1ra-369/2023 — art. 151 alin. 4 CP

1ra-369/2023 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-369/2023

1-20014098-01-1ra-06032023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Harunjen Artur în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2022 și a sentinței

Judecătoriei Edineț, sediul Central din 16 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l

pe

Rogovschi Eduard Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat r-nul Xxxxx, s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Rogovschi Eduard Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151

alin. (4) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

S-a încasat de la Rogovschi Eduard în beneficiul succesorului părții vătămate

și civile Gînju Aliona prejudiciul moral cauzat prin infracțiune estimat la 100 000 lei.

Acțiunea civilă a succesorului părții vătămate și civile Gînju Aliona către

Rogovschi Eduard în partea ce ține de încasarea prejudiciului material cauzat prin

infracțiune, a fost admisă în principiu, urmând ca instanța de ordin civil să

stabilească cuantumul despăgubirilor cuvenite.

18:19, Rogovschi Eduard, fiind în stare de ebrietate, aflîndu-se în magazinul

alimentar amplasat în s.Parcova, r-l Edineț, care aparține lui Iachim Tudor, în

rezultatul unui conflict iscat spontan, intenționat i-a aplicat lovituri cu pumnii,

picioarele pe diferite regiuni ale corpului, inclusiv în cap lui Gînju Anatol, cauzându-

i acestuia leziuni corporale grave periculoase pentru viață, în rezultatul cărui fapt

ultimul a decedat.

1

Conform raportului de expertiză judiciară nr.201910C0738, moartea lui Gînju

Xxxxx a survenit în rezultatul vătămărilor corporale grave, periculoase pentru viață

sub formă de traumatism cranio - cerebral închis manifestat prin hemoragii în

țesuturile moi epicraniene în regiunea occipitală, hemoragii subarahnoidale cu

răspândire pe toată suprafața creierului, focare de contuzie cerebrală în regiunea

frontală al ambelor emisfere cerebrale. Traumatismul cranio - cerebral descris putea

apărea cât în urma acțiunii directe a unui corp contondent, cât și prin cădere liberă

sau accelerată de la înălțimea propriului corp și lovirii cu partea occipitală a capului

de un astfel de obiect sau suprafață.

inculpatului Rogovschi Eduard, care a solicitat anularea acesteia, deoarece nu

reflectă și nu corespunde circumstanțelor de fapt și de drept stabilite atât în cadrul

desfășurării urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, acțiunile

inculpatului urmând a fi încadrate în baza art. 157 Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse neprivative de libertate în baza acestei norme, or cumulul de circumstanțe

atenuante stabilite în privința inculpatului denotă faptul că, corectarea acestuia

poate avea loc, la fel și în situația aplicării în privința acestuia a prevederilor art.90

Cod penal.

În motivarea apelului a indicat că:

- sentința este neîntemeiată și urmează a fi anulată, deoarece aceasta nu reflectă

și nu corespunde circumstanțelor de fapt și de drept, stabilite atât în cadrul

desfășurării urmării penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești - acțiunile

inculpatului urmând a fi încadrate în baza art. 157 Cod penal;

- inculpatul Rogovschi este conștient de fapta comisă, recunoaște pe deplin

vinovăția în survenirea decesului victimei, se căiește sincer de cele întâmplate și v-a

întreprinde toate acțiunile posibile și necesare întru recuperarea prejudiciului cauzat

prin infracțiune. Deși inculpatul Rogovschi recunoaște vinovăția în survenirea

decesului victimei, acționând în prisma principiului obligației cercetării

circumstanțelor cauzei penale în volum deplin și sub toate aspectele, inclusiv,

constatarea premiselor ce au condiționat săvârșirea faptei infracționale - este

important a scoate în evidență faptul că, acțiunile inculpatului au fost condiționate

de comportamentul agresiv, provocator și neadecvat al victimei, care se află în stare

de ebrietate alcoolică avansată la acel moment, or în acest sens inculpatul nu a avut

