. (2) lit. b), d), instanța de apel a reținut argumentele apării privind

achitarea lui Mararița Mihai, și a considerat neîntemeiată concluzia instanței de fond

or, din probele prezentate de partea acuzării nu se indică că în acțiunile inculpatului

sunt prezente elementele constitutive ale art. 42 alin. (2), alin. (5), 27, 190 alin. (2) lit. b),

d) Cod penal. Or, atât organul de urmărire penală cât și instanța de fond a interpretat

extensiv circumstanțele speței, atribuind raporturilor civile în executarea contractului

nr. 64 din 10.06.2016 de achiziționare a bunurilor un caracter penal. Intru executarea

contractului nr. 64, SRL „East-Auto-Lada”, în persoana directorului general Mararița

Mihail, a prezentat o ofertă comercială, către întreprinderea „HIDRO-MAK” LTD

Istanbul, Turcia, de achiziționare a două autospeciale de colectare a deșeurilor cu

volum de 7+1 m3. Astfel, s-a reținut că situația creată este o greșeală a producătorului

turc de containere de gunoi și reprezintă o relație exclusiv civil-economică. Partea

turcă, a indicat în invoice volumul de gunoi 5,5 + lm3, iar în specificațiile licitației,

volumul de containere de gunoi a fost indicat ca 7 + lm3. Acest lucru s-a considerat

confirmat și în punctul 4 din anexa 9 al răspunsului procuraturii turcești la cererea de

10

comisie rogatorie de asistență juridică în materie penală internațională a procuraturii

moldovenești.

Instanța de apel a reiterat că instanța de judecată la adoptarea soluției nu a ținut

cont de latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, care se caracterizează în primul

rând prin vinovăție sub forma de intenție directă, iar acțiunile lui Mararița Mihai nu

demonstrează intenția directă în dobândirea ilicita a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune, prin inducerea în eroare, prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase

în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, or autorităților competente din

Republica Moldova au fost prezentate din vina producătorului „Hidro-Mak LTD”

Turcia pachetul de acte unde volumul compactoarelor ale autospecialelor era indicat

atît de 5+1 m3, ulterior cit și cu volumul de 7+1 m3 care corespunde condițiilor

contractului nr. 64 din 10.06.2016. Or, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale

din 15 noiembrie 2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi al art.

190 Cod penal - „Eroarea ca viciu de consimțământ poate fi invocată și în cazul în care

ambele părți au avut o falsă reprezentare a împrejurărilor la încheierea unui act juridic,

precum și în cazul în care o parte co-contractantă s-a aflat în eroare din cauze obiective,

nu neapărat din cauza inducerii sale în eroare.” Totuși, escrocheria, așa cum este

reglementată în articolul 190 alin. (2) Cod penal, prezintă similitudini cu instituția

dolului civil, care presupune, de asemenea, o inducere în eroare. Diferența constă în

faptul că, în cazul escrocheriei, autorul urmărește obținerea unui profit în dauna

patrimoniului altei persoane, iar nu simpla viciere a consimțământului pentru a

determina o persoană să încheie un act juridic.

În continuare, cu referire la capătul de acuzare adus lui Bodrug Ion și Mararița

Mihai, în baza art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, și anume - confecționarea,

deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi, acțiuni săvârșite

de mai multe persoane.

Astfel, ambii inculpați se învinuiesc de faptul că au falsificat certificatul de origine

nr. M 0857328 din 29.09.2016, pe de o parte, inculpatul Mararița Mihai a falsificat

invoce-urile cu nr. 095173 și nr. 095174 din 27.09.2017, declarațiile vamale din

07.10.2016, prin scanare și modificare a volumului compactoarelor de 6,5 m/3 în 7+1

m/3, iar, în certificatul de origine nr. M 0857328, emis la 29.09.2016, de compania SRL

”Hidro-Mak”, a eliminat informația privind volumul compactoarelor, iar pe de altă

parte Bodrug Ion, a semnat cu data din urmă actul de predare primire a

autospecialelor din 10.10.2016, la care Mararița Mihai a anexat acte false.

