1ra-1638/2022 — art. 190 alin. 2 lit. c; 190 alin. 4; 190 alin. 5; 190 alin. 2 lit. c CP

1ra-1638/2022 — art. 190 alin. 2 lit. c; 190 alin. 4; 190 alin. 5; 190 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1638/2022

1-16228300-01-1ra-02122022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Taplă Boris, Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu, Malanciuc Ion,

judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile ordinare

declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, și

de către avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui,

Margine Igor X, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în mun. xxx, str. xxxx ap. xx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 06.11.2013 – 25.02.2016;

Instanța de apel: 19.08.2016 – 23.02.2017;

Instanța de recurs: 02.11.2017 – 30.01.2018;

Instanța de recurs în anulare: 10.09.2018 – 08.11.2018;

Instanța de apel: 11.01.2019 – 29.09.2022;

Instanța de recurs: 02.12.2022 – 06.06.2023.

A C O N S T A T A T :

Igor a fost achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) și art.

190 alin. (5) Cod penal, din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele

infracțiunii.

Totodată, Margine Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 2 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de

drept pe un termen de 2 ani;

- art. 326 alin. (1) Cod penal, la 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Margine Igor a fost suspendată

condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani.

Acțiunea civilă înaintată de către Popescu Elena a fost admisă și s-a dispus

încasarea din contul lui Margine Igor în beneficiul lui Popescu Elena prejudiciul material

în mărime de 77 150 lei, în rest pretențiile au fost respinse.

1

2.1. Margine Igor, este pus sub învinuire că pe parcursul lunii martie 2008, având

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, sub pretextul

perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a obținut de la cet. Cegolea

Tamara, în trei rate, suma de 2900 Euro, echivalentul conform ratei oficiale a BNM a 48

976,65 lei și 1500 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens

recipise de împrumut pentru a camufla scopul de facto al primirii mijloacelor bănești

respective, transmise la domiciliul cet. Cegolea Tamara, situat pe str. X.Y., xx/x, ap. xx,

mun. Chișinău, neonorându-și obligațiile asumate, cauzând victimei Cegolea Tamara o

daună materială considerabilă în sumă totală de 50 476,65 lei.

Tot el, la 04.03.2008, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a

obținut de la cet. Toderaș Ion, suma de 2300 Euro, echivalentul conform ratei BNM a 38

924,97 lei și 600 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens,

pentru a camufla scopul de facto al primirii sumei respective, un contract de împrumut

autentificat notarial, banii fiind transmiși pe str. A. Russo, mun. Chișinău, neonorându-

și obligațiile asumate, cauzând victimei Toderaș Ion o daună considerabilă în sumă

totală de 39 524,97 lei.

Tot el, la 18.03.2008, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a

obținut de la cet. Zavedei Mihail, suma de 1000 Euro, echivalentul conform ratei BNM a

16887,6 lei și 300 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens,

pentru a camufla scopul de facto al primirii sumei respective, un contract de împrumut

autentificat notarial, banii fiind transmiși pe str. A. Russo, mun. Chișinău, lângă centrul

comercial „Pan Com”, neonorându-și obligațiile asumate, cauzând victimei Zavedei

Mihail o daună considerabilă în sumă totală de 17 187,6 lei.

În rezultatul acțiunilor sale, în perioada 01.03.2008 - 18.03.2008, cet. Margine Igor

Ion a dobândit ilicit de la cet. Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail, mijloace

bănești în sumă totală de 107 189,22 lei, ce constituie proporții deosebit de mari (episodul

I).

Potrivit învinuirii acțiunile lui Margine Igor se încadrează sub infracțiunea

prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și proporții considerabile și proporții

deosebit de mari.

2.2. Margine Igor mai este pus sub învinuire precum că la data de 28.05.2013

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se ca prieten

al lui Tovstogan Maxim, posesor al unei tablete PC de model „PS APPLE IPAD 3” cu nr.

IMEI xxxxxxxxxxxxx, s-a prezentat la sediul sectorului de poliție nr. 1 al IP Buiucani,

situat pe str. 31 august 1989, nr. 106, mun. Chișinău, unde a comunicat șefului de sector

Nicolae Cornescu că tableta nominalizată a fost pierdută. Ulterior, Nicolae Cornescu a

stabilit că tableta a fost găsită de către echipajul de patrulare al trupelor de carabinieri al

Unității Militare nr.1002, primind-o de la aceștia în aceeași zi, iar Cornescu Nicolae la

rândul său, aflându-se în preajma Unității Militare situate pe str. Tighina din mun.

Chișinău, i-a transmis tableta lui Margine Igor, pentru ca acesta să i-o restituie

prietenului său Tovstogan Maxim.

2

În continuare, în vederea desăvârșirii intențiilor sale criminale, primind prin abuz

de încredere și înșelăciune tableta PC de model „PS APPLE IPAD 3” cu nr. IMEI

xxxxxxxxxxxxxxx, Margine Igor nu i-a transmis-o lui Tovstogan Maxim, comunicându-

i acestuia că nu a primit-o și acționând prin intenție directă, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale prevăzând urmările lor și admițând în mod

conștient survenirea acestor urmări, a însușit-o ilegal, astfel cauzându-i ultimului un

prejudiciu material în proporții considerabile. (episodul IV)

Acțiunile lui Margine Igor au fost calificate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

2.3. Instanța de fond a constatat că Margine Igor, în perioada iulie - august 2012,

aflându-se în or. Chișinău, pe str. Tiraspol 11, sub pretextul acordării unui ajutor cet.

Anghel Ion privind redobândirea permisului de conducere ridicat de către colaboratorii

din cadrul Poliției Rutiere, prin înșelăciune și abuz de încredere, a obținut de la tatăl

acestuia, Anghel Ion, în două tranșe, mijloace bănești, a câte 6100 lei, iar în sumă totală

de 12 200 lei, cauzându-i daune în proporții considerabile părții vătămate Anghel Ion în

suma indicată. (episodul II)

Astfel, acțiunile lui Margine Igor au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

2.4. Instanța de fond a constatat că Margine Igor, la 02.08.2012, aflându-se în

apropierea magazinului „Linella” situat pe str. Alba Iulia din mun. Chișinău, urmărind

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient

survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, prin

înșelăciune, sub pretextul influențării persoanelor din organele de drept în vederea

eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav, a însușit de la cet. Popescu Elena, bani în

sumă de 2000 Euro.

Ulterior, în continuarea acțiunilor sale criminale, la 11.08.2012, aflându-se în incinta

cafenelei situate pe str. Vasile Lupu din mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane, sub același pretext, prin înșelăciune, a însușit ilegal de

la cet. Popescu Elena bani în sumă 3000 Euro.

Conform ratei oficiale de schimb valutar prezentate de Banca Națională a

Moldovei, în perioada de 02.08.2012-11.08.2012 , un euro constituia 15.43 lei. Astfel, în

urma săvârșirii infracțiunii, i-a fost cauzată părții vătămate o daună materială în mărime

de 77150 lei. (episodul III)

Instanța de fond a reîncadrat acțiunile inculpatului Margine Igor, de la art. 190 alin.

(4) Cod penal în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, pretinderea, acceptarea sau primirea, personal

bani pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență

asupra unei persoane publice, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Margine Igor.

3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță potrivit căreia, Margine Igor

să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: 1) art. 190 alin. (2),

lit. c) Cod penal, pentru însușirea prin înșelăciune și abuz de încredere de la Tovstogan

3

Maxim a tabletei de model ,,PS Apple Ipad 3”, cu numirea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani;

2) art. 190 alin. (4) Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen

de 7 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani; 3) art. 190 alin. (5)

Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul

gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 5 ani. La fel, în cererea sa, procurorul

a solicitat ca inculpatului Margine Igor, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul sustragerii prin înșelăciune de

la Anghel Ion a banilor în sumă de 12 200 lei, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor

stabilite, de numit lui Margine Igor pentru executare 11 ani închisoare în penitenciar de

tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării mijloacelor

financiare pe un termen de 5 ani.

În motivarea cerințelor sale, acuzatorul de stat a invocat următoarele:

- în partea achitării inculpatului Margine Igor și reîncadrării acțiunilor acestuia,

prima instanță a constatat greșit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, prin ce a

admis o eroare de drept cu privire la soluționarea procesului penal;

- prima instanță, la pronunțarea sentinței nu a luat în considerație declarațiile

părților vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail, care au comunicat că

au transmis banii inculpatului Margine Igor pentru promisiunea de a fi ajutați în

redobândirea cetățeniei române, însă, care niciodată nu s-a ocupat de aceasta, fapt

confirmat chiar de către inculpat, de aici și reiese că Margine Igor a însușit ilicit banii de

la pârțile vătămate, iar faptul că a restituit o parte din bani după expedierea cauzei

penale în instanța de judecată pentru examinare în fond, nu schimbă calificarea

acțiunilor inculpatului din art. 190 alin. (5) Cod penal, în neonorarea obligațiunilor

contractuale, fiind calificate ca relații civile;

- inculpatul Margine Igor sub nici o formă nu și-ar fi putut executa angajamentele

asumate întrucât nu a putut și nu poate presta serviciile reclamate;

- la pronunțarea sentinței de achitare a lui Margine Igor pe capătul de învinuire în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul însușirii

prin înșelăciune și abuz de încredere a tabletei de model „PS APPLE IPAD 3” ce

aparținea pârții vătămate Tovstogan Maxim, instanța de judecată a luat în considerație

numai declarațiile inculpatului, precum că nu a primit tableta de la colaboratorul de

poliție Cornescu Nicolae, din motiv că nu avea bani pentru remunerarea ultimului

pentru depistarea tabletei, însă nu a luat în considerație declarațiile martorului Cornescu

Nicolae care a comunicat că, după depistarea tabletei ce aparținea pârții vătămate

Tovstogan Maxim, a înmânat-o inculpatului Margine Igor, având încredere în acesta,

deoarece s-au prezentat împreună cu partea vătămată la sectorul de poliție, când au

sesizat despre pierderea bunului și nici declarațiile pârții vătămate Tovstogan Maxim,

nu au fost luate în considerație, care a declarat că, aflând că tableta a fost găsită și