intenția de a omorî sau de a cauza cu intenție victimei anume vătămări corporale

grave, ce ar solda decesul victimei, ori drept dovadă în acest sens constituie

înregistrarea video din magazinul menționat, unde se vizualizează faptul aplicării de

către inculpat victimei doar a două lovituri - una cu piciorul în fesă și una cu palma

peste față. Este important că vătămările corporale care au condiționat decesul

victimei și anume trauma cranio-cerebrală a fost produsă în rezultatul căderii

victimei și lovirii acesteia cu capul în partea posterioară pe podeaua din faianță, ori

deși căderea victimei pe podea recunoaște că a survenit în rezultatul bruscării de

către inculpat, acesta nu a avut intenția de a-i cauza victimei asemenea vătămări

corporale;

- mecanismul și caracterul a celor două lovituri aplicate victimei de către

2

inculpat nu presupuneau survenirea traumei cranio-cerebrale la victimă. Deși

victima a căzut jos pe podea și s-a lovit cu capul de podea în rezultatul bruscării de

către inculpat, acesta nu a avut o asemenea intenție, or atitudinea inculpatului față

de consecințele survenite, trauma cranio-cerebrală, este una imprudentă;

- consideră corect de a recalifica acțiunile inculpatului în prisma cauzării de

vătămări corporale grave din imprudență, soldate cu decesul victimei - acțiune pe

care inculpatul o recunoaște pe deplin, ori atitudinea inculpatului față de

consecințele survenite a fost una imprudentă, adică situația în care inculpatul nu

putea și nu avea cum să presupună caracterul eventualelor consecințe, mai mult ca

atât nu a dorit și nu avea cum să admită survenirea acestora - căderea părții

vătămate jos și lovirea cu capul de podea de la o simplă lovitură cu palma pe față,

sau traumarea craniului. Inculpatul este absolut conștient de faptul că, decesul

victimei a survenit anume în rezultatul acțiunilor sale infracționale imprudente, se

căiește sincer și regretă profund acest fapt, acesta nu pune în discuție obligația sa de

a recupera prejudiciul cauzat prin infracțiune și va întreprinde toate acțiunile

posibile și necesare în vederea recuperării acestui prejudiciu către succesorul

victimei.

fost respins ca nefondat apelul declarat cu menținerea sentinței.

fond, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a verificat

complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului, ce se confirmă prin probele acumulate pe dosar, cercetate în instanța de

fond și de apel, acțiunile inculpatului fiind corect calificate de către instanța de fond,

după indicii art. 151 alin.(4) Codul penal ,,vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale care a provocat decesul victimei”.

În acest sens, instanța de fond întemeiat a bazat sentința de condamnare de rând

cu declarațiile succesorului părții vătămate audiate în instanță și pe cumulul

probelor scrise, și anume: proces verbal de constatare a infracțiunii din data de

06.11.2019 (vol. I, f.d.6); raport R-2 nr-4322 din data de 01.11.2019 (vol.I, f.d.7); proces

verbal de cercetare la fața locului din data de 01.11.2019 (vol.I, f.d.8); proces-verbal

de consemnare a declarațiilor lui Ciolac Adela din data de 01.11.2019 (vol.I, f.d.9);

proces-verbal de consemnare a declarațiilor lui Echim Tudor din 01.11.2019 (vol.I,

f.d.10); recipisă eliberată de către Echim Tudor la data de 05.11.2019 (vol.I, f.d.13);

proces-verbal de cercetare la fața locului (vol.I f.d.14); fișa medicală a bolnavului

Gînju Anatolie nr.27266 (vol.I f.d.20-45); proces verbal de examinare a obiectului din

13.11.2019 (vol.I f.d.58-60); ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte

la cauza penală (vol.I f.d.61); cerere de la Gînju Aliona (vol.I, f.d.65), ordonanță de

recunoaștere ca parte civilă din data de 19.11.2019 (vol.I, f.d.66); raportul de

expertiză judiciară nr.201919D0165 din 08.11.2019 (vol.I f.d.69); raport de expertiză

judiciară nr.201910C0738 din 30.11.2019 (v. I f.d.74-76); cazier contravențional pe

numele Rogovschi Eduard (vol.I, f.d.97); revendicare pe numele Rogovschi Eduard

3

(vol.I f.d.98); ordonanță privind încetarea urmării penale din 02.07.2014 (vol.I, f.d.99-