În acest context, instanța a menționat că în cadrul ședinței de judecată martorul

Marcenco Vladimir a declarat, că la finele anului 2016 a fost invitat de Mararița Mihai,

până atunci deja era cunoscut ca de la turci a venit o scrisoare, prin care s-a adus la

cunoștință despre eroare în careva date, care i-a spus că este necesar de a face

abțibilduri și i-a transmis bani. I-a indicat să găsească o tipografie și a făcut lucrul

respectiv. Pe abțibilduri ceva era zgâriat, el le-a transmis la tipografie și a luat altele,

careva alte amănunte nu ține minte. Într-adevăr Mararița Mihai i-a dat careva indicații

în scris, parametrii înscriși i-a prezentat la tipografie și tipografia a îndeplinit cerințele

sale, iar ulterior această hârtie densă a transmis-o direct lui Mararița Mihai. Fapt

confirmat și prin raportul de expertiză din 10.08.2017, precum și prin declarațiile

11

martorului Sleanin Andrei, care în cadrul ședinței de judecată a declarat, că în luna

octombrie 2016, s-a apropiat de sediul firmei o persoană pe nume Vladimir, care s-a

adresat la ei pentru prima dată, a prezentat un abțibild și a întrebat dacă poate fi făcută

una identică. Pe acest abțibild era indicată denumirea firmei ”Hidro Mak”, și un text în

limba turcă și engleză, cuvântul ”model”. Pentru prima dată l-a rugat să facă un

abțibild identic, iar a doua oară l-a rugat să schimbe cifrele, adică parametrii, anume în

grafaua metri cubi de la cifra ”5” la ”7” - masa. Nu ține minte mărimea inițială, dar a

schimbat-o la 3160 kg. A realizat două asemenea abțibilduri cu două numere de

identificare diferite și le-a transmis lui Vladimir. În cazul dat careva contract de

prestare a serviciilor nu a fost semnat, de obicei cu persoanele juridice se încheie

contracte, iar cu persoanele fizice lucrează la direct. Nu a fost întocmit un contract,

deoarece s-a adresat ca persoană fizică, alte persoane care ar confirma faptul dat nu

sunt, deoarece acțiunea respectivă a efectuat-o personal. Nu a păstrat machetul nici cel

inițial și nici cel ulterior, întrucât le-a transmis solicitantului. Vladimir a achitat

serviciu respectiv, careva ordine de plată nu au fost înmânate. La fel, Colegiul penal

constatat că potrivit raportului de expertiză tehnico-criminalistică judiciară din

10.08.2017, potrivit căruia în certificatul de origine M 0857328 emis la data de

29.09.2016, de compania LTD ”Hidro Mak”, a fost eliminată informația privind

volumul compactoarelor, actul fiind confecționat, cu ajutorul tehnicii de multiplicare

imprimată Jet cerneală.

Prin urmare, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia instanței de fond

că în situația în care nu a fost demonstrat faptul complicității lui Bodrug Ion la

confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale, care acordă drepturi si de

către partea acuzării nu au fost prezentate careva probe pertinente, utile și concludente

în acest sens, instanța de judecată a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului

Bodrug Ion lipsește fapta prejudiciabilă.

De asemenea, s-a reținut că învinuirea lui Mararița Mihai în falsificarea invoice-

urilor pentru importul containerelor de gunoi, este una neprobată și nedemonstrată, pe

motiv că partenerii turci au anexat documente în care volumul de gunoi era indicat 5,5

+ lm3 și nu volumul containerului de 7 + lm3. Urmare adresării cu această situație la ei,

au fost transmise prin poștă facturi și un certificat cu informații de concretizare că

volumul containerului pentru colectarea gunoiului este de 7 + lm3 , și numai după asta

acestea au fost confirmate și prezentate pentru proceduri ulterioare. Fapt care nu a fost

luat în considerație de către instanța de judecată.