înmânată lui Margine Igor, l-a telefonat pe ultimul, însă, acesta prin diferite motive

4

ignora discuția cu partea vătămată referitor la tabletă, iar ulterior inculpatul i-a

comunicat că tableta a fost găsită în timp ce a fost expusă pentru vânzare;

- totodată, este de menționat faptul că despre careva remunerări a colaboratorului

de poliție pentru depistarea tabletei, partea vătămată Tovstogan Maxim nu cunoaște

nimic, fapt ce contravine declarațiilor inculpatului, depuse în fața instanței de judecată

în scopul eschivării de la răspunderea penală;

- la fel, instanța de judecată incorect a calificat acțiunile lui Margine Igor de însușire

prin înșelăciune a banilor în sumă de 5 000 Euro, care conform cursului valutar a BNM

constituiau 77 150 lei, de la Popescu Elena, sub pretextul influențării persoanelor din

organele de drept în vederea eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav, în trafic de

influenta;

- în cazul dat, inculpatul Margine Igor nici nu a recunoscut că a însușit banii de la

Popescu Elena, sub pretextul influențării persoanelor din organele de drept în vederea

eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav, dar i-a împrumutat;

- instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că, partea vătămată Popescu

Elena a declarat, că inculpatul i-a comunicat că banii în sumă de 5 000 Euro i-a transmis

unui avocat pe care l-a angajat, însă din declarațiile părții vătămate, avocatul fiind

telefonat a negat primirea banilor de la Margine Igor, atunci și a înțeles că a fost înșelată;

- de către instanța de judecată nu a fost luat în considerație faptul că inculpatul

Margine Igor nefiind angajat în câmpul muncii și neavând surse de venit, a transformat

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 Cod penal într-o îndeletnicire, însușind

prin înșelăciune și abuz de încredere de la victime mijloace financiare, fiind anterior și

condamnat pentru astfel de gen de infracțiuni;

- tot aici, este de menționat și faptul că, Margine Igor a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pentru faptul

însușirii prin înșelăciune de la Anghel Ion a banilor în sumă de 12 200 lei, sub pretextul

ajutării de a redobândi permisul de conducere ridicat de către colaboratorii de poliție

din cadrul Poliției de patrulare, dar nu a fost recalificat în baza art. 326 Cod penal, adică

în trafic de influență;

- părțile vătămate au declarat constant că au fost ilegal deposedați de sume bănești

de către inculpatul Margine Igor, în acest sens prezentând atât prin intermediul acuzării

de stat, precum și de sine stătător a multitudinii actelor, documentelor și altor suporturi

probatorii care au confirmat declarațiile sale și vinovăția inculpatului.

3.2. Avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Margine Igor, a solicitat

casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul

Margine Igor să fie achitat pe capetele de învinuire în episoadele de săvârșire a

infracțiunii în privința părților vătămate Anghel Ion și Popescu Elena, deoarece fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului, avocatul a indicat următoarele:

- atât la etapa urmăririi penale, cât și la faza cercetării judecătorești partea acuzării

nu a administrat și nu a prezentat probe concludente, pertinente sau în coroborare, care

ar fi demonstrat vinovăția lui Margine Igor în săvârșirea infracțiunilor imputate;

- pe parcursul anchetei judecătorești s-a stabilit cu certitudine că în episoadele

incriminate lui Margine Igor despre dobândirea ilicită a sumelor bănești de la Anghel,

Cegolea, Zavedei și Toderaș sunt relații civile între ei, relații ce au generat careva

obligațiuni și drepturi între pârți, care până la urmă nu poartă un caracter penal;

5

- poziția pe care a expus-o inculpatul, atât la urmărirea penală, cât și în instanța de

judecată a fost una - sumele care se conțin în rechizitoriu ca dobândite ilegal nu sunt

altceva decât împrumuturi. Așa, dânsul a menționat pe fiecare caz în parte despre

circumstanțele, înțelegerile și obligațiunile izvorâte din aceste împrumuturi. Toate

acestea în nici un fel nu au fost combătute de partea acuzării, cu excepția declarațiilor

părților vătămate, care și ele sunt persoane interesate și sigur doresc restituirea cât mai

rapidă a banilor ce le aparțin fără a lua în calcul metodele de returnare;

- faptul prezentei relațiilor civile între pârți, printre altele, se probează și prin

următoarele: la faza anchetei judecătorești partea apărării a prezentat și au fost anexate

în calitate de probe următoarele înscrisuri: hotărârea Judecătoriei Buiucani din

28.06.2016, prin care acțiunea civilă înaintată de Toderaș Ion către Margine Igor privind

încasarea sumei a fost admisă și s-a dispus încasarea de la Margine Igor în beneficiul lui

Toderaș Ion suma de 38 925 lei plus suma taxei de stat achitate la depunerea cererii;

contract de împrumut din 04.03.2008 autentificat de notarul privat Bîstrițcaia Tatiana,

prin care Margine Igor a împrumutat de la Toderaș Ion bani în sumă de 2 300 Euro;

confirmarea lui Toderaș Ion din 16.05.2012, precum că a primit de la Margine Igor suma

de 500 Euro în conformitate cu contractul de împrumut din 04.03.2008; recipisa din 7

22.10.2014, prin care Toderaș Ion certifică faptul primirii de la Margine Igor a sumei de

500 Euro în contul împrumutului anterior; recipisa lui Cegolea Vladimir, soțul părții

vătămate Cegolea Tamara din 11.08.2010, prin care confirmă primirea de la Margine Igor

a sumei de 500 Euro pentru împrumutul acordat; recipisa lui Cegolea Tamara din

05.06.2009, prin care dânsa confirmă primirea de la Margine Igor a sumei de 500 Euro

pentru împrumutul acordat anterior; recipisa lui Anghel Ion din 19.10.2013, prin care se

certifică primirea sumei de 200 Euro pentru împrumutul acordat anterior; contractul de

împrumut din 18.03.2008 autentificat de notarul privat Ciuperca Maria, prin care

Margine Igor a primit cu împrumut de la Zavedei Mihail suma de 16 200 lei; declarația

părții vătămate Zavedei Mihail, prin care dânsul menționează că nu a avut și nu are

pretenții financiare față de Margine Igor, iar împrumutul acordat inculpatului i-a fost

restituit în totalitate;

- astfel, deja în instanță, una din pârțile vătămate, Zavedei Mihail, recunoaște faptul

prezentei unui acord de ordin civil, contrar celor declarate în cadrul urmăririi penale,

precum că ar fi fost înșelat de inculpat. Acest fapt dă lesne de înțeles că și celelalte pârți

vătămate sunt categoric subiective, sau, și mai mult, nu spun adevărul, pentru a putea

mai rapid, după părerea dânșilor, să-și recupereze banii pe care i-au împrumutat;

- apărarea a concluzionat că referitor la aceste capete de învinuire în ansamblu,

acuzarea nu a dovedit faptul dobândirii ilicite a bunurilor părților vătămate, precum nu

a dovedit nici intenția inculpatului la săvârșirea infracțiunii imputate. Totul s-a limitat

doar la audierea părților vătămate, ca fiind persoane interesate în restituirea cât mai

rapidă și prin orice mijloace a sumelor împrumutate. A devenit regretabil faptul că

organul de urmărire penală din start nu a verificat posibilitatea existenței unor relații

contractuale între pârți, unor litigii ce țin de competenta instanțelor judiciare civile și

nicidecum a organelor de urmărire penală;

- în cazurile Anghel, Cegolea, Zavedei și Toderaș, nu s-a dovedit înșelăciunea sau

abuzul de încredere ca forme ale laturii obiective, or, Margine Igor în nici un fel nu a

dezinformat victimele și nu a prezentat vădit o realitate falsă;

6

- nu a fost dovedit nici faptul urmăririi scopului sustragerii bunurilor și intenției

neonorării angajamentelor asumate la momentul intrării în stăpânire a banilor

împrumutați. Din contra, Margine Igor a luat toate măsurile pentru a întoarce datoriile

create. Aceste fapte au avut loc cu mult înainte de a fi urmărit penal;

- în astfel de circumstanțe, când a fost stabilit cu certitudine că în cazurile Anghel,

Cegolea, Zavedei și Toderaș persistă relații civile fără careva semne distincte a căreva

componente de infracțiune, devine inexplicabil faptul condamnării lui Margine Igor

pentru episodul „Anghel” și achitarea în partea ce tine de acuzările escrocheriei

săvârșite față de Cegolea, Zavedei și Toderaș, ori, sunt cazuri practic omogene și deci pe

episodul „Anghel” de asemenea era necesar de dispus achitarea inculpatului. S-a stabilit

doar faptul prezentei recipisei lui Anghel Ion din 19.10.2013, prin care se certifică

primirea sumei de 200 Euro, pentru împrumutul acordat anterior;

- caz similar este prezent și la episodul Popescu Elena, sau faptul transmiterii

banilor de către Popescu Elena lui Margine Igor, ultimul nu îl neagă, menționând că

aceste sume au fost luate ca împrumut. În acest sens Margine Igor a scris două recipise

pe care le-a transmis părții vătămate. Spre regret Popescu Elena nu divulgă prezența

acestor recipise, ceea ce după părerea apărării nu este altceva decât dorința acută de a

restitui banii prin orice căi, chiar și neonorabile;

- este necesar de specificat că, nici în acest caz partea acuzării nu a demonstrat prin

nimic prezența componenței de infracțiune prevăzute la art. 190 Cod penal, în acțiunile

lui Margine Igor. Așa, nu a fost stabilită fapta prejudiciabilă, precum și înșelăciunea sau

abuzul de încredere, Margine Igor și astăzi nu refuză returnarea sumelor de bani luate

cu împrumut, obligație ce până la urmă o va onora, de altfel ca și în cazurile altor

creditori care la moment se pretind a fi pârți vătămate într-un proces penal. Nu a fost

dovedită în nici un fel intenția lui Margine Igor la dobândirea ilicită a bunurilor prin

înșelăciune sau abuz de încredere. Mai mult, nu au fost demonstrate rea-voință, fraudă

sau 8 malversațiunea din partea făptuitorului.

declarat de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Margine Igor a fost

respins ca fiind nefondat, iar apelul declarat de către acuzatorul de stat a fost admis,

sentința a fost casată parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia:

Margine Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani;

- art. 190 alin. (4) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe termen de 2 ani;

- art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe termen de 3 ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Margine Igor, definitiv pedeapsa cu închisoare pe

un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul gestionării

mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

În rest, sentința a fost menținută.

