1ra-1489/2022 — art. 190 alin. 5, 361 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 18 noiembrie 2021, Gorobeț Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. A fost încetat procesul penal în privința lui Gorobeț Andrei în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. A fost condamnat Gorobeț Andrei în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a exercita funcții de conducere în organizații comerciale pe termen de 5 ani. A fost aplicat în privința inculpatului măsura preventive obligarea de nepărăsire a țării, cu menținerea acesteia până la intrarea în vigoare a sentinței. A fost admisă integral acțiunea civilă depusă de reprezentantul victimei SRL ”SelinicCons”, cu încasarea din contul lui Gorobeț Andrei în beneficiul victimei a sumei de 330.000 (trei sute treizeci mii) lei cu titlu de prejudiciu material. 1 A fost respinsă acțiunea civilă depusă de reprezentantul victimei SRL ”GriconsImpex” privind încasarea sumei de 318.140,44 lei ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Gorobeț Andrei, acționând în interes material, de comun acord și împreună cu alte persoane, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, au întocmit un plan criminal care cuprindea scheme criminale de dobândire ilicită a bunurilor altor persoane și îmbogățire fără just temei, cu folosirea societăților comerciale pentru crearea părților vătămate a unor impresii de acționare cu bună credință și câștigarea încrederii din partea acestora, în rezultatul realizării căruia, pentru ca persoanele implicate în schemă să rămână nedemascate, l-au convins pe Mariț Alexandr să înregistreze la CÎS pe numele său cota socială din SRL „TITAN-CONSTRUCT”, iar pe Teslaru Marcel l-au convins să fie înregistrat formal în calitate de director al SRL ”TITAN-CONSTRUCT”, iar în continuare, în anul 2011, Gorobeț Andrei împreună cu alți complici au participat în calitate de reprezentanți ai SRL „TITAN-CONSTRUCT” la concursul de achiziție publică a lucrărilor de reparație a acoperișului căminului studențesc din XXXXX și au câștigat concursul. Totodată, acționând în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, l-au convins pe directorul SRL ”GRICONS-IMPEX” Vremeș Gheorghe, să încheie la 07.12.2011 un contract de subantrepriză, în temeiul căruia SRL „GRICONS-IMPEX” s-a obligat să realizeze lucrările corespunzătoare de reparație a acoperișului căminului studențesc din XXXXX. Drept urmare, conform promisiunilor făcute de către Gorobeț Andrei și complicii acestuia, indicate în contract, ar fi urmat să rețină din suma totală a lucrărilor executate 5% în beneficiul SRL ”TITAN-CONSTRUCT”, iar 95 % să transfere către SRL ”GRICONS-IMPEX”. Astfel, SRL ”GRICONS-IMPEX” a realizat lucrările de construcție indicate supra, în sumă totală de 261.757 lei, pentru care, în rezultatul întocmirii proceselor-verbale de recepție a lucrărilor, Primăria XXXXX a transferat pe contul SRL ”TITAN- CONSTRUCT” la 30.12.2011 suma de 194.252,90 lei, iar la data de 19.03.2012 suma de 81.279,03 lei. Totodată, Gorobeț Andrei, acționând conform planului criminal împreună cu alte persoane, au însușit prin scheme criminale sumele de bani indicate de pe contul SRL ”TITAN-CONSTRUCT” din filiala nr. 19 a BCA „EXIMBANK- GRUPPO VENETO BANCA” din XXXXX, dispunând la proprie discreție de ele, fără a le transfera către SRL ”GRICONS-IMPEX”, cauzând părții vătămate SRL ”GRICONS-IMPEX” daună materială în proporții deosebit de mari de 264.757 lei. Tot el, acționând de comun acord și împreună cu alte persoane, în interes material, în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, au întocmit un plan criminal care cuprindea scheme criminale de dobândire ilicită a bunurilor altor persoane și îmbogățire fără just temei, cu folosirea societăților comerciale pentru crearea părților vătămate a unor impresii de acționare cu bună credință și câștigarea încrederii din partea acestora, în rezultatul realizării căruia, pentru ca persoanele implicate în schemă să rămână nedemascate, l-au convins pe Mariț Alexandr să înregistreze la CÎS pe numele său cota socială din SRL „TITAN-CONSTRUCT”, iar pe Teslaru Marcel l-au convins să fie înregistrat în calitate de director al SRL ”TITAN-CONSTRUCT”, iar în 2 continuare, în toamna anului 2012, Gorobeț Andrei împreună cu alți complici, acționând conform planului criminal de dobândire ilicită a bunurilor altor persoane, au negociat cu SRL ”SELINIC-CONS” executarea în temeiul contractului de subantrepriză a lucrărilor de construcție și finisare în valoare de 330.000 lei la obiectul „Baiurtan” din XXXXX. Astfel, directorul SRL ”SELINIC-CONS” Moraru Anatolie, fiind dus în eroare referitor la buna-credință și seriozitatea intenției lui Gorobeț Andrei și complicilor acestuia, care s-au prezentat în calitate de factori de decizie ai SRL ”TITAN-CONSTRUCT”, sub pretexte false invocate de către aceștia, a semnat procesele-verbale și facturile fiscale de executare a lucrărilor, care de facto nu au fost executate, iar la 20.12.2012 a transferat pe contul SRL ”TITAN-CONSTRUCT” suma de 330.000 lei, care, prin scheme frauduloase, a fost însușită de către Gorobeț Andrei și complicii acestuia de pe contul SRL ”TITAN-CONSTRUCT” din filiala nr. 19 a BCA „EXIMBANK-GRUPPO VENETO BANCA” din XXXXX și utilizați la proprie discreție, cauzând SRL ”SELINIC-CONS” daună materială în proporții deosebit de mari. Totodată, pentru a ascunde urmele infracțiunii, au înstrăinat cota socială din SRL ”TITAN-CONSTRUCT” către Indiei Vimarsh, care a fost înregistrat la CÎS în calitate de fondator la 10.04.2013. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Gorobeț Andrei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal individualizată prin ”dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu cauzarea unei daune materiale în proporții deosebit de mari”. Tot el, acționând de comun acord și împreună cu alte persoane, dispunând de ștampila SRL ”NARDISA-LUX” și de facturile de expediție Seriile HA nr. nr. XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, a introdus în blancurile tipizate ale facturilor de expediție indicate informație falsă referitor la furnizarea de către SRL „NARDISA-LUX” către SRL ”SORANEX” a materialelor de construcție, precum și informație falsă referitor la transportatorii materialelor de construcție indicate, aplicând semnături false din numele factorilor de decizie ai agenților economici indicați mai sus, la rubricile corespunzătoare din facturi, precum și ștampila falsă a SRL ”SORANEX”, după ce, facturile de expediție respective la data de 29.05.2013 le-a prezentat la SRL ”INCASO”, cu adresa în XXXXX, cu care Gorobeț Andrei și alte persoane, prezentându-se în calitate de factori de decizie ai SRL „NARDISA-LUX”, au încheiat contract de prestare a serviciilor pentru colectarea datoriilor – sume indicate în facturile de expediție sus-numite. Astfel prin acțiunile sale intenționate Gorobeț Andrei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal individualizată prin ”confecționarea și folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații, săvârșită de mai multe persoane”.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către inculpat și de avocatul său Vișnevski Nicolai prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău. 3. Inculpatul în apelul său a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi 3 hotărâri prin care el să fie achitat. În motivarea apelului, inculpatul a susținut că nici organul de urmărire penală nici procurorul nu l-au găsit pe Jamca Andrei care a activat la SRL „Titan-Construct” și a executat lucrări și indicații date de către Mariț Alexandr, Teslaru Marcel. Invocă apelantul că, potrivit declarațiilor administratorilor agenților economici care sunt părți vătămate, cu ei a comunicat prin contracte și convorbiri cu Jamca Andrei. Susține că nu a găsit aceste contracte cu aceste firme referitor la această cauza penală precum și cu alte firme nu a semnat nici nu a aplicat ștampila. A lucrat la SRL „Nardisa-Lux” și banii pe contul bancar ca datoria de la firma au fost întorși de către firma „Nardisa-Lux” care nu are pretenții fața de el, ceia ce poate confirma în instanța directorul Gheorghe Axenti. Susține că nu a primit banii de la Burzacovschii Maxim. 3.2 Avocatul Vișnevski Nicolai în interesele inculpatului în apel a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gorobeț Andrei să fie achitat. Susține că Gorobeț Andrei a mai comunicat că Alexandru Ghinda este prietenul lui Jamca Andrei, pe care l-a cunoscut prin intermediul ultimului, iar Chicot Galina, era contabilă în firmele unde Jamca Andrei. Tot prin intermediul lui Jamca Andrei l-a cunoscut pe Axenti Gh., cu care intenționa să deschidă o firmă. Referitor la SRL „Nardisa-Lux” apelantul a comunicat că inculpatul nu a fost angajatul societății, dar avea procură generală, eliberată de Axenti Gheorghe, pentru a merge la bancă, având dreptul la semnătură deoarece Jamca Andrei era administrator al altor firme, având încredere în el. Însă nu cunoștea domeniul de activitate al societății, i se ofereau facturi pe care le ducea și le aducea înapoi Jamca Andrei. Totodată a recunoscut că a primit bani pe contul deschis personal, de la „Nardisa-Lux”, deoarece aceasta î-i datora un împrumut, acordat în bază de contract, ulterior pretenții unul față de celălalt nu a avut. Menționează că, ceea ce ține de sigiliile care au fost depistate la Burzacovschi Maxim, acestea au fost transmise spre păstrare de Jamca Andrei în timp ce făcea reparație în propriul apartament, pachetul pe care la rândul său i l-a transmis lui Burzacovschi Maxim vecinul său, dar, căror societăți comerciale le aparțineau nu cunoaște. Când le-a solicitat înapoi, acesta i-a declarat că nu ține minte unde le-a pus. A ținut să sublinieze, că nu s-a prezentat niciodată cuiva sau undeva deținând funcții de conducere și nu a prezentat vreo procură.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2022, apelurile inculpatului și avocatului Vișnevski Nicolai în interesele inculpatului au fost admise, s-a casat parțial sentința din alte temeiuri în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanța prin care Gorobeț Andrei a fost recunoscut vinovat în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal și liberat de pedeapsa penală din motivul expirării termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală. În rest, sentința s-a menținut fără modificări. 4