Mararița Mihai nu are cunoștință și abilități la folosirea tehnicii computerizată și

acest lucru a fost stabilit în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliu și locul de

muncă - unde nu au fost depistate și ridicate calculatoare, deoarece nu le folosește și

nu le are. Camera de Comerț și Industrie a efectuat o expertiză, care a fost anexată la

materialele cauzei, prin care s-a stabilit cu exactitate că volumul exterior al

containerelor de gunoi este de 7,53 + l,44m3 și acesta este un indicator al

producătorilor. Este important că, potrivit primului punct, principala condiție a

licitației, este ca autospecialele să fie compacte pentru manevre pe străzile înguste ale

orașelor si satelor.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că în situația în care nu a fost

12

demonstrat faptul complicității lui Bodrug Ion la confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale, care acordă drepturi si de către partea acuzării nu au fost

prezentate careva probe pertinente, utile și concludente în acest sens, instanța de

judecată a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului Bodrug Ion lipsește fapta

prejudiciabilă.

S-a reiterat că instanța de judecată la adoptarea soluției nu a ținut cont de latura

subiectivă a infracțiunii de escrocherie, care se caracterizează în primul rând prin

vinovăție sub forma de intenție directă, iar acțiunile lui Mararița Mihai nu

demonstrează intenția directă în confecționarea, deținerea și folosirea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi, acțiuni săvârșite de mai multe persoane. Astfel,

reieșind din faptul că instanța a ajuns la concluzia că, în acțiunile lui Mararița Mihai nu

se întrunesc semnele elementelor infracțiunii art. 42 alin. (2), 361 alin. (2) lit. b) Cod

verbal, și anume - confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false,

care acordă drepturi, acțiuni săvârșite de mai multe persoane.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, prin care invocând

incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, a solicitat

casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie

2022, în privința inculpaților Mararița Mihai și Bodrug Ion, cu remiterea cauzei penale

la rejudecare în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul critică decizia pronunțată de

instanța de apel prin prisma dezacordului cu concluzia de achitare a inculpaților

Bodrug Ion și Mararița Mihai, fără ca instanța să-și expună punctul său de vedere

asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii.

Indică că instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor care

demonstrează vinovăția inculpaților Bodrug Ion și Mararița Mihai, de comiterea

infracțiunilor încriminate de către organul de urmărire penală. La fel, că instanța de

apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate de acuzare în cadrul examinării în

ordine de apel.

Susține că vinovăția inculpaților Bodrug Ion și Mararița Mihai, este demonstrată

pe deplin prin cumulul de probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în

instanțele judecătorești de fond și apel. Iar instanța de apel, unilateral și subiectiv,

neefectuând o analiză amplă a probatoriului anexat și examinat în cadrul cauzei penale

i-a achitat pe inculpații Mararița Mihai și Bodrug Ion de comiterea infracțiunilor

încriminate.

Consideră că reieșind din materialele cauzei penale, din declarațiile

reprezentantului părții vătămate Iliev Ion, a martorilor audiați pe respectiva cauză

penală, precum și din probele materiale, se constată cu certitudine vinovăția

inculpaților Mararița Mihai și Bodrug Ion, în comiterea infracțiunilor încriminate.

Apreciază critic, concluzia instanței de apel, precum că inculpații nu au avut

intenția de însușire a diferenței de preț în urma realizării compactoarelor de gunoi în

sumă de 59765,58 lei. Or, din materialele cauzei rezultă că urmau a fi achiziționate 2

compactoare cu volumul unui compactor de 7+1 m/3, pe când în realitate au fost

achiziționate 2 compactoare cu volumul de 5+1 m/3. Astfel, concluziile instanței de

13

apel precum că inculpații nu au avut scopul de însușire a diferenței sus-indicate, însă

partea turcă a admis o eroare, livrând compactoare cu volumul de 5+1 m/3, sunt

pripite.

Notează drept relevante declarațiile martorului Vladimir Marcenco, martorului

Sleanin Andrei, care coroborează cu conținutul raportului de expertiză tehnico-

criminalistică judiciară din 10.08.2017, potrivit căruia, în certificatul de origine nr. M

0857328 din 29.09.2016, eliberat de compania ”Hidro Mak”, a fost eliminată informația

privind volumul compactoarelor, actul fiind confecționat cu ajutorul tehnicii de

multiplicare imprimată Jet cerneală. Or, cceste circumstanțe denotă intenția

inculpaților de a recurge la actele de escrocherie încriminate. Iat, în aceste circumstanțe

nu poate fi reținută concluzia instanței de apel, precum că în cazul de față am fi în

prezența unor rapoarte juridico-civile.