Vasile în numele inculpatului, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin.

7

(1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, a solicitat casarea

hotărârilor contestate, cu remiterea cauzei penale spre rejudecare în aceiași instanță de

apel.

a fost admis recursul ordinar declarat, casată parțial sentința Judecătoriei Buiucani 18

mun. Chișinău din 25 februarie 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 februarie 2017, în cauza penală privindu-l pe Margine Igor, rejudecată

cauza, pronunțată o nouă hotărâre, prin care:

Margine Igor a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2)

lit. c) Cod penal, pe episodul din 28 mai 2013 cu partea vătămată Tovstogan Maxim, din

motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Margine Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul din lunile iulie-august 2012, partea

vătămată Anghel Ion) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în

domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani;

- art. 190 alin. (4) Cod penal (pe episodul din 02.08.2012, partea vătămată Popescu

Elena) la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul

gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani;

- art. 190 alin. (5) Cod penal (pe episoadele din luna martie 2008, părțile vătămate

Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail), la 8 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen

de 3 ani.

Conform art. 84 Cod penal pentru cumul de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, se stabilește lui Margine Igor pedeapsa definitivă de 9 (nouă) ani

închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 3 (trei)

ani.

În rest, au fost menținute prevederile hotărârilor atacate.

anulare avocatul Țurcan Vasile în numele condamnatului Margine Igor, care, făcând

trimitere la prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, pe motiv că instanța de

recurs nu a judecat cauza, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor esențiale invocate

în recursul ordinar, nu a verificat dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea instanței de apel și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material, ce de facto lezează dreptul lui Margine Igor la

un proces echitabil, drept garantat de art. 6 CEDO și constituie un viciu fundamental,

care afectează soluțiile adoptate de instanțe.

admis recursul în anulare declarat de avocatul Țurcan Vasile în numele condamnatului

Margine Igor, fiind casată parțial decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

justiție din 30 ianuarie 2018 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

februarie 2017, în partea condamnării lui Margine Igor în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal (episodul iulie-august 2012, parte vătămată Anghel Ion), art. 190 alin. (4) Cod

penal (episodul din 02 august 2012, parte vătămată Popescu Elena) și în baza art. 190

alin. (5) Cod penal (părțile vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail),

8

cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în aceiași instanță de apel în alt

complet de judecată.

În rest, s-au menținut dispozițiile deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție din 30 ianuarie 2018 (episodul din 28 mai 2013 cu partea vătămată Tovstogan

Maxim).

Condamnatul Margine Igor a fost eliberat imediat din penitenciar dacă nu are de

executat arest preventiv sau pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia fiind irevocabilă în partea menținerii și nu se supune căilor de atac în partea

dispunerii rejudecării.

8.1. Instanța de recurs în anulare aplicând metoda confruntării argumentelor

deciziei instanței de recurs din 30 ianuarie 2018 și argumentelor recursului ordinar

declarat de avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului împotriva deciziei instanței

de apel, a constatat că instanța de recurs nu a judecat cauza penală în corespundere cu

exigențele prevăzute de lege, deoarece nu s-a pronunțat asupra motivelor esențiale

invocate în recursul declarat, nu a verificat dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârile contestate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, au rămas fără elucidare erorile de drept

comise de instanța de apel la judecarea cauzei, care au încălcat drepturile fundamentale

ale condamnatului Margine Igor, și anume dreptul inculpatului la un proces echitabil,

drept garantat de art. 6 CEDO, ce constituie un viciu fundamental, și urmează a fi reparat

la etapa examinării în instanța de apel, deoarece acesta se referă la aspectele de fapt.

S-a consemnat că, procedura de examinare a apelului, după o hotărâre de achitare

pronunțată de prima instanță prezintă unele particularități aparte. În acest sens, trebuie

avute în vedere dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană, așa cum acestea au fost

interpretate și aplicate, și prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, potrivit

cărora după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu

poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a

instanței de apel, precum și fără audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile

lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial

condamnarea unei persoane.

Avocatul Țurcan Vasile în cererea de recurs critică anume faptul că instanța de apel

nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale expuse supra și a conchis asupra

vinovăției inculpatului bazându-se preponderent pe probele cercetate de prima instanță,

puse, anterior, la baza achitării lui Margine Igor, mai mult ca atât, unele probe au fost

doar redate în conținutul deciziei, fără a fi supuse cercetării de către instanța de apel.

Colegiul penal menționând că instanța de apel făcând trimitere la declarațiile date

de inculpat, părților vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion Zavedei Mihail, Popescu

Elena, Anghel Ion, martorilor Rotari Nadejda, Guțan Iurie, în prima instanță și

descriindu-le în decizie, nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate

aspectele, prin prisma pertinenței, concludentei, iar în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor.

La fel, instanța de apel, deși a cercetat suplimentar unele probe administrate de

prima instanță, și-a bazat concluziile privind vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor de escrocherie pe actele cauzei: contractul de împrumut din 04.03.2008

încheiat între Margine Igor și Toderaș Ion; recipisa din 01.03.2008 se atestă că Margine

Igor a luat cu împrumut de la cet. Cegolea Tamara suma de 1 850 Euro; recipisa din

9

13.03.2008 se atestă că Margine Ion a luat cu împrumut de la cet. Cegolea Tamara suma

de 550 Euro; contractul de împrumut din 18.03.2008 încheiat între Margine Igor și

Zavedei Mihail, însă din procesul-verbal al ședinței de judecată nu rezultă că aceste

probe au fost cercetate de instanța de apel și consemnate în procesul-verbal.

Astfel, Colegiul penal a evidențiat că, concluzia instanței de apel privind vinovăția

inculpatului a fost bazată pe probe care nu au fost obiect de cercetare nemijlocită de către

instanță, deoarece instanța a argumentat la general că, probele confirmă vinovăția

acestuia, fără a le cerceta, verifica și aprecia fiecare probă în parte și a se pronunța asupra

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe. Recurentul susține că motivarea

hotărârii instanței de apel este una formală în care s-au descrie faptele, probele

administrate în respectiva cauză penală, fără a se face o analiză și fără se a da un răspuns

la toate argumentele invocate în apel.

Din considerentele menționate, Colegiul penal concluzionează că erorile comise de

instanțele de apel și recurs ordinar nu pot fi reparate de către instanța de recurs în

anulare în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs în anulare nu este abilitată

cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității hotărârii atacate, precum

și soluția adoptată de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, existând

temeiul de casare a soluției adoptate de către instanța de apel și de recurs, care au ignorat

prevederile legislației în vigoare la judecarea cauzei, sub aspectul motivării hotărârilor

judecătorești, ce constituie viciu fundamental în cadrul procedurii precedente ce a

afectat hotărârile precedente.

Subsidiar, Colegiul penal a menționat că, în dispozitivul deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, nu este specificat clar fiecare episod,

pentru care este condamnat Margine Igor. Deși, instanța de apel a dispus casarea

parțială a sentinței, fără să menționeze în care parte anume este casată sentința, Margine

Igor este condamnat pe trei capete de acuzare, fără să fie indicat fiecare episod pentru

care acesta este condamnat.

Astfel, dispozitivul deciziei instanței de apel este expus neclar, fiind lezate

posibilitățile celui vinovat de a percepe esența actului judecătoresc în privința sa și de a-

și formula poziția de apărare, însă Colegiul penal lărgit, examinând cauza penală doar

în temeiul recursului ordinar declarat de apărătorul inculpatului, s-a pronunțat și

asupra vinovăției pe fiecare episod în parte, menționând că: Margine Igor se consideră

condamnat (cu precizarea fiecărui episod), fără ca acest lucru să fie solicitat de recurent.

admis apelul procurorului în Procuratura Buiucani, mun. Chișinău, Sergiu Zamă și

apelul apărătorului Dragoș Bogatu în interesele inculpatului Margine Igor, casată parțial

sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 februarie 2016, inclusiv din oficiul

și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum

urmează:

Margine Igor recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (2) lit. c) Cod penal, (episodul din iulie 2012, partea vătămată Anghel Ion), s-a

liberat de pedeapsa penală, în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție.

Margine Igor s-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (2) lit. c) Cod penal, (episodul din 2 august 2012, partea vătămată Elena Popescu) și

10

s-a liberat de pedeapsa penală, în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție.

Sentința contestată a fost menținută fără modificări, doar în partea achitării

inculpatului Margine Igor pe art. 190 alin. (5) Cod penal, (episodul cu părțile vătămate,

Tamara Cegolea, Ion Toderaș și Mihail Zavedei).

9.1. Instanța de apel pentru a decide în sensul dat a reținut că conform deciziei

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2018, Margine Igor

se consideră achitat de comitere infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal, pe episodul din 28 mai 2013, cu partea vătămată Maxim Tovstogan din motiv că

fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

9.2. În continuare, instanța de apel a indicat că instanța de fond în mod eronat a

reținut că inculpatul Margine Igor urmează a fi achitat de la comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și 190 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că prin Legea pentru modificarea unor acte normative nr.

