1ra-598/2023 — art. 186 alin. 2 lit. d, 186 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-598/2023 — art. 186 alin. 2 lit. d, 186 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-598/2023

1-21119916-01-1ra-19042023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte Guzun Ion

Judecători Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocata Corolevschi Maria în numele inculpatei Crețu Saiha, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie 2023, în cauza penală

privind-o pe

CREȚU Saiha XXXXX, născută la XXXXX,

originară și domiciliată în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond:10.08.2012 - 28.10.2022;

Instanța de apel: 23.11.2022 - 24.01.2023;

Instanța de recurs ordinar: 19.04.2023 – 07.06.2023.

c o n s t a t ă:

fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Crețu Saiha

a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul privind sustragerea bunurilor de la

partea vătămată Cernov Vasili) și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe

termen de 1 (unu) an;

- art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul privind sustragerea bunurilor de la

partea vătămată Zibrițchi Ion) i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe

termen de 6 (șase) luni;

- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (episodul privind sustragerea bunurilor

de la partea vătămată Vlas Vladimir) i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare

pe termen de 6 (șase) luni.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Crețu Saiha pedeapsă definitivă sub

formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an și 1 (una) lună cu executare în penitenciar

pentru femei de tip semiînchis.

S-a aplicat față de Crețu Saiha măsura preventivă sub formă de arest preventiv,

care se va menține pînă la intrarea sentinței în vigoare.

1

S-a încasat de la Crețu Saiha în beneficiul statului cheltuielile judiciare în

mărime de 1680 (unu mie șase sute optzeci) lei.

la 25.07.2021, în jurul orelor 12:00, având scopul sustragerii bunurilor alte persoane,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și

admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, acționând cu intenție directă,

din motiv cupidant, prin acces liber, a pătruns în locuința familiei Cernov din

XXXXX, de unde pe ascuns a sustras un cuțit mare de bucătărie cu prețul 100 lei,

două căciulițe pentru bărbați cu prețul de 50 lei fiecare, un ceas de mână la preț de

1000 lei, un aparat de telefonie mobilă de model ”NOMI281+” la preț de 700 lei în

husă la preț de 100 lei, în care activa cartela SIM a operatorului ”Orange” cu nr.

XXXXX la preț de 30 lei, o geantă neagră de bărbat la preț de 100 lei în care se aflau

2 stilouri a câte 5 lei fiecare, un marker la preț de 10 lei, alte acte și mărunțișuri

nevalorificate ca cost, cauzând un prejudiciu considerabil părții vătămate în sumă

totală de 2650 lei.

Tot ea, în noaptea de 25 spre 26 iulie 2021, având scopul sustragerii pe ascuns

din avutul proprietarului, profitând că Zibrițchi Ion dormea cu capul pe o masă în

barul ”Rendevu” din XXXXX, având aparatul de telefonie mobilă plasat lângă el pe

masă, pe ascuns a sustras aparatul de telefonie mobilă de model Xioami Redmi 9,

4/64 Gb, în husă siliconică de culoare neagră la preț de 3000 lei, anvelopat cu foile de

protecție a ecranului la preț de 220 lei, în care activa cartela SIM a operatorului

”Orange” SA cu nr. XXXXX la preț de 30 lei și cartela SIM a operatorului ”Unite”

cu număr necunoscut la preț de 30 lei, care aparțineau lui Zibrițchii I. și cu bunurile

sustrase a părăsit locul infracțiunii, asfel cauzând un prejudiciu considerabil părții

vătămate în sumă totală de 3280 lei.

Tot ea, la data de 24.07.2021, în perioada de timp de la orele 10:00 până la 17:00,

având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în XXXXX, prin

deteriorarea ușii de intrare a pătruns în apartamentul nr. 2 ce aparținea lui Vlas

Vladimir, de unde pe ascuns a sustras un centru muzical de model ”First” cu două

boxe la preț de 6000 lei, bani în sumă de 4600 lei, produse alimentare în sumă de 1000

lei, prin ce i-a cauzat părții vătămate Vlas Vladimir o daună materială considerabilă

în sumă totală de 11.600 lei.

