1ra-157/2023 — art. 145 alin. 2 lit. i CP

1ra-157/2023 — art. 145 alin. 2 lit. i CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-157/23

1-22046908-01-1ra-25012023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

succesorul părții vătămate Magnovid Valentina, de către avocatul Cepoi Ina în numele

inculpatului Ursac Virgiliu și de către avocatul Ciocanu Aliona în numele inculpatului

Moroșanu Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09

noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui

Ursac Virgiliu xxxxx, născut xxx, originar și domiciliat în

xxxx,

Moroșanu Vitalie xxxx născut la xxxx, originar și

domiciliat în s xxxxx,

Termenii de examinare:

prima instanță: 05.04.2022 – 06.06.2022;

instanța de apel: 23.06.2022 – 09.11.2022;

instanța de recurs: 25.01.2023 – 28.06.2023.

Asupra motivelor recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Virgiliu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit.

i) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 20 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Prin aceeași sentință Moroșanu Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. i) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 17 ani, cu executare în

penitenciar de tip închis.

S-a încasat de la inculpații Ursac Virgiliu și Moroșanu Vitalie în mod solidar, în

beneficiul Statului, cheltuielile judiciare în sumă de 38050 lei.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

Ursac Virgiliu, la 16.01.2022 spre 17.01.2022, aflându-se la domiciliul lui

Moroșanu Vitalie, amplasat în satul xxxx, r-nul xxxxx întrebuințau băuturi spirtoase.

Aproximativ la ora 01.00 la 17.01.2022 la domiciliul dat a venit Magnovid Valentin,

a.n.26.05.1987, locuitor al aceluiași sat. Xxxxxxcu care, în continuare au întrebuințat

băuturi alcoolice și la un moment între cei trei, Moroșanu Vitalie, Ursac Virgiliu și victima

Magnovid Valentin s-a iscat un conflict, care se manifesta cu adresarea reciprocă cu

1

cuvinte necenzurate, care ulterior a trecut la aplicarea violenței, manifestată prin lovituri

reciproce, ca urmare a consumului exagerat de alcool.

Ursac Virgiliu prin complicitate cu Moroșanu Vitalie, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, fapt ce se confirmă prin procesul verbal nr.56 din 17.01.2022 al examinării

medicale de contestatare a faptului de consumarea a alcoolului, acționând cu intenție

directă, urmărind scopul de a-l lipsi de viață pe consăteanul său Magnovid Valentin, dându-

și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, admițând în mod conștient

posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, prin intenție directă i-au aplicat ambii prin

consecutivitate, multiple lovituri cu pumnii și picioarele, apoi cu un ciomag din lemn, și o

coadă de la topor din lemn în regiunea capului, cât și a cutiei toracice - organe importante

vitale al organismului, cauzându-i leziuni corporale grave.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.202238C0004 din 03.03.2022, leziuni

corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin hematom în

regiunea parietală pe centru (circa 60 ml), hemoragii în țesuturile moi epicraniene pe toată

suprafața, plagă contuză în regiunea frunții pe stânga cu trecere pe regiunea nasului,

echimoze în jurul ochilor și pavilioanele ambelor urechi, traumatism toracic închis

manifestat prin echimoze pe partea anterioară și posterioară a toracelui bilateral, fracturi

de coaste pe ambele părți (II-XII pe dreapta și VI-XII pe stânga) cu lezarea pleurei parietale

și țesutului pulmonar, hemotorace bilateral (circa 50-60ml), fractură închisă a oaselor

antebrațului stâng, plagă scalpantă a degetului II mâna stângă, care în ansamblu prezintă

pericol pentru viață și se califică ca vătămare gravă a integrității corporale. Ca urmare a

leziunilor grave primite, în urma șocului traumatic, Magnovid Valentin a decedat.

Astfel, acțiunile inculpatului Ursac Virgiliu au fost încadrate juridic în baza art.145

alin.(2) lit. i) Cod penal, conform indicilor calificativi – „omor intenționat, prin

următoarele semne calificative: omorul unei persoane comis de două persoane.”

Moroșanu Vitalie, la 16.01.2022 spre 17.01.2022, aflându-se la domiciliul sau

amplasat în satul xxxxxx întrebuințau băuturi spirtoase, împreună cu Ursac Virgiliu.

Aproximativ la ora 01.00 la data de 17.01.2022 la domiciliul dat a venit Magnovid

Valentin, a.n.26.05.1987, locuitor al aceluiași sat. Xxxxxxcu care, în continuare au

întrebuințat băuturi alcoolice și la un moment între cei trei, Moroșanu Vitalie, Ursac

Virgiliu și victima Magnovid Valentin s-a iscat un conflict, care se manifesta cu adresarea

reciprocă cu cuvinte necenzurate, care ulterior a trecut la aplicarea violenței, manifestată

prin lovituri reciproce, ca urmare a consumului exagerat de alcool.

