1ra-1638/2022 — art. 190 alin. 2 lit. c; 190 alin. 4; 190 alin. 5; 190 alin. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 februarie 2016, Margine Igor a fost achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) și art. 190 alin. (5) Cod penal, din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Totodată, Margine Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 2 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept pe un termen de 2 ani; - art. 326 alin. (1) Cod penal, la 4 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Margine Igor a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani. Acțiunea civilă înaintată de către Popescu Elena a fost admisă și s-a dispus încasarea din contul lui Margine Igor în beneficiul lui Popescu Elena prejudiciul material în mărime de 77 150 lei, în rest pretențiile au fost respinse. 1

Pentru a se pronunța cu sentința în cauză prima instanța a reținut următoarele: 2.1. Margine Igor, este pus sub învinuire că pe parcursul lunii martie 2008, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a obținut de la cet. Cegolea Tamara, în trei rate, suma de 2900 Euro, echivalentul conform ratei oficiale a BNM a 48 976,65 lei și 1500 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens recipise de împrumut pentru a camufla scopul de facto al primirii mijloacelor bănești respective, transmise la domiciliul cet. Cegolea Tamara, situat pe str. X.Y., xx/x, ap. xx, mun. Chișinău, neonorându-și obligațiile asumate, cauzând victimei Cegolea Tamara o daună materială considerabilă în sumă totală de 50 476,65 lei. Tot el, la 04.03.2008, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a obținut de la cet. Toderaș Ion, suma de 2300 Euro, echivalentul conform ratei BNM a 38 924,97 lei și 600 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens, pentru a camufla scopul de facto al primirii sumei respective, un contract de împrumut autentificat notarial, banii fiind transmiși pe str. A. Russo, mun. Chișinău, neonorându- și obligațiile asumate, cauzând victimei Toderaș Ion o daună considerabilă în sumă totală de 39 524,97 lei. Tot el, la 18.03.2008, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a obținut de la cet. Zavedei Mihail, suma de 1000 Euro, echivalentul conform ratei BNM a 16887,6 lei și 300 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens, pentru a camufla scopul de facto al primirii sumei respective, un contract de împrumut autentificat notarial, banii fiind transmiși pe str. A. Russo, mun. Chișinău, lângă centrul comercial „Pan Com”, neonorându-și obligațiile asumate, cauzând victimei Zavedei Mihail o daună considerabilă în sumă totală de 17 187,6 lei. În rezultatul acțiunilor sale, în perioada 01.03.2008 - 18.03.2008, cet. Margine Igor Ion a dobândit ilicit de la cet. Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail, mijloace bănești în sumă totală de 107 189,22 lei, ce constituie proporții deosebit de mari (episodul I). Potrivit învinuirii acțiunile lui Margine Igor se încadrează sub infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile și proporții considerabile și proporții deosebit de mari. 2.2. Margine Igor mai este pus sub învinuire precum că la data de 28.05.2013 urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se ca prieten al lui Tovstogan Maxim, posesor al unei tablete PC de model „PS APPLE IPAD 3” cu nr. IMEI xxxxxxxxxxxxx, s-a prezentat la sediul sectorului de poliție nr. 1 al IP Buiucani, situat pe str. 31 august 1989, nr. 106, mun. Chișinău, unde a comunicat șefului de sector Nicolae Cornescu că tableta nominalizată a fost pierdută. Ulterior, Nicolae Cornescu a stabilit că tableta a fost găsită de către echipajul de patrulare al trupelor de carabinieri al Unității Militare nr.1002, primind-o de la aceștia în aceeași zi, iar Cornescu Nicolae la rândul său, aflându-se în preajma Unității Militare situate pe str. Tighina din mun. Chișinău, i-a transmis tableta lui Margine Igor, pentru ca acesta să i-o restituie prietenului său Tovstogan Maxim. 2 În continuare, în vederea desăvârșirii intențiilor sale criminale, primind prin abuz de încredere și înșelăciune tableta PC de model „PS APPLE IPAD 3” cu nr. IMEI xxxxxxxxxxxxxxx, Margine Igor nu i-a transmis-o lui Tovstogan Maxim, comunicându- i acestuia că nu a primit-o și acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, a însușit-o ilegal, astfel cauzându-i ultimului un prejudiciu material în proporții considerabile. (episodul IV) Acțiunile lui Margine Igor au fost calificate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 2.

Instanța de fond a constatat că Margine Igor, în perioada iulie - august 2012, aflându-se în or. Chișinău, pe str. Tiraspol 11, sub pretextul acordării unui ajutor cet. Anghel Ion privind redobândirea permisului de conducere ridicat de către colaboratorii din cadrul Poliției Rutiere, prin înșelăciune și abuz de încredere, a obținut de la tatăl acestuia, Anghel Ion, în două tranșe, mijloace bănești, a câte 6100 lei, iar în sumă totală de 12 200 lei, cauzându-i daune în proporții considerabile părții vătămate Anghel Ion în suma indicată. (episodul II) Astfel, acțiunile lui Margine Igor au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 2.

Instanța de fond a constatat că Margine Igor, la 02.08.2012, aflându-se în apropierea magazinului „Linella” situat pe str. Alba Iulia din mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, prin înșelăciune, sub pretextul influențării persoanelor din organele de drept în vederea eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav, a însușit de la cet. Popescu Elena, bani în sumă de 2000 Euro. Ulterior, în continuarea acțiunilor sale criminale, la 11.08.2012, aflându-se în incinta cafenelei situate pe str. Vasile Lupu din mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub același pretext, prin înșelăciune, a însușit ilegal de la cet. Popescu Elena bani în sumă 3000 Euro. Conform ratei oficiale de schimb valutar prezentate de Banca Națională a Moldovei, în perioada de 02.08.2012-11.08.2012 , un euro constituia 15.43 lei. Astfel, în urma săvârșirii infracțiunii, i-a fost cauzată părții vătămate o daună materială în mărime de 77150 lei. (episodul III) Instanța de fond a reîncadrat acțiunile inculpatului Margine Igor, de la art. 190 alin. (4) Cod penal în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, pretinderea, acceptarea sau primirea, personal bani pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. 3. Legalitatea și temeinicia sentinței a fost atacată cu apel de către procuror și avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Margine Igor. 3.1. Procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță potrivit căreia, Margine Igor să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: 1) art. 190 alin. (2), lit. c) Cod penal, pentru însușirea prin înșelăciune și abuz de încredere de la Tovstogan 3 Maxim a tabletei de model ,,PS Apple Ipad 3”, cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani; 2) art. 190 alin. (4) Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani; 3) art. 190 alin. (5) Cod penal, cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 5 ani. La fel, în cererea sa, procurorul a solicitat ca inculpatului Margine Igor, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul sustragerii prin înșelăciune de la Anghel Ion a banilor în sumă de 12 200 lei, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, de numit lui Margine Igor pentru executare 11 ani închisoare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 5 ani. În motivarea cerințelor sale, acuzatorul de stat a invocat următoarele: - în partea achitării inculpatului Margine Igor și reîncadrării acțiunilor acestuia, prima instanță a constatat greșit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, prin ce a admis o eroare de drept cu privire la soluționarea procesului penal; - prima instanță, la pronunțarea sentinței nu a luat în considerație declarațiile părților vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail, care au comunicat că au transmis banii inculpatului Margine Igor pentru promisiunea de a fi ajutați în redobândirea cetățeniei române, însă, care niciodată nu s-a ocupat de aceasta, fapt confirmat chiar de către inculpat, de aici și reiese că Margine Igor a însușit ilicit banii de la pârțile vătămate, iar faptul că a restituit o parte din bani după expedierea cauzei penale în instanța de judecată pentru examinare în fond, nu schimbă calificarea acțiunilor inculpatului din art. 190 alin. (5) Cod penal, în neonorarea obligațiunilor contractuale, fiind calificate ca relații civile; - inculpatul Margine Igor sub nici o formă nu și-ar fi putut executa angajamentele asumate întrucât nu a putut și nu poate presta serviciile reclamate; - la pronunțarea sentinței de achitare a lui Margine Igor pe capătul de învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe faptul însușirii prin înșelăciune și abuz de încredere a tabletei de model „PS APPLE IPAD 3” ce aparținea pârții vătămate Tovstogan Maxim, instanța de judecată a luat în considerație numai declarațiile inculpatului, precum că nu a primit tableta de la colaboratorul de poliție Cornescu Nicolae, din motiv că nu avea bani pentru remunerarea ultimului pentru depistarea tabletei, însă nu a luat în considerație declarațiile martorului Cornescu Nicolae care a comunicat că, după depistarea tabletei ce aparținea pârții vătămate Tovstogan Maxim, a înmânat-o inculpatului Margine Igor, având încredere în acesta, deoarece s-au prezentat împreună cu partea vătămată la sectorul de poliție, când au sesizat despre pierderea bunului și nici declarațiile pârții vătămate Tovstogan Maxim, nu au fost luate în considerație, care a declarat că, aflând că tableta a fost găsită și înmânată lui Margine Igor, l-a telefonat pe ultimul, însă, acesta prin diferite motive 4 ignora discuția cu partea vătămată referitor la tabletă, iar ulterior inculpatul i-a comunicat că tableta a fost găsită în timp ce a fost expusă pentru vânzare; - totodată, este de menționat faptul că despre careva remunerări