101), sentința Judecătoriei Edineț (sediul Central) din 31.01.2019; procesul penal în

privința lui Rogovschi Eduard pe art. 186 alin. (2) Cod penal, pe motivul împăcării

(vol.I f.d.105-108); declarațiile succesorului părții vătămate Gînju Aliona în instanța

de fond din data de 24.02.2020 (vol.I f.d.225-229); declarațiile martorului Cucoară

Maria depuse în instanța de fond la data de 24.02.2020 (vol.I, f.d.230-232); declarațiile

martorului Gînju Ion depuse în instanța de fond la data de 24.02.2020 (vol.I, f.d.233-

234); declarațiile martorului Frecăuțan Eduard depuse în instanța de fond la data de

24.02.2020 (vol.I, f.d.235-237); declarațiile martorului Rusanovschi Irina depuse în

instanța de fond la data de 09.03.2020 (vol.II f.d.9-10); declarațiile martorului Celac

Adela din data de 09.03.2020, depuse în instanța de fond (vol.II f.d.11-13); declarațiile

martorului Zanoaga Cornel depuse în instanța de fond la data de 09.03.2020 (vol.II,

f.d.14-15); declarațiile martorului Galadiuc D. depuse în instanța de fond la data de

20.05.2020 (vol.II, f.d.50-52); declarațiile martorului Jitaru Anatolie din data de

20.05.2020, depuse în instanța de fond (vol.II, f.d.53-54); declarațiile depuse în

instanța de fond de către Rudico Victor la data de 20.05.2020 (vol.II f.d.55-58);

declarațiile depuse în instanța de fond de martorul Iachim Tudor (vol.II f.d.59-60);

declarațiile martorului Rusanovschi Artiom depuse în instanța de fond la data de

20.05.2020 (vol.I f.d.61).

Instanța de apel a respins argumentele invocate de avocat în cererea de apel

prin care solicită ca acțiunile inculpatului Rogovschi Eduard urmează fi încadrate în

baza art. 157 Cod penal - vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății

cauzată din imprudență, cu stabilirea unei pedepse non-privative de libertate în baza

acestei norme. Pentru verificarea respectivelor argumente în ședința instanței de apel

a fost vizionată înregistrarea video de pe suportul electronic, (vol. I f.d.60), și ca

rezultat instanța de apel a menționat, că în cadrul vizionării acestuia a fost stabilit că,

victima era într-o stare avansată de ebrietate, fapt care este vizibil din mișcările

acestuia dezechilibrate și din rugămintea vânzătoarei magazinului de a pleca acasă,

fiindcă el era beat. Starea victimei a fost văzută și de inculpatul Rogovschi Eduard,

care necăutând la aceasta i-a aplicat o lovitură puternică peste față și ca rezultat

acesta a căzut la pămînt lovindu-se cu capul de podeaua acoperită cu teracotă.

Prin imaginile vizionate sânt combătute argumentele apelantului privind

comportamentul agresiv și provocator al victimei și cert se demonstrează, că

inculpatul Rogovschi Eduard a văzut starea de ebrietate avansată a victimei, spațiul

restrâns și limitat în care se afla victima, faptul că în acest spațiu restrâns se aflau

mai multe rafturi cu marfă și în atare condiții inculpatul înțelegea, că aplicând

lovituri victimei, acesta se poate dezechilibra, cădea și lovi de podeaua acoperită cu

teracotă. Împrejurările descrise din înregistrarea vizionată demonstrează cert, că

inculpatul Rogovschi Eduard a acționat cu intenție, adică își dădea seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările acestor acțiuni și le-a

admis în mod conștient.