Moroșanu Vitalie prin complicitate cu Ursac Virgiliu, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, fapt ce se confirmă prin procesul verbal nr.57 din 17.01.2022 al examinării

medicale de contestatare a faptului de consum a alcoolului, acționând cu intenție directă,

urmărind scopul de a-l lipsi de viață pe consăteanul său Magnovid Valentin, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, admițând în mod conștient posibilitatea

survenirii urmărilor prejudiciabile, prin intenție directă i-au aplicat ambii prin

consecutivitate, multiple lovituri cu pumnii și picioarele, apoi cu un ciomag din lemn și o

coadă de la topor din lemn în regiunea capului, cât și a cutiei toracice - organe importante

vitale al organismului, cauzându-i leziuni corporale grave.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.202238C0004 din 03.03.2022, leziuni

corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin hematom în

regiunea parietală pe centru (circa 60 ml), hemoragii în țesuturile moi epicraniene pe toată

suprafața, plagă contuză în regiunea frunții pe stânga cu trecere pe regiunea nasului,

echimoze în jurul ochilor și pavilioanele ambelor urechi, traumatism toracic închis

manifestat prin echimoze pe partea anterioară și posterioară a toracelui bilateral, fracturi

de coaste pe ambele părți (II-XII pe dreapta și VI-XII pe stânga) cu lezarea pleurei parietale

și țesutului pulmonar, hemotorace bilateral (circa 50-60 ml), fractură închisă a oaselor

antebrațului stâng, plagă scalpantă a degetului II mâna stângă, care în ansamblu prezintă

2

pericol pentru viață și se califică ca 8 vătămare gravă a integrității corporale. Ca urmare a

leziunilor grave primite, în urma șocului traumatic, Magnovid Valentin a decedat

Astfel, acțiunile inculpatului Moroșanu Vitalie au fost încadrate juridic în baza

art.145 alin.(2) lit. i) Cod penal, conform indicilor calificativi – „omor intenționat, prin

următoarele semne calificative: omorul unei persoane comis de două persoane.”

3.1. Succesorul părții vătămate Magnovid Valentina a solicitat casarea sentinței în

latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei de către instanța de apel, cu adoptarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie

condamnați la pedeapsă sub formă de detențiune pe viață.

În susținerea apelului declarat partea vătămată a invocat că, sentința este prea blândă

în raport cu faptele inculpaților și comportamentul acestora în timpul săvârșirii faptei, cât

și ulterior. Pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul pedepsei, or, Ursac Virgiliu și

Moroșanu Vitalie nu au conștientizat că au încălcat legea, nu au dat dovadă că ar putea să

se corijeze.

Mai mult prin probele acumulate cu certitudine s-a demonstrat că acțiunile

infracționale ale inculpaților au fost săvârșite cu deosebită cruzime, cu obrăznicie, fără

regret, manifestând atitudine indiferentă și batjocoritoare față de victimă, toate aceste

acțiunii caracterizând gravitatea faptei, precum și natura comportamentului infracțional al

acestora.

În aceste circumstanțe consideră că prima instanță la individualizarea pedepsei

eronat a apreciat gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul acesteia, persoana celui vinovat

și circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și persoana celui vinovat, care

include date privind gradul de dezvoltare psihică, prezența antecedentelor penale,

comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii, fiind vorba de

personalitatea infractorului. Indică, că comportamentul inculpaților până sau după

săvârșirea infracțiunii caracterizează negativ inculpații.

Inculpații în ultimul cuvânt și-au recunoscut vina și s-au căit sincer de cele comise,

însă în cuvintele inculpaților, comportarea lor nu s-a văzut nici un semn de sinceritate și

regret, manifestând față de instanță o atitudine falsă cu un singur scop de a se eschiva de la

o sancțiune mai aspră, detențiunea pe viața, prevăzută de art.145 alin.(2) lit. i) Cod penal.

3.2 Avocatul Manea Corina în numele inculpatului Moroșanu Vitalie, a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, prin care Moroșanu Vitalie, să fie achitat.

În argumentare apelului declarat avocatul a invocat că instanța eronat i-a imputat

comiterea infracțiunii de omor lui Moroșanu Vitalie, or, în acțiunile inculpatului lipsesc

elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute la art.145 alin.(2) lit. i)

Cod penal.

În cadrul procesului dat s-a stabilit într-adevăr că, în noaptea de 16 spre 17 ianuarie

2022 între Magnovid Valentin și Ursac Virgiliu a avut loc un conflict, la care acesta din

urma după ce a fost lovit de către victimă cu tigaia peste față, i-a aplicat mai multe lovituri

peste diferite părți ale corpului.

În viziunea apărării, Moroșanu Vitalie nu a cunoscut despre intențiile lui Ursac

Virgiliu și nici nu a avut vreo înțelegere prealabilă cu acesta în privința omorului.

Moroșanu Vitalie în momentul inițierii conflictului a intervenit și a încercat să îl oprească

pe Ursac Virgiliu.

A invocat că sentință de condamnare se bazează pe declarațiile lui Ursac Virgiliu

care încearcă să se apere cum consideră mai bine pentru el.

La fel, invocat că prima instanță face trimitere la expertiza medico legală care indică

că posibil loviturile au fost efectuate în același timp de două persoane, însă la audierea

3

expertului Solovei Sergiu, a afirmat că numărul persoanelor care au lovit este stabilit de

către organul de urmărire penală și nu de expert.

Astfel, la dosar nu există nici o probă pertinentă, concludentă și utilă care ar

demonstra cu certitudine că Moroșanu Vitalie i-a aplicat careva lovituri. A menționat că

Moroșanu Vitalie pe parcursul examinării urmăririi penale și cercetării judecătorești a dat

declarații cu lux de amănunte care nu s-au schimbat pe parcursul examinării, coroborând

cu celelalte probe spre deosebire de declarațiile date de Ursac Virgiliu.

3.3. Avocații Racoviță Ion și Cepoi Ina în numele lui Ursac Virgiliu, au solicitat

casarea sentinței în latura pedepsei și aplicarea unei pedepse mai blânde invocând că sunt

de acord cu condamnarea lui Ursac Vergiliu, însă a fost pedepsit foarte aspru, instanța

neluând în considerație faptul, că Ursac Virgiliu în ultimul cuvânt a recunoscut vina și îi

pare rău de cele comise.