a colaboratorului de poliție pentru depistarea tabletei, partea vătămată Tovstogan Maxim nu cunoaște nimic, fapt ce contravine declarațiilor inculpatului, depuse în fața instanței de judecată în scopul eschivării de la răspunderea penală; - la fel, instanța de judecată incorect a calificat acțiunile lui Margine Igor de însușire prin înșelăciune a banilor în sumă de 5 000 Euro, care conform cursului valutar a BNM constituiau 77 150 lei, de la Popescu Elena, sub pretextul influențării persoanelor din organele de drept în vederea eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav, în trafic de influenta; - în cazul dat, inculpatul Margine Igor nici nu a recunoscut că a însușit banii de la Popescu Elena, sub pretextul influențării persoanelor din organele de drept în vederea eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav, dar i-a împrumutat; - instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că, partea vătămată Popescu Elena a declarat, că inculpatul i-a comunicat că banii în sumă de 5 000 Euro i-a transmis unui avocat pe care l-a angajat, însă din declarațiile părții vătămate, avocatul fiind telefonat a negat primirea banilor de la Margine Igor, atunci și a înțeles că a fost înșelată; - de către instanța de judecată nu a fost luat în considerație faptul că inculpatul Margine Igor nefiind angajat în câmpul muncii și neavând surse de venit, a transformat comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 Cod penal într-o îndeletnicire, însușind prin înșelăciune și abuz de încredere de la victime mijloace financiare, fiind anterior și condamnat pentru astfel de gen de infracțiuni; - tot aici, este de menționat și faptul că, Margine Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pentru faptul însușirii prin înșelăciune de la Anghel Ion a banilor în sumă de 12 200 lei, sub pretextul ajutării de a redobândi permisul de conducere ridicat de către colaboratorii de poliție din cadrul Poliției de patrulare, dar nu a fost recalificat în baza art. 326 Cod penal, adică în trafic de influență; - părțile vătămate au declarat constant că au fost ilegal deposedați de sume bănești de către inculpatul Margine Igor, în acest sens prezentând atât prin intermediul acuzării de stat, precum și de sine stătător a multitudinii actelor, documentelor și altor suporturi probatorii care au confirmat declarațiile sale și vinovăția inculpatului. 3.2. Avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Margine Igor, a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Margine Igor să fie achitat pe capetele de învinuire în episoadele de săvârșire a infracțiunii în privința părților vătămate Anghel Ion și Popescu Elena, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului, avocatul a indicat următoarele: - atât la etapa urmăririi penale, cât și la faza cercetării judecătorești partea acuzării nu a administrat și nu a prezentat probe concludente, pertinente sau în coroborare, care ar fi demonstrat vinovăția lui Margine Igor în săvârșirea infracțiunilor imputate; - pe parcursul anchetei judecătorești s-a stabilit cu certitudine că în episoadele incriminate lui Margine Igor despre dobândirea ilicită a sumelor bănești de la Anghel, Cegolea, Zavedei și Toderaș sunt relații civile între ei, relații ce au generat careva obligațiuni și drepturi între pârți, care până la urmă nu poartă un caracter penal; 5 - poziția pe care a expus-o inculpatul, atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată a fost una - sumele care se conțin în rechizitoriu ca dobândite ilegal nu sunt altceva decât împrumuturi. Așa, dânsul a menționat pe fiecare caz în parte despre circumstanțele, înțelegerile și obligațiunile izvorâte din aceste împrumuturi. Toate acestea în nici un fel nu au fost combătute de partea acuzării, cu excepția declarațiilor părților vătămate, care și ele sunt persoane interesate și sigur doresc restituirea cât mai rapidă a banilor ce le aparțin fără a lua în calcul metodele de returnare; - faptul prezentei relațiilor civile între pârți, printre altele, se probează și prin următoarele: la faza anchetei judecătorești partea apărării a prezentat și au fost anexate în calitate de probe următoarele înscrisuri: hotărârea Judecătoriei Buiucani din 28.06.2016, prin care acțiunea civilă înaintată de Toderaș Ion către Margine Igor privind încasarea sumei a fost admisă și s-a dispus încasarea de la Margine Igor în beneficiul lui Toderaș Ion suma de 38 925 lei plus suma taxei de stat achitate la depunerea cererii; contract de împrumut din 04.03.2008 autentificat de notarul privat Bîstrițcaia Tatiana, prin care Margine Igor a împrumutat de la Toderaș Ion bani în sumă de 2 300 Euro; confirmarea lui Toderaș Ion din 16.05.2012, precum că a primit de la Margine Igor suma de 500 Euro în conformitate cu contractul de împrumut din 04.03.2008; recipisa din 7 22.10.2014, prin care Toderaș Ion certifică faptul primirii de la Margine Igor a sumei de 500 Euro în contul împrumutului anterior; recipisa lui Cegolea Vladimir, soțul părții vătămate Cegolea Tamara din 11.08.2010, prin care confirmă primirea de la Margine Igor a sumei de 500 Euro pentru împrumutul acordat; recipisa lui Cegolea Tamara din 05.06.2009, prin care dânsa confirmă primirea de la Margine Igor a sumei de 500 Euro pentru împrumutul acordat anterior; recipisa lui Anghel Ion din 19.10.2013, prin care se certifică primirea sumei de 200 Euro pentru împrumutul acordat anterior; contractul de împrumut din 18.03.2008 autentificat de notarul privat Ciuperca Maria, prin care Margine Igor a primit cu împrumut de la Zavedei Mihail suma de 16 200 lei; declarația părții vătămate Zavedei Mihail, prin care dânsul menționează că nu a avut și nu are pretenții financiare față de Margine Igor, iar împrumutul acordat inculpatului i-a fost restituit în totalitate; - astfel, deja în instanță, una din pârțile vătămate, Zavedei Mihail, recunoaște faptul prezentei unui acord de ordin civil, contrar celor declarate în cadrul urmăririi penale, precum că ar fi fost înșelat de inculpat. Acest fapt dă lesne de înțeles că și celelalte pârți vătămate sunt categoric subiective, sau, și mai mult, nu spun adevărul, pentru a putea mai rapid, după părerea dânșilor, să-și recupereze banii pe care i-au împrumutat; - apărarea a concluzionat că referitor la aceste capete de învinuire în ansamblu, acuzarea nu a dovedit faptul dobândirii ilicite a bunurilor părților vătămate, precum nu a dovedit nici intenția inculpatului la săvârșirea infracțiunii imputate. Totul s-a limitat doar la audierea părților vătămate, ca fiind persoane interesate în restituirea cât mai rapidă și prin orice mijloace a sumelor împrumutate. A devenit regretabil faptul că organul de urmărire penală din start nu a verificat posibilitatea existenței unor relații contractuale între pârți, unor litigii ce țin de competenta instanțelor judiciare civile și nicidecum a organelor de urmărire penală; - în cazurile Anghel, Cegolea, Zavedei și Toderaș, nu s-a dovedit înșelăciunea sau abuzul de încredere ca forme ale laturii obiective, or, Margine Igor în nici un fel nu a dezinformat victimele și nu a prezentat vădit o realitate falsă; 6 - nu a fost dovedit nici faptul urmăririi scopului sustragerii bunurilor și intenției neonorării angajamentelor asumate la momentul intrării în stăpânire a banilor împrumutați. Din contra, Margine Igor a luat toate măsurile pentru a întoarce datoriile create. Aceste fapte au avut loc cu mult înainte de a fi urmărit penal; - în astfel de circumstanțe, când a fost stabilit cu certitudine că în cazurile Anghel, Cegolea, Zavedei și Toderaș persistă relații civile fără careva semne distincte a căreva componente de infracțiune, devine inexplicabil faptul condamnării lui Margine Igor pentru episodul „Anghel” și achitarea în partea ce tine de acuzările escrocheriei săvârșite față de Cegolea, Zavedei și Toderaș, ori, sunt cazuri practic omogene și deci pe episodul „Anghel” de asemenea era necesar de dispus achitarea inculpatului. S-a stabilit doar faptul prezentei recipisei lui Anghel Ion din 19.10.2013, prin care se certifică primirea sumei de 200 Euro, pentru împrumutul acordat anterior; - caz similar este prezent și la episodul Popescu Elena, sau faptul transmiterii banilor de către Popescu Elena lui Margine Igor, ultimul nu îl neagă, menționând că aceste sume au fost luate ca împrumut. În acest sens Margine Igor a scris două recipise pe care le-a transmis părții vătămate. Spre regret Popescu Elena nu divulgă prezența acestor recipise, ceea ce după părerea apărării nu este altceva decât dorința acută de a restitui banii prin orice căi, chiar și neonorabile; - este necesar de specificat că, nici în acest caz partea acuzării nu a demonstrat prin nimic prezența componenței de infracțiune prevăzute la art. 190 Cod penal, în acțiunile lui Margine Igor. Așa, nu a fost stabilită fapta prejudiciabilă, precum și înșelăciunea sau abuzul de încredere, Margine Igor și astăzi nu refuză returnarea sumelor de bani luate cu împrumut, obligație ce până la urmă o va onora, de altfel ca și în cazurile altor creditori care la moment se pretind a fi pârți vătămate într-un proces penal. Nu a fost dovedită în nici un fel intenția lui Margine Igor la dobândirea ilicită a bunurilor prin înșelăciune sau abuz de încredere. Mai mult, nu au fost demonstrate rea-voință, fraudă sau 8 malversațiunea din partea făptuitorului. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, apelul declarat de către avocatul Bogatu Dragoș în numele inculpatului Margine Igor a fost respins ca fiind nefondat, iar apelul declarat de către acuzatorul de stat a fost admis, sentința a fost casată parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia: Margine Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani; - art. 190 alin. (4) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe termen de 2 ani; - art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe termen de 3 ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Margine Igor, definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În rest, sentința a fost menținută.