247 din 29.07.2022 (în vigoare 26.08.2022) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 267-273

art. 566 din 26.08.2022, s-a stabilit că articolul 190 va avea următorul cuprins: Articolul

190. Escrocheria. (1) Escrocheria, adică sustragerea bunurilor altei persoane prin abuz

de încredere, inducere sau menținere în eroare, se pedepsește cu amendă în mărime de

la 550 la 1000 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității

de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. (2) Escrocheria săvârșită: a) cu

folosirea de documente false, înscrisuri false; b) de două sau mai multe persoane; c) cu

cauzarea de daune în proporții considerabile; d) cu folosirea situației de serviciu se

pedepsește cu amendă în mărime de la 850 la 1350 de unități convenționale sau cu

închisoare de la 1 la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani. (3) Faptele

prevăzute la alin.(1) sau (2), săvârșite în scopul dobândirii bunurilor de patrimoniu

cultural național mobil din siturile arheologice sau din zonele cu potențial arheologic,

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1850 la 2350 de unități convenționale sau cu

închisoare de la 4 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (4) Faptele

prevăzute la alin.(1)–(3), săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizație

criminală, se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani cu (sau fără) amendă în mărime de

la 1350 la 3350 de unități convenționale. (5) Acțiunile prevăzute la alin.(1)–(4), dacă

valoarea bunurilor depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, se pedepsesc

cu închisoare de la 7 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (6) Acțiunile prevăzute la

alin.(1)–(4), dacă valoarea bunurilor depășește 100 de salarii medii lunare pe economie

prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei,

se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Subsecvent, conform Hotărârii privind aprobarea cuantumului salariului mediu

lunar pe economie, prognozat pentru anul 2012 nr. 868 din 22.11.2011m (în vigoare

25.11.2011) Monitorul Oficial nr.203-205 art.949 din 25.11.2011, a fost aprobat cuantumul

salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2012, în mărime de 3550 lei,

pentru utilizare în modul stabilit de legislație.

11

Instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să

fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ținând cont de

prevederile 190 Cod penal, a constatat că Margine Igor la 02.08.2012, aflându-se în

apropierea magazinului „Linela” situat pe str. Alba Iulia din mun. Chișinău, urmărind scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu

intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, prin înșelăciune, sub pretextul

influențării persoanelor din organele de drept în vederea eliberării de sub arest a cet. Guțan

Vladislav, a însușit de la cet. Popescu Elena, bani în sumă de 2000 Euro. Ulterior, în continuarea

acțiunilor sale criminale, la 11.08.2012, aflându-se în incinta cafenelei situate pe str. Vasile Lupu

din mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub același

pretext, prin înșelăciune, a însușit ilegal de la cet.Popescu Elena bani în sumă 3000 Euro.

Conform ratei oficiale de schimb valutar prezentate de Banca Națională a Moldovei, în perioada

de 02.08.2012- 11.08.2012 , un euro constituia 15.43 lei. Astfel, în urma săvârșirii infracțiunii,

i-a fost cauzată părții vătămate o daună materială în mărime de 77150 lei (episodul III).

Astfel, inculpatul Margine Igor prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea

prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzare de daune în proporții

considerabile.

În continuare, Colegiul a reținut declarațiile inculpatului Margine Igor, date în

cadrul ședinței de judecată referitor la episodul părții vătămate Popescu Elena (f.d. 44-

45).

Inculpatul Margine Igor fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de

apel a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale și în instanța de fond, precizând

că nu recunoaște vina.

Colegiul penal analizând și apreciind aceste declarații prin prisma prevederilor art.

101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertineneții, conclduenții și

utilității lor, le apreciază ca nefiind veridice, or declarațiile inculpatului sunt combătute

prin probele ce vor fi analizate infra, mai mult, inculpatul a oferit astfel de declarații cu

scopul de a induce în eroare instanța de judecată.

Consecvent, deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea acestei infracțiuni,

instanța de apel a considerat că culpa lui Margine Igor în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, se probează prin declarațiile părții

vătămate Popescu Elena, date în ședința de judecată în instanța de fond (f.d. 26-27, 42)

și declarațiile acesteia făcute în ședința instanței de apel; declarațiile martorului Rotari

Nadejda date în ședința instanței de fond (f.d. 33); declarațiile martorului Popescu

Gheorghe date în ședința instanței de fond (f.d. 34) și cele făcute în instanța de apel;

declarațiile martorului Guțan Iurie, date în ședința instanței de fond (f.d. 35).

Instanța a indicat că vina inculpatului în comiterea acestei infracțiuni se mai

probează și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul

urmăririi penale, cum ar fi, procesul-verbal de ridicare din 11.10.2012, prin care a fost

ridicat de la cet. Popescu Elena un CD cu înregistrări video (f.d. 17); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 11.10.2012, prin care a fost examinate înregistrările video

ridicate de la cet. Popescu Elena (f.d. 19); procesul-verbal de ridicare din 12.10.2012, prin

12

care a fost ridicat de la cet. Popescu Elena un CD cu înregistrări audio (f.d. 20); procesul-

verbal de examinare a obiectului din 12.10.2012, prin care a fost examinate înregistrările

audio ridicate de la cet. Popescu Elena (f.d.23); procesul-verbal de ridicare din

28.12.2012, prin care a fost ridicat de la cet. Popescu Elena opt fotocopii pe 8 file (f.d. 49).

Instanța de apel a reținut că la acest episod, soluția primei instanțe a fost de a

reîncadra acțiunile inculpatului Margine Igor de la art. 190 alin. (4) Cod penal, în baza

art. 326 alin. (1) Cod penal, pretinderea, acceptarea sau primirea, personal bani pentru

sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra

unei persoane publice, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost săvârșite sau nu.

Colegiul a reiterat că prin cererea de apel depusă de acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura sect. Buiucani, Sergiu Zamă împotriva sentinței primei instanțe s-a solicitat

ca inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (4) Cod penal, în partea episodului părții vătămate Popescu Elena, iar prin cererea

de apel depusă de avocatul Dragoș Bogatu în interesul inculpatului Margine Igor

împotriva sentinței primei instanțe s-a solicitat achitarea inculpatului Margine Igor pe

capătul de învinuire în episodul Popescu Elena, deoarece fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

La acest capitol, instanța de apel a indicat că instanța de fond nu a apreciat în mod

corespunzător probele administrate de acuzatorul de stat la acest episod, respectiv,

soluția instanței de fond privind recalificarea acțiunilor inculpatului Margine Igor în

baza art. 326 alin. (1) Cod penal, este eronată, or, acțiunile inculpatului Margine Igor

cuprind elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, cu cauzarea daunelor

considerabile.

Din materialele probatorii administrate de acuzatorul de stat, instanța de apel a

reținut declarațiile părții vătămate Popescu Elena.

Declarațiile părții vătămate Popescu Elena coroborează și cu declarațiile martorilor

Popescu Gheorghe și Rotari Nadejda care au confirmat faptul că Popescu Elena i-a dat

lui Margine Igor suma de 2000 Euro, pentru că ultimul i-a promis că îl va ajuta pe Guțan

Vladislav să scape de închisoare, martorul Popescu Gheorghe comunicând că ulterior

lui Margine Igor i s-a transmis și suma de 3000 Euro.

Prin urmare, prima instanță eronat a calificat acțiunile infracționale ale inculpatului

Margine Igor ca fiind trafic de influență, or, instanța de fond nu a ținut cont că în cazul

în care factorul de decizie invocat de făptuitor nu există sau nu este competent să

îndeplinească acel act care îl interesează pe cumpărătorul de influență, atunci cele

comise vor alcătui elementele componenței infracțiunii de escrocherie.

În speță, inculpatul Margine Igor nici nu a recunoscut că a însușit de la Popescu

Elena, sub pretextul influențării persoanelor din organele de drept în vederea eliberării

de sub arest a cet. Guțan Vladislav, dar i-a împrumutat.

La fel, prima instanță nu a apreciat faptul că partea vătămată Popescu Elena a

declarat că inculpatul Margine Igor i-a comunicat că a angajat un avocat și banii în sumă

de 5000 Euro i-a transmis acestuia, însă în momentul când avocatul a fost contactat

dânsul a comunicat că nu a primit nici un euro de la Margine Igor, respectiv, partea

vătămată înțelegând că de fapt a fost înșelată de către Margine Igor.

Astfel, instanța de apel a apreciat în baza probelor administrate de acuzatorul de

stat că acțiunile infracționale ale inculpatului Margine Igor nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, după cum eronat a stabilit instanța de

13

fond, în acest sens urmând a fi evidențiat faptul că atunci când influența făptuitorului

asupra persoanei publice, persoanei cu funcție de demnitate publică, persoanei publice

străine sau funcționarului internațional nu este reală, ci numai afirmată de făptuitor,

această influență trebuie să îndeplinească și condițiile definite de legiuitor prin expresia

„susține că are influență”. Cu alte cuvinte, această influență trebuie să fie posibilă și

credibilă, nu însă o pretinsă influență ce apare irealizabilă sau este absurdă, imposibil

de a exista și a avea efect. Dacă influența nu este posibilă (atât în sensul efectuării, cât și

al finalității) fapta nu va putea fi calificată în baza alin. (1) art. 326 Cod penal, în

asemenea cazuri, cele săvârșite vor reprezenta infracțiunea prevăzută de art. 190 din

Codul penal.

Astfel, probele analizate în instanța de apel denotă că inculpatul Margine Igor a

pretins fals că are influență asupra unui avocat pentru a-l elibera din penitenciar pe

Guțan Vladislav, influență care nu era posibilă în sensul efectuării, cât și al finalității, or,

atât partea vătămată Popescu Elena, cât și martorul Guțan Iurie au declarat că atunci

când l-au contactat pe avocatul Gantea Vasile acesta a declarat că nu a primit nici un

Euro de la Margine Igor.

Inculpatul Margine Igor prin acțiunea de pretinderea falsă de a avea influență

asupra unei persoane în vederea eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav a indus în

eroare partea vătămată Popescu Elena și i-a creat o impresie falsă despre adevăratele

împrejurări ale situației, astfel încât ultima să-și creeze impresia falsă că inculpatul ar

putea influența persoanele din organele de drept pentru a-l elibera din detenție pe Guțan

Vladislav, ceea ce a dus la realizarea scopului dobândirii ilicite a bunurilor părții

vătămate Popescu Elena, prin înșelăciune sau abuz de încredere în sumă de 5000 Euro,

ceea ce constituie 77 150 lei.