Partea apărării au invocat că, reieșind din personalitatea condamnatului instanța

urma să-i aplice lui Ursac Virgiliu o pedeapsă mai blândă, adică pedeapsă minimă,

prevăzută de art.145 alin.(2) Cod penal -15 ani închisoare. Or, cuantumul pedepsei, în afară

de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat,

care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau

socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau

după săvârșirea infracțiunii, deci este vorba de personalitatea infractorului. Pedeapsa și

modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se

convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte

similare.

De asemenea, au invocat că prima instanță nu a atras atenția și la faptul, că Ursac

Virgiliu are la întreținere 2 copii minori, care ar constitui la caz o circumstanță atenuantă.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate.

A fost admisă cererea înaintată în numele inculpatului Moroșanu Vitalie cu privire

la reducerea termenului de pedeapsă în temeiul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală.

S-a constatat că Moroșanu Vitalie a fost deținut în perioada 20.01.2022 -

06.06.2022, adică 137 zile în calitate de prevenit, în condiții contrare prevederilor art.3 din

CEDO în Penitenciarul nr.11 Bălți.

În baza art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, termenul de pedeapsă stabilit lui

Moroșanu Vitalie a fost redus cu274 (două sute șaptezeci și patru) zile, pentru perioada în

care acesta s-a aflat în arest preventiv în Penitenciarul nr.11 Bălți în condiții de detenție

contrare celor garantate de art.3 CEDO.

A fost admisă cererea înaintată în numele inculpatului Ursac Virgiliu cu privire la

reducerea termenului de pedeapsă în temeiul art.385 alin.(5) Cod de procedură penală.

S-a constatat că Ursac Virgiliu a fost deținut în perioada 20.01.2022-06.06.2022,

adică 137 zile în calitate de prevenit, în condiții contrare prevederilor art.3 din CEDO în

Penitenciarul nr.11 Bălți.

În baza art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, termenul de pedeapsă stabilit lui

Ursac Virgiliu a fost redus cu 274 (două sute șaptezeci și patru) zile, pentru perioada în

care acesta s-a aflat în arest preventiv în Penitenciarul nr.11 Bălți în condiții de detenție

contrare celor garantate de art.3 CEDO.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin

prisma art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpaților

Moroșanu Vitalie și Ursac Virgiliu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2)

lit. i) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că deși inculpații Ursac Virgiliu și Moroșanu Vitalie în

instanța de fond au negat vina în comiterea infracțiunii imputate, instanța corect a statuat,

4

că vinovăția acestora este pe deplin dovedită prin probele administrate, printre care

declarațiile succesorului părții vătămate Magnovid Valentina, ale martorilor, precum și

probele scrise cercetate în ședințele de judecată.

Instanța de apel a apreciat argumentele părții apărării privitor la achitarea

inculpatului Moroșanu Vitalie de sub învinuirea adusă pe motiv că ultimul n-ar fi lovit

victima, ca fiind declarative, făcute în scop de apărare, care vin în contradicție cu întreg

probatoriul administrat.

Or, din start inculpații au făcut tentative de a plasa vina unul pe celălalt, iar deja la

ultimul cuvânt Ursac Virgiliu a recunoscut vina.

În instanța de apel Ursac Virgiliu a relatat cu lux de amănunte mecanismul

producerii leziunilor corporale victimei Magnovid Valentin care au cauzat moartea

acestuia, indicând că ”cele relatate de Moroșanu Vitalie nu corespund adevărului. Ei ambii

au aplicat victimei lovituri. El l-a lovit cu tigaia, cu picioarele și cu pumnii, iar Moroșanu

Vitalie l-a lovit cu pumnii în față, cu picioarele și cu o bâtă din lemn. Ambii l-au bătut pe

Magnovid Valentin circa 10-20 minute, ulterior au ieșit afară la fumat, iar când au revenit,

victima era la podea și nu mai răsufla.”

Instanța de apel a menționat că nu sunt credibile declarațiile lui Moroșanu Vitalie

nici sub aspectul, precum că și-ar fi murdărit haina de sânge în momentul când a încercat

să ridice victima pe pat, or, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202208M0012 din

04 martie 2022, s-a stabilit, că urma în formă de "!", depistată pe puloverul ridicat de la

Moroșanu Vitalie, „e o stropitură, care s-a produs în urma desprinderii substanței lichide

de culoare brun-roșietică de pe suprafața obiectului acoperit cu această substanță, în

timpul mișcării bruște orizontale din stânga spre dreapta sub un unghi ascuțit în raport cu

suprafața puloverului”, adică urma dată nu a fost creată prin ștergere după cum pretinde

apărarea, dar prin împroșcare, în momentul producerii loviturii, fapt ce dă temei de a

concluziona că au lovit victima ambii inculpați, iar Ursac Virgiliu în final a relatat adevărul

evenimentelor produse.

Referitor la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a statuat că, prima

instanță la stabilirea pedepsei a ținut cont și s-a condus de principiile generale de aplicare

a pedepsei, consfințite în art.61 alin. (2) Cod penal, de criteriile generale de individualizare

a pedepsei, potrivit prevederilor art.75 Cod penal, stabilindu-le inculpaților o pedeapsă

echitabilă în raport cu fapta infracțională săvârșită, care corespunde împrejurărilor cauzei,

normelor legale și care va atinge scopul de corectare și reeducare.

Astfel, instanța de apel a notat că infracțiunea săvârșită de inculpați, conform 16

alin. (6) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave grave.

Sancțiunea art.145 alin.(2) lit. i) Cod penal prevede pedeapsă cu închisoare de la 15

la 20 de ani sau cu detențiunea pe viață.