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, consideră dovedită indubitabil vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, precum și infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate a fost confirmată prin cumulul de probe cercetate, ce coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile martorilor și probele scrise care ar trezi dubii, nu au fost reținute. Faptul că inculpatul nu a recunoscut vinovăția în comiterea faptelor prevăzute de art. 190 alin. (5), 361 alin. (1) lit. b) Cod penal la nici o etapă a procesului penal, nu constituie un temei de achitare a acestuia, or, nerecunoașterea vinovăției este un drept al inculpatului, însă nu o circumstanță ce determină soluția de achitare a acestuia. Privitor la infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, s-a reținut că, din declarațiile martorilor Mariț Alexandru și Burzacovschi Maxim, audiați la etapa de urmărire penală, precum și a declarațiilor martorilor Spătaru Andrei și Teslaru Marcel audiați prin intermediul teleconferinței în instanța de fond, conform art. 110, 371 Cod de procedură penală, în coroborare cu celelalte probe acumulate în cadrul cercetării judecătorești, rezultă că inculpatul a apărut expres sau tangențial implicat în activitatea mai multor societății cu răspundere limitată, înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, inițial Gorobeț Andrei a fost înregistrat la 23.06.2010 ca administrator și unic fondator al SRL ,,Conocons” (f.d. 73, vol. I), ulterior, la 17.06.2011 a fost înregistrată SRL ,,Nardisa-LUX”, administrator Axenti Gheorghe, fondator, Stanislav Burzacovschi, contabil Gorobeț Andrei (f.d. 11-114, vol. I), inculpatul având dreptul la prima și a doua semnătură la Banca (BC Eximbank-Gruppo Veneto Banca”SA din numele contabilului și a directorului), fapt confirmat prin fișa de specimene cu semnături și amprenta ștampilei (f.d. 133, vol. I). La fel, a fost constatat că inculpatului i-a fost eliberată procura semnată de Axenti Gheorghe ,,pentru a nu fi deranjat acesta”, ștampila fiindu-i luată de asemenea, or ultimul nu a avut acces niciodată la documentele SRL,,Nardisa-LUX”, acceptând propunerea lui Jamca Andrei de a fonda o afacere. La fel, martorii au subliniat că, anume Gorobeț Andrei se ocupă de toate tranzacțiile bancare, însă-și ultimul a recunoscut acest fapt, menționând că în așa mod și-a ridicat banii de pe contul societății, care ar fi constituit o datorie, eliberată în baza unui contract de împrumut (f.d. 178-179, vol. I). Instanța de apel a atras atenția asupra faptului că, SRL ,,Titan-Construct” a fost înregistrată inițial la 18.10.2007, ulterior suportând mai multe modificări în actele de constituire. Or, la 19.07.2011 au fost incluși în calitate de fondator Mariț Alexandr și administrator Teslaru Marcel (f.d. 44-45, vol. 1), întreprinderea având și 3 angajați, pe Ghinda Alexandru, Răcilă Antonina și Chicot Galina (f.d. 119, 126, vol. 1) . Relevant celor menționate este că, cu excepția ultimei, care a ținut evidența contabilă pe parcursul câtorva luni, nimeni din persoanele indicate mai sus nu au avut activitate 5 reală în cadrul SRL ,,Titan-Construct”, iar după modificările operate din 19.07.2011, registrele, actele, ștampilele, se aflau deja de fapt la persoane ce nu figurau în documentele oficiale și anume Jamca Andrei și Gorobeț Andrei, necitând la faptul că inculpatul neagă aceasta. Totodată instanța de apel a reținut că, inculpatul pe durata întregului proces penal a declarat cu referire la cele două întreprinderi- SRL ,,Nadisa-Lux” și SRL ,,Titan- Construct”, că nu cunoaște cu ce se ocupau firmele respective, nici măcar domeniul de activitate, îndeplinind doar rolul unui ,,curier”, care la rugămintea lui Jamca Andrei ducea și aducea facturi, contracte și alte acte de contabilitate, în diferite instituții de stat și persoanelor juridice sau fizice, precum că el nu a dus tratative și nici nu a discutat cu nimeni despre afacerile celor două întreprinderi, inclusiv cu Vremeș Gheorghe, reprezentantul SRL,,Gricons-Impex” sau Moraru Anatolie, reprezentantul SRL,,Selinic-Cons”, recunoscând deci doar că a asistat de câteva ori, posibil la discuțiile celor doi, cu Jamca Andrei, însă nefiind cunoscător al limbii de stat ,,idee n- are despre ce au fost discuțiile”. Necătînd la aceasta, atât reprezentanții victimelor, cât și martorii audiați au declarat că, majoritatea propunerilor, dezbaterea condițiilor contractuale au fost la inițiativa și cu participarea lui Gorobeț Andrei, care a prezentat spre semnare atât contractele de subantrepriză, cât și facturile sau actele ce confirmau efectuarea lucrărilor de construcție (f.d. 59-67, vol. I, 189-192, 195-212, vol. II). Astfel, s-a conchis că, nu era necesară aplicarea nemijlocită a semnăturii inculpatului pe actele