Negarea comiterii faptei prejudiciabile imputate de către inculpat, instanța de

apel a apreciat-o ca o încercare de evitare a pedepsei penale.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de judecată cu

4

respectarea prevederilor art. 61, 75 Cod penal, a ținut seama de scopul pedepsei

penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, de criteriile generale de individualizare a pedepsei

penale, ce țin de gravitatea faptei penale considerată ca fiind săvârșită de inculpat,

urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, atitudinea societății față de

pedeapsa penală ce urmează a-i fi stabilită inculpatului pentru fapta săvârșită,

persoana inculpatului care la locul de trai se caracterizează pozitiv, anterior fiind

condamnat.

Referitor la acțiunea civilă, instanța de fond corect a admis în principiu acțiunea

civilă în această parte a părții civile Gînju Aliona, urmând ca instanța de ordin civil

să stabilească cuantumul despăgubirilor cuvenite ultimei.

La fel, a fost stabilit că, prin acțiunea civilă, pentru suferințele psihice și fizice

ale sale și a copilului ei minor, legate de decesul soțului și tatălui, respectiv - Gînju

Anatolie, Gînju Aliona a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 200 000

lei. Dat fiind faptul că, s-a concluzionat că, drept urmare a acțiunilor lui Rogovschi

Eduard- Gînju Anatolie a decedat la data de 18.11.2019, astfel, Gînju Aliona a rămas

de una singură să întrețină familia, compusă dintr-un copil minor, ultima întru

apărarea intereselor sale a fost nevoită să angajeze un avocat și să suporte cheltuieli

în acest sens, precum și să suporte cheltuieli de deplasare de la locul său de muncă

permanent din Italia, la tratamentul și funeraliile soțului și la organele de drept întru

investigarea prezentei cauze penale, care până- n prezent nu i-au fost recuperate de

către inculpat, instanța de fond întemeiat a admis în calitate de compensare bănească

succesorului părții vătămate Gînju Aliona, sumă de 100 000 lei, care în calitate de

prejudiciu moral, urmează a fi încasată de la inculpat.

Totodată, instanța de fond întemeiat și legal a admis în principiu acțiunea

civilă privind încasarea prejudiciului material, urmând ca instanța de ordin civil să

stabilească cuantumul despăgubirilor cuvenite, dat fiind, că actele prezentate în

confirmarea pretențiilor materiale înaintate au fost insuficiente pentru constatarea cu

certitudine a acestor solicitări.

Din motivele expuse supra, instanța de apel a considerat neîntemeiate

solicitările avocatului din pledoria scrisă din cadrul susținerilor verbale privind

reîncadrarea acțiunilor inculpatului pe art. 149 alin.(1) Cod penal- lipsirea de viață

din imprudență.

ordinar de către avocatul Harunjen A. în numele inculpatului, care solicită casarea

acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care a dispune reîncadrarea acțiunilor

inculpatului Rogovschi Eduard în baza art. 149 alin.(1) Cod penal - lipsirea de viață

din imprudență, cu stabilirea unei pedepse sub formă de 2 ani închisoare, cu

stabilirea unui termen de probă de 3 ani, în baza art.90 Cod penal.

În motivarea recursului invocă aceleași motive indicate în cererea de apel,

suplimentar menționând că:

- semnele calificative ale laturii subiective nu se regăsesc în acțiunile

făptuitorului Rogovschi Eduard;

5

- atît potrivit fondului învinuirii înaintate, cît și potrivit celor stabilite în cadrul

cercetării judecătorești - în rezultatul conflictului verbal și drept urmare a conduitei

agresive a victimei, inculpatul i-a aplicat victimei mai întîi o lovitură neînsemnată cu

piciorul în regiunea feselor, iar mai apoi i-a aplicat o lovitură neînsemnată cu palma

peste față, de la care victima, fiind în stare de ebrietate alcoolică avansată - și-a

pierdut echilibrul și a căzut din poziție orizontală, lovindu-se cu partea posterioară a

capului de podea, în rezultatul căruia fiindu-i cauzată trauma cranio-cerebrală —

circumstanțe de fapt și de drept care sunt confirmate prin înregistrarea video ce se

conține la materialele prezentei cauze penale;