Instanța de apel a reținut că, circumstanțe atenuante conform art.76 cod penal în

privința inculpaților Ursac Virgiliu și Moroșanu Vitalie, nu au fost stabilite iar în calitate

de circumstanțe agravante, conform art.77 Cod penal în privința inculpaților Ursac Virgiliu

și Moroșanu Vitalie s-a reținut: săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație,

săvârșirea infracțiunii prin acte de o deosebită cruzime; săvârșirea infracțiunii de către o

persoană în stare de ebrietate.

La stabilirea cuantumului pedepsei cu închisoarea prima instanța a luat în

considerație în special personalitatea inculpaților. Inculpatul Ursac Virgiliu, nu are loc de

trai conform adeverinței eliberată de către Primăria s. xxxxxxxx, r. xxxx, din anul 2021 a

fost scos de la evidență din s. xxxxxx, dar uneori locuia în sat, se află la evidența secției

consultative cu diagnoza, tulburare organică de personalitate. Iar inculpatul Moroșanu

Vitalie, are loc de trai conform adeverinței eliberată de către Primăria s xxxxx, r. xxxx în

s. Xxxxxxr. xxxx, la evidența medicului psihiatru sau medicului narcolog nu se află,

anterior a fost condamnat.

5

A ținut cont instanța de judecată și de faptul, că inculpații la ultimul cuvânt și-au

exprimat regretul față de cele comise.

De asemenea, prima instanța la stabilirea cuantumului pedepsei cu închisoarea

instanța de fond a ținut cont atât de fapta comisă și personalitatea inculpaților - Moroșanu

Vitalie care anterior a fost condamnat, antecedentele penale fiind stinse, iar Ursac Virgiliu

recent a fost condamnat pentru o infracțiune deosebit de gravă, cât și de rolul acestora în

cauzarea leziunilor corporale victimei care au provocat decesul, Ursac Virgiliu, începând

cauzarea leziunilor, dând dovadă de o agresivitate sporită și având un rol mai activ în

desfășurarea evenimentelor, corect stabilindu-i lui Moroșan Vitalie pedeapsa de 17 ani

închisoare, iar lui Ursac Virgiliu de 20 ani închisoare, or, pedeapsa penală este echitabilă

atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum

ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane

Cu referire la cererile inculpaților Ursac Virgiliu și Moroșanu Vitalie privind

constatarea deținerii în penitenciarul nr.11 Bălți în condiții inumane și degradante, ce

contravin prevederilor art.3 CEDO, și reducerea pedepsei în temeiul art.385 alin.(5) Cod

de procedură penală, instanța de apel studiind informațiile prezentate de administrația

Penitenciarului nr.11 Bălți, a constatat că Ursac Virgiliu și Moroșanu Vitalie au fost

deținuți în Penitenciarul nr.11 Bălți, în calitate de preveniți, o perioadă de 137 zile, de la

20.01.2022 până la 06.06.2022.

Astfel, analizând invocările inculpaților Moroșanu Vitalie și Ursac Virgiliu prin

prisma informației prezentate de administrația penitenciarului nominalizat, consemnată în

rapoartele anexate la materialele cauzei, în raport cu principiile generale stabilite în

jurisprudența CtEDO cu referire la încălcarea art.3 din Convenție și Raportul privind vizita

preventivă efectuată la Penitenciarul nr.11 Bălți, (elaborat de către Membrii Consiliului

pentru Prevenirea Torturii), instanța de apel a constatat, că dificultățile cu care s-au

confruntat Moroșanu Vitalie și Ursac Virgiliu pe parcursul aflării sale în arest preventiv în

Penitenciarul nr.11 Bălți, în perioada 20.01.2022 până la 06.06.2022, au depășit nivelul

inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art.3 din

Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în

penitenciarul vizat.

Prin urmare în condițiile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, a dispus

reducerea pedepsele sub formă de închisoare stabilite prin sentința Judecătoriei Drochia

sediul Glodeni din 06.06.2022, cu 274 zile, calculându-se 2 zile de închisoare pentru 1 zi

de arest preventiv.

5.1. Succesorul părții vătămate Magnovid Valentina, invocând invocând temeiul

prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

instanța de apel cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care inculpații să fie condamnați la pedeapsă sub formă de detențiune pe viață.

În motivarea recursului declarat, recurenta a invocat dezacordul cu pedeapsa

stabilită inculpaților, invocând argumente similare celor indicate anterior în apel, descrise

în pct. 3.1 al prezentei decizii.

Suplimentar succesorul părții vătămate a invocat dezacordul și cu încadrarea

juridică a faptei inculpaților, menționând că faptele inculpaților urmau fi calificate în baza

art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal, menționând că infracțiunea urmează a fi considerată omor

săvârșit cu deosebită cruzime în cazul în care fie maltratarea victimei a reprezentat metoda

de săvârșire a infracțiunii, fie maltratarea victimei a progresat până la ipostaza de omor

săvârșit cu deosebită cruzime.

La caz faptele inculpaților Ursac Virgiliu și Moroșanu Vitalie presupun prezența

unei infracțiuni prelungite de omor săvârșit cu deosebită cruzime, infracțiune caracterizată

prin existența unei intenții unice. În cazul respectivei infracțiuni, amplificarea progresivă

6

a rezultatului infracțional se exprimă în realizarea etapizată a intenției unice, începând cu

primul episod al torturării, molestării, schingiuirii, batjocurii etc. și continuând până la

lipsirea propriu zisă de viață a victimei.