Totodată, Colegiul a apreciat critic alegațiile apărătorului precum că suma de bani

primită de la partea vătămată Popescu Elena, constituie un împrumut, or probele

administrate de acuzatorul de stat dovedesc incontestabil că inculpatul Margine Igor

sub pretextul influențării persoanelor din organele de drept în vederea eliberării de sub

arest a cet. Guțan Vladislav, a însușit de la Popescu Elena, bani în sumă de 5000 Euro,

fapt confirmat din aprecierea prin coroborare a declarațiilor părții vătămate Popescu

Elena cu declarațiile martorilor Rotari Nadejda, Popescu Gheorghe, Guțan Iurie.

9.3. Cu referire la episodul de escrocherie de la partea vătămată Anghel Ion (art.

190 alin. (2) lit. c) Cod penal), Colegiul a reținut că inculpatul Margine Igor Ion fiind

audiat în cadrul ședinței de judecată referitor la episodul părții vătămate Anghel Ion a

declarat că cu Anghel Ion i-a făcut cunoștință Cheptea Roman, deoarece avea nevoie de

a face un împrumut bănesc. A luat de la el 800 Euro, râmând de a restitui încă 600 Euro,

nu consideră că a luat careva bani pentru perfectarea permisului de conducere a lui

Anghel Ion și nici nu i-a promis nimic, (f.d. 44-45).

Inculpatul Margine Igor fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de

apel a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale și în instanța de fond. A indicat

că nu lucrează în organele de drept și nu putea ajuta cu recuperarea permisului. A

indicat că a discutat cu fiul lui Anghel Ion care urma să-l ajute cu bani, dar ce a discutat

cu tatăl său nu cunoaște.

Colegiul penal analizând și apreciind declarațiile inculpatului prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor le apreciază ca nefiind veridice, or inculpatul a oferit astfel

14

de declarații cu scopul de a se eschiva de la răspundere penală, mai mult, probele ce vor

fi analizate infra, combat circumstanțele expuse de inculpat.

Astfel, deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea acestei infracțiuni, culpa

acestuia se probează prin declarațiile părții vătămate, Anghel Ion date în cadrul ședinței

de judecată în instanța de fond (f.d. 28); declarațiile martorului Cheptea Roman date în

cadrul ședinței de judecată în instanța de fond (f.d. 41).

Colegiul penal analizând și apreciind aceste declarații prin prisma prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității

lor, le apreciază ca fiind veridice, utile, pertinente și concludente, care coroborează între

ele și indică indubitabil că Margine Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin.

(2) lit. c) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La caz, instanța de apel a reținut că prin cererea apărătorului Dragoș Bogatu în

numele și interesul inculpatului Margine Igor s-a solicitat casarea sentinței primei

instanțe, cu pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului pe episodul

părții vătămate Anghel Ion. În motivarea cerințelor, avocatul a invocat că de fapt în cazul

părții vătămate Anghel Ion persistă relații civile, iar probele administrate de acuzatorul

de stat nu au dovedit nici înșelăciunea și nici abuzul de încredere ca forme ale laturii

obiective, or, Margine Igor în nici nu fel nu a dezinformat victimele și nu a prezentat

vădit o realitate falsă.

Astfel, din probele analizate mai sus, instanța de apel a reținut că acțiunile

prejudiciabile ale inculpatului Margine Igor s-au manifestat prin aceea că dânsul sub

pretextul acordării unui ajutor cet. Anghel Ion privind redobândirea permisului de

conducere ridicat de către colaboratorii din cadrul Poliției Rutiere, prin înșelăciune și

abuz de încredere a obținut de la tatăl acestuia, Anghel Ion, în două tranșe, mijloace

bănești a câte 6100 lei, în sumă totală de 12 200 lei, cauzându-i daune în proporții

considerabile părții vătămate Anghel Ion.

În această ordine de idei, în confirmarea vinovăției inculpatului Margine Igor în

comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul a reținut drept pertinente și concludente

declarațiile părții vătămate Anghel Ion care a confirmat faptul că Igor Margine a solicitat

suma de 800 Euro pentru a nu fi deschis dosar penal și i-a promis că v-a achita doar o

amendă. A indicat că i-a transmis lui Igor Margine suma de 400 Euro după care încă 400

Euro transferați în lei. Problema în cauză nu a fost rezolvată și a solicitat să-i fie întoarsă

toată suma, fiindu-i restituită doar suma de 200 Euro.

Declarațiile părții vătămate Anghel Ion coroborează cu declarațiile martorului

Cheptea Roman.

În speță, alegațiile apărării poartă un caracter declarativ, or prin probele

administrate a demonstrat intenția directă a inculpatului Margine Igor de a dobândi prin

înșelăciune și abuz de încredere bunurile altei persoane, respectiv, dânsul a creat o

impresie falsă părții vătămate precum că dânsul ar putea ajuta la redobândirea

permisului de conducere ridicat de către colaboratorii Poliției Rutiere, ceea ce a

determinat partea vătămată să acorde inculpatului în două tranșe suma de 12 200 lei,

inculpatul însușind aceste mijloace bănești.

Prin acțiunile sale infracționale, inculpatul Margine Igor a demonstrat reaua voință,

și-a arogat funcții și calități pe care în realitate nu le avea, încălcări ce demonstrează

reaua voință în raport cu partea vătămată Anghel Ion, iar în ansamblu aceste

15

circumstanțe denotă faptul că inculpatul Margine Igor a acționat cu intenție directă și a

avut scopul de cupiditate la săvârșirea faptelor prejudiciabile în raport cu partea

vătămată.

Astfel, alegațiile apărării precum că s-a stabilit faptul prezenței recipisei lui Anghel

Ion din 19.10.2013 prin care se certifică primirea sumei de 200 Euro pentru împrumutul

acordat anterior sunt nefondate, acestea nu probează existența unor relații civile dintre

părți, or, suma de 200 Euro a fost restituită de către inculpat după începerea urmăririi

penale, respectiv, partea vătămată Anghel Ion a indicat că văzând că problema nu a fost

rezolvată a solicitat restituirea banilor, fiindu-i restituită doar suma de 200 Euro.

9.4. Cu referire la episodul de escrocherie de la părțile vătămate Cegolea Tamara,

Toderaș Ion și Zavedei Mihail (art. 190 alin. (5) Cod penal), Colegiul a considerat că din

probele acumulate și analizate de instanța de apel se constată cu certitudine că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, inculpatul a fost învinuit prin rechizitoriu că pe parcursul lunii martie 2008,

având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, sub pretextul

perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a obținut de la cet. Cegolea

Tamara Gavril, în trei rate, suma de 2900 Euro, echivalentul conform ratei oficiale a BNM

a 48 976,65 lei și 1500 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest

sens recipise de împrumut pentru a camufla scopul de facto al primirii mijloacelor

bănești respective, transmise la domiciliul cet. Cegolea Tamara, situat pe str. X.Y., 32/2,

ap. 55, mun. Chișinău, neonorându-și obligațiile asumate, cauzând victimei Cegolea

Tamara o daună materială în sumă totală de 50 476,65 lei.

Tot el, la 04.03.2008, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a

obținut de la cet. Toderaș Ion suma de 2300 Euro, echivalentul conform ratei BNM a 38

924,97 lei și 600 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens,

pentru a camufla scopul de facto al primirii sumei respective, un contract de împrumut

autentificat notarial, banii fiind transmiși pe str. A. Russo, mun. Chișinău, neonorându-

și obligațiile asumate, cauzând victimei Toderaș Ion o daună materială în sumă totală

de 39 524,97 lei.

Tot el, la 18.03.2008, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a

obținut de la cet. Zavedei Mihail, suma de 1000 Euro, echivalentul conform ratei BNM a

16887,6 lei și 300 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens,

pentru a camufla scopul de facto al primirii sumei respective, un contract de împrumut

autentificat notarial, banii fiind transmiși pe str. A. Russo, mun. Chișinău, lângă centrul

comercial „Pan Com”, neonorându-și obligațiile asumate, cauzând victimei Zavedei

Mihail Nicole o daună materială în sumă totală de 17187,6 lei.

În rezultatul acțiunilor sale, în perioada 01.03.2008 - 18.03.2008, cet. Margine Igor

Ion a dobândit ilicit de la cet. Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail mijloace

bănești în sumă totală de 107 189,22 lei, ce constituie proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a reținut că inculpatul Margine Igor, fiind audiat în cadrul ședinței

de judecată în instanța de fond referitor la episodul legat de datoriile bănești față de

Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail a declarat că a făcut cunoștință cu aceștia

prin intermediul feciorului Tamarei Cegolea, Sergiu, cu care se afla în relații bune, pe

care l-a rugat să-i împrumute niște bani. Acesta i-a spus că nu dispune de bani, însă

16

mama sa ar putea să-i împrumute. Cegolea Tamara, neavând toată suma a apelat la

Toderaș Ion și Zavedei Mihail, ulterior, fiind perfectate contracte de împrumut care și

au fost autentificate notarial. Cu Zavidei Mihai s-a achitat în totalitate, cu referire la

Toderaș Ion susține că i-a mai rămas să achite încă 300 Euro, iar cu Cegolea Tamara s-a

achitat mai mult de 50 procente din sumă. La moment nu o ține minte suma restantă.

Banii au fost restituiți în Euro, iar cu activitatea de perfectare a pașapoartelor românești

nu s-a ocupat. De asemenea și de la Anghel Ion a luat cu împrumut banii, declarând că

a făcut cunoștință cu acesta prin intermediul lui Cheptea Roman. De la Anghel Ion a luat

cu împrumut bani în sumă 800 Euro dintre care o parte au fost restituiți. La momentul

transmiterii și primirii banii nu a fost prezent nimeni și nu a întocmit nici o recipisă, însă

când i-a fost restituită o parte din datorie a întocmit o recipisă. Din suma datorată i-a

mai rămas să restituie 500 Euro. Acei 800 Euro nu i-a luat pentru perfectarea cărorva

documente. Potrivit recipisei mai are de restituit suma de 600 Euro. (f.d. 44-45)

Fiind audiat în ședința instanței de apel inculpatul nu a recunoscut vina.