- se constată situația în care urmările prejudiciabile primare, exprimate prin

trauma cranio-cerebrală, nu au fost cauzate prin careva acțiuni intenționate ale

inculpatului, dar au survenit în rezultatul bruscării/ lovirii neînsemnate și ulterior

căderii victimei din poziție orizontală și lovirii cu capul de podea, or, inculpatul

nicidecum nu a avut o anumită intenție directă sau indirectă de a-i cauza victimei

traumă cranio-cerebrală printr-o simplă lovitură cu palma peste față;

- nu avem un act de violență, ci o conduită greșită a făptuitorului într-o situație

periculoasă, susceptibilă să producă, în anumite împrejurări, consecințe sub formă

de moarte cerebrală a victimei, spre exemplu: de la o izbitură, victima cade, se

lovește cu capul de un corp contondent și moare;

- în cazul dat inculpatul Rogovschi Eduard în momentul în care i-a aplicat

lovitura cu palma pe față victimei, nicidecum nu și-a dorit și nici nu a admis în mod

conștient survenirea unor urmări sub formă de traumă cranio-cerebrală la victimă,

or, lipsa unei astfel de intenții directe sau indirecte se denotă însuși prin mecanismul

aplicării loviturii victimei - aplicarea unei lovituri neînsemnate cu palma peste față;

- în cazul dat art.151 alin.(4) Cod penal prevede în mod obligatoriu forma de

vinovăție exprimată prin intenție (directă sau indirectă) a făptuitorului cu privire la

vătămarea intenționată gravă a victimei - circumstanță de fapt și de drept care, însă,

nu se regăsește în acțiunile inculpatului Rogovschi Eduard, or, reieșind din

caracterul loviturilor aplicate de către inculpat - lovirea neînsemnată cu palma peste

față - inculpatul nu a avut intenția (directă sau indirectă) de a cauza victimei o

vătămare corporală gravă, or, inculpatul, reieșind din acțiunile menționate ale sale -

nu a dorit și nici nu a admis, în mod conștient, cauzarea victimei a unei vătămări

corporale grave, acțiunile lui cu privire la survenirea urmărilor preiudiciabile

primare - vătămării corporale grave a victimei - fiind caracterizate prin imprudență;

- atît organul de urmărire penală, cît și instanța de fond și cea de apel - au

calificat în mod greșit și neîntemeiat acțiunile inculpatului Rogovschi Eduard în baza

art. 151 alin.(4) Cod penal, fără a delimita și de a examina în parte forma vinovăției

inculpatului referitor la urmările prejudiciabile primare (vătămarea gravă a

integrității corporale a victimei), în raport cu urmările prejudiciabile secundare

(decesul victimei), or, în cadrul cercetării judecătorești - reieșind din conduita

inculpatului și mecanismul aplicării loviturii - nu a fost stabilită intenția inculpatului

de a cauza victimei vătămări corporale grave, or, acțiunile inculpatului privind

survenirea acestor urmări sunt caracterizate ca fiind imprudente, or această

vătămare corporală gravă a victimei nu a fost cauzată în rezultatul unor acțiuni

6

intenționate ale inculpatului, dar a survenit drept urmare a unor acțiuni imprudente

ale inculpatului;

-referitor la aplicarea circumstanțelor atenuante s-au stabilit: căința sinceră și

recunoașterea vinovăției, precum și conlucrarea în acest sens cu organul de urmărire

penală; aflarea în căsnicie și prezența unui copil minor nou născut la întreținere;

conduita abuzivă, brutală, provocatoare și nedecvată a victimei care a condiționat

într-un final acțiunile de reacționare ale inculpatului.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

Recurentul invocă drept temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă reieșind din

textul recursului, autorul acestuia își expune dezacordul cu calificarea infracțiunii

imputate inculpatului, solicitând recalificarea acțiunilor acestuia, din prevederile art.