5.2. Avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Ursac Virgiliu, invocând

prevederile art. 427 alin.(1), pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

În argumentarea recursului declarat, partea apărării a menționat că, soluția

instanțelor de judecată în latura penală, în partea individualizării pedepsei penale, este prea

aspră, deoarece la stabilirea pedepsei nu s-a luat în considerație circumstanțele cauzei

atenuante pe caz, inculpatul are la întreținere 2 copii minori, iar la ultimul cuvânt și-a

recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise.

De asemenea, instanțele de fond nu au luat în considerație faptul că la momentul

comiterii infracțiunii, atât inculpații cât și victima erau în stare de ebrietate. Cu așa grad de

alcoolemie în sânge, nu este clar dacă ei conștientizau sau măcar erau apți să conștientizeze

de gradul prejudiciabil.

Un alt criteriu la care la care instanțele de fond nu au atras atenție este și faptul că

însăși succesorul părții vătămate - Magnovid Valentina, mama decedatului Magnovid

Valentin, a declarat că cunoaște că feciorul avea un conflict cu Moroșanu Vitalie pe

marginea unor bani, ei au lucrat împreună la Chișinău și Moroșanu Vitalie urma să ia banii

și să-i dea pentru lucru și fiului său. Respectiv se atestă că era o supărare între Magnovid

Valentin și Moroșan Vitalie. Cu atât mai mult că Magnovid a inițiat acea bătaie în privința

lui Ursac Virgiliu.

La fel, a invocat că luând în considerare faptul că inculpatul în ultimul cuvânt a

recunoscut vina, instanța putea relua cercetarea judecătorească și să-i acorde posibilitatea

inculpatului să depună cerere de examinare a cauzei în procedură simplificată.

În acest context, partea apărării susține că inculpatului nu i s-a explicat procedura

de adresare în procedura simplificată în baza art.3641 al.8 Cod de procedură penală, fiindu-

i încălcat dreptul la apărare.

5.3. Avocatul Ciocanu Aliona în numele inculpatului Moroșanu Vitalie invocând

prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10),12) 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

sentinței și deciziei, cu dispunerea cauzei la rejudecare în alt complet de judecată.

Totodată, reducerea în temeiul art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală a

termenului de pedeapsa stabilită inculpatului prin sentință cu 586 zile, pentru perioada

20.01.2022-09.11.2022, în care acesta s-a aflat în arest preventiv în Penitenciarul nr.11

Bălți în condiții de detenție contrare celor garantate de art.3 CEDO.

În argumentarea recursului declarat partea apărării menționează că este de acord cu

aplicarea prevederilor art. 385 alin.(5) Cod de procedură penală, însă nu este de acord cu

calculul efectuat al zilelor și constatarea perioadei în care Moroșanu Vitalie s-a deținut în

calitate de prevenit în condiții contrare prevederilor art.3 din CEDO în Penitenciarul nr.11

Bălți, efectuat de către instanța de apel.

Astfel, recurentul susține că instanța de apel urma să constate condițiile de detenție

prin prisma art. 385 alin (5) Cod de procedură penală pentru perioada de până la momentul

rămânerii definitive a sentinței de condamnare și primirii de către Moroșanu Vitalie a

statutului de condamnat, adică pentru perioada 20.01.2022 -09.11.2022 (09.11.2022 este

data pronunțării deciziei Curții de Apel și devenirii definitive a sentinței de condamnare).

În așa fel, se constată faptul că, Moroșanu Vitalie a fost deținut în perioada

09.11.2022, adică 293 zile în calitate de prevenit, în condiții contrare prevederilor art. 3 din

CEDO în Penitenciarul nr.11 Bălți.

De asemenea, recurentul invocă că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu a

luat în considerare motivele invocate de apărare, mai mult ca atât, le-a respins ca nefondate

apreciindu-le critic, susținând argumentele învinuirii.

Nu au apreciat just probele pe cauză care sunt suficiente, directe, utile, care în

7

ansamblu coroborează între ele și care confirmă că inculpatul Moroșanu Vitalie nu a

săvârșit infracțiunea ce i se impută.

Instanțele urmau să cerceteze multilateral, complet și obiectiv circumstanțele

infracțiunii săvârșite, în special privind clarificarea intenției inculpatului Moroșanu Vitalie

și a motivelor lui Moroșanu Vitalie de săvârșire a omorului.

Partea apărării susține că pe parcursul examinării cauzei, s-a stabilit că inculpatul

Moroșanu Vitalie nu a avut intenția de a curma viața lui Magnovit Valentin, deoarece ei

erau prieteni și buni vecini și niciodată nu au avut nici un conflict, nici măcar în acea noapte

nu au avut nici o ceartă, nu au avut nici un conflict, nu existau între cei doi careva relații

ostile.

Instanța de apel, în susținerea învinuirii și sentinței de condamnare a lui Moroșanu

Vitalie s-a bazat doar pe declarațiile lui Ursac Virgiliu, care a indicat că ambii l-au lovit pe

Magnovit Valentin, însă fără a corobora aceste declarații cu alte probe din dosar, contrare

celor spuse de Ursac Virgiliu, astfel instanța de apel a încălcat prevederile art. 90 alin (3)

pct. 8) CPP (3) Nu pot fi citați și ascultați ca martori:8) persoana față de care există anumite

probe că a săvârșit infracțiunea ce se investighează; și art. 63 alin (7) CPP (7) Interogarea

în calitate de martor a persoanei față de care există anumite probe că a săvârșit o infracțiune

se interzice.

Analizând declarațiile martorilor acuzării precum și ale inculpatului Moroșanu

Vitalie, se constată, că din declarațiile acestora, nu se poate deduce vinovăția lui Moroșanu

Vitalie, așa cum eronat se indică atât în sentință precum și în decizia instanței de apel.