Indică că din probatoriul administrat rezultă că inculpații nu au recurs la căi

legale în vederea elucidării presupuselor erori comise de partea turcă, însă prin

falsificare în actele de origine a compactoarelor au schimbat cifra ”5” cu cifra ”7”,

încercând astfel să valideze tranzacția (adică să realizeze compactoare cu volumul de

5+1 m/3 în loc de compactoare de 7+1 m/3), prin înșelăciune și falsificare. Mai mult ca

atât din declarațiile martorilor Marcenco Vladimir și Sleanin Andrei, rezultă că

inculpatul Marariță Mihai, nu a recurs la corectarea presupuselor erori efectuate în

certificatele de origine a compactoarelor, prin intermediul firmei pe care o gestionează,

însă l-a trimis pe Marcenco Vladimir în calitate de persoană fizică, să falsifice prin

imprimare certificatele de origine a compactoarelor. Faptul dat denotă intenția

inculpatului de a ascunde calitatea obiectului, denaturând astfel datele caracteristice

ale compactoarelor, încercând astfel să le realizeze ca compactoare de gunoi cu

volumul de 7+1 m/3, pe când în realitate compactoarele aveau volumul de 5+1 m/3.

Apreciază drept certă complicitatea inculpatului Bodrug Ion, la acțiunile

inculpatului Mararița Mihai, care din timp s-a asigurat de participația și mijloacele

acordate de inculpatul Bodrug Ion, în calitate de director al autorității contractante,

care a semnat actul de primire-predare a autospecialelor din 10.06.2016, semnat de

facto la 18.10.2017, fără a se asigura dacă cantitatea bunurilor corespunde informației

indicate de Lista și graficul de livrări și documente de însoțire conform pct. 2.2 al

Contractului, precum și faptul dacă calitatea și integritatea bunurilor corespunde

informației indicate în specificație, acțiuni, care dacă ar fi fost executate de Bodrug Ion,

ar fi împiedicat realizarea intențiilor și scopului propus de inculpatul Marariță Mihai.

Un alt temei invocat în recursul ordinar, constă în faptul că instanța de apel

achitîndu-1 pe Mararița Mihai, a dispus eronat menținerea celorlalte dispoziții ale

sentinței. Or, instanța de fond prin sentința din 22.02.2022, a dispus încasarea de la

Mararița Mihai, a cheltuielilor judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizei

nr. 34/12/1-R-4358 din 10.08.2017 în sumă de 2100 lei.

prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia

acestuia, considerând că urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce succed.

14

Recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a

declarat recurs ordinar în termen.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă și numai în raport cu calitatea pe

care aceasta o are în proces.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o

caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea

unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat

produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în

fapt, cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost

comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă

există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă

toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește

chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau

penal, au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanță

de recurs.

Colegiul penal lărgit constată, că cererea de recurs declarată de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, se întemeiază pe

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel atunci când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

15

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, notând asupra

valabilității tuturor criteriilor de casare nominalizate, în prezenta cauză.

Totodată, din sumarul recursului Colegiul penal lărgit atestă, că procurorul critică

soluția instanței de apel de achitare a lui Mararița Mihai, de sub învinuirea adusă în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d)

și art. 42 alin. (5), 361 alin. (1) Cod penal, cât și cea de menținere a sentinței de achitare

pronunțate de prima instanță în privința lui Bodrug Ion, de sub învinuirea adusă în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și

art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, făcând referire la probele administrate de

organul de urmărire penală, care potrivit acuzatorului nu au fost cercetate suficient în

cadrul ședințelor de judecată, indicând asupra incorectitudini concluziilor făcute de

prima instanță și respectiv instanța de apel, totodată atenționând asupra omisiunilor

admise de instanța de apel în procesul evaluării întregului sistem de probe

administrate la cauza penală.

Aplicând metoda confruntării argumentelor deciziei instanței de apel, și

argumentelor recursului ordinar declarat de procuror, Colegiul penal lărgit constată că

instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale,

ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în

care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate

mai sus, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la

rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs, la caz

fiind determinat drept incident temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală.