151 alin. (4) Cod penal, în cele ale art. 149 alin. (1) Cod penal, totodată stabilirea în

privința inculpatului a unei pedepse de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod

penal. Astfel, Colegiul penal, întrevede și semnalarea temeiurilor pentru recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10), 12) Cod de procedură penală, care stipulează

că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat

de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu

și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța

de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat

detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a

probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei,

expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a lui

Rogovschi E. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

toate aspectele de fapt și de drept.

Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

7

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă

rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea

atacată.

La prezența temeiului de casare invocat și anume - faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, instanța de recurs remarcă, că e necesar de a ține cont de

fapta săvârșită și cum aceasta a fost stabilită de către prima instanță și cea de apel și

dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corect, iar dacă fapta s-a încadrat

într-o altă normă penală, rezultă că acesteia i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Așadar, în privința alegațiilor nominalizate se constată, că acestea au constituit

obiect de discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus

întemeiat, pe care le susține și instanța de recurs.

Totodată, având în vedere argumentele recursului și pretinsa eroare de drept la

care se referă recurentul, Colegiul, verificând materialele dosarului constată că, la

judecarea apelului, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând o soluție corectă de calificare a acțiunilor inculpatului, în baza art.

151 alin. (4) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de

probe administrat. Probele prezentate, au fost nemijlocit verificate suplimentar în

ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și

totodată au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării

reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Rogovschi E., a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal și anume, vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale, care a provocat decesul victimei.

Cu privire la invocările autorului recursului, precum că au fost încadrate greșit

acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal și că în acțiunile lui nu se

regăsesc semnele calificative ale laturii subiective, deoarece nu a fost stabilită

intenția inculpatului, Colegiul penal reține că conform teoriei penale, din punct de

vedere a laturii obiective, fapta infracțională specificată la alin. (4) art. 151 Cod

penal, cuprinde vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății (urmările

prejudiciabile primare), care la rândul său, a implicat producerea unor urmări

prejudiciabile și mai grave-decesul victimei (urmările prejudiciabile secundare).

Alin. (4) art. 151 Cod penal, prevede răspunderea pentru două infracțiuni: 1)

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății și 2) lipsirea de

viață din imprudență. Aceste două infracțiuni au fost reunite în una singură,

deoarece orientarea principală a faptei subiectului o formează vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății, iar decesul victimei a reprezentat consecințele

firești ale faptei, însă nedorite și neadmise de subiect. În planul laturii subiective

infracțiunea specificată la art. 151 alin. (4) Cod penal, se caracterizează prin intenție

față de urmările prejudiciabile primare și prin imprudență față de urmările

prejudiciabile secundare.

8

Colegiul penal atestă că, instanțele de fond întemeiat au reținut că, în acțiunile

inculpatului se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 151

alin. (4) Cod penal, astfel în cadrul vizionării înregistrării video de pe suportul

electronic, (Vol.I f.d.60), a fost stabilit că victima era într-o stare avansată de

ebrietate, fapt ce este vizibil din mișcările acestuia dezechilibrate și din rugămintea

vânzătoarei magazinului de a pleca acasă, fiindcă el era beat. Starea victimei a fost

văzută și de inculpatul Rogovschi Eduard, care necătând la aceasta i-a aplicat o

lovitură puternică peste față și ca rezultat acesta a căzut la pămînt, lovindu-se cu

capul de podeaua acoperită cu teracotă. Astfel, Colegiul penal atestă că, instanța de

apel întemeiat a reținut că, prin imaginile vizionate sânt combătute argumentele

apelantului privind comportamentul agresiv și provocator al victimei și cert se

demonstrează, că inculpatul Rogovschi Eduard a văzut starea de ebrietate avansată a

victimei, spațiul restrâns și limitat în care se afla victima, faptul că în acest spațiu

restrâns se aflau mai multe rafturi cu marfă și în atare condiții inculpatul înțelegea,

că aplicând lovituri victimei, acesta se poate dezechilibra, cădea și lovi de podeaua

acoperită cu teracotă. Împrejurările descrise din înregistrarea vizionată

demonstrează că, inculpatul Rogovschi Eduard a acționat cu intenție, adică își dădea

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, a prevăzut urmările acestor acțiuni

și le-a admis în mod conștient.