Succesorul părții vătămate Magnovit Valentina deși și-a susținut apelul înaintat în

declarațiile sale date în Curtea de Apel, unica pretenție invocată față de Moroșanu Vitalie

era de ce nu a chemat salvarea și l-a lăsat fără ajutor pe fiul ei Magnovit Valentin

Luând în considerare pretențiile succesorul părții vătămate Magnovit Valentina

adresate lui Moroșanu Vitalie, inculpatul urma a fi acuzat și ulterior găsit vinovat pentru

favorizare, pentru faptul că nu a chemat poliția, când se băteau victima Magnovit Valentin

și Ursac Virgiliu, și /sau lăsarea în primejdie a victimei, prin faptul că nu a chemat

ambulanță pentru îngrijiri medicale victimei, dar nicidecum de complicitate în omor.

procurorul Guțan Pavel a depus referință asupra recursurilor declarate, pledând pentru

inadmisibilitatea acestora ca vădit neîntemeiate.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile expres stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a

aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

La caz, titularii cererilor de recurs ordinar subscriu prezența erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) 10)și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de această instanță, când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

8

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii; precum, 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale și când 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Din sumarul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că argumentele

avocatului Ciocanu Aliona în numele inculpatului Moroșanu Vitalie se concentrează

asupra faptului că instanța de apel a dat o apreciere eronată materialului probator prezentat

la dosar prin ce a concluzionat greșit asupra vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.145 alin.(2) lit. i) Cod penal precum și pe aplicarea eronată a prevederilor

art. 385 alin.(5) cod de procedură penală. Iar succesorul părții vătămate, Magnovid

Valentina și avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Ursac Virgiliu critică modalitatea

de individualizare a pedepsei.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursuri, Colegiul penal

constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că asemenea eroare nu

se confirmă la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. Conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal notează că la judecarea cauzei în ordine de apel instanța a examinat

prezenta cauză penală în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire

penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și

101 Cod de procedură penală, a ținut cont de motivele expuse de apelanți expunându-se

detaliat asupra criticilor invocate, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la

vinovăția inculpaților, termenul și modalitatea de executare a pedepsei aplicate.

Cu referire la criticile avocatului Ciocan Aliona în numele inculpatului Moroșan

Vitalie precum că probele administrate la cauza penală, nu confirmă vinovăția inculpatului

Moroșan Vitalie, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal,

se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente

ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de

urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe

soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe

prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile

sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate

probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la

această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a

probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii

contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu

dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

9

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,

corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform infracțiunii incriminate, astfel

că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

Totodată, în acest sens, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților

Moroșan Vitalie și Ursac Virgiliu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2)

lit. i) Cod penal.

Drept urmare, Colegiul penal reiterează, că de către instanța de apel nu a fost comisă

nici o eroare gravă de fapt, așa precum se susține de către recurenți, or, pentru a constitui

caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat

asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între

cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente

ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs.

Cu referire la criticile invocate sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii

prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că examinarea unei cauzei în recurs ordinar nu poate conduce

la reformarea situației de fapt reținută de către instanțele care au soluționat fondul

acuzațiilor penale, instanța de recurs putând verifica și după caz corecta încadrarea juridică

a faptei din perspectiva corespondenței elementelor faptice reținute în hotărârea recurată

cu elementele constitutive ale infracțiunilor, fără ca prin aceasta să procedeze la analiza

sau la reaprecierea situației de fapt.

Respectiv, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde

elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-

au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, prin sentința primei instanțe Moroșan Vitalie a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de: art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal,

și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

17 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Ursac Virgiliu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.145 alin.(2) lit. i) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 20 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Instanța de apel sesizată în modul stabilit de lege a analizat suplimentar materialul

probator, apreciind drept juste constatările primei instanțe în această parte, reconfirmând,

în temeiul prevederilor legale și a probelor analizate și cercetate suplimentar în ședința de

judecată, starea de fapt expusă în sentință și încadrarea juridică a faptelor săvârșite de

inculpații Moroșan Vitalie și Ursac Virgiliu, după elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art.145 alin.(2) lit. i) Cod penal, cu indicii calificativi – „omor intenționat,

prin următoarele semne calificative: omorul unei persoane comis de două persoane.”

În opinia Colegiului penal în speța deferită judecării, instanța de apel a avut

suficiente temeiuri de a constata că inculpații Moroșan Vitalie și Ursac Virgiliu au săvârșit

infracțiunea imputată, iar acțiunile lor erau deliberate și conștientizate.

10

În acest context, contrar susținerilor apărării în sensul că instanțele au constat eronat

vinovăția inculpatului Moroșanu Vitalie în săvârșirea infracțiunii imputată, Colegiul penal

apreciază că situația de fapt reținută în cauză și probele dosarului dovedesc că faptele

inculpatului Moroșanu Vitalie, astfel cum au fost descrise de către instanța de apel, se

circumscriu elementelor ce caracterizează sub aspect obiectiv și subiectiv infracțiunea de

omor intenționat, și respectiv condamnarea acestuia nu se bazează pe ipoteze de

incriminare care nu sunt prevăzute de lege, astfel că, instanța de apel a făcut o corectă

aplicare a legii, iar din această perspectivă criticile recurentului este neîntemeiată.

De asemenea, Colegiul penal apreciază critic solicitările apărării privind achitarea

inculpatului Moroșanu Vitalie de comiterea infracțiunii incriminate, or, aceste afirmații

reprezintă o opinie subiectivă, neprobată a părții apărării, sub aspectul condamnării

inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, luând

în considerație că, din probele administrate legal și cercetate în ședința de judecată la

prezenta cauză penală, concluziile privind vinovăția inculpaților sunt întemeiate.