Hotărârile judecătorești au fost atacate cu recurs ordinar de către avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. 7 (1) pct. 6), 8), 12), 15), 16) Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, a solicitat casarea hotărârilor contestate, cu remiterea cauzei penale spre rejudecare în aceiași instanță de apel.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2018, a fost admis recursul ordinar declarat, casată parțial sentința Judecătoriei Buiucani 18 mun. Chișinău din 25 februarie 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, în cauza penală privindu-l pe Margine Igor, rejudecată cauza, pronunțată o nouă hotărâre, prin care: Margine Igor a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe episodul din 28 mai 2013 cu partea vătămată Tovstogan Maxim, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Margine Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (pe episodul din lunile iulie-august 2012, partea vătămată Anghel Ion) la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani; - art. 190 alin. (4) Cod penal (pe episodul din 02.08.2012, partea vătămată Popescu Elena) la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 2 ani; - art. 190 alin. (5) Cod penal (pe episoadele din luna martie 2008, părțile vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail), la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 Cod penal pentru cumul de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, se stabilește lui Margine Igor pedeapsa definitivă de 9 (nouă) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în domeniul gestionării mijloacelor financiare pe un termen de 3 (trei) ani. În rest, au fost menținute prevederile hotărârilor atacate.

Împotriva deciziilor instanței de apel și de recurs ordinar a declarat recurs în anulare avocatul Țurcan Vasile în numele condamnatului Margine Igor, care, făcând trimitere la prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, pe motiv că instanța de recurs nu a judecat cauza, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor esențiale invocate în recursul ordinar, nu a verificat dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea instanței de apel și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material, ce de facto lezează dreptul lui Margine Igor la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 CEDO și constituie un viciu fundamental, care afectează soluțiile adoptate de instanțe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 8 noiembrie 2018, s-a admis recursul în anulare declarat de avocatul Țurcan Vasile în numele condamnatului Margine Igor, fiind casată parțial decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de justiție din 30 ianuarie 2018 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, în partea condamnării lui Margine Igor în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul iulie-august 2012, parte vătămată Anghel Ion), art. 190 alin. (4) Cod penal (episodul din 02 august 2012, parte vătămată Popescu Elena) și în baza art. 190 alin. (5) Cod penal (părțile vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail), 8 cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. În rest, s-au menținut dispozițiile deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2018 (episodul din 28 mai 2013 cu partea vătămată Tovstogan Maxim). Condamnatul Margine Igor a fost eliberat imediat din penitenciar dacă nu are de executat arest preventiv sau pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia fiind irevocabilă în partea menținerii și nu se supune căilor de atac în partea dispunerii rejudecării. 8.1. Instanța de recurs în anulare aplicând metoda confruntării argumentelor deciziei instanței de recurs din 30 ianuarie 2018 și argumentelor recursului ordinar declarat de avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului împotriva deciziei instanței de apel, a constatat că instanța de recurs nu a judecat cauza penală în corespundere cu exigențele prevăzute de lege, deoarece nu s-a pronunțat asupra motivelor esențiale invocate în recursul declarat, nu a verificat dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile contestate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, au rămas fără elucidare erorile de drept comise de instanța de apel la judecarea cauzei, care au încălcat drepturile fundamentale ale condamnatului Margine Igor, și anume dreptul inculpatului la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 CEDO, ce constituie un viciu fundamental, și urmează a fi reparat la etapa examinării în instanța de apel, deoarece acesta se referă la aspectele de fapt. S-a consemnat că, procedura de examinare a apelului, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță prezintă unele particularități aparte. În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate, și prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, potrivit cărora după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de apel, precum și fără audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea unei persoane. Avocatul Țurcan Vasile în cererea de recurs critică anume faptul că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale expuse supra și a conchis asupra vinovăției inculpatului bazându-se preponderent pe probele cercetate de prima instanță, puse, anterior, la baza achitării lui Margine Igor, mai mult ca atât, unele probe au fost doar redate în conținutul deciziei, fără a fi supuse cercetării de către instanța de apel. Colegiul penal menționând că instanța de apel făcând trimitere la declarațiile date de inculpat, părților vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion Zavedei Mihail, Popescu Elena, Anghel Ion, martorilor Rotari Nadejda, Guțan Iurie, în prima instanță și descriindu-le în decizie, nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludentei, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. La fel, instanța de apel, deși a cercetat suplimentar unele probe administrate de prima instanță, și-a bazat concluziile privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor de escrocherie pe actele cauzei: contractul de împrumut din 04.03.2008 încheiat între Margine Igor și Toderaș Ion; recipisa din 01.03.2008 se atestă că Margine Igor a luat cu împrumut de la cet. Cegolea Tamara suma de 1 850 Euro; recipisa din 9 13.03.2008 se atestă că Margine Ion a luat cu împrumut de la cet. Cegolea Tamara suma de 550 Euro; contractul de împrumut din 18.03.2008 încheiat între Margine Igor și Zavedei Mihail, însă din procesul-verbal al ședinței de judecată nu rezultă că aceste probe au fost cercetate de instanța de apel și consemnate în procesul-verbal. Astfel, Colegiul penal a evidențiat că, concluzia instanței de apel privind vinovăția inculpatului a fost bazată pe probe care nu au fost obiect de cercetare nemijlocită de către instanță, deoarece instanța a argumentat la general că, probele confirmă vinovăția acestuia, fără a le cerceta, verifica și aprecia fiecare probă în parte și a se pronunța asupra admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe. Recurentul susține că motivarea hotărârii instanței de apel este una formală în care s-au descrie faptele, probele administrate în respectiva cauză penală, fără a se face o analiză și fără se a da un răspuns la toate argumentele invocate în apel. Din considerentele menționate, Colegiul penal concluzionează că erorile comise de instanțele de apel și recurs ordinar nu pot fi reparate de către instanța de recurs în anulare în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs în anulare nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității hotărârii atacate, precum și soluția adoptată de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, existând temeiul de casare a soluției adoptate de către instanța de apel și de recurs, care au ignorat prevederile legislației în vigoare la judecarea cauzei, sub aspectul motivării hotărârilor judecătorești, ce constituie viciu fundamental în cadrul procedurii precedente ce a afectat hotărârile precedente. Subsidiar, Colegiul penal a menționat că, în dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, nu este specificat clar fiecare episod, pentru care este condamnat Margine Igor. Deși, instanța de apel a dispus casarea parțială a sentinței, fără să menționeze în care parte anume este casată sentința, Margine Igor este condamnat pe trei capete de acuzare, fără să fie indicat fiecare episod pentru care acesta este condamnat. Astfel, dispozitivul deciziei instanței de apel este expus neclar, fiind lezate posibilitățile celui vinovat de a percepe esența actului judecătoresc în privința sa și de a- și formula poziția de apărare, însă Colegiul penal lărgit, examinând cauza penală doar în temeiul recursului ordinar declarat de apărătorul inculpatului, s-a pronunțat și asupra vinovăției pe fiecare episod în parte, menționând că: Margine Igor se consideră condamnat (cu precizarea fiecărui episod), fără ca acest lucru să fie solicitat de recurent.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022, a fost admis apelul procurorului în Procuratura Buiucani, mun. Chișinău, Sergiu Zamă și apelul apărătorului Dragoș Bogatu în interesele inculpatului Margine Igor, casată parțial sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 februarie 2016, inclusiv din oficiul și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Margine Igor recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, (episodul din iulie 2012, partea vătămată Anghel Ion), s-a liberat de pedeapsa penală, în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Margine Igor s-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, (episodul din 2 august 2012, partea vătămată Elena Popescu) și 10 s-a liberat de pedeapsa penală, în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Sentința contestată a fost menținută fără modificări, doar în partea achitării inculpatului Margine Igor pe art. 190 alin. (5) Cod penal, (episodul cu părțile vătămate, Tamara Cegolea, Ion Toderaș și Mihail Zavedei). 9.1. Instanța de apel pentru a decide în sensul dat a reținut că conform deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30 ianuarie 2018, Margine Igor se consideră achitat de comitere infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe episodul din 28 mai 2013, cu partea vătămată Maxim Tovstogan din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. 