Instanța de apel a reținut că partea vătămată Cegolea Tamara în cadrul ședinței de

judecată în instanța de fond a comunicat că pe Igor Margine l-a cunoscut prin

intermediul fiului său din anul 2008. În luna februarie 2008 a dus discuții cu Margine

Igor referitor la perfectarea pașapoartelor românești, precum și la procedura de achitare

a serviciilor, la ce Margine Igor a declarat că urmează să fie întocmit un contract notarial.

Deoarece, nu a dorit să mai cheltuie careva bani în plus, ambii au fost de acord să fie

întocmită o recipisă de împrumut al banilor. În luna februarie la domiciliul său i-a dat

suma de o 1800 Euro. Ulterior, prin luna martie, la domiciliul său i-a mai transmis lui

Igor Margine suma de 500 Euro, fiind întocmită o recipisă. La sfârșitul lunii martie i-a

mai transmis suma de 550 Euro, la fel fiind întocmită recipisă. În total, lui Margine Igor

i-a transmis suma de 2 900 Euro și 1500 lei, care au fost transmiși în mai multe etape, de

fiecare dată fiind întocmite câte o recipisă. Suma de 1500 lei i-a fost transmisă prin luna

noiembrie pentru a pleca în România, însă așa și nu a mai plecat. I-a fost restituită suma

de 1000 Euro, solicită de a-i fi restituit restul sumei. (f.d. 29-30)

Fiind audiată în ședința instanței de apel, partea vătămată a menționat că lui Igor

i-a împrumutat niște bani. A fost mulți ani în urmă, și a uitat și pentru ce i-a dat acei

bani. A promis că îi va întoarce repede, dar nu a întors banii la timp. Peste câteva luni,

i-au fost întorși toți banii. În jurul a o mie de lei, precum și în euro. El a spus că are nevoie

de niște bani și că îi va întoarce repede. El doar a cerut bani de la ea, că avea nevoie. Mai

mult nu ține minte nimic. Nu ține minte ce a spus. Asta a fost mulți ani în urmă. Toată

suma de bani i-a fost restituită. Nu are retenții la inculpat.

Colegiul penal analizând și apreciind aceste declarații prin prisma prevederilor art.

101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții concludenții și

utilității lor le-a apreciat ca fiind veridice, utile, pertinente, care coroborează cu

declarațiile inculpatului și care indică că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii incriminate.

S-au reținut declarațiile părții vătămate Toderaș Ion, care fiind audiat în cadrul

ședinței de judecată în instanța de fond a declarat că cu Cegolea Tamara sunt vecini, iar

pe Igor Margine 1-a cunoscut prin intermediul feciorului acesteia. Prin anul 2008 dorind

să-și perfecteze pașaport românesc i-a transmis lui Igor Margine prin recipisă bani în

sumă de 2500 Euro, deoarece pașaportul nu a mai fost perfectat s-a adresat cu cerere în

ordinea civilă de încasare a sumei, în rezultat fiind pronunțată hotărârea de încasare a

17

sumei solicitate. I-a fost restituită suma de 1000 Euro. Hotărârea în cauză nu fusese

transmisă la executare, deoarece Margine Igor i-a restituit o parte din sumă, și anume

1000 Euro și pe aceste motive nu a transmis titlul executoriu spre executare. (f.d. 31)

Partea vătămată Zavedei Mihail în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond

a declarat că cu Margine Igor s-au cunoscut prin intermediul lui Cegolea Sergiu și sunt

în relații de prietenie. Fiind prieteni, prin luna februarie a anului 2008 Igor Margine a

avut nevoie de o sumă de bani, iar el 1-a ajutat, nu a avut nici o înțelegere cu ultimul în

vederea perfectării pașaportului românesc, însă mergea vorba de perfectarea unor acte.

S-au întâlnit în sect. Rîșcani, mun. Chișinău, unde i-a transmis suma de 1000 Euro,

careva documente în afară de bani nu i-a transmis. S-a adresat la Procuratură, deoarece

Igor Margine întârzia să-i restituie banii. Deoarece Margine Igor avea mare nevoie de

bani i-a dat cu împrumut banii. Careva pretenții morale cât și materiale față de Margine

Igor nu are. (f.d. 32)

Colegiul Penal analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în

cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța de apel, prin

prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor a considerat că fapta inculpatului Margine Igor, nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu

cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

La caz, Colegiul a reținut că de către organul de urmărire penală la baza învinuirii

au fost puse numai depozițiile părților vătămate, precum și contractele de împrumut

bănesc dintre inculpatul Margine Igor și Toderaș Ion încheiat la 04.03.2008 (f.d. 6),

recipisele dintre Margine și Cegolea Tamara din 01.03.2008 (f.d. 8-9), dintre Zavidei și

Margine din 18.03.2008 (f.d. 11), depuse în cadrul urmăririi penale, precum și în ședința

de judecată, persoanele vătămate indicate au comunicat că au făcut cunoștință cu

Margine în luna martie 2008. Ultimul, le-a comunicat că are posibilitatea să le perfecteze

documentele necesare pentru dobândirea cetățeniei române. Părțile vătămate fiind de

acord au transmis inculpatului sumele de bani respective, fiind întocmite atât contracte

de împrumut, cât și recipise.

Prin urmare, aceste relații de fapt fiind finalizate atât prin hotărârea Judecătoriei

Buiucani din 28.06.2010, potrivit căruia a fost dispusă încasarea de la Margine Igor către

Toderaș a sumei solicitate, precum și prin recipisele de primire a banilor, potrivit căruia

Zavidei Mihai - pretenții nu are, Cegolea Tamara a primit datoria în sumă de 1000 euro,

Toderaș Ion a primit datoria în sumă de 1500 euro. 163. Ultimii, de fapt recunoscând în

cadrul ședinței de judecată că de fapt a fost prezența unui acord de ordin civil, declarând

că nu au pretenții, însă au apelat la organele de procuratură pe motiv că inculpatul

Margine Igor nu le răspundea la telefon, precum și că cunoșteau că mai erau și alte

persoane ce au depus cerere față de inculpat la organul de urmărire penală. Dând o

apreciere juridică a declarațiilor părților vătămate instanța de apel, concluzionează că în

cazul dat contractele sus menționate au fost reieșind din prevederile art. 199, 200 ale

Codului Civil, prin manifestarea de voință a părților de a încheia acte juridice, cu

consimțământul acestora, cu acordul părților vătămate la încheierea contractelor,

executarea acestora și au produs efecte juridice.

Colegiul a menționat că dispoziția art. 190 Cod penal, victimele transmit benevol

bunurile către făptuitor, sub influența înșelăciunii sau abuzului de încredere. Primirea

18

banilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi la fel calificată ca escrocherie în

cazul în care făptuitorul încă la momentul intrării în stăpânire asupra bunurilor,

urmărea scopul însușirii lor și nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat.

La caz, din probele cercetate și analizate în ședința instanței de apel s-a atestat că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, în speță nu a fost probată latura

subiectivă și latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie.

9.5. Cu referire la episoadele ce vizează infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (2)

lit. c) Cod penal, (partea vătămată Popescu Elena) și art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal,

(partea vătămată Anghel Ion), instanța de apel a indicat că deși s-a stabilit că inculpatul

a comis două fapte prejudiciabile, a intervenit prescripția răspunderii penale.

Astfel, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) din Codul

penal, legea prevede pedeapsă sub formă de închisoare de până la 5 ani, (în redacția

Codului penal din 2022).

Infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiind raportată la art. 16

Cod penal, se consideră o infracțiune mai puțind gravă. Conform art. 60 alin. (1) lit. b)

Cod penal, termenul de prescripție este de 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai

puțin grave.

Potrivit art. 60 alin. (4) Cod penal, cursul termenului de prescripție se întrerupe

daca în perioada acestuia se săvârșește o noua infracțiune pentru care poate fi aplicată

pedeapsa cu închisoarea pe un termen mai mare de doi ani. Prin aceasta se are în vedere

că se pierde beneficiul timpului scurs până la comiterea celei dea doua infracțiuni,

moment care începe sa curgă de la început primul termen de prescripție. Iar, conform

prevederilor art. 60 alin. (5) din Codul penal, prescripția se suspendă, dacă persoana

care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărire penala sau de la judecata prin

schimbarea domiciliului, actelor de identitate etc. Într-o asemenea situație timpul

suspendării prescripției nu intra în termenul de prescripție, iar curgerea prescripției se

reia din momentul reținerii persoanei sau al autodenunțării.

În această situație termenul de prescriptive pentru prima infracțiune începe să

curgă simultan cu cel de-al doilea termen de prescriptive, iar prescripția se calculează

pentru flecare infracțiune separat.

Prin urmare, în speță instanța de apel a reținut că Margine Igor a comis ultima

acțiune componentă a infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la data

de 2 august 2012, astfel, curgerea termenului de prescripție urmează a fi calculat din

această dată.

Astfel, din data comiterii faptelor și până la data pronunțării prezentei decizii a

trecut o perioadă mai mare de 5 ani, considerent din care, Colegiul a relevat că deși

inculpatul a comis infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și art. 190

alin. (2) lit. c) Cod penal, care constituie fapte prejudiciabile prevăzute de Legea penală,

pasibile de răspundere penală, inculpatul urmează a fi liberat de pedeapsa penală în

legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragere la răspundere penală.

10.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, care

invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită

casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022, în privința

inculpatului Margine Igor, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un

alt complet de judecată.

19

În motivarea recursului ordinar declarat a invocat că în cazul din speță soluția

instanței de apel, de menținere a sentinței de achitare (epizodul cu părțile vătămate

Tamara Cegolea, Ion Toderaș și Miahail Zavedei) în privința inculpatului Margine Igor,

este una vădit neîntemeiată.