din care rezultau anumite drepturi sau obligații ale SRL ,,Titan- Construct”, pe de o parte și SRL ,,Selinic-Cons” sau SRL ,,Grigons-Impex” pe de altă parte, odată ce beneficiile de pe urma acestor tranzacții au fost culese anume de către inculpat, prin ridicarea mijloacelor bănești și efectuarea tranzacțiilor financiare din numele persoanelor juridice, fapt conformat prin rulajele bancare (f.d. 103-108, 134- 142, vol. I), ținând cont și de faptul, că toate persoanele ce figurau ca fondatori sau administratori ai SRL ,,Nardisa-Lux” SRL ,,Titan-Construct”, s-au dovedit a fii interpuse, figurând formal în acte. Or, tot Gorobeț Andrei a fost beneficiarul real și final al mijloacelor bănești ridicate de pe contul deschis pe numele lui Burzacovschi Maxim, fapt recunoscut de martorul respectiv (f.d. 222-227, 229-235, vol. I). Urmare a celor menționate instanța de apel a constatat că, toate tranzacțiile bancare (depunerile sau extragerile de pe cont) coincideau cu suma transferurilor efectuate pe și din conturile celor patru societăți implicate și anume SRL ,,Selinic- Cons” sau SRL ,,Gricons-Impex”(victime în acest proces) și SRL ,,Nardisa-Lux” sau SRL ,,Titan-Construct”, care erau, de fapt, niște întreprinderi- fantome, concluzie care rezultă din inactivitatea celor două societăți implicate în tranzacțiile financiare. La caz, atât Anatolie Moraru, administratorul SRL,,Selinic-Cons” și Gheorghe Vremeș, administratorul SRL ,,Gricons-Impex” alte nume și alte persoane decât Jamca Andrei și inculpatul, în corelație cu SRL ,,Titan-Construct” nu au cunoscut. Or, în cazul SRL ,,Selinic-Cons”, încheind contractul de antrepriză nr. 15-10 la 15.10.2021, SRL ,,Titan-Construct” se obliga să efectueze, pe riscul său, pentru clientul SRL,,Selinic-Cons” lucrării de construcție și finisare, iar aceasta din urmă se obliga să 6 recepționeze lucrările și să plătească prețul convenit, la obiectul CC,,Baiurtan” din XXXXX, niciodată însă angajații SRL ,,Titan-Construct” nu s-au prezentat la locul de muncă (pe șantier) și nici nu au procurat careva materiale de construcție în acest scop, ori cel puțin să angajeze muncitori pentru efectuarea lucrărilor asumate. Totodată, anume inculpatul a fost cel care, prin înșelăciune și abuz de încredere, l-a convins pe Moraru Anatolie, administratorul SRL ,,Selinici-Cons” să semneze facturile fiscale: Seria FB nr. 1664817 din 26.11.2012, conform căreia SRL ,,Titan- Construct” a efectuat lucrări de reparație în sumă de 110.000 lei MD, conform actului nr. 119 la obiectul CC ,,Baiurtan”; Seria FB nr. XXXXX din 28.11.2012, conform căreia SRL ,,Titan-Construct” a efectuat lucrări de reparație în sumă de 110.000 lei, conform actului nr. 120 la obiectul CC ,,Baiurtan”; Seria XXXXX din 30.11.2012, conform căreia SRL ,,Titan-Construct” a efectuat lucrări de reparație în sumă de 110.000 lei conform actului nr. 121 la obiectul CC ,,Baiurtan” și actele propriu-zise de îndeplinire a lucrărilor (f.d. 62-67, Vol. I), mijloacele bănești în sumă de 330.000 lei fiind transferate pe contul SRL ,,Titan-Construct” la 20.12.2012 (f.d. 80, vol. I), iar la câteva zile transferate pe contul SRL ,,Nadira-Lux”, de unde au fost extrase de pe conturile deschise pe numele inculpatului și Burzacovschi Maxim de la BC ,,Victoriabank” SA. Totodată relevant este și faptul că, în cazul SRL ,,Grigons-Impex”, cu care SRL ,,Titan-Consruct” a încheiat contractul de antrepriză nr. 15 din 07.12.2011, negociat tot prin intermediul inculpatului, obiectul contractului fiind executarea lucrărilor privind reparația acoperișului blocului de studii la Școala Profesională din XXXXX, conform devizului de cheltuieli nr. 1, suma contractului total constituind 277.536 lei, care a fost onorat de subantreprenorul SRL ,,Grigons-Impex”, obiectul fiind recepționat, iar banii transferați de comandatarul lucrărilor - Școala Profesională din XXXXX, dar care nu au mai ajuns pe conturile victimei în cuantum de 95% conform clauzelor contractuale (f.d. 189-192, 195-212, 213, vol. III). Astfel, instanța de apel cercetând și apreciind totalitatea de probe în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, a considerat că vina lui Gorobeț Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal a fost dovedită integral, activitatea infracțională a inculpatului conținând toate elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, adică dobândirea ilicită, a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită de mai multe persoane. Referitor la infracțiune prevăzută de art. 361 alin.