1ra-559/2023 — art. 264/1 alin. 4, 264/1 alin. 4 CP

1ra-559/2023 — art. 264/1 alin. 4, 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-559/2023

1 -22065872-01-1ra-07042023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,

examinând, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către avocatul Sanduleac Diana în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07

februarie 2023, în cauza penală în privința lui

Casap Iurie XXXXX, născut la xxxxxx, originar

din xxxxx, cu viză de domiciliu în xxxxxx și locuitor

al xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.05.2022-01.12.2022;

Instanța de apel: 29.12.2022-07.02.2023;

Instanța de recurs: 07.04.2023 – 28.06.2023.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Casap

Iurie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2641

alin. (4) și art. 2641 alin. (4) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa după cum

urmează:

- în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal (episodul din data de 28.04.2022), sub

formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) luni, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal (episodul din data de 06.07.2022),sub

formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) luni, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Casap Iurie,

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) luni, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul pedepsei aplicate lui Casap Iurie s-a dispus a fi calculat din data

1

reținerii acestuia.

S-a aplicat în privința lui Casap Iurie măsura preventivă sub formă de arest

preventiv.

A fost soluționată soarta mijloacelor materiale de probă.

constatat că, Casap Iurie, la data de 28.04.2022, aproximativ în jurul orelor 17:10, fiind

în stare de ebrietate alcoolică, nedeținând permis de conducere, astfel încălcând

prevederile pct. 14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere care prevede că

”Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă în stare de ebrietate”, aflându-se

la volanul automobilului de model „XXXXX ”, cu numărul de înmatriculare XXX

XXX, în timp ce conducea pe traseul R8, sat. Ruseni, r-nul Edineț a fost stopat de către

agenții de patrulare a Plutonului „Edineț, Briceni, Ocnița” a Regimentului de patrulare

”Nord” a INSP a IGP.

În timpul verificării actelor la colaboratorul poliției a apărut suspecția, precum că

Casap Iurie a consumat băuturi alcoolice. Fiind supus testării alcoolscopice cu aparatul

„Drager” s-a stabilit că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat era de 1,03

mg/l, ce corespunde stării de ebrietate cu grad avansat.

Ulterior, fiindu-i propus de a se deplasa la Spitalul raional Edineț pentru a trece

examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și colectării probelor biologice,

ultimul categoric a refuzat.

În conformitate cu prevederile pct. 6 lit. a) al Regulamentul privind modul de

testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii

ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, „Examinării

medicale se supun persoanele la care în urma testării alcoolscopice s-a constatat о

concentrație de alcool în aerul expirat, corespunzătoare stării de ebrietate cu grad

avansat de alcoolemie.”.

Tot el, Casap Iurie, nedispunând de permis de conducere, la 06.07.2022,

aproximativ la ora 08:40, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat,

încălcând prevederile Regulamentului circulației rutieră și anume pct. 10. 2 lit. „a”

persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea lucrătorului de

poliție, este obligată să înmâneze pentru control: permisul de conducere perfectat pe

numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul

condus și pct. 14 lit. „a” conducătorul de vehicule îi este interzis să conducă vehiculul

dacă a consumat băuturi alcoolice, în timp ce conducea automobilul de model „XXXXX

” cu nr. de înmatriculare XXX XXX, pe traseul R-8 km-7, Ruseni-Edineț, a fost stopat

de către angajații de poliție, care în urma controlului efectuat l-au suspectat de

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică.

Potrivit procesului-verbal de testare alcoolscopică din 06.07.2022, efectuată cu

aparatul „Drager - tichet test nr. 6810” s-a stabilit o concentrație a vaporilor de alcool în

aer expirat de către Casap Iurie de 1,69 mg/l, ce corespunde stării de ebrietate cu grad

avansat.

2

Tot atunci, în conformitatea cu pct. 6 lit. a) al Regulamentului privind modul de

testare alcoolscopică și examinare medical pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii

ei, Casap Iurie de prelevarea probelor biologice (sânge) categoric a refuzat.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Casap Iurie a

comis infracțiunile prevăzută de:

- art. 2641 alin. (4) Cod penal, după semnele: refuzul conducătorului mijlocului

de transport de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei,

precum și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, acțiune

săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere;

- art. 2641 alin. (4) Cod penal, după semnele: refuzul, împotrivirea și

eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la examenul medical în vederea

stabilirii stării de ebrietate și naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul

acestui examen medical, acțiune săvârșită de către o persoană care nu deține permis de

conducere.