Acuzarea consideră, că decizia instanței de apel prin care a fost menținută sentința

Judecătoriei Buiucani, din 25.02.2016, privind achitarea inculpatului Margine Igor, este

neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, instanța de apel nu a depus efortul necesar

pentru a nu lăsa nici un aspect al complexului faptic nestabilit, astfel încât a mers pe

ideea preconcepută a instanței de fond, privind nevinovăția inculpatului.

Mai mult, colegiul penal nu a luat măsurile necesare pentru ca probele concludente

și utile, prezentate de partea acuzării să fie cercetate și apreciate la justa lor valoare, astfel

că toate elementele de fapt să aibă o relevanță juridică, iar prin această inactivitate

instanța de a apel a provocat o stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția

adoptată, or cum se explică faptul că fiecare din criticile invocate de către instanța de

apel referitor la probele aduse în sprijinul învinuirii imputate inculpatei, sunt expuse

deficitar și selectiv preluate din soluția adoptată de către instanța de fond, în speța dată.

Achitându-l pe Margine Igor (epizodul cu părțile vătămate Cegolea Tamara,

Toderaș Ion și Zavedei Mihail) atât instanța de fond cât și cea de apel, s-au bazat doar

pe declarațiile inculpatului, fără a lua în considerație toate probele acuzării, care sunt

indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel le-a apreciat eronat,

fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar

combate învinuirea incriminată inculpatului, astfel încâlcind prevederile art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au luat în considerație declarațiile

părții vătămate, martorilor, cât și probele prezentate de acuzare, adoptând o hotărâre

reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului și pledoaria apărătorului său.

Atât instanța de fond cât și cea de apel, nu a luat în considerație declarațiile părții

vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail.

Acuzarea consideră că, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a dat apreciere

justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia instanței de

apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase

cercetări în ambele instanțe, facându-se referire la declarațiile detaliate ale

participanților la proces, iar în astfel de condiții, colegiului penal, îi rămânea doar să

aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

10.2. Avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului, care invocând incidența pct.

8) și 12) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Curții

de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022, în partea recunoașterii vinovăției lui Margine

Igor, pe episoadele 2 și 3, adică pe cazul cu Anghel Ion și pe cazul cu Popescu Elena, cu

achitarea lui și pe acestea capete de acuzare.

În motivarea recursului ordinar declarat a invocat că decizia instanței de apel din

29.09.2022, în partea ce se referă la Episodul 2 cu partea vătămată Anghel Ion, și la

episodul 3 cu partea vătămată Popescu Elena, pe care Margine Igor a fost recunoscut

vinovat fiind eliberat de răspundere penală din motivul expirării termenului de

20

prescripție.

În acest context, Margine Igor niciodată nu a negat că a primit anumite sume de

bani de la părțile vătămate și totdeauna s-a declarat dispus și obligat să le restituie. În

așa mod, el niciodată nu s-a prezumat proprietarul definitiv al acestor sume, condiție

care este obligatorie pentru a califica acțiunile lui ca sustragere prin escrocherie. Iar într-

un final la toate aceste persoane le-a restituit sumele în speță.

Referindu-se expres la episodul 2 cu partea vătămată Ion Anghel, menționează în

primul rând faptul că, negociind inițial suma de bani cu Anghel Ion - fiul, pe care îl

cunoștea bine ei având și o relație amicală, Margine Igor a primit suma de 12200 lei de

la tatăl acestuia, tot Anghel Ion. Iar pe marginea acestui raport inițial nu a fost întocmit

niciun act, și probele directe acumulate de organul de urmărire penală care în principiu

și stau la baza acestui capăt de acuzare, au fost declarațiile lui Anghel Ion - tatăl, dar și

declarațiile lui Margine Igor. Iar Anghel Ion-fiul nu a fost atras în procesul penal.

Totodată, la materialele dosarului penal este anexată și o recipisă din 10.10.2013,

prin care cet. Anghel Ion-tatăl confirmă faptul că el deja a primit de la Margine Igor o

sumă de 200 euro care reprezintă o parte din suma integrală împrumutată ultimului,

noțiunea ”împrumut” conținându-se în recipisă.

În al doilea rând, indică că și în sentința instanței de fond din 26.02.2016 se conține

constatarea precum că: ”Prin urmare, instanța reține că în cazul dat, aflându-se în spatele

Poliției rutiere din str. Albișoara 11/1, mun. Chișinău prin abuz de încredere a dobândit

ilicit de la Anghel Ion a însușit împrumutul de la Anghel Ion fără a perfecta formele

legale...”.

Iar în condițiile menționate, o sumă de bani care a fost numită de partea vătămată

dar și de instanță ca fiind „împrumut”, prin definiție nu poate fi calificată ca ca fiind o

sumă dobândită prin escrocherie, cu atât mai mult că, reiterează că Margine Igor

niciodată nu a negat primirea acestei sume și obligațiunea de a o restitui, iar cu 2 ani și

3 luni până la adoptarea sentinței el deja restitui-se o parte din suma primită.

În al treilea rând, în recursul în anulare, subsemnatul a invocat faptul că în acțiunile

lui Margine Igor, în raport cu Anghel Ion și cu Popescu Elena nu există componența

infracțiunii de escrocherie.

În urma rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău, instanța a omis să i-a în

considerație constatările instanței de recurs pe marginea acestor episoade, și a adoptat o

decizie în principiu analogică cu decizia instanței de apel din 23.02.2017, care deja a fost

casată odată de Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, dar și în condiția când în

procesul de rejudecare a cauzei n-a fost prezentată nici o probă suplimentară, iar partea

vătămată Anghel Ion, tatăl în instanța de apel n-a fost citat și audiat.

Referindu-se la episodul 3 cu partea vătămată Popescu Elena, declar că și pe acest

caz relevante sunt următoarele circumstanțe: Pe acest episod reiterez că în procedura

urmăririi penale I. Margine a fost pus sub învinuire pe art. 190, alin. (4) CP R.M., lui

fiindu-i incriminat faptul precum că, promițându-i o intervenție în organele de drept

pentru eliberarea din arest preventiv a cet. Guțan Veaceslav - în luna august 2012 el a

primit de la cet. Elena Popescu o sumă în euro echivalentă cu 77150 lei.

Dar instanța de fond a recalificat acțiunile lui, recunoscându-1 vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326, alin. (1) Cod penal - traficul de influență. Iar

prin decizia atacată, instanța de apel iarăși l-a recunoscut vinovat pe Margine Igor, pe

art. 190 alin. (2) Cod penal, dar la absolvit de răspundere penală din motivul expirării

21

termenului de prescripție.

Aceste acuzații le consideră ilegale, în primul rând, din declarațiile soților Popescu

Elena și Popescu Ion, depuse chiar în instanța de apel, rezultă faptul că, primind de la ei

suma menționată, Margine Igor i-a angajat acuzatului Guțan Vladislav, un avocat

pentru tot parcursul procesului penal. Iar acesta a întreprins acțiuni procesuale și peste

3 săptămâni acuzatul a fost eliberat de sub arestul preventiv. Dar soții Popescu Elena și

Popescu Ion și-au explicat supărarea și solicitarea de a le fi restituită suma în speță, din

motivul că ei convenise cu Margine Igor ca Guțan Vladislav să fie eliberat urgent, adică

peste câteva zile, fapt care nu s-a produs. Iar în aceste condiții, încât Margine Igor a

considerat că raporturile lui cu avocatul angajat pentru Guțan Vladislav - sunt de natură

strict personală, el și-a asumat obligațiunea ca să le restituie soților Popescu suma de

77150 lei. Însă, un timp el a fost în imposibilitate să o facă, fapt care i-a determinat pe

ultimii să-1 reclame în OUP.

Ca urmare, încât în acest caz Margine Igor a acționat în colaborare cu un avocat

care la acel moment îi era prieten, iar legalitatea acțiunilor acestuia, dar și a altor

persoane care au avut tangențe cu dosarul lui Guțan Vladislav, nu au fost puse la

îndoială de procurori, în așa condiții nu putea fi vorba despre acțiuni de escrocherie, cu

atât mai mult că la 31.08.2018, el a restituit suma în speță soților Popescu.

În aceiași ordine de idei e relevant și faptul că în instanța de apel soții Popescu, au

depus declarații care nu conțin circumstanțe care să indice ilegalitatea acțiunilor și

vinovăția lui Margine Igor, în comiterea infracțiunii de trafic de influență, sau de

escrocherie. Și sesizarea depusă în OUP de facto ei au explicat-o prin scopul ca Margine

Igor, să fie impus să le restituie suma în speță mai urgent. Totodată, ei nu au susținut

apelul procurorului.

lărgit concluzionează că recursul avocatului Țurcan Vasile în numele inculpatului,

urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, urmează a fi admis, cu casarea

parțială, în partea achitării lui Margine Igor de art. 190 alin. (5) Cod penal, a deciziei

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei, în această parte, de aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată, din considerentele ce succed.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recurs ordinar în termen.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza

numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

22

11.1 Referitor la recursul ordinar declarat de către avocatul Țurcan Vasile în numele

inculpatului, judecându-l în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul

penal lărgit atestă următoarele:

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând

soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea

condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Din sumarul recursului apărării, Colegiul penal lărgit constată că cererea de recurs

declarată de către avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului, se fundamentează pe

temeiurile prevăzute la pct. 8) și 12) al art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit

cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și apel atunci când, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii și dacă faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 10.2 din prezenta decizie,

recursul declarat de apărător este întemeiat pe critica modului în care instanța de apel a

apreciat faptele săvârșite, notând implicit că Margine Igor a fost recunoscut vinovat pe

episoadele cu părțile vătămate Anghel Ion și Popescu Elena, cu eliberarea acestuia de

răspundere penală în temeiul expirării termenului de prescripție, în condiția când

acțiunile în speță, nu întrunesc elementele infracțiunii de escrocherie.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată, că la

examinarea recursului declarat de avocat, erorile nominalizate nu și-au găsit

confirmarea, decizia instanței de apel, în partea condamnării inculpatului Margine Igor

de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe episoadele

cu părțile vătămate Anghel Ion și Popescu Elena, cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar instanța de apel a motivat cu suficientă amplitudine soluția de

casare parțială în această parte a sentinței, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție tragerii la răspundere penală, prevăzut de art. 60 Cod penal.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă, că sub aspectul enunțat, instanța de apel

a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele

sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel

întemeiat ajungând la concluzia privind casarea sentinței primei instanțe prin care

Margine Igor, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin.