(2) lit. b) Cod penal, instanța de fond a dat o apreciere obiectivă ansamblului de probe prezentate de acuzatorul de stat și a constatat în mod întemeiat că a fost dovedită indubitabil comiterea infracțiunii de deținere a documentul oficial fals care acordă drepturi, de către inculpat. În ședință judiciară s-a constatat cu certitudine din declarațiile martorilor Marcel Căpățînă, Ilie Jecicov, Gheorghe Ciumeică și din înscrisurile anexate la dosar, cercetate nemijlocit de instanță, că la 29.05.2013 Gorobeț Andrei a prezentat ÎM ”Incaso” SRL cinci facturi fiscale, în vederea colectării datoriilor de la SRL ”Soranex”, încheind în acest sens contractul nr. N-1305-29 din numele SRL „Nardisa-Lux” (f.d. 46-49, vol. 7 II), anexând procura fără număr, semnată Gorobeț Andrei- director general (f.d. 45, vol. II) și facturile Seria HA cu nr. XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX, primul exemplar, datate cu 04.01.2013, 09.01.2013, 10.01.2013 și respectiv 11.01.2013. Conform facturilor SRL „Nardisa-Lux” a furnizat SRL „Soranex” materiale de construcție cu mijloacele de transport de model ”KAMAZ”, XXXXX (nisip, pietriș și piatră) și de model ”Mercedes”, XXXXX (țevi de 6 m cu diametrul 200), transportator fiind tot SRL ”Soranex” (f.d. 164-168, vol. II). Prin raportul de expertiză nr. 3277/3278 din 06.09.2013 grafoscopică și tehnică a documentelor, s-a concluzionat, că facturile fiscale Seria HA cu nr. XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX sunt îndeplinite pe banchete tipizate ce sunt efectuate din hârtie specială, cu folosirea formelor de tipar de tip Plat-offset, cu folosirea formelor de tipar de tip Înalt, cu folosirea aparatelor computerizate de multiplicare cu imprimantă InkJet. Impresiunile de ștampilă din numele SRL „Soranex” au fost aplicate nu cu clișeul de ștampilă ovală a SRL „Soranex”, dar cu un alt clișeu de ștampilă; impresiunile de ștampilă rotundă din numele SRL ”Nardisa-Lux” au fost aplicate cu clișeul de ștampilă rotundă a SRL „Nardisa-Lux”; semnătura din numele lui Axenti Gheorghe de la rubrica 10, din facturile examinate, au fost efectuate probabil nu de către Axenti Gheorghe, ci de o altă persoană prin imitare servilă; inscripțiile manuscrise de la rubrica 10 au fost efectuate probabil nu de Axenti Gheorghe, Căpățînă Marcel, Gorobeț Anderi și Palade A., ci de o altă persoană; inscripțiile manuscrise și semnăturile din numele lui Palade A. de la rubrica nr. 13 au fost efectuate probabil nu de Axenti Gheorghe, Căpățînă Marcel, Gorobeț Andrei și Palade A., ci de o altă persoană; semnăturile din numele lui Besciotnîi Andrei de la rubrica 11 din factura Seria HA nr. XXXXX din 04.01.2013 au fost efectuate probabil nu de către Axenti Gheorghe, Căpățînă Marcel, Gorobeț Andrei și Besciotnîi Andrei, ci de o altă persoană (f.d. 154-160, vol. II). Totodată, s-a mai constatat, că ambele mijloace de transport de model ”KAMAZ”, XXXXX și de model ”Mercedes”, XXXXX nu erau la balanța SRL „Soranex” și nici nu angajaseră șoferii Gorea Veaceslav sau Besciotnîi Andrei, indicați în facturile ce s- au dovedit a fi false (f.d. 164-168, vol. II). La fel, s-a mai constatat, că remorca pentru unul din vehicule a fost asamblată de martorul Gheorghe Ciumeică, care prin anul 2011 a vândut-o, nu cunoaște însă numele cumpărătorului, dar capacitatea acesteia fiind de aproximativ 300 m3, având o singură osie și fiind destinată pentru încărcături cu capacitatea maximă de până la 0,5 tone. Mai mult, s-a mai dovedit și faptul, că facturile fiscale Seria HA cu nr. XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX, primul exemplar, datate cu 04.01.2013, 09.01.2013, 10.01.2013 și respectiv 11.01.2013 au fost ridicate la 24.06.2011 de la ÎS Editura de Imprimare ”Statistica” de Gorobeț Andrei (f.d. 57-58, vol. II), acesta deținând ștampila SRL „Nardisa-Lux” fizic, or și având acces la documentele cu ștampila aplicată SRL „Soranex”, anterior fiind angajatul acesteia în perioada 17.08.2012- 01.02.2013 (f.d. 17-18, vol. II) și care precum s-a dovedit prin raportul de 8 expertiză judiciară s-a dovedit a fi falsificată, de rând cu alte acte care au fost prezentare SRL „Incaso” în vederea confirmării așa-zisei datorii pe care ar fi avut-o SRL „Soranex” față de SRL „NardisaLux” (f.d. 93-96, vol. II). De altfel, între cele două companii au existat anterior relații contractuale, care însă au fost reciproc satisfăcute, fapt confirmat prin înscrisurile anexate la dosar, la situația din 31.05.2013 neexistând careva datorii (f.d. 64-81, vol. II). Privitor la individualizarea pedepsei, raportând la normele de drept la circumstanțele de fapt a cauzei, s-a considerat necesar ca Gorobeț Andrei să fie recunoscut vinovat și să fie liberat de pedeapsa penală în baza art. 361 alin.(2) lit. b) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală, or, infracțiunea comisă de inculpat prevăzută de art. 361 alin.