9.2. În continuare, instanța de apel a indicat că instanța de fond în mod eronat a reținut că inculpatul Margine Igor urmează a fi achitat de la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) și 190 alin. (4) Cod penal. Instanța de apel a reținut că prin Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 247 din 29.07.2022 (în vigoare 26.08.2022) Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 267-273 art. 566 din 26.08.2022, s-a stabilit că articolul 190 va avea următorul cuprins: Articolul 190. Escrocheria. (1) Escrocheria, adică sustragerea bunurilor altei persoane prin abuz de încredere, inducere sau menținere în eroare, se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 1000 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. (2) Escrocheria săvârșită: a) cu folosirea de documente false, înscrisuri false; b) de două sau mai multe persoane; c) cu cauzarea de daune în proporții considerabile; d) cu folosirea situației de serviciu se pedepsește cu amendă în mărime de la 850 la 1350 de unități convenționale sau cu închisoare de la 1 la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani. (3) Faptele prevăzute la alin.(1) sau (2), săvârșite în scopul dobândirii bunurilor de patrimoniu cultural național mobil din siturile arheologice sau din zonele cu potențial arheologic, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1850 la 2350 de unități convenționale sau cu închisoare de la 4 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (4) Faptele prevăzute la alin.(1)–(3), săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală, se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 1350 la 3350 de unități convenționale. (5) Acțiunile prevăzute la alin.(1)–(4), dacă valoarea bunurilor depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (6) Acțiunile prevăzute la alin.(1)–(4), dacă valoarea bunurilor depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Subsecvent, conform Hotărârii privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2012 nr. 868 din 22.11.2011m (în vigoare 25.11.2011) Monitorul Oficial nr.203-205 art.949 din 25.11.2011, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2012, în mărime de 3550 lei, pentru utilizare în modul stabilit de legislație. 11 Instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ținând cont de prevederile 190 Cod penal, a constatat că Margine Igor la 02.08.2012, aflându-se în apropierea magazinului „Linela” situat pe str. Alba Iulia din mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, prin înșelăciune, sub pretextul influențării persoanelor din organele de drept în vederea eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav, a însușit de la cet. Popescu Elena, bani în sumă de 2000 Euro. Ulterior, în continuarea acțiunilor sale criminale, la 11.08.2012, aflându-se în incinta cafenelei situate pe str. Vasile Lupu din mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub același pretext, prin înșelăciune, a însușit ilegal de la cet.Popescu Elena bani în sumă 3000 Euro. Conform ratei oficiale de schimb valutar prezentate de Banca Națională a Moldovei, în perioada de 02.08.2012- 11.08.2012 , un euro constituia 15.43 lei. Astfel, în urma săvârșirii infracțiunii, i-a fost cauzată părții vătămate o daună materială în mărime de 77150 lei (episodul III). Astfel, inculpatul Margine Igor prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzare de daune în proporții considerabile. În continuare, Colegiul a reținut declarațiile inculpatului Margine Igor, date în cadrul ședinței de judecată referitor la episodul părții vătămate Popescu Elena (f.d. 44- 45). Inculpatul Margine Igor fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale și în instanța de fond, precizând că nu recunoaște vina. Colegiul penal analizând și apreciind aceste declarații prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertineneții, conclduenții și utilității lor, le apreciază ca nefiind veridice, or declarațiile inculpatului sunt combătute prin probele ce vor fi analizate infra, mai mult, inculpatul a oferit astfel de declarații cu scopul de a induce în eroare instanța de judecată. Consecvent, deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea acestei infracțiuni, instanța de apel a considerat că culpa lui Margine Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, se probează prin declarațiile părții vătămate Popescu Elena, date în ședința de judecată în instanța de fond (f.d. 26-27, 42) și declarațiile acesteia făcute în ședința instanței de apel; declarațiile martorului Rotari Nadejda date în ședința instanței de fond (f.d. 33); declarațiile martorului Popescu Gheorghe date în ședința instanței de fond (f.d. 34) și cele făcute în instanța de apel; declarațiile martorului Guțan Iurie, date în ședința instanței de fond (f.d. 35). Instanța a indicat că vina inculpatului în comiterea acestei infracțiuni se mai probează și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar fi, procesul-verbal de ridicare din 11.10.2012, prin care a fost ridicat de la cet. Popescu Elena un CD cu înregistrări video (f.d. 17); procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.10.2012, prin care a fost examinate înregistrările video ridicate de la cet. Popescu Elena (f.d. 19); procesul-verbal de ridicare din 12.10.2012, prin 12 care a fost ridicat de la cet. Popescu Elena un CD cu înregistrări audio (f.d. 20); procesul- verbal de examinare a obiectului din 12.10.2012, prin care a fost examinate înregistrările audio ridicate de la cet. Popescu Elena (f.d.23); procesul-verbal de ridicare din 28.12.2012, prin care a fost ridicat de la cet. Popescu Elena opt fotocopii pe 8 file (f.d. 49). Instanța de apel a reținut că la acest episod, soluția primei instanțe a fost de a reîncadra acțiunile inculpatului Margine Igor de la art. 190 alin. (4) Cod penal, în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, pretinderea, acceptarea sau primirea, personal bani pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost săvârșite sau nu. Colegiul a reiterat că prin cererea de apel depusă de acuzatorul de stat, procuror în Procuratura sect. Buiucani, Sergiu Zamă împotriva sentinței primei instanțe s-a solicitat ca inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, în partea episodului părții vătămate Popescu Elena, iar prin cererea de apel depusă de avocatul Dragoș Bogatu în interesul inculpatului Margine Igor împotriva sentinței primei instanțe s-a solicitat achitarea inculpatului Margine Igor pe capătul de învinuire în episodul Popescu Elena, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. La acest capitol, instanța de apel a indicat că instanța de fond nu a apreciat în mod corespunzător probele administrate de acuzatorul de stat la acest episod, respectiv, soluția instanței de fond privind recalificarea acțiunilor inculpatului Margine Igor în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, este eronată, or, acțiunile inculpatului Margine Igor cuprind elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, cu cauzarea daunelor considerabile. Din materialele probatorii administrate de acuzatorul de stat, instanța de apel a reținut declarațiile părții vătămate Popescu Elena. Declarațiile părții vătămate Popescu Elena coroborează și cu declarațiile martorilor Popescu Gheorghe și Rotari Nadejda care au confirmat faptul că Popescu Elena i-a dat lui Margine Igor suma de 2000 Euro, pentru că ultimul i-a promis că îl va ajuta pe Guțan Vladislav să scape de închisoare, martorul Popescu Gheorghe comunicând că ulterior lui Margine Igor i s-a transmis și suma de 3000 Euro. Prin urmare, prima instanță eronat a calificat acțiunile infracționale ale inculpatului Margine Igor ca fiind trafic de influență, or, instanța de fond nu a ținut cont că în cazul în care factorul de decizie invocat de făptuitor nu există sau nu este competent să îndeplinească acel act care îl interesează pe cumpărătorul de influență, atunci cele comise vor alcătui elementele componenței infracțiunii de escrocherie. În speță, inculpatul Margine Igor nici nu a recunoscut că a însușit de la Popescu Elena, sub pretextul influențării persoanelor din organele de drept în vederea eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav, dar i-a împrumutat. La fel, prima instanță nu a apreciat faptul că partea vătămată Popescu Elena a declarat că inculpatul Margine Igor i-a comunicat că a angajat un avocat și banii în sumă de 5000 Euro i-a transmis acestuia, însă în momentul când avocatul a fost contactat dânsul a comunicat că nu a primit nici un euro de la Margine Igor, respectiv, partea vătămată înțelegând că de fapt a fost înșelată de către Margine Igor. Astfel, instanța de apel a apreciat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale inculpatului Margine Igor nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, după cum eronat a stabilit instanța de 13 fond, în acest sens urmând a fi evidențiat faptul că atunci când influența făptuitorului asupra persoanei publice, persoanei cu funcție de demnitate publică, persoanei publice străine sau funcționarului internațional nu este reală, ci numai afirmată de făptuitor, această influență trebuie să îndeplinească și condițiile definite de legiuitor prin expresia „susține că are influență”. Cu alte cuvinte, această influență trebuie să fie posibilă și credibilă, nu însă o pretinsă influență ce apare irealizabilă sau este absurdă, imposibil de a exista și a avea efect. Dacă influența nu este posibilă (atât în sensul efectuării, cât și al finalității) fapta nu va putea fi calificată în baza alin. (1) art. 326 Cod penal, în asemenea cazuri, cele săvârșite vor reprezenta infracțiunea prevăzută de art. 190 din Codul penal. Astfel, probele analizate în instanța de apel denotă că inculpatul Margine Igor a pretins fals că are influență asupra unui avocat pentru a-l elibera din penitenciar pe Guțan Vladislav, influență care nu era posibilă în sensul efectuării, cât și al finalității, or, atât partea vătămată Popescu Elena, cât și martorul Guțan Iurie au declarat că atunci când l-au contactat pe avocatul Gantea Vasile acesta a declarat că nu a primit nici un Euro de la Margine Igor. Inculpatul Margine Igor prin acțiunea de pretinderea falsă de a avea influență asupra unei persoane în vederea eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav a indus în eroare partea vătămată Popescu Elena și i-a creat o impresie falsă despre adevăratele împrejurări ale situației, astfel încât ultima să-și creeze impresia falsă că inculpatul ar putea influența persoanele din organele de drept pentru a-l elibera din detenție pe Guțan Vladislav, ceea ce a dus la realizarea scopului dobândirii ilicite a bunurilor părții vătămate Popescu Elena, prin înșelăciune sau abuz de încredere în sumă de 5000 Euro, ceea ce constituie 77 150 lei. Totodată, Colegiul a apreciat critic alegațiile apărătorului precum că suma de bani primită de la partea vătămată Popescu Elena, constituie un împrumut, or probele administrate de acuzatorul de stat dovedesc incontestabil că inculpatul Margine Igor sub pretextul influențării persoanelor din organele de drept în vederea eliberării de sub arest a cet. Guțan Vladislav, a însușit de la Popescu Elena, bani în sumă de 5000 Euro, fapt confirmat din aprecierea prin coroborare a declarațiilor părții vătămate Popescu Elena cu declarațiile martorilor Rotari Nadejda, Popescu Gheorghe, Guțan Iurie. 