Reieșind din cele expuse, în viziunea instanței de recurs, instanțele de fond

justificat au reținut vinovăția lui Rogovschi E. în comiterea infracțiunii incriminate,

deoarece inculpatul a acționat cu intenție față de urmările prejudiciabile primare -

vătămarea gravă a integrității corporale și prin imprudență față de urmările

prejudiciabile secundare - decesul victimei Gînju A., și care se află într-o legătură de

cauzalitate directă.

O altă remarcă, pe care instanța de recurs nu a putut-o trece cu vederea, se

referă la faptul că, avocatul Harunjen A., în cererea de apel a solicitat recalificarea

acțiunilor inculpatului în baza art. 157 Cod penal, poziție susținută inclusiv până la

etapa susținerilor verbale, însă la etapa replicilor, avocatul Harunjen A., și-a

schimbat poziția, solicitând recalificarea acțiunilor inculpatului deja în baza art. 149

alin. (1) Cod penal, contrar prevederilor art. 413 alin. (6) Cod de procedură penală,

conform căruia ”părțile au dreptul la replică cu privire la chestiunile noi apărute în

procesul dezbaterilor.”Astfel, în cererea de recurs avocatul Harunjen A. în numele

inculpatului, la fel solicită recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 149 alin.

(1) Cod penal, critici nediscutate până acum la celelalte etape de judecare a cauzei,

ceea ce raportându-se la art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, este inadmisibil.

Una din regulile de bază de care se ghidează instanța de recurs la preluarea spre

examinare a cerințelor recurenților, este discutarea acestora la etapele anterioare de

examinare a cauzei. Or, temeiurile menționate la alin. (1) din art. 427 Cod de

procedură penală, pot fi invocate în recurs, doar în cazul în care au fost invocate în

apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel, în speță, nici prima condiție, nici

cea dea doua nu este incidentă. Din actele cauzei se constată că, la etapa precedentă

de judecare a cauzei, solicitarea de recalificare a acțiunilor inculpatului în baza art.

149 alin. (1) Cod penal, nu au fost disputată, fiind invocată abia la etapa replicilor.

9

Ce ține de invocarea de către recurent a prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, și că urmează a-i fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal

și a se ține cont de toate circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului,

Colegiul penal reține că, la aplicarea pedepsei inculpatului în baza art. 151 alin. (4)

Cod penal, instanțele de fond întemeiat au ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvîrșite, care, conform legii penale, face parte din categoria infracțiunilor deosebit

de grave și de toate circumstanțele cauzei, aplicând pedeapsa de 12 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip închis, care este limita minimă prevăzută de art.

151 alin. (4) Cod penal. Totodată, ținând cont de prevederile art. 90 alin. (4) Cod

penal, și de faptul că inculpatul a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă

condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu i se poate aplica.

Astfel, Colegiul penal statuează că, instanța de apel a apreciat probele conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, întemeiat a stabilit vinovăția

inculpatului și că, acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (4) Cod penal, fapta fiind încadrată juridic corect, iar pedeapsa

stabilită inculpatului Rogovschi E., a fost aplicată în limitele legii, și în cele din urmă

temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6), 10), 12) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea.

Finalmente, Colegiul penal apreciază ca legală și întemeiată hotărârea instanței

de apel, ce a fost adoptată în corespundere cu prevederile art. 414-419 Cod de

procedură penală și din atare considerente, recursul ordinar declarat de către

avocatul Harunjen Artur în numele inculpatului, este inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Harunjen Artur

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 29 noiembrie 2022, în cauza penală privindu-l pe Rogovschi Eduard Xxxxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 13 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecător Eremciuc Ghenadie

Judecător Daguța Sergiu

10