Ansamblul probelor cauzei apreciate potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce,

stabilesc cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Respectiv instanțele de fond corect au ajuns la concluzia cu privire la vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii de omor intenționat, și prezența în acțiunile acestora

a elementelor infracțiunii date, învederând totodată cumulul de probe administrate și

analizate în hotărârea adoptată, menționate și în pct. 4.1 al prezentei decizii, din care motiv

instanța de recurs nu se va îndepărta de la aceste concluzii, ținând cont de jurisprudența

CțEDO, potrivit căreia în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând

în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de casație

poate în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției instanței inferioare

(hotărâri CEDO Garcia Ruis contra Spaniei, Heile contra Finlandei).

Mai mult ca atât, Colegiul penal ține să menționeze, că din cuprinsul argumentelor

expuse în cererilor de recurs ordinar reies aceleași critici invocate și în cererile de apel.

Critici cu privire la care instanța de control judiciar s-a și pronunțat cu ocazia soluționării

apelurilor.

Referitor la argumentele avocatului privind achitarea inculpatului Moroșanu Vitalie

de sub învinuirea adusă pe motiv că ultimul n-ar fi lovit victima, instanța de recurs

menționează că urmează a fi respinse ca fiind declarative. Or, nemijlocit din declarațiile

inculpaților date în cadrul procesului penal se constată că, din start inculpații au făcut

tentative de a plasa vina unul pe celălalt, iar deja la ultimul cuvânt Ursac Virgiliu a

recunoscut vina.

În instanța de apel inculpatul Ursac Virgiliu a declarat cu lux de amănunte

mecanismul producerii leziunilor corporale victimei Magnovid Valentin care au cauzat

moartea acestuia, indicând că ”cele relatate de Moroșanu Vitalie nu corespund adevărului.

Ei ambii au aplicat victimei lovituri. El l-a lovit cu tigaia, cu picioarele și cu pumnii, iar

Moroșanu Vitalie l-a lovit cu pumnii în față, cu picioarele și cu o bâtă din lemn. Ambii l-

au bătut pe Magnovid Valentin circa 10-20 minute, ulterior au ieșit afară la fumat, iar

când au revenit, victima era la podea și nu mai răsufla.” (f.d.150 vol. IV).

Totodată, potrivit concluziile Raportului de expertiză judiciară nr. 202208M0012

din 04 martie 2022, s-a stabilit, „ că urma în formă de "!", depistată pe puloverul ridicat

de la Moroșanu Vitalie, e o stropitură, care s-a produs în urma desprinderii substanței

lichide de culoare brun-roșietică de pe suprafața obiectului acoperit cu această substanță,

în timpul mișcării bruște orizontale din stânga spre dreapta sub un unghi ascuțit în raport

cu suprafața puloverului, adică urma dată nu a fost creată prin ștergere după cum pretinde

apărarea, dar prin împroșcare, în momentul producerii loviturii” adică urma dată nu a fost

creată prin ștergere după cum pretinde apărarea, dar prin împroșcare, în momentul

11

producerii loviturii, fapt ce denotă că victima a fost lovită inclusiv și de către Moroșan

Vitalie.

Mai mult ca atât, Colegiul penal reține că inculpatul Moroșanu Vitalie în cadrul

examinării primei instanțe în ultimul cuvânt a recunoscut vina a regretat cele întâmplate (f.

d. 219 –verso, vol. III).

Prin urmare versiunea apărării precum că, nu a fost dovedit faptul că victima a

decedat de la loviturile lui Moroșan Vitalie, urmează a fi apreciate critic. Or, instanța de

apel corect a conchis că, decesul victimei Magnovid Valentin, precum și multiplele leziuni

depistate la pe corpul acestuia, se găsesc într-o legătură de cauzalitate directă cu acțiunile

inculpaților Moroșan Vitalie și Ursac Virgiliu.

Cât privește invocarea de către avocatul Ciocanu Aliona, și succesorul părții

vătămate Magnovid Valentina, în calitate de temei pentru recurs prevederile pct. 12) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că, analizând decizia instanței

de apel prin prisma erorii invocate, o astfel de eroare în speța dată nu a fost stabilită,

deoarece instanța de apel a constatat corect prin prisma probelor administrate că acțiunile

inculpatului Moroșan Vitalie și Ursac Virgiliu întrunesc elementele componenței de

infracțiune imputate. Totodată invocând aceste temei de casare nu au indicat în baza cărei

norme legale, în opinia lor, urmau a fi încadrate acțiunile inculpaților în condițiile invocării

încadrării greșite de către instanță a faptelor imputate inculpatului.

O altă remarcă, pe care instanța de recurs nu a putut-o trece cu vederea, se referă la

faptul că, avocatul Ciocanu Aliona, inclusiv și succesorul părții vătămate Magnovid

Valentina, în cererile de recurs, în premieră, invocă critici nediscutate până acum la

celelalte etape de judecare a cauzei, ceea ce raportându-se la art. 427 alin. (2) Cod de

procedură penală, este inadmisibil.

Una din regulile de bază de care se ghidează instanța de recurs la preluarea spre

examinare a cerințelor recurenților, este discutarea acestora la etapele anterioare de

examinare a cauzei. Or, temeiurile menționate la alin. (1) din art. 427 Cod de procedură

penală, pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea

a avut loc în instanța de apel, în speță, nici prima condiție, nici cea dea doua nu este

incidentă.

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate,

în partea contestată de apărare.