9.3. Cu referire la episodul de escrocherie de la partea vătămată Anghel Ion (art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal), Colegiul a reținut că inculpatul Margine Igor Ion fiind audiat în cadrul ședinței de judecată referitor la episodul părții vătămate Anghel Ion a declarat că cu Anghel Ion i-a făcut cunoștință Cheptea Roman, deoarece avea nevoie de a face un împrumut bănesc. A luat de la el 800 Euro, râmând de a restitui încă 600 Euro, nu consideră că a luat careva bani pentru perfectarea permisului de conducere a lui Anghel Ion și nici nu i-a promis nimic, (f.d. 44-45). Inculpatul Margine Igor fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a susținut declarațiile date la faza urmăririi penale și în instanța de fond. A indicat că nu lucrează în organele de drept și nu putea ajuta cu recuperarea permisului. A indicat că a discutat cu fiul lui Anghel Ion care urma să-l ajute cu bani, dar ce a discutat cu tatăl său nu cunoaște. Colegiul penal analizând și apreciind declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca nefiind veridice, or inculpatul a oferit astfel 14 de declarații cu scopul de a se eschiva de la răspundere penală, mai mult, probele ce vor fi analizate infra, combat circumstanțele expuse de inculpat. Astfel, deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea acestei infracțiuni, culpa acestuia se probează prin declarațiile părții vătămate, Anghel Ion date în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond (f.d. 28); declarațiile martorului Cheptea Roman date în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond (f.d. 41). Colegiul penal analizând și apreciind aceste declarații prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, le apreciază ca fiind veridice, utile, pertinente și concludente, care coroborează între ele și indică indubitabil că Margine Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La caz, instanța de apel a reținut că prin cererea apărătorului Dragoș Bogatu în numele și interesul inculpatului Margine Igor s-a solicitat casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului pe episodul părții vătămate Anghel Ion. În motivarea cerințelor, avocatul a invocat că de fapt în cazul părții vătămate Anghel Ion persistă relații civile, iar probele administrate de acuzatorul de stat nu au dovedit nici înșelăciunea și nici abuzul de încredere ca forme ale laturii obiective, or, Margine Igor în nici nu fel nu a dezinformat victimele și nu a prezentat vădit o realitate falsă. Astfel, din probele analizate mai sus, instanța de apel a reținut că acțiunile prejudiciabile ale inculpatului Margine Igor s-au manifestat prin aceea că dânsul sub pretextul acordării unui ajutor cet. Anghel Ion privind redobândirea permisului de conducere ridicat de către colaboratorii din cadrul Poliției Rutiere, prin înșelăciune și abuz de încredere a obținut de la tatăl acestuia, Anghel Ion, în două tranșe, mijloace bănești a câte 6100 lei, în sumă totală de 12 200 lei, cauzându-i daune în proporții considerabile părții vătămate Anghel Ion. În această ordine de idei, în confirmarea vinovăției inculpatului Margine Igor în comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul a reținut drept pertinente și concludente declarațiile părții vătămate Anghel Ion care a confirmat faptul că Igor Margine a solicitat suma de 800 Euro pentru a nu fi deschis dosar penal și i-a promis că v-a achita doar o amendă. A indicat că i-a transmis lui Igor Margine suma de 400 Euro după care încă 400 Euro transferați în lei. Problema în cauză nu a fost rezolvată și a solicitat să-i fie întoarsă toată suma, fiindu-i restituită doar suma de 200 Euro. Declarațiile părții vătămate Anghel Ion coroborează cu declarațiile martorului Cheptea Roman. În speță, alegațiile apărării poartă un caracter declarativ, or prin probele administrate a demonstrat intenția directă a inculpatului Margine Igor de a dobândi prin înșelăciune și abuz de încredere bunurile altei persoane, respectiv, dânsul a creat o impresie falsă părții vătămate precum că dânsul ar putea ajuta la redobândirea permisului de conducere ridicat de către colaboratorii Poliției Rutiere, ceea ce a determinat partea vătămată să acorde inculpatului în două tranșe suma de 12 200 lei, inculpatul însușind aceste mijloace bănești. Prin acțiunile sale infracționale, inculpatul Margine Igor a demonstrat reaua voință, și-a arogat funcții și calități pe care în realitate nu le avea, încălcări ce demonstrează reaua voință în raport cu partea vătămată Anghel Ion, iar în ansamblu aceste 15 circumstanțe denotă faptul că inculpatul Margine Igor a acționat cu intenție directă și a avut scopul de cupiditate la săvârșirea faptelor prejudiciabile în raport cu partea vătămată. Astfel, alegațiile apărării precum că s-a stabilit faptul prezenței recipisei lui Anghel Ion din 19.10.2013 prin care se certifică primirea sumei de 200 Euro pentru împrumutul acordat anterior sunt nefondate, acestea nu probează existența unor relații civile dintre părți, or, suma de 200 Euro a fost restituită de către inculpat după începerea urmăririi penale, respectiv, partea vătămată Anghel Ion a indicat că văzând că problema nu a fost rezolvată a solicitat restituirea banilor, fiindu-i restituită doar suma de 200 Euro. 9.4. Cu referire la episodul de escrocherie de la părțile vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail (art. 190 alin. (5) Cod penal), Colegiul a considerat că din probele acumulate și analizate de instanța de apel se constată cu certitudine că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel, inculpatul a fost învinuit prin rechizitoriu că pe parcursul lunii martie 2008, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a obținut de la cet. Cegolea Tamara Gavril, în trei rate, suma de 2900 Euro, echivalentul conform ratei oficiale a BNM a 48 976,65 lei și 1500 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens recipise de împrumut pentru a camufla scopul de facto al primirii mijloacelor bănești respective, transmise la domiciliul cet. Cegolea Tamara, situat pe str. X.Y., 32/2, ap. 55, mun. Chișinău, neonorându-și obligațiile asumate, cauzând victimei Cegolea Tamara o daună materială în sumă totală de 50 476,65 lei. Tot el, la 04.03.2008, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a obținut de la cet. Toderaș Ion suma de 2300 Euro, echivalentul conform ratei BNM a 38 924,97 lei și 600 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens, pentru a camufla scopul de facto al primirii sumei respective, un contract de împrumut autentificat notarial, banii fiind transmiși pe str. A. Russo, mun. Chișinău, neonorându- și obligațiile asumate, cauzând victimei Toderaș Ion o daună materială în sumă totală de 39 524,97 lei. Tot el, la 18.03.2008, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, sub pretextul perfectării actelor privind redobândirea cetățeniei române, a obținut de la cet. Zavedei Mihail, suma de 1000 Euro, echivalentul conform ratei BNM a 16887,6 lei și 300 lei, ultimii sub pretextul plecării în România, întocmind în acest sens, pentru a camufla scopul de facto al primirii sumei respective, un contract de împrumut autentificat notarial, banii fiind transmiși pe str. A. Russo, mun. Chișinău, lângă centrul comercial „Pan Com”, neonorându-și obligațiile asumate, cauzând victimei Zavedei Mihail Nicole o daună materială în sumă totală de 17187,6 lei. În rezultatul acțiunilor sale, în perioada 01.03.2008 - 18.03.2008, cet. Margine Igor Ion a dobândit ilicit de la cet. Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail mijloace bănești în sumă totală de 107 189,22 lei, ce constituie proporții deosebit de mari. Instanța de apel a reținut că inculpatul Margine Igor, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond referitor la episodul legat de datoriile bănești față de Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail a declarat că a făcut cunoștință cu aceștia prin intermediul feciorului Tamarei Cegolea, Sergiu, cu care se afla în relații bune, pe care l-a rugat să-i împrumute niște bani. Acesta i-a spus că nu dispune de bani, însă 16 mama sa ar putea să-i împrumute. Cegolea Tamara, neavând toată suma a apelat la Toderaș Ion și Zavedei Mihail, ulterior, fiind perfectate contracte de împrumut care și au fost autentificate notarial. Cu Zavidei Mihai s-a achitat în totalitate, cu referire la Toderaș Ion susține că i-a mai rămas să achite încă 300 Euro, iar cu Cegolea Tamara s-a achitat mai mult de 50 procente din sumă. La moment nu o ține minte suma restantă. Banii au fost restituiți în Euro, iar cu activitatea de perfectare a pașapoartelor românești nu s-a ocupat. De asemenea și de la Anghel Ion a luat cu împrumut banii, declarând că a făcut cunoștință cu acesta prin intermediul lui Cheptea Roman. De la Anghel Ion a luat cu împrumut bani în sumă 800 Euro dintre care o parte au fost restituiți. La momentul transmiterii și primirii banii nu a fost prezent nimeni și nu a întocmit nici o recipisă, însă când i-a fost restituită o parte din datorie a întocmit o recipisă. Din suma datorată i-a mai rămas să restituie 500 Euro. Acei 800 Euro nu i-a luat pentru perfectarea cărorva documente. Potrivit recipisei mai are de restituit suma de 600 Euro. (f.d. 44-45) Fiind audiat în ședința instanței de apel inculpatul nu a recunoscut vina. Instanța de apel a reținut că partea vătămată Cegolea Tamara în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a