(2) lit. c) Cod penal, pe episoadele cu părțile vătămate Anghel Ion și Popescu Elena, a

fost liberat de pedeapsa penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție

tragerii la răspundere penală.

Contrar argumentelor recurentului precum că instanța de apel, a adoptat o soluție

insuficient motivată, Colegiul penal lărgit relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de

drept invocată de către avocat, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar

raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel în sensul dat.

La fel, Colegiul penal lărgit, consideră imperios de a remarca precum că

argumentele expuse în conținutul recursului declarat se referă la examinarea fondului

cauzei, în acest sens nefiind depistate careva erori de drept ce ar afecta temeinicia

deciziei instanței de apel. Astfel, se precizează că, aprecierea sau reaprecierea

23

circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competență și prerogativă

legală a instanțelor de fond și nu pot constitui temei pentru recurs.

Mai mult, Colegiul consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea

solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora

instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 9.2-9.3 și 9.5 al prezentei

decizii, oferind în acest sens o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

ajungând la o concluzie corectă privind vinovăția lui Margine Igor în infracțiunile

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe episoadele cu părțile vătămate Anghel

Ion și Popescu Elena, ce i se incriminează.

Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat,

prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113

alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a condamnat pe Margine Igor pe

epizoadele cu părțile vătămate Anghel Ion și Popescu Elena.

La rândul său, instanța de apel judecând apelurile declarate a ajuns la concluzia că

fapta prejudiciabilă săvârșită de Margine Igor, în episoadele cu părțile vătămate Anghel

Ion și Popescu Elena cade sub incidența componenței de infracțiune prevăzută de art.

190 alin. (2) lit. c) Cod penal, în același timp dispunând casarea sentinței primei instanțe

în partea stabilirii pedepsei, astfel că Margine Igor recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, (episodul din iulie 2012, partea

vătămată Anghel Ion), și respectiv de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(2) lit. c) Cod penal, (episodul din 2 august 2012, partea vătămată Elena Popescu), s-a

liberat de pedeapsa penală, în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție.

În aceste condiții, instanța de recurs consideră că nu pot fi reținute argumentele

apărării cu privire la necesitatea achitării inculpatului, deoarece la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea apărării cu

referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii, se

combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de

drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în

totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția inculpatului Margine Igor în

săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită.

24

Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă,

sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu).

La caz, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează

latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă

a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele acumulate la faza urmăririi penale

și examinate în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe și instanței de apel.

În sensul celor indicate mai sus, instanța de recurs constată că temeiurile invocate

de către partea apărării cu referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor

constitutive ale infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în

esență presupusele erori de drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția

inculpatului Margine Igor în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită.

Cu referire la argumentul avocatului precum că probele prezentate în sprijinul

învinuirii dovedesc nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate,

Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației date instanța de apel s-a expus

detaliat fiind cercetate și analizate minuțios cumulul de probe prezentate în susținerea

învinuirilor aduse inculpatului.

Mai mult ca atât instanța de recurs ține să reamintească că aprecierea probelor de

către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de

instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund

conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. La caz, Colegiul

penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel în vederea

condamnării inculpatului și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte

evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care

materialul probator o redă. Astfel, este întemeiată concluzia instanței de apel precum că

învinuirea înaintată inculpatului prin rechizitoriu este confirmată prin probe pertinente

și concludente, care în ansamblu dovedesc indubitabil vinovăția acestuia.

Versiunea prezentată de către apărare asupra probelor puse la baza condamnării

inculpatului, nu poate constitui temei de admitere a recursului, or, la etapa judecării

recursului instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa

greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci

verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea

dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii încriminate.

Mai mult, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de

apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se

identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra

fiecărei chestiuni esențiale particulare speței.

Cât privește invocarea de către recurent în calitate de temei pentru recurs

prevederile pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că,

25

analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii invocate, o astfel de eroare în speța

dată nu a fost stabilită, deoarece instanța de apel a constatat corect prin prisma probelor

administrate că acțiunile inculpatului Margine Igor întrunesc elementele componenței

de infracțiune imputate. Totodată apărarea, invocând aceste temei de casare nu a indicat

în baza cărei norme legale, în opinia lor, urmau a fi încadrate acțiunile inculpatului în

condițiile invocării încadrării greșite de către instanță a faptelor imputate inculpatului.

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate, în partea contestată de apărare, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil

a recursului ordinar declarat de către avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului.

11.2. Referitor la recursul declarat de procurorul Tăut Dorina, judecându-l în raport cu

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit atestă următoarele:

Soluția instanței de recurs, în această parte, se fundamentează, în drept, pe

prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Reieșind din sumarul recursului declarat de către procuror, se constată că, acesta

este întemeiat în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, criticând soluția instanței de apel de menținere a sentinței de achitare

a inculpatului Margine Igor de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal, implicit pe episodul cu părțile vătămate, Tamara Cegolea,

Ion Toderaș și Mihail Zavedei.

Verificând criticele expuse de procuror, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal

lărgit constată că acestea sunt parțial întemeiate, deoarece instanța de al doilea grad de

jurisdicție judecând cauza în ordine de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet

și obiectiv, adoptând o soluție care conține concluzii contradictorii în raport cu învinuirile aduse

în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și circumstanțele de fapt stabilite la caz, și că la rejudecarea

cauzei potrivit art. 436 Cod de procedură penală, nu au fost respectate de către instanța de

apel indicațiile instanței de recurs în anulare specificate în decizia Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2018.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit menționează că, hotărârile pronunțate de

către instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare

de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere

că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială

apare astfel ca un viciu de procedură.

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel, pe capătul de

învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, constată că

în această parte instanța nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin.

(1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția.

26

Desfășurând ideea, instanța de recurs remarcă faptul, că instanța de apel a

menținut soluția primei instanțe, de achitare a inculpatului Margine Igor, pe capătul de

învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pronunțată

în baza temeiului pentru achitare prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură

penală – fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, însă motivarea deciziei

pronunțate s-a expus într-un mod contradictoriu referitor la acest temei de achitare, or,

menționând pe de o parte temeiul prevăzut la pct. 3) alin. (1) al art. 390 Cod penal, pe

de altă parte fără a avea o legătură logică cu temeiul de achitare reținut, conchide că

„…la baza învinuirii au fost puse numai depozițiile părților vătămate, precum și contractele de

împrumut bănesc dintre inculpatul Margine Igor și Toderaș Ion încheiat la 04.03.2008 (f.d.6),

recipisele dintre Margine și Cegolea Tamara din 01.03.2008 (f.d.8-9), dintre Zavidei și Margine

din 18.03.2008 (f.d.11) …”, ”Prin urmare, aceste relații de fapt fiind finalizate atât prin hotărârea

Judecătoriei Buiucani din 28.06.2010, potrivit căruia a fost dispusă încasarea de la Margine Igor

către Toderaș a sumei solicitate, precum și prin recipisele de primire a banilor, potrivit căruia

Zavidei Mihai - pretenții nu are, Cegolea Tamara a primit datoria în sumă de 1000 euro, Toderaș

Ion a primit datoria în sumă de 1500 euro.”, ”Ultimii, de fapt recunoscând în cadrul ședinței de

judecată că de fapt a fost prezența unui acord de ordin civil, declarând că nu au pretenții …”,

Dând o apreciere juridică a declarațiilor părților vătămate instanța de apel, concluzionează că în

cazul dat contractele sus menționate au fost reieșind din prevederile art. 199, 200 ale Codului

Civil, prin manifestarea de voință a părților de a încheia acte juridice, cu consimțământul

acestora, cu acordul părților vătămate la încheierea contractelor, executarea acestora și au produs

efecte juridice.”

Prin urmare se constată că instanța de apel, într-un mod contradictoriu, menține

soluția primei instanțe de achitare, în baza temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 3)

Cod de procedură penală, pe când în descriptivul deciziei face referire la prezența unor

relații civile între inculpatul Margine Igor și părțile vătămate, cât și la Hotărârea

Judecătoriei Buiucani din 28.06.2010, prin care s-a încasat, conform recipiselor de

primire a banilor, de la Margine Igor în beneficiul lui Ion Toderaș, Tamara Cegolea și

Mihail Zavedei, sumele datorate.

Astfel, concluziile contradictorii înserate în descriptivul deciziei generează

neclaritate cu privire la existența unor relații civile în fapta supusă cercetării. Or, pe de

o parte instanța de apel conchide, că între părți există relații civile, care nu generează

aplicarea legii penale, iar pe de altă parte constată că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii, fără însă să motiveze care din elemente lipsește.

Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și

suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea

contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere, că lipsa unei motivări

corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei

proceduri. Iar pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză

urmează a fi apreciat pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele,

complet și obiectiv.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța

discutată, și-a găsit confirmare temeiul invocat și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, în

partea achitării lui Margine Igor, pe art. 190 alin. (5) Cod penal, cu dispunerea rejudecării

cauzei în această parte în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile

27

admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs,

fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța

asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea

prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

La rejudecarea cauzei, pe capătul de învinuire în baza art. 190 alin. (5) Cod penal,

instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de

procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să înlăture

erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare

a soluției adoptate și cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să-

și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțele

cauzei, să emită o soluție clară și motivată, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO,

și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod

de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Țurcan Vasile

în numele inculpatului.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Margine Igor

X., în partea achitării lui pe art. 190 alin. (5) Cod penal și dispune rejudecarea cauzei în

această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.

Decizia în partea dispusă rejudecării nu se supune căilor de atac, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 06 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

Malanciuc Ion

28