- procurorul în procuratura raionului Edineț, Podgurschi Nadejda, prin care

a solicitat admiterea apelului și casarea parțială a sentinței în latura penală;

- avocatul Natalia Ciumac în numele inculpatului, prin care a solicitat

casarea sentinței și aplicarea unei pedepse mai blînde, neprivative real de

libertate.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:

- sentința este neîntemeiată și pasibilă anulării în latura aplicării pedepsei,

care este prea blândă;

- corectarea inculpatului poate avea loc prin aplicarea față de acesta a

pedepsei cu închisoarea axată practic la limita minimă admisibilă, fiind

nejustificat stabilit cuantumul total de 4 luni închisoare, or, Casap Iurie nu este

pentru prima dată în conflict cu legea penală, caracterizându-l din punct de

vedere negativ, fiind evidentă tendința acestuia de a leza valorile ocrotite prin

lege, acesta fiind deja la a treia condamnare;

- ținând cont de gravitatea faptelor, de consecințele acestora, de caracterul

valorilor sociale lezate, de personalitatea inculpatului care nu a făcut concluzii

respective din anterioarele condamnări, consideră că pedeapsa sub formă de

închisoare stabilită inculpatului prin sentință - 4 luni închisoare, este una prea

blândă.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- instanța nu a luat în vedere circumstanțele cauzei penale, că Casap Iurie a

recunoscut vina, s-a căit sincer;

- că deși inculpatul Casap Iurie prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul

Central din 17.05.2022, a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzută

de art. 2641 alin. (4) Cod penal, unde i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de

3

muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 ore, care a fost

executată integral, instanța a condamnat inculpatul la privațiune de libertate.

a fost respins ca nefondat apelul avocatului Natalia Ciumac și admis apelul

procurorului, casată sentința în latura aplicării pedepsei, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărîre în latura dată potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează: Casap Iurie a fost considerat condamnat în baza

art. 2641 alin. (4) Cod penal și art. 2641 alin. (4) Cod penal. S-a aplicat lui Casap

Iurie pedepse penale, după cum urmează: în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal

(episodul din 28.04.2022), sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni; în

baza art. 2641 alin. (4) Cod penal (episodul din 06.07.2022), sub formă de

închisoare pe un termen de 8 luni. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul partial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui

Casap Iurie o pedeapsă penală definitivă sub formă de închisoare pe un termen

de 1 an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința

instanței de fond a fost menținută fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță corect a stabilit vinovăția lui Casap Iurie în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute la art. 2641 alin. (4), art. 2641 alin. (4) Cod penal, însă pedeapsa

închisorii pe un termen de 4 luni, în raport cu circumstanțele faptei și

personalitatea inculpatului Casap Iurie, nu-i proporțională.

La individualizarea pedepsei de închisoare, instanța de apel a reținut în

sarcina inculpatului Casap Iurie gravitatea infracțiunilor comise (infracțiuni mai

puțin grave), multiplele infracțiuni comise de inculpat, motivul și scopul

acestora, de personalitatea celui vinovat (prezența anterioarelor condamnări

penale, lipsa evidenței la medicii narcolog și psihiatru), de prezența

circumstanțelor atenuante (căința sinceră), de prezența circumstanțelor

agravante (săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță

pentru cauză), contribuirea la examinarea cauzei penale prin recunoașterea vinei

și celelalte împrejurări individuale ale cazului.

Instanța de apel a reținut că inculpatul Casap Iurie, anterior condamnat

pentru infracțiuni similare, nu și-a făcut concluziile necesare, n-a pășit pe calea

corectării și reeducării, dar a sfidat din nou legile statului și a comis noi

infracțiuni mai puțin grave intenționate, ceia ce denotă faptul, că doar pedeapsa

închisorii o să-l corecteze.

Instanța de apel a menționat că a luat în considerație personalitatea

inculpatului, rolul și comportamentul lui în timpul și după comiterea

infracțiunilor, precum și atârnarea lui față de faptele infracționale.