comunicat că pe Igor Margine l-a cunoscut prin intermediul fiului său din anul 2008. În luna februarie 2008 a dus discuții cu Margine Igor referitor la perfectarea pașapoartelor românești, precum și la procedura de achitare a serviciilor, la ce Margine Igor a declarat că urmează să fie întocmit un contract notarial. Deoarece, nu a dorit să mai cheltuie careva bani în plus, ambii au fost de acord să fie întocmită o recipisă de împrumut al banilor. În luna februarie la domiciliul său i-a dat suma de o 1800 Euro. Ulterior, prin luna martie, la domiciliul său i-a mai transmis lui Igor Margine suma de 500 Euro, fiind întocmită o recipisă. La sfârșitul lunii martie i-a mai transmis suma de 550 Euro, la fel fiind întocmită recipisă. În total, lui Margine Igor i-a transmis suma de 2 900 Euro și 1500 lei, care au fost transmiși în mai multe etape, de fiecare dată fiind întocmite câte o recipisă. Suma de 1500 lei i-a fost transmisă prin luna noiembrie pentru a pleca în România, însă așa și nu a mai plecat. I-a fost restituită suma de 1000 Euro, solicită de a-i fi restituit restul sumei. (f.d. 29-30) Fiind audiată în ședința instanței de apel, partea vătămată a menționat că lui Igor i-a împrumutat niște bani. A fost mulți ani în urmă, și a uitat și pentru ce i-a dat acei bani. A promis că îi va întoarce repede, dar nu a întors banii la timp. Peste câteva luni, i-au fost întorși toți banii. În jurul a o mie de lei, precum și în euro. El a spus că are nevoie de niște bani și că îi va întoarce repede. El doar a cerut bani de la ea, că avea nevoie. Mai mult nu ține minte nimic. Nu ține minte ce a spus. Asta a fost mulți ani în urmă. Toată suma de bani i-a fost restituită. Nu are retenții la inculpat. Colegiul penal analizând și apreciind aceste declarații prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții concludenții și utilității lor le-a apreciat ca fiind veridice, utile, pertinente, care coroborează cu declarațiile inculpatului și care indică că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. S-au reținut declarațiile părții vătămate Toderaș Ion, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a declarat că cu Cegolea Tamara sunt vecini, iar pe Igor Margine 1-a cunoscut prin intermediul feciorului acesteia. Prin anul 2008 dorind să-și perfecteze pașaport românesc i-a transmis lui Igor Margine prin recipisă bani în sumă de 2500 Euro, deoarece pașaportul nu a mai fost perfectat s-a adresat cu cerere în ordinea civilă de încasare a sumei, în rezultat fiind pronunțată hotărârea de încasare a 17 sumei solicitate. I-a fost restituită suma de 1000 Euro. Hotărârea în cauză nu fusese transmisă la executare, deoarece Margine Igor i-a restituit o parte din sumă, și anume 1000 Euro și pe aceste motive nu a transmis titlul executoriu spre executare. (f.d. 31) Partea vătămată Zavedei Mihail în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a declarat că cu Margine Igor s-au cunoscut prin intermediul lui Cegolea Sergiu și sunt în relații de prietenie. Fiind prieteni, prin luna februarie a anului 2008 Igor Margine a avut nevoie de o sumă de bani, iar el 1-a ajutat, nu a avut nici o înțelegere cu ultimul în vederea perfectării pașaportului românesc, însă mergea vorba de perfectarea unor acte. S-au întâlnit în sect. Rîșcani, mun. Chișinău, unde i-a transmis suma de 1000 Euro, careva documente în afară de bani nu i-a transmis. S-a adresat la Procuratură, deoarece Igor Margine întârzia să-i restituie banii. Deoarece Margine Igor avea mare nevoie de bani i-a dat cu împrumut banii. Careva pretenții morale cât și materiale față de Margine Igor nu are. (f.d. 32) Colegiul Penal analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor a considerat că fapta inculpatului Margine Igor, nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. La caz, Colegiul a reținut că de către organul de urmărire penală la baza învinuirii au fost puse numai depozițiile părților vătămate, precum și contractele de împrumut bănesc dintre inculpatul Margine Igor și Toderaș Ion încheiat la 04.03.2008 (f.d. 6), recipisele dintre Margine și Cegolea Tamara din 01.03.2008 (f.d. 8-9), dintre Zavidei și Margine din 18.03.2008 (f.d. 11), depuse în cadrul urmăririi penale, precum și în ședința de judecată, persoanele vătămate indicate au comunicat că au făcut cunoștință cu Margine în luna martie 2008. Ultimul, le-a comunicat că are posibilitatea să le perfecteze documentele necesare pentru dobândirea cetățeniei române. Părțile vătămate fiind de acord au transmis inculpatului sumele de bani respective, fiind întocmite atât contracte de împrumut, cât și recipise. Prin urmare, aceste relații de fapt fiind finalizate atât prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 28.06.2010, potrivit căruia a fost dispusă încasarea de la Margine Igor către Toderaș a sumei solicitate, precum și prin recipisele de primire a banilor, potrivit căruia Zavidei Mihai - pretenții nu are, Cegolea Tamara a primit datoria în sumă de 1000 euro, Toderaș Ion a primit datoria în sumă de 1500 euro. 163. Ultimii, de fapt recunoscând în cadrul ședinței de judecată că de fapt a fost prezența unui acord de ordin civil, declarând că nu au pretenții, însă au apelat la organele de procuratură pe motiv că inculpatul Margine Igor nu le răspundea la telefon, precum și că cunoșteau că mai erau și alte persoane ce au depus cerere față de inculpat la organul de urmărire penală. Dând o apreciere juridică a declarațiilor părților vătămate instanța de apel, concluzionează că în cazul dat contractele sus menționate au fost reieșind din prevederile art. 199, 200 ale Codului Civil, prin manifestarea de voință a părților de a încheia acte juridice, cu consimțământul acestora, cu acordul părților vătămate la încheierea contractelor, executarea acestora și au produs efecte juridice. Colegiul a menționat că dispoziția art. 190 Cod penal, victimele transmit benevol bunurile către făptuitor, sub influența înșelăciunii sau abuzului de încredere. Primirea 18 banilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi la fel calificată ca escrocherie în cazul în care făptuitorul încă la momentul intrării în stăpânire asupra bunurilor, urmărea scopul însușirii lor și nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat. La caz, din probele cercetate și analizate în ședința instanței de apel s-a atestat că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, în speță nu a fost probată latura subiectivă și latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie. 9.5. Cu referire la episoadele ce vizează infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, (partea vătămată Popescu Elena) și art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, (partea vătămată Anghel Ion), instanța de apel a indicat că deși s-a stabilit că inculpatul a comis două fapte prejudiciabile, a intervenit prescripția răspunderii penale. Astfel, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) din Codul penal, legea prevede pedeapsă sub formă de închisoare de până la 5 ani, (în redacția Codului penal din 2022). Infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiind raportată la art. 16 Cod penal, se consideră o infracțiune mai puțind gravă. Conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, termenul de prescripție este de 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Potrivit art. 60 alin. (4) Cod penal, cursul termenului de prescripție se întrerupe daca în perioada acestuia se săvârșește o noua infracțiune pentru care poate fi aplicată pedeapsa cu închisoarea pe un termen mai mare de doi ani. Prin aceasta se are în vedere că se pierde beneficiul timpului scurs până la comiterea celei dea doua infracțiuni, moment care începe sa curgă de la început primul termen de prescripție. Iar, conform prevederilor art. 60 alin. (5) din Codul penal, prescripția se suspendă, dacă persoana care a săvârșit infracțiunea se sustrage de la urmărire penala sau de la judecata prin schimbarea domiciliului, actelor de identitate etc. Într-o asemenea situație timpul suspendării prescripției nu intra în termenul de prescripție, iar curgerea prescripției se reia din momentul reținerii persoanei sau al autodenunțării. În această situație termenul de prescriptive pentru prima infracțiune începe să curgă simultan cu cel de-al doilea termen de prescriptive, iar prescripția se calculează pentru flecare infracțiune separat. Prin urmare, în speță instanța de apel a reținut că Margine Igor a comis ultima acțiune componentă a infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la data de 2 august 2012, astfel, curgerea termenului de prescripție urmează a fi calculat din această dată. Astfel, din data comiterii faptelor și până la data pronunțării prezentei decizii a trecut o perioadă mai mare de 5 ani, considerent din care, Colegiul a relevat că deși inculpatul a comis infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, care constituie fapte prejudiciabile prevăzute de Legea penală, pasibile de răspundere penală, inculpatul urmează a fi liberat de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragere la răspundere penală.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar: 10.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022, în privința inculpatului Margine Igor, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. 