Instanța a conchis că, vinovăția inculpatei a fost dovedită integral și acțiunile

acesteia corect au fost încadrate conform prevederilor art. 186 alin. (2) lit. d) Cod

penal – furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșită cu

cauzarea de daune în proporții considerabile părții vătămate, și art. 186 alin. (2) lit.

c), d) Cod penal - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvîrșită cu pătrundere în încăpere cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

către avocata Maria Corolevschi în interesele inculpatei, care a solicitat casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

2

instanță, prin care inculpata, prin prisma aplicării prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală, să i se stabilească o pedeapsă mai blîndă, precum și să fie scutită

de la achitarea cheltuielilor de judecată în mărime de 1680 lei.

În argumentarea apelului a invocat că:

- pedeapsa nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau înjosirea

demnității omului, unde și se conține esența principiului umanismului;

- urmează a fi reținute dispozițiile art. 75 alin. (1) Cod penal, din care rezultă trei

criterii generale cu valoare de principiu. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie

echitabilă, legală și individualizată;

- doar prin aplicarea unei pedepse mai blînde, pedeapsa va fi echitabilă, doar

oricum, prin aplicarea pedepsei cu închisoarea inculpatei i se impun lipsuri și restricții

ale drepturilor ei și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin

infracțiune;

- pedeapsa stabilită inculpatei sub formă de închisoare pe termen de 1 an și 1

lună o consideră prea aspră;

- partea apărării nu este de acord și cu soluția admiterii solicitării acuzatorului

de stat cu privire la încasarea în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată suportate

în legătura cu efectuarea expertizei judiciare în suma de 1680 lei;

- instanța a admis derogări de la procedura penală, ce constituie temei pentru

casarea sentinței. Instanța de fond la adoptarea soluției a motivat, că consideră

întemeiată solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea în beneficiul statului

de la inculpat a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu efectuarea expertizei

judiciare;

- ținând cont de faptul că raportul de expertză este acțiune de urmărire penală,

sarcina probatorie este pusă în seama acuzării, cheltuielile respective au fost investite

la etapa de urmărire penală. Sunt probele acuzatorului de stat, astfel cheltuielile

urmează să fie efectuate din contul statului;

- invocă că inculpata este în imposibilitate financiară de a achita cheltuielile de

judecată, luând în considerație că se află în penitenciar pentru executarea pedepsei,

iar situația economică a țării și lipsa locurilor de muncă în instituția penitenciarelor

din, nu-i oferă posibilitatea să aibă un venit bănesc ca aceasta să achite aceste

cheltuieli.

apelul avocatei Maria Corolevschi în interesele inculpatei a fost respins ca nefondat,

sentința s-a menținut fără modificări.

a fost judecată în temeiul art. 3641 Cod procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, acceptate de către inculpată în corespundere

cu alin. (3) al normei vizate prin cererea depusă până la începerea cercetării

3

judecătorești, potrivit căreia ea a recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu.

Atât la faza urmăririi penale, cât și în instanța de fond și cea de apel inculpata a

recunoscut faptele săvârșite, depunând sub jurământ declarații consecvente referitor

la cele comise, acestea coroborând întru tot cu restul probelor administrate pe caz.

Probele verbale, coroborează întru tot cu cele material-scrise administrate pe caz,

cărora instanța de fond le-a dat o apreciere obiectivă în corespundere cu prevederile

art. 100- 101 Cod procedură penală, detaliat expunându-le în conținutul sentinței de

condamnare, fapt pentru care expunerea lor repetată rămâne a fi inutilă, cu atât mai

mult, că dezacordul exprimat cu soluția instanței de fond se referă la pedeapsa aplicată

și la cheltuielile de judecată.

Privitor la pedeapsa stabilită de prima instanță, instanța de apel o consideră una

legală și întemeiată, deoarece este echitabilă și în strictă conformitate cu prevederile

art. 61 și 75 Cod penal, precum și cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, la fel în concordanță cu personalitatea inculpatei și circumstanțele cauzei.

La fel, prima instanță întemeiat i-a stabilit lui Crețu Saiha pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 1 an 1 lună, inclusiv prin aplicarea justă la

caz a prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel consideră declarative argumentele apărării privind aplicarea unei

pedepse mai blânde față de inculpată, care a manifestat căința sinceră și recunoașterea

vinei, în cazul în care Crețu Saiha nu este la prima abatere penală, fiind condamnată

anterior. În atare împrejurări instanța de fond corect a ajuns la concluzia, că

reeducarea și corectarea inculpatei este posibilă numai fiind izolată de societate,

aplicându-i just pedeapsa cu închisoare.

Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatei, care anterior a fost

condamnată, însă inculpata nu și-a făcut concluziile de rigoare, nu a pășit pe calea

corijării și din nou a comis infracțiuni cu intenție, de aceea instanța de fond întemeiat

i-a aplicat lui Crețu Saiha pedeapsa sub formă de închisoare, pedeapsă care este

adecvată celor comise. Pedeapsa aplicată de instanța de fond este în corespundere cu

legislația, iar temeiuri prin care s-ar demonstra că inculpata Crețu Saiha poate fi

corectată prin stabilirea în privința ei a unei pedepse mai blânde, nu s-au stabilit.

Prin urmare, instanța de apel, în situația în care nu a dispus de alte circumstanțe

decât de cele stabilite de prima instanță, nu este în drept de a aplica inculpatei o

pedeapsă mai blândă decât cea numită de prima instanță în lipsa cărorva motive clare

și legale pe care se întemeiază soluția, starea de fapt și de drept în instanța de apel

rămânând aceeași care a fost stabilită de instanța de fond.

Concomitent, instanța de apel a considerat necesar de a respinge cererea

inculpatei depusă instanței de apel privind aplicarea în privința sa a prevederilor Legii

nr. 423 din 24.12.2021 privind amnistia, având în vedere că acestea sunt inaplicabile

în privința inculpatei.

4

În acest context instanța de apel atesta, că în corespundere cu prevederile art. 6

alin. (1) lit. a1) al Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

Prevederile art.1–5 nu se aplică persoanei: bănuite, învinuite, inculpate sau

condamnate care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea cu intenție a unei

infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, executând în tot sau

în parte pedeapsa cu închisoare.

După cum reiese din revendicarea anexată la materialele cauzei (f.d. 74), Crețu

Saiha a fost anterior condamnată prin decizia Curții de Apel Bălți din 23 septembrie

2015 pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), 151 alin. (1) Cod

penal, în coroborare cu art. 84 Cod penal la 5 ani 6 luni închisoare.

Potrivit sancțiunii art. 151 alin. (1) Cod penal, aceasta prevede în calitate de

pedeapsă închisoarea pe un termen de la 5 la 10 ani, astfel potrivit art. 16 alin. (4) Cod

penal, aceasta face parte din categoria infracțiunilor grave.

În așa mod, instanța de apel a considerat necesar de a respinge solicitarea

inculpatei privind aplicarea în privința sa a prevederilor Legii nr.243 din 24.12.2021

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, or aceste prevederi nu sunt aplicabile cazului din speță.

Cu privire la dezacordul apelantei privind încasarea cheltuielilor judiciare din

contul inculpatei pentru efectuarea raportului de expertiză, instanța de apel a reținut,

că prima instanță corect a ajuns la concluzia cu privire la admiterea solicitării

procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea raportului de

expertiză de la inculpată în beneficiul statului.

Astfel, achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care

a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana

în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Scutirea condamnaților de la plata acestor sume urmează să reprezinte o

excepție, însă nu o regulă. La caz, instanța de apel a reținut că, nu a fost confirmată o

stare financiară precară a inculpatei, care ar justifica scutirea de la plata sumelor

respective. Faptul că inculpata se află în penitenciar, unde își execută pedeapsa, nu o

absolvă pe aceasta de la achitarea cheltuielilor judiciare.

Totodată, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2)

Cod de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau

parțial condamnatul, însă judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

În prezenta cauză penală, a fost dispusă efectuarea acțiunilor procesuale și

anume raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-797 din 18.08.2021, costul

căruia fiind de 1680 lei.

Colegiul penal al instanței de apel a menționat că dreptul discreționar al instanței

de încasare a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei la caz, rezultând din

5

prevederile art. 229 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, urmează a fi interpretate

ținând cont de modificările operate prin Legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare la

09.02.2018, prin care a fost exclus alin. (2) al art.143 Cod de procedură penală, care

prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se

face din contul bugetului de stat, respectiv voința legiuitorului a fost îndreptată spre

obligarea condamnaților de a achita cheltuielile pentru efectuarea expertizelor.

Respectiv, ținându-se cont de faptul, că efectuarea cheltuielilor judiciare într-o

cauză penală este provocată de săvârșirea infracțiunilor, care impun desfășurarea

urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca

urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatei condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea

infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi suportat.