(2) lit. b) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar din momentul comiterii faptei până la adoptarea prezentei decizii, a expirat mai mult de 5 ani, prin urmare, în privința inculpatului sunt aplicabile prevederile art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Vișnevski Nicolai, în numele inculpatului și inculpatul au înaintat recursuri ordinare împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei. 6.1 Avocatul Vișnevski Nicolai, în numele inculpatului în recursul ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat integral Gorobeț Andrei și să fie respinse acțiunile civile depuse de SRL Silinic Cons și Gricons Impex S.R.L. ca neîntemeiate. În motivare recurentul s-a indicat că inculpatul nu este vinovat și nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Conform explicațiilor depuse în ședința de judecată, inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că pe Anatolie Moraru și Gheorghe Vremeș, personal nu-i cunoaște, deși i-a văzut de câteva ori în legătură cu transmiterea anumitor acte la rugăminte lui Jamca Andrei. Nu a activat niciodată la SRL „Titan-Construct", dar despre societatea respectivă a auzit, însă nu cunoaște cu ce se ocupa. Careva sume de la aceasta nu a primit. A mai explicat că Mariț Alexandru este colegul de clasă al unui vecin de-al său, cu care deseori petreceau timpul împreună, în aceeași companie. Pe Teslaru Marcel l- a cunoscut prin intermediul lui Jamca Andrei, pe care-1 cunoaște de vreo 20 ani, fiind fostul soț al verișoarei sale. De asemenea, cunoaște că anterior acesta deținea o firmă de construcție, de aceea la rugămintea lui era prezent la unele întâlniri, aflând multe din specificul lucrului pentru că Jamca Andrei î-i vorbea despre acestea. La fel, executa anumite însărcinări ale lui, cum ar fi depunerea actelor la diferite instituții de stat, transmiterea documentelor, pe care le completa Jamca Andrei, iar altele aveau doar aplicate ștampilele. Personal însă nu a semnat nimic și nu a aplicat vreo ștampilă, deoarece nu le deținea și nu a lucrat niciodată contabil. O singură dată i-a transmis niște acte lui Vremeș Gheorghe, nu ține minte exact unde, iar lui Moraru Anatolie i-a transmis niște acte completate de Jamca Andrei, în sect. Botanica, în automobilul 1ui 9 Moraru Anatolie, pe care acesta a completat-o personal, fiind vorba de facturi, dar n-a avut relații de muncă nici cu SRL „Selinic-Cons”, cu SRL „Grigons-Impex”. A fost prezent la unele întâlniri ale Iui Jamca Andrei cu Moraru Anatolie și Vremeș Gheorghe, dar nu cunoaște despre ce vorbeau, deoarece discuțiile erau în limba română. Despre proiectul "Baiurtan" nu cunoaște nimic, nu a fost vreodată pe șantierul de construcție și nici nu cunoaște unde se afla acesta. De asemenea, a mai comunicat că Alexandru Ghinda este prietenul lui Jamca Andrei, pe care l-a cunoscut prin intermediul ultimului, iar Chicot Galina era contabilă în firmele unde activa Jamca Andrei. Tot prin intermediul lui Jamca Andrei l-a cunoscut pe Axenti Gheorghe, cu care intenționau să deschidă o firmă. Referitor la SRL „Nardisa-Lux” a comunicat că nu a fost angajatul societății, dar avea procură generală, eliberată de Axenti Ghenadie, pentru a merge la bancă, având dreptul la semnătură, deoarece Jamca Andrei era administrator al altor firme, având încredere în el, însă nu cunoaște, domeniul de activitate al societății, i se ofereau facturi pe care le ducea și le aducea înapoi lui Jamca Andrei. Totodată a recunoscut că a primit bani pe contul deschis personal, de la SRL „Nardisa-Lux”, deoarece aceasta î-i datora un împrumut, acordat în bază de contract, ulterior pretenții unul față de celălalt nu a avut. Ceea ce ține de sigiliile care au fost depistate la Burzacovschi Maxim, a precizat că acestea i-au fost transmise spre păstrare de Jamca Andrei, în timp ce făcea reparație în propriul apartament, pachet pe care la rândul său i l-a transmis lui Burzacovschi Maxum, vecinul său, dar, căror societăți comerciale le aparțineau nu cunoaște. Când le-a solicitat înapoi, acesta i-a declarat că nu ține minte unde le-a pus. Atrage atenția la faptul că nu s-a prezentat niciodată cuiva sau undeva ca deținând funcții de conducere și n-a prezentat vreo procură. Privitor la transfer de bani la Nardisa Lux SRL pe contul său a sumei de 164.000 lei din data de 26.12.2012 menționează că, Nardisa Lux SRL a avut datorie față de ultimul, legată de procurarea materialelor pentru construcție pentru alte obiecte din sursele sale personale. Referitor la transferul din 26.12.2012 a sumei de bani 150.000 lei de pe contul Nardisa Lux SRL pe contul lui Burzacovschii Maxim, menționează că acest transfer el a efectuat personal de pe cont și i-a transmis lui Gorobeț Andrei la cerința sa, însă careva bani Burzacovschii Maxim nu a transmis lui Gorobeț Andrei. Mărturiile lui Gorobeț Andrei se confirmă prin explicațiile martorilor Vremeș Gheorghe, Moraru Anatolie, Moraru Alexandru, Axenti Gheorghe, Mariț Alexandru, Teslaru Marcel, Spataru Andrei, Ghinda Alexandru. S-a indicat că conducătorii Titan Construct SRL au fost Mariț Alexandru și Teslaru Marcel, printre care Marcel Teslaru semna procurile pentru Jamca Andrei care s-a dus referitor la contractele de reparație acoperiș. Prin declarațiile oferite în calitate de învinuit Jamca Andrei (vol. III f.d. 243), el lucra la Titan Construct SRL în calitate de economist și a contactat cu directorul Vremeș Gheorghe pe parcursul a 3 luni, el s-a concediat de la Titan Construct SRL în mai 2012 10 Aceste evenimente au fost în anii 2011- 2012 și toate documentele au fost solicitate în instanța de fond și de apel de la Titan Construct SRL care este în insolvabilitate și la Nardisa Lux SRL, dar instanțele de judecată nu s-au expus la această întrebare. 