19 În motivarea recursului ordinar declarat a invocat că în cazul din speță soluția instanței de apel, de menținere a sentinței de achitare (epizodul cu părțile vătămate Tamara Cegolea, Ion Toderaș și Miahail Zavedei) în privința inculpatului Margine Igor, este una vădit neîntemeiată. Acuzarea consideră, că decizia instanței de apel prin care a fost menținută sentința Judecătoriei Buiucani, din 25.02.2016, privind achitarea inculpatului Margine Igor, este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, instanța de apel nu a depus efortul necesar pentru a nu lăsa nici un aspect al complexului faptic nestabilit, astfel încât a mers pe ideea preconcepută a instanței de fond, privind nevinovăția inculpatului. Mai mult, colegiul penal nu a luat măsurile necesare pentru ca probele concludente și utile, prezentate de partea acuzării să fie cercetate și apreciate la justa lor valoare, astfel că toate elementele de fapt să aibă o relevanță juridică, iar prin această inactivitate instanța de a apel a provocat o stare de incertitudine și neclaritate cu privire la soluția adoptată, or cum se explică faptul că fiecare din criticile invocate de către instanța de apel referitor la probele aduse în sprijinul învinuirii imputate inculpatei, sunt expuse deficitar și selectiv preluate din soluția adoptată de către instanța de fond, în speța dată. Achitându-l pe Margine Igor (epizodul cu părțile vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail) atât instanța de fond cât și cea de apel, s-au bazat doar pe declarațiile inculpatului, fără a lua în considerație toate probele acuzării, care sunt indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului, astfel încâlcind prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au luat în considerație declarațiile părții vătămate, martorilor, cât și probele prezentate de acuzare, adoptând o hotărâre reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului și pledoaria apărătorului său. Atât instanța de fond cât și cea de apel, nu a luat în considerație declarațiile părții vătămate Cegolea Tamara, Toderaș Ion și Zavedei Mihail. Acuzarea consideră că, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încât concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele instanțe, facându-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, colegiului penal, îi rămânea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. 10.2. Avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului, care invocând incidența pct. 8) și 12) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022, în partea recunoașterii vinovăției lui Margine Igor, pe episoadele 2 și 3, adică pe cazul cu Anghel Ion și pe cazul cu Popescu Elena, cu achitarea lui și pe acestea capete de acuzare. În motivarea recursului ordinar declarat a invocat că decizia instanței de apel din 29.09.2022, în partea ce se referă la Episodul 2 cu partea vătămată Anghel Ion, și la episodul 3 cu partea vătămată Popescu Elena, pe care Margine Igor a fost recunoscut vinovat fiind eliberat de răspundere penală din motivul expirării termenului de 20 prescripție. În acest context, Margine Igor niciodată nu a negat că a primit anumite sume de bani de la părțile vătămate și totdeauna s-a declarat dispus și obligat să le restituie. În așa mod, el niciodată nu s-a prezumat proprietarul definitiv al acestor sume, condiție care este obligatorie pentru a califica acțiunile lui ca sustragere prin escrocherie. Iar într- un final la toate aceste persoane le-a restituit sumele în speță. Referindu-se expres la episodul 2 cu partea vătămată Ion Anghel, menționează în primul rând faptul că, negociind inițial suma de bani cu Anghel Ion - fiul, pe care îl cunoștea bine ei având și o relație amicală, Margine Igor a primit suma de 12200 lei de la tatăl acestuia, tot Anghel Ion. Iar pe marginea acestui raport inițial nu a fost întocmit niciun act, și probele directe acumulate de organul de urmărire penală care în principiu și stau la baza acestui capăt de acuzare, au fost declarațiile lui Anghel Ion - tatăl, dar și declarațiile lui Margine Igor. Iar Anghel Ion-fiul nu a fost atras în procesul penal. Totodată, la materialele dosarului penal este anexată și o recipisă din 10.10.2013, prin care cet. Anghel Ion-tatăl confirmă faptul că el deja a primit de la Margine Igor o sumă de 200 euro care reprezintă o parte din suma integrală împrumutată ultimului, noțiunea ”împrumut” conținându-se în recipisă. În al doilea rând, indică că și în sentința instanței de fond din 26.02.2016 se conține constatarea precum că: ”Prin urmare, instanța reține că în cazul dat, aflându-se în spatele Poliției rutiere din str. Albișoara 11/1, mun. Chișinău prin abuz de încredere a dobândit ilicit de la Anghel Ion a însușit împrumutul de la Anghel Ion fără a perfecta formele legale...”. Iar în condițiile menționate, o sumă de bani care a fost numită de partea vătămată dar și de instanță ca fiind „împrumut”, prin definiție nu poate fi calificată ca ca fiind o sumă dobândită prin escrocherie, cu atât mai mult că, reiterează că Margine Igor niciodată nu a negat primirea acestei sume și obligațiunea de a o restitui, iar cu 2 ani și 3 luni până la adoptarea sentinței el deja restitui-se o parte din suma primită. În al treilea rând, în recursul în anulare, subsemnatul a invocat faptul că în acțiunile lui Margine Igor, în raport cu Anghel Ion și cu Popescu Elena nu există componența infracțiunii de escrocherie. În urma rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău, instanța a omis să i-a în considerație constatările instanței de recurs pe marginea acestor episoade, și a adoptat o decizie în principiu analogică cu decizia instanței de apel din 23.02.2017, care deja a fost casată odată de Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, dar și în condiția când în procesul de rejudecare a cauzei n-a fost prezentată nici o probă suplimentară, iar partea vătămată Anghel Ion, tatăl în instanța de apel n-a fost citat și audiat. Referindu-se la episodul 3 cu partea vătămată Popescu Elena, declar că și pe acest caz relevante sunt următoarele circumstanțe: Pe acest episod reiterez că în procedura urmăririi penale I. Margine a fost pus sub învinuire pe art. 190, alin. (4) CP R.M., lui fiindu-i incriminat faptul precum că, promițându-i o intervenție în organele de drept pentru eliberarea din arest preventiv a cet. Guțan Veaceslav - în luna august 2012 el a primit de la cet. Elena Popescu o sumă în euro echivalentă cu 77150 lei. Dar instanța de fond a recalificat acțiunile lui, recunoscându-1 vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326, alin. (1) Cod penal - traficul de influență. Iar prin decizia atacată, instanța de apel iarăși l-a recunoscut vinovat pe Margine Igor, pe art. 190 alin. (2) Cod penal, dar la absolvit de răspundere penală din motivul expirării 21 termenului de prescripție. Aceste acuzații le consideră ilegale, în primul rând, din declarațiile soților Popescu Elena și Popescu Ion, depuse chiar în instanța de apel, rezultă faptul că, primind de la ei suma menționată, Margine Igor i-a angajat acuzatului Guțan Vladislav, un avocat pentru tot parcursul procesului penal. Iar acesta a întreprins acțiuni procesuale și peste 3 săptămâni acuzatul a fost eliberat de sub arestul preventiv. Dar soții Popescu Elena și Popescu Ion și-au explicat supărarea și solicitarea de a le fi restituită suma în speță, din motivul că ei convenise cu Margine Igor ca Guțan Vladislav să fie eliberat urgent, adică peste câteva zile, fapt care nu s-a produs. Iar în aceste condiții, încât Margine Igor a considerat că raporturile lui cu avocatul angajat pentru Guțan Vladislav - sunt de natură strict personală, el și-a asumat obligațiunea ca să le restituie soților Popescu suma de 77150 lei. Însă, un timp el a fost în imposibilitate să o facă, fapt care i-a determinat pe ultimii să-1 reclame în OUP. Ca urmare, încât în acest caz Margine Igor a acționat în colaborare cu un avocat care la acel moment îi era prieten, iar legalitatea acțiunilor acestuia, dar și a altor persoane care au avut tangențe cu dosarul lui Guțan Vladislav, nu au fost puse la îndoială de procurori, în așa condiții nu putea fi vorba despre acțiuni de escrocherie, cu atât mai mult că la 31.08.2018, el a restituit suma în speță soților Popescu. În aceiași ordine de idei e relevant și faptul că în instanța de apel soții Popescu, au depus declarații care nu conțin circumstanțe care să indice ilegalitatea acțiunilor și vinovăția lui Margine Igor, în comiterea infracțiunii de trafic de influență, sau de escrocherie. Și sesizarea depusă în OUP de facto ei au explicat-o prin scopul ca Margine Igor, să fie impus să le restituie suma în speță mai urgent. Totodată, ei nu au susținut apelul procurorului.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul avocatului Țurcan Vasile în numele inculpatului, urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, urmează a fi admis, cu casarea parțială, în partea achitării lui Margine Igor de art. 190 alin. (5) Cod penal, a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei, în această parte, de aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din considerentele ce succed. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recurs ordinar în termen. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. 22 11.1 Referitor la recursul ordinar declarat de către avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului, judecându-l în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit atestă următoarele: Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Din sumarul recursului apărării, Colegiul penal lărgit constată că cererea de recurs declarată de către avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului, se fundamentează pe temeiurile prevăzute la pct. 8) și 12) al art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și dacă faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 10.2 din prezenta decizie, recursul declarat de apărător este întemeiat pe critica modului în care instanța de apel a apreciat faptele săvârșite, notând implicit că Margine Igor a fost recunoscut vinovat pe episoadele cu părțile vătămate Anghel Ion și Popescu Elena, cu eliberarea acestuia de răspundere penală în temeiul expirării termenului de prescripție, în condiția când acțiunile în speță, nu întrunesc elementele infracțiunii de escrocherie. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată, că la examinarea recursului declarat de avocat, erorile nominalizate nu și-au găsit confirmarea, decizia instanței de apel, în partea condamnării inculpatului Margine Igor de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe episoadele cu părțile vătămate Anghel Ion și Popescu Elena, cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar instanța de apel a motivat cu suficientă amplitudine soluția de casare parțială în această parte a sentinței, în legătură cu expirarea termenului de prescripție tragerii la răspundere penală, prevăzut de art. 60 Cod penal. În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă, că sub aspectul enunțat, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind casarea sentinței primei instanțe prin care Margine Igor, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe episoadele cu părțile vătămate Anghel Ion și Popescu Elena, a fost liberat de pedeapsa penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție tragerii la răspundere penală. Contrar argumentelor recurentului precum că instanța de apel, a adoptat o soluție insuficient motivată, Colegiul penal lărgit relevă că nu s-a stabilit presupusa eroare de drept invocată de către avocat, or, din conținutul deciziei recurate rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de apel în sensul dat. La fel, Colegiul penal lărgit, consideră imperios de a remarca precum că argumentele expuse în conținutul recursului declarat se referă la examinarea fondului cauzei, în acest sens nefiind depistate careva erori de drept ce ar afecta temeinicia deciziei instanței de apel. Astfel, se precizează că, aprecierea sau reaprecierea 23 circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și nu pot constitui temei pentru recurs. Mai mult, Colegiul consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 9.2-9.3 și 9.5 al prezentei decizii, oferind în acest sens o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind vinovăția lui Margine Igor în infracțiunile prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe episoadele cu părțile vătămate Anghel Ion și Popescu Elena, ce i se incriminează. Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a condamnat pe Margine Igor pe epizoadele cu părțile vătămate Anghel Ion și Popescu Elena. La rândul său, instanța de apel judecând apelurile declarate a ajuns la concluzia că fapta prejudiciabilă săvârșită de Margine Igor, în episoadele cu părțile vătămate Anghel Ion și Popescu Elena cade sub incidența componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, în același timp dispunând casarea sentinței primei instanțe în partea stabilirii pedepsei, astfel că Margine Igor recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, (episodul din iulie 2012, partea vătămată Anghel Ion), și respectiv de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, (episodul din 2 august 2012, partea vătămată Elena Popescu), s-a liberat de pedeapsa penală, în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. În aceste condiții, instanța de recurs consideră că nu pot fi reținute argumentele apărării cu privire la necesitatea achitării inculpatului, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea apărării cu referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția inculpatului Margine Igor în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită. 24 Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu). La caz, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe și instanței de apel. În sensul celor indicate mai sus, instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea apărării cu referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția inculpatului Margine Igor în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită. Cu referire la argumentul avocatului precum că probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației date instanța de apel s-a expus detaliat fiind cercetate și analizate minuțios cumulul de probe prezentate în susținerea învinuirilor aduse inculpatului. Mai mult ca atât instanța de recurs ține să reamintească că aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. La caz, Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. Astfel, este întemeiată concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată inculpatului prin rechizitoriu este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc indubitabil vinovăția acestuia. Versiunea prezentată de către apărare asupra probelor puse la baza condamnării inculpatului, nu poate constitui temei de admitere a recursului, or, la etapa judecării recursului instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii încriminate. Mai mult, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale particulare speței. Cât privește invocarea de către recurent în calitate de temei pentru recurs prevederile pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că, 25 analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii invocate, o astfel de eroare în speța dată nu a fost stabilită, deoarece instanța de apel a constatat corect prin prisma probelor administrate că acțiunile inculpatului Margine Igor întrunesc elementele componenței de infracțiune imputate. Totodată apărarea, invocând aceste temei de casare nu a indicat în baza cărei norme legale, în opinia lor, urmau a fi încadrate acțiunile inculpatului în condițiile invocării încadrării greșite de către instanță a faptelor imputate inculpatului. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, în partea contestată de apărare, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului. 11.2. Referitor la recursul declarat de procurorul Tăut Dorina, judecându-l în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit atestă următoarele: Soluția instanței de recurs, în această parte, se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Reieșind din sumarul recursului declarat de către procuror, se constată că, acesta este întemeiat în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, criticând soluția instanței de apel de menținere a sentinței de achitare a inculpatului Margine Igor de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, implicit pe episodul cu părțile vătămate, Tamara Cegolea, Ion Toderaș și Mihail Zavedei. Verificând criticele expuse de procuror, în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt parțial întemeiate, deoarece instanța de al doilea grad de jurisdicție judecând cauza în ordine de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție care conține concluzii contradictorii în raport cu învinuirile aduse în baza art. 190 alin. (5) Cod penal și circumstanțele de fapt stabilite la caz, și că la rejudecarea cauzei potrivit art. 436 Cod de procedură penală, nu au fost respectate de către instanța de apel indicațiile instanței de recurs în anulare specificate în decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 08 noiembrie 2018. La acest capitol, Colegiul penal lărgit menționează că, hotărârile pronunțate de către instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel, pe capătul de învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, constată că în această parte instanța nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 26 Desfășurând ideea, instanța de recurs remarcă faptul, că instanța de apel a menținut soluția primei instanțe, de achitare a inculpatului Margine Igor, pe capătul de învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pronunțată în baza temeiului pentru achitare prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală – fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, însă motivarea deciziei pronunțate s-a expus într-un mod contradictoriu referitor la acest temei de achitare, or, menționând pe de o parte temeiul prevăzut la pct. 3) alin. (1) al art. 390 Cod penal, pe de altă parte fără a avea o legătură logică cu temeiul de achitare reținut, conchide că „…la baza învinuirii au fost puse numai depozițiile părților vătămate, precum și contractele de împrumut bănesc dintre inculpatul Margine Igor și Toderaș Ion încheiat la 04.03.2008 (f.d.6), recipisele dintre Margine și Cegolea Tamara din 01.03.2008 (f.d.8-9), dintre Zavidei și Margine din 18.03.2008 (f.d.11) …”, ”Prin urmare, aceste relații de fapt fiind finalizate atât prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 28.06.2010, potrivit căruia a fost dispusă încasarea de la Margine Igor către Toderaș a sumei solicitate, precum și prin recipisele de primire a banilor, potrivit căruia Zavidei Mihai - pretenții nu are, Cegolea Tamara a primit datoria în sumă de 1000 euro, Toderaș Ion a primit datoria în sumă de 1500 euro.”, ”Ultimii, de fapt recunoscând în cadrul ședinței de judecată că de fapt a fost prezența unui acord de ordin civil, declarând că nu au pretenții …”, Dând o apreciere juridică a declarațiilor părților vătămate instanța de apel, concluzionează că în cazul dat contractele sus menționate au fost reieșind din prevederile art. 199, 200 ale Codului Civil, prin manifestarea de voință a părților de a încheia acte juridice, cu consimțământul acestora, cu acordul părților vătămate la încheierea contractelor, executarea acestora și au produs efecte juridice.” Prin urmare se constată că instanța de apel, într-un mod contradictoriu, menține soluția primei instanțe de achitare, în baza temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, pe când în descriptivul deciziei face referire la prezența unor relații civile între inculpatul Margine Igor și părțile vătămate, cât și la Hotărârea Judecătoriei Buiucani din 28.06.2010, prin care s-a încasat, conform recipiselor de primire a banilor, de la Margine Igor în beneficiul lui Ion Toderaș, Tamara Cegolea și Mihail Zavedei, sumele datorate. Astfel, concluziile contradictorii înserate în descriptivul deciziei generează neclaritate cu privire la existența unor relații civile în fapta supusă cercetării. Or, pe de o parte instanța de apel conchide, că între părți există relații civile, care nu generează aplicarea legii penale, iar pe de altă parte constată că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, fără însă să motiveze care din elemente lipsește. Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere, că lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri. Iar pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv. Generalizând cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că, în speța discutată, și-a găsit confirmare temeiul invocat și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea achitării lui Margine Igor, pe art. 190 alin. (5) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile 27 admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, fiindcă instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. La rejudecarea cauzei, pe capătul de învinuire în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să- și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară și motivată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Țurcan Vasile în numele inculpatului. Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Margine Igor X., în partea achitării lui pe art. 190 alin. (5) Cod penal și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin. Decizia în partea dispusă rejudecării nu se supune căilor de atac, în rest este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 06 iulie 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Talpă Boris Eremciuc Ghenadie Daguța Sergiu Malanciuc Ion 28