În concret, Colegiul penal lărgit, din lucrările cauzei penale, constată că potrivit

rechizitoriului, inculpaților Mararița Mihai și Bodrug Ion, de către organul de urmărire

penale le-a fost înaintată învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de 27, 190

alin. (2) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi „tentativa de escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, acțiuni săvârșite de două

persoane și cu folosirea situației de serviciu”, respectiv, și în baza art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal, după indicii calificativi ”confecționarea, deținerea și folosirea documentelor

oficiale false, care acordă drepturi, acțiuni săvâșite de mai multe persoane”.

Potrivit ordonanțatelor de modificare a învinuirii din 30.09.2021, s-a dispus

modificarea parțială a învinuirii aduse lui Bodrug Ion, incriminându-i săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b) și art. 42 alin. (5),

art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, și respectiv lui Mararița Mihai, incriminându-i

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (5), art. 27, 190 alin. (2) lit.

b), d) și art. 361 alin. (1) Cod penal. (f.d. 215-216, 218-219, vol. VI)

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 22 februarie 2022, Bodrug

Ion a fost achitat de învinuirile de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin.

(5), art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5), 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe

motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Iar Mararița Mihai a

fost recunoscut vinovat și condamnat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27,

190 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse în formă amendă în mărime de

850 unități convenționale, ce constituie 42 500 (patruzeci și două mii cinci sute) lei, cu

16

privarea de dreptul de a ocupa funcții administrative-organizatorice pe un termen 3

ani, și respectiv de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, cu

liberarea inculpatului Mararița Mihai, de pedeapsa penală prevăzută de art. 361 alin.

(1) Cod penal, în temeiul expirării termenului prescripției răspunderii penale.

Fiind investit cu judecarea apelurilor, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău

prin decizia din 28 septembrie 2022, a respins ca nefondat apelul procurorului, și a

admis apelul avocatului Cebotari Andrei în interesele inculpatului Mararița Mihai, a

casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 22 februarie 2022 și a

pronunțat o nouă hotărâre, prin care a decis: ”Se achită Mararița Mihai X, (a.n.

xx.xx.xxxx), învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (5), 27,

190 alin. (2) lit. b), d) și art. 42 alin. (5) 361 alin. (1) Cod Penal al RM, din motivul lipsei

în acțiunile lui a elementelor infracțiunii. Se mențin celelalte dispoziții ale sentinței.”

În acest sens, instanța de recurs menționează că, declanșând o continuare a

judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept adică

odată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă

apreciere probelor acumulate în dosar. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în

drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de

altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), precum și

să administreze probe noi, pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei

concluzii temeinice vizavi de acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și

cel de sesizare a instanței.

Colegiul penal lărgit, referitor la învinuirea adusă inculpaților Mararița Mihai și

Bodrug Ion, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art.

361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în contextul criticilor abordate de procuror, constată că

instanțele de fond și-au argumentat soluțiile de achitare prin argumente contradictorii,

care în fond se exclud reciproc și nu sunt compatibile aceleiași fapte penale.

În același context, Colegiul penal lărgit evidențiază că Curtea de apel și-a motivat

soluția de menținere a sentinței de achitare pronunțate de prima instanță în privința lui

Bodrug Ion, cât și nemijlocit propria soluție de achitare a lui Mararița Mihai, prin

statuări confuze, abstracte, interpretative, deduse contrar art. 101 Cod de procedură

penală, fără analiza cumulului de probe din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, veridicității și coroborării lor, ci din presupunerile și deducțiile făcute de

apărare în ședințele de judecată, preluate drept juste de instanța de apel.

Relevantă în sensul dat este afirmația instanței de apel, de la pct. 98 din decizie,

precum că ”Mararița Mihai nu are cunoștință și abilități la folosirea tehnicii

computerizată și acest lucru a fost stabilit în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliu

și locul de muncă - unde nu au fost depistate și ridicate calculatoare, deoarece nu le

folosește și nu le are”, regăsită în apelul apărării, preluată întocmai de instanță fără a

defini clar legătura cauzala și scopul nemijlocit al acesteia.