6.2 Inculpatului în recursul său ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivare recurentul a indicat că: - el atât în instanța de fond cât și în instanța de apel nu a recunoscut vina, solicitând achitarea sa, astfel instanța de apel urma să i-a în considerație argumentele apelului și să verifice suplimentar probele administrate în prima instanță, care au fost puse la baza sentinței de condamnare; - pe epizodul SRL „SELINIC-CONS” în Rechizitoriu nu este indicat semnul calificativ prin ce acțiune ( înșelăciune sau abuz de încredere) el a dobândit ilicit bunurile altei persoane. Pe epizodul Gricons Impex SRL, el nu este învinuit pentru calificativul abuz de încredere. Instanțele de judecată au condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal pentru înșelăciune și abuz de încredere pe când în Rechizitoriu lui nu este încriminat calificativul dat; - instanțele de judecată nu au apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării, în special cele invocate în ședința instanței de fond și repetate în apel; - instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale și a constatat vinovăția sa bazându-se integral pe sentință: - martorii Alexandr Mariț și Maxim Burzacovschi nu au fost audiați în instanța de fond nici în instanța de apel; - instanța de fond incorect a purces la citirea declarațiilor martorilor Alexandr Mariț și Maxim Burzacovschi, care au fost puse la baza condamnării lui; - în materialele dosarului lipsește confruntarea între martorii Alexandr Mariț și Maxim Burzacovschi pe de o parte și Gorobeț Andrei pe de altă parte, ca consecință explicațiile martorilor Alexandr Mariț și Maxim Burzacovschi nu pot fi date citire în ședința de judecată și nu pot sta la baza emiterii sentinței de condamnare; - rechizitoriu nu a fost tradus și înmânat inculpatului într-o limbă în care el o cunoaște, limba rusă, fapt care este o încălcare a prevederilor legislației naționale și internaționale; - decizia instanței de apel nu a fost înmânată într-o limbă pe care o cunoaște inculpatul; - soluția condamnării sale este adoptată de către instanța de apel pe baza probelor acuzării, fiind respinse probele apărării, fără a fi apreciate fiecare probă conform prevederilor art. 101 Cod procedură penală; 11 - el este învinuit de săvârșirea infracțiunii de escrocherie în perioada anilor 2011 și 2012. Prin adoptarea Legii nr. 179 din 26.07.2018 privind modificarea dispoziției art. 190 alin. (1) Cod penal a fost schimbat conceptul infracțiunii de escrocherie. Potrivit redacției anterioare a normei de incriminare, latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie putea fi realizată prin înșelăciune sau abuz de încredere; - conform Deciziei Curții Constituționale nr. 126 din 15.11.2018, privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 190 alin. (1) Cod penal, testul timpului a arătat că dispozițiile legale anterioare de incriminare a escrocheriei au condus, prin formularea lor vagă, la instituirea unei practici judiciare de aplicare extensiv defavorabilă a legii penale. Respectiv, aplicarea legii vechi la soluționarea cauzei penale, inclusiv în condițiile specificate la pct. 15 (15.1-15.3), 16 supra, de la sine, generează încălcarea art. 7 CEDO. Iar potrivit redacției actuale ale art. 190 alin. (5) Cod penal, Escrocheria, reprezintă sustragerea bunurilor altei persoane prin abuz de încredere, inducere sau menținere în eroare; - învinuirea formulată în privința sa apoi condamnarea în baza art. 190 alin. (5) Cod penal este o acuzație imprecisă, fiind formulată la general, care constituie în sine o încălcare esențială a art. 6 din Convenția Europeană.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor avocatului și inculpatului, menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

Judecând recursurile ordinare și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conducându-se de prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, conchide că acestea urmează a fi respinse, cu menținerea hotărârii atacate, din următoarele considerente. Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă că, recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârii, prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor 12 motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit conchide că de fapt recurenții invocă dezacordul lor cu aprecierea probelor de către instanța de judecată, probe care în viziunea sa confirmă vinovăția inculpatului pe capătul de învinuire în baza art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) ale aceleași norme prevăd că, în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Prin urmare, Colegiul penal lărgit respinge ca fiind declarative afirmațiile recurenților prin care susține că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și este expusă neclar, precum și instanța de judecată a admis erori grave de fapt, care a afectat soluția instanței, or, verificând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele invocate în apelurile declarate, se constată că, recurenții au primit răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularilor cererilor de recurs cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursurilor în sensul formulat. Mai mult, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a relatat fără echivoc că, probele acumulate, administrate și enunțate la caz, au fost dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind unele pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele, cu declarațiile martorilor și părții vătămate, din care s-a stabilit cert că, în acțiunile lui Gorobeț Andrei sunt prezente semnele calificative ale infracțiunilor art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b) Cod penal. În aceiași ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că, aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond sau în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare, mai mult ca atât, temeiul invocat nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație 13 penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Cu referire la alegațiile recurenților privind prezența în speță a temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit notează că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Poziția expusă de către recurenți, precum că în speță, în acțiunile inculpatului nu se întrunesc elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul penal lărgit o apreciază ca fiind declarativă și neîntemeiată. Or, potrivit prevederilor art. 430, pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Totodată, Colegiul penal lărgit evidențiază că în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale infracțiunilor imputate inculpatului, inclusiv vinovăția acestuia, iar argumentele recurenților, precum că fapta nu întrunește elementele infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) și 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, sunt neîntemeiate și contravin actelor cauzei. Referitor la critica formulată în recurs privind examinarea cauzei în lipsa martorilor Mariț Alexandru și Burzacovschi Maxim, Colegiul penal lărgit atestă că, potrivit materialelor dosarului, martorii au fost audiați la etapa urmăririi penale, declarațiile fiind verificate prin citire în cadrul instanței de apel (vol. III, f.d. 9, 40). Conform procesului- verbal din 04.05.2022 inculpatul și avocatul Vișnevski Nicolainu nu au solicitat audierea repetată și nu au prezentat obiecții la examinarea probelor conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală (vol. V, f.d 142- 152). Prin urmare, Colegiul penal lărgit nu a depistat erori procedurale pe aspectul dat, or faptul că apărarea nu este de acord cu declarațiile martorilor nu impune implicarea instanței de recurs în hotărârea atacată. 14 De menționat că în conținutul cererii de apel, recurenții nu au solicitat audierea martorilor Mariț Alexandru și Burzacovschi Maxim. Iar argumentul privind confruntarea directă între martorii Mariț Alexandru și Burzacovschi Maxim cu inculpatul, Colegiul penal lărgit î-l respinge ca neîntemeiat, din motiv că conform art. 427 alin (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, iar apelanții nu au invocat acest temei, ca rezultat instanța de recurs nu este obligată să expună asupra temeiurilor neinvocate în cererile de apel. Privitor la argumentul că inculpatul nu a primit rechizitoriul în limba rusă, Colegiul penal lărgit indică că conform materialelor cauzei este anexată confirmarea semnată de către Gorobeț Andrei, ce confirmă primirea copiei rechizitoriului la 20.02.2018 (vol. IV. f.d. 65). Mai mult, conform procesului-verbal din 12.02.2018 de prezentare a materialelor de urmărire penală, inculpatul a făcut cunoștință cu actele în prezența avocatului Vișnevski Nicolai nu și traducătorului, iar la compartimentul obiecții și cereri nu au fost indicate nici o obiecție (vol. IV, f.d. 44). Contrariu celor indicate de recurenți, în cadrul instanței de apel nu a fost menționată problema privind lipsa rechizitoriului în limba rusă, iar conform prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală argumentul a fost respins ca neîntemeiat. Asemenea soluție de respingere Colegiul penal dispune asupra argumentului privind lipsa deciziei instanței de apel în limba rusă, or la materialele cauzei este anexată scrisoare din 28.09.2022 ce demonstrează că a fost expediată la adresa inculpatului copia deciziei în limba rusă (vol. V, f.d. 191). La caz, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, că au fost întrunite elementele infracțiunii, iar faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că el este neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursurile de pe rol sunt neîntemeiate, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e: 15 Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Vișnevski Nicolai, în numele inculpatului, și al inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2022 în cauza penală privindu- l pe GOROBEȚ Andrei XXXXX, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă și va fi pronunțată integral la 27 iulie 2023. Președinte Ion Guzun Judecători Boris Talpă Ghenadie Eremciuc Anatolie Țurcan Oxana Parfeni 16