Cu referire la criticile avansate de recurenți în privința individualizării pedepsei în

privința inculpaților, Colegiul penal reține că, pedeapsa stabilită inculpaților pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, este echitabilă,

proporțională și va contribui la atingerea scopului de corectare și reeducare a inculpaților,

în așa fel încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și totodată,

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Colegiul penal reține, că sancțiunea infracțiunii prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. i)

Cod penal, pentru care au fost recunoscuți vinovați inculpații, prevede pedeapsa cu

închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață.

Colegiul penal reține că instanțele de fond la individualizarea pedepsei penale au

acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75, 76-77 Cod penal, punând accent

pe gradul de periculozitate a infracțiunii comise de către inculpați, care în conformitate cu

prevederile art.16 alin.(6) Cod penal, se clasifică ca infracțiune excepțional de gravă,

săvârșită cu intenție directă. Circumstanțe atenuante conform art.76 Cod penal în privința

inculpaților Ursac Virgiliu și Moroșanu Vitalie, nu au fost stabilite. Dimpotrivă, au fost

stabilite circumstanțe agravante: săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație,

săvârșirea infracțiunii prin acte de o deosebită cruzime, săvârșirea infracțiunii de către o

persoană în stare de ebrietate.

De asemenea, în speță s-a efectuat o analiză complexă și a personalității inculpaților

12

evidențiindu-se în acest sens că, inculpatul că Ursac Virgiliu a dat dovadă de o agresivitate

sporită și a avut un rol mai activ în desfășurarea evenimentelor, nu are loc de trai conform

Adeverinței eliberată de către Primăria s. Xxxxxx, din anul 2021 a fost scos de la evidență

din s. Xxxxxx, se află la evidența secției consultative cu diagnoza, tulburare organică de

personalitate, recent a fost condamnat pentru o infracțiune deosebit de gravă

(f.d.235,237,239, 240, 242 vol. I). Inculpatul Moroșanu Vitalie, are loc de trai conform

Adeverinței eliberată de către Primăria s. Xxxxxx r. xxxxx în s. Xxxxxx r. xxxxx la

evidența medicului psihiatru sau medicului narcolog nu se află, anterior a fost condamnat,

antecedentele penale fiind stinse (f.d. 236, 238, 241, 243 vol. I).

Mai mult ca atât, instanța de apel a luat în considerație și faptul că inculpații în

ultimul cuvânt au recunoscut vinovăția.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că argumentele invocate în cererile de recurs

referitor la individualizarea eronată a pedepsei penale în privința inculpaților nu întrunesc

temei de a interveni în hotărârile contestate, or, instanțele de judecată și-au motivat

complet și întemeiat soluția emisă, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61,

75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilind

inculpaților Moroșan Vitalie și Ursac Virgiliu o pedeapsă echitabilă și proporțională faptei

comise, care corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art.

61 alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și

de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Sub acest aspect, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate și a argumentele

succesorului părții vătămate privind aplicarea pedepsei sub formă de detențiunea pe viață

în privința inculpaților, dat fiind faptul că în cuprinsul deciziei instanței de apel au fost

expuse deja raționamentele care au stat la baza respingerii solicitării privind aplicarea fața

de inculpați a unei pedepse mai aspre.

Așadar, din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că instanța a

combătut argumentat, criticele apelanților ce vizau pedeapsa aplicată inculpaților,

circumstanțele atenuante sau agravante ce au influențat asupra operațiunii de

individualizare.

Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate a stabilit că

erorile de drept invocate sub aspectul individualizării greșite a pedepsei penale în privința

inculpaților, nu și-au găsit confirmare, dat fiind faptul că, argumentele indicate, în esență

au fost abordare în decizia instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor ce țin de individualizarea pedepsei.

Hotărârea emisă cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța

de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este

conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România din

16.02.2010.

Referitor la argumentele părții apărării precum că în cazul lui Moroșan Vitalie,

instanța de apel greșit a calculat zilele care urmau a fi reduse în baza art. 385 alin. (5) Cod

de procedură penală, adică fără a se lua în considerație că arestul preventiv a fost menținut

până la adoptarea unei hotărâri definitive pe cauza dată de către instanța de apel, Colegiul

penal ajunge la concluzia că, argumentul invocat este neîntemeiat și urmează a fi respins,

deoarece instanța de apel și-a motivat corect soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor din art.385 alin.(5) Cod de procedură penală.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația Penitenciarului nr.11 Bălți (f. d.

132-141 vol. IV) inculpații Moroșanu Vitalie și Ursac Vergiliu au fost deținuți în

Penitenciarul nr.11 Bălți, în calitate de preveniți o perioadă de 137 zile, de la 20.01.2022

până la 06.06.2022. Respectiv instanța de apel corect a redus termenul pedepsei acestora

stabilit prin sentința Judecătoriei Drochia , sediul Glodeni din 06 iunie 2022 cu 274 zile,

calculându-se 2 zile de închisoare pentru 1 zi de arest preventiv.

13

În concluzie, Colegiul penal menționează că nu se constată prezența erorilor de drept

ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de

către instanța de apel este întemeiată și motivată, iar pedeapsa stabilită inculpaților este

una echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestora și pericolul

social al infracțiunii săvârșite.

În acest context, Colegiul penal conchide că erorile invocate în recursurile declarate

nu și-au găsit confirmare, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată, astfel că recursurile

urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către succesorul părții vătămate

Magnovid Valentina, de către avocatul Cepoi Ina în numele inculpatului Ursac Virgiliu și

de către avocatul Ciocanu Aliona în numele inculpatului Moroșanu Vitalie, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2022, în cauza penală în

privința lui Ursac Virgiliu xxxxxx și Moroșanu Vitalie xxxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 27 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

14