Colegiul ține să remarce că, art. 390 Cod de procedură penală stipulează

exhaustiv temeiurile în baza cărora instanța este îndreptățită să adoptă sentința de

achitare, în particular fiind vorba despre cazurile cînd: 1) nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii; 2) fapta nu a fost săvîrșită de inculpat; 3) fapta inculpatului nu

17

întrunește elementele infracțiunii; 4) fapta nu este prevăzută de legea penală; 5) există

una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

Raportat la prevederile indicate, instanța de recurs reține că la pct. 96 al deciziei

atacate, Curtea de Apel apreciază drept întemeiată concluzia primei instanțe potrivit

căreia ”…în acțiunile inculpatului Ion Bodrug lipsește fapta prejudiciabilă.”, aserțiune

reiterată și la pct. 100 al deciziei, pe când potrivit soluției pronunțate de prima instanță

menținute de instanța de apel, Bodrug Ion a fost achitat din motiv că faptele

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

Analogic, s-a procedat și în cazul lui Mararița Mihai, unde instanța de apel

motivează soluția de achitare a acestuia prin prisma prezenței la caz a unor raporturi

juridice civile, pct. 80 din decizia recurată, ca deja la pct. 83 să constate lipsa în

acțiunile inculpatului a laturii subiective a infracțiunii de escrocherie, implicit intenției

directe în dobândirea ilicită a bunurilor.

Reieșind din prevederile art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă descrierea circumstanțelor

cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea

inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în

sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări

ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat.

În speță, Colegiul penal sesizează că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei.

Colegiul penal lărgit, în continuare efectuând o analiză textuală a părții motivate

a deciziei instanței de apel deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce

ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării

sentinței contestate de apelanți, în raport cu motivele invocate de părți și

circumstanțele reale ale acestei cauze.

Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și

suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu

excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere, că lipsa unei

motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea

acestei proceduri. Iar pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat

în cauză urmează a fi apreciat pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate

aspectele, complet și obiectiv.

Relevant este și faptul că concluziile instanțelor inferioare, în special în privința

inculpatului Mararița Mihai, sunt diametral opuse, având la baza soluțiilor adoptate,

în principiu, același material probatoriu interpretat și apreciat după intima convingere

a judecătorilor, care nemijlocit urma să se bazeze pe analiza coroborată a tuturor

probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Potrivit procurorului recurent, vinovăția inculpaților Mararița Mihai și Bodrug

Ion, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 190 alin. (2) lit. b), d) și art. 361

alin. (2) lit. b) Cod penal, este pe deplin dovedită, deoarece probele prezentate de către

partea acuzării sunt consecvente, nu conțin contradicții și se completează reciproc,

aducând drept confirmare materialul probatoriu acumulat.

Sus acest aspect, deși instanța de apel indică că a verificat probele pe caz, nu se

18

expune pe conținutul acestor probe, adică omite a indica conținutul care probează

legătura/sau lipsa legăturii subiective între Mararița Mihai și Bodrug Ion, care potrivit

acuzării acționau de comun acord.

Nemijlocit, instanța de apel, în pct. 13-39 din decizia contestată, doar a trecut în

revistă mijlocele probatorii administrate pe caz, fără a oferi propria apreciere a acestora

așa cum o cer prevederile art. 101 alin.(1) Cod de procedură penală și prevederile art.

414 alin. (2) și (6) Cod de procedură penală.

În context, Colegiul penal lărgit ținând cont de argumentele procurorului,

menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură

penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că verificarea probelor

este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea

sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin

aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele

procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă

din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a

coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să

se bazeze pe prevederile legale, pentru a evita în final concluzii defectuoase, în

prezența căror se conturează erorile de drept.

Astfel, instanța de recurs ordinar reține că decizia instanței de apel conține

concluzii, deduse în mare măsură, de pe urma enumerării probelor, dar nu și a analizei

acestora în raport cu învinuirea adusă și în coroborare între ele, inclusiv declarațiilor

părții vătămate, martorilor. Or, într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda

declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și

legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o

circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele

respinse, fapt ce pe caz nu se constată, fiind înfăptuită o apreciere formală, de ordin

general, a probelor și circumstanțelor cauzei penale, contrar prevederilor art. 101 Cod

procedură penal.

Aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză

minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza

probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se

înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de

sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și

ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care

urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor

să poată fi supuse controlului judiciar.

Colegiul mai atestă că instanța de apel a adoptat o decizie de achitare a

19

inculpaților Mararița Mihai și Bodrug Ion, printr-o motivare superficială, deoarece deși

preia în text aspectele doctrinare cu privire la elementele constitutive ale infracțiunilor

imputate, lăsă fără apreciere aplicabilitatea aspectului teoretic nemijlocit speței

examinate.

Totodată se notează că făcând referire la varietățile de realizare a laturii obiective

a infracțiunii de escrocherie, respectiv confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, și indicând aspectele teoretice a realizării lor, instanța de

apel omite să analizeze prezența/absența acestora nemijlocit în faptele penale de care

sunt învinuiți inculpații.

Astfel, reieșind din argumentele expuse de către instanța de apel, la baza soluției

adoptate, Colegiul conchide că nu au fost combătute printr-o profundă analiză probele

evidențiate de partea acuzării, în opinia căreia acestea confirmă învinuirea imputată, și

respectiv cele ale apărării, în opinia căreia se infirmă învinuirea, concluziile instanței

fiind pripite, lipsite de o analiză coroborată a probelor administrate și fără verificarea

tuturor aspectelor învinuirii.

În continuare Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel constatând

admiterea unei omisiuni vădite și prezența unei erori materiale în dispozitivul deciziei

pronunțate, prin Încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 21

decembrie 2022, a dispus înlăturarea omisiunii admise în decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, fiind indicată în decizie sintagma: ”Se

resping cheltuielile judiciare suportate pentru întocmirea raportului de expertiză nr.

34/12/1-R-4358 din 10.08.2017, în suma de 2100 (două mii o sută) lei”, concomitent a

dispus excluderea din partea dispozitivă a aceleiași decizii, sintagma: ”Se mențin

celelalte dispoziții ale sentinței.”

Potrivit prevederilor art. 249 Cod de procedură penală, erorile materiale evidente

din cuprinsul unui act procedural se corectează de însuși organul de urmărire penală,

de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea

celui interesat ori din oficiu. La corectarea erorilor materiale, părțile pot fi chemate

spre a da explicații. Despre corectarea efectuată, organul de urmărire penală

întocmește un proces-verbal, iar judecătorul de instrucție sau instanța de judecată – o

încheiere, făcându-se mențiune și la sfârșitul actului corectat.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 250 Cod de procedură penală, prevederile

art. 249 se aplică și în cazul în care organul de urmărire penală, judecătorul de

instrucție sau instanța de judecată, ca urmare a unei omisiuni vădite, nu s-a pronunțat

asupra sumelor pretinse de martori, experți, interpreți, traducători, apărători, asupra

restituirii obiectelor, corpurilor delicte sau a ridicării măsurilor asiguratorii, precum și

a altor măsuri.

Colegiul penală lărgit statuează, că instanța de apel indicând drept temei

prevederile art. 249-250 Cod de procedură penală, absolut neîntemeiat a considerat,

prin încheierea din 21 decembrie 2022, posibilă soluționarea chestiunii date, or

menținerea sau casarea unor dispoziții ale sentinței, poate fi doar prin decizie, iar

statuarea că aceasta constituie o ”omisiune” este lipsită de orice suport legal.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, care

reflectă un principiu legat de buna administrare a justiției, hotărârile judecătorești

20

trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se întemeiază soluția. În cazul în

care o instanță nu este obligată să furnizeze un răspuns detaliat fiecărui argument

invocat (Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos din 19 aprilie 1994, pct. 61), din hotărâre

trebuie să rezulte cu claritate că problemele invocate în speță au fost abordate (Boldea

împotriva României din 15 februarie 2007, pct. 30).

Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel nu

a judecat cauza în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece, în această

parte, a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, acesta fiind expus neclar.

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii

procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și în măsura

competenței sale, asupra motivelor din recursul ordinar declarat, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate,

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și

de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 417

Cod de procedură penală.

În conformitate cu articolele 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui

Mararița Mihai X și Bodrug Ion X, și dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 22 iunie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

Donos Aliona

21