Obligația inculpatei de a suporta cheltuielile judiciare este principală și integrală:

întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea urmăririi

penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsă făptuitorului, obligația de a

suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată

și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli; de

asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală, incluzând toate

cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către prima

instanță.

numele inculpatei a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea totală a sentinței și deciziei și

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivare recurenta a invocat motivele asemănătoare cu cele din cererea de

apel privitor la aplicarea unei pedepse mai blânde și încasarea din contul lui Crețu

Saiha în contul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 1680 lei.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatei,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

6

Colegiul reține, că recurenta este de acord cu starea de fapt stabilită de instanța

de apel și critică decizia instanței de apel în latura pedepsei și nescutirea inculpatei de

achitare a cheltuielilor de judecată în sumă de 1680 lei.

Colegiul penal notează că, pentru a se reține eroarea de drept stipulată în pct. 10)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, la care face referire recurenta și pentru a

se statua că s-a aplicat pedeapsă individualizată contrar exigențelor legale, instanțele

de fond urmau să facă abstracție de la prevederile art. 75 Cod penal, care

reglementează criteriile generale de individualizare a pedepsei, limitele ei în raport cu

circumstanțele agravante și atenuante etc., ținând seama de limitele stabilite în partea

specială a Codului Penal.

În speță, temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală

nu și-a găsit confirmare, iar întru desfășurarea concluziilor sale, Colegiul penal va

purcede la analiza punctată asupra argumentelor invocate, prin prisma temeiului

pentru recurs nominalizat.

Colegiul penal verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Prin urmare, Colegiul penal concluzionează că, instanța de apel legal și întemeiat

a constatat și a apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, corect și-a

motivat soluția privind respingerea apelului apărării, ținând cont de prevederile art.

61 alin. (2) Cod penal și de criteriile de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.

75 Cod penal, luând corect în considerare gravitatea infracțiunii săvârșite (a comis

trei infracțiuni mai puțin grave), anterior a fost judecată, a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată

conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală și a comis mai multe

infracțiuni fiind conștientă de consecințele ce vor urma.

Simplu fapt că apărarea nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o

prea aspră, nu poate servi temei pentru aplicarea în privința lui Crețu Saiha a unei

pedepse mai ușoare.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatei,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

Mai mult, la stabilirea soluției s-a ținut cont de cerințele acuzatorului și apărării,

iar prin aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, s-au stabilit noi

limite a stabilirii pedepsei prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. d) și

7

186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, inclusiv faptul că anterior a comis infracțiuni pentru

care a fost sancționată penal, dar inculpata nu a tras concluzii corespunzătoare ceea

ce a dus la comiterea unor noi infracțiuni.

De asemenea, la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală nu este

obligatoriu să fie aplicat limita minimă a pedepsei, din contra instanța de judecată este

obligată să motiveze din ce motive se aplică pedeapsa stabilită, cerință pe care instanța

de apel a îndeplinit-o.

Astfel, instanța de apel just a concluzionat că aplicarea pedepsei sub formă de

închisoare va duce la realizarea scopului prevăzut de art. 61 Cod penal, precum și de

prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatei, cât și a altor

persoane.

În plus, necesitatea schimbării pedepsei nu a fost suficient argumentată, iar

simpla invocare a normelor de drept sau a erorilor presupuse ca fiind admise de

instanța contestată fără indicarea concretă a lor nu justifică implicarea Colegiului în

schimbarea pedepsei inculpatei, având în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

În cadrul cererii de recurs se menționează și încasarea eronată de la Crețu Saiha

în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 1680 lei, solucitarea pe care

instanța de apel s-a expus prin prisma art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2)

Cod de procedură penală menționînd că „ ... că efectuarea cheltuielilor judiciare într-

o cauză penală este provocată de săvârșirea unei infracțiuni, care impune

desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a

comis-o; ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat

pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională,

deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi suportat.

Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și

integrală: întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea

urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului,

obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă

partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor

cheltuieli; de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală,

incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de

condamnare de către prima instanță.”

Motivele invocate în recursul ordinar au constituit deja obiect de examinare în

instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie

asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței, conform

jurisprudenței CEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din

16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Sub acest aspect, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate.

8

Prin urmare, criticile recurentei nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului

declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocata Corolevschi Maria

în numele inculpatei Crețu Saiha, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 24 ianuarie 2023, în cauza penală privind-o pe Crețu Saiha XXXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, decizia motivată va fi pronunțată la 13 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

9