Circumstanțele date, au fost considerate de către instanță că indică, că corectarea

inculpatului poate avea loc doar în condițiile stabilirii unei pedepse de

4

închisoare, cu executarea reală și la inaplicabilitatea altei pedepsei penale.

Scopurile pedepsei prevăzute la art. 61 Cod penal, de restabilirea echității

sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cît și a altor persoane,

instanța de apel a considerat că vor fi atinse doar prin stabilirea pedepsei cu

închisoare cu executare reală.

În concluzie, instanța de apel a considerat întemeiat apelul procurorului, pe

motiv că toate argumentele pe care procurorul le-a indicat în apel și-au găsit

confirmare la examinarea apelului, fiind conținute în materialele cauzei și

motivate pe prevederile legale.

Ca urmare, sentința necesită a fi casată în latura pedepsei, cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima

instanță.

Instanța de apel a constatat că apărătorul a invocat ilegalitatea sentinței, în

sensul pedepsei prea aspre, dar această afirmare nu are suport în circumstanțele

cauzei și prevederile legale.

Instanța de apel a atestat că normele de procedură penală la care a făcut

referire apărarea, au fost respectate, că cauza penală a fost examinată sub toate

aspectele, complet și obiectiv, că părților procesului penal le-a fost oferită

deplina posibilitate să-și realizeze drepturile și interesele sale și să prezinte

probe în susținerea argumentelor sale, că instanța de fond și-a formulat

concluziile din probele pe care le-a cercetat în ședința de judecată într-un proces

echitabil pentru părți, fiind respectate prevederile art. 2 și art. 19 Cod de

procedură penală, la care face referire apărarea.

Instanța de apel a ținut să menționeze că avocatul în conținutul apelului a

expus mai multe poziții, dar solicitarea finală a fost aplicarea unei pedepse

penale mai blânde. Aplicarea pedepsei de închisoare cu executare reală a fost

motivată de către instanța de apel prin caracterul și gradul prejudiciabil al

faptei, personalitatea inculpatului, restabilirea echității sociale pe cât e posibil,

conștientizarea de către inculpat a faptei comise și corectarea inculpatului.

Sanduleac Diana, prin care neinvocând incidența dispozițiilor alin. (1) art. 427

Cod de procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea deciziei în partea

pedepsei, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care lui Casap Iurie să fie aplicată o

pedeapsă mai blândă.

5.1 În susținerea recursului, avocatul Sanduleac Diana menționează

următoarele:

- în privința lui Casap Iurie a fost aplicată o pedeapsă prea aspră în raport

cu fapta comisă mai ales că ultimul vina a recunoscut total, a depus cerere de

examinare a cauzei în procedură simplificată, este învinuit de comiterea unei

infracțiuni ușoare, unde pedeapsa maximă este privațiune de libertate pentru 1

5

an;

- în privința lui Casap Iurie a fost aplicată pedeapsa maximă pentru un

termen de 1 an privațiune de liberate, fără a ține cont de faptul că ultimul a

depus cerere de examinare a cauzei în procedură simplificată și pedeapsa în

temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, urma să fie redusă cu 1/3.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Față de aspectele de drept relevate, se impune concluzia că în situația cînd

din cererea de recurs se desprinde un temei indicat în art. 427 Cod de procedură

penală, instanța de recurs este în drept să analizeze temeinicia hotărîrii atacate,

referindu-se numai la temeiul motivat de recurent și numai în cazul cînd acesta

se regăsește în textul de lege menționat.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului ordinar rezultă că, recurentul nu invocă vre-un

temei de drept concret din cele 16 prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, însă reieșind din motivarea acestuia, avocatul Sanduleac

Diana, care reprezintă interesele inculpatului Casap Iurie, pledează pentru

numirea unei pedepse mai blânde inculpatului.

Colegiul penal atestă că din motivarea recursului declarat, rezultă

invocarea temeiurilor de recurs prevăzut la pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, și anume, autorul recursului, referindu-se la situațiile în care

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

6

Analizând argumentele expuse în recurs, în raport cu decizia contestată și

conducându-se de prevederile legale în vigoare, Colegiul penal constată că

instanța de apel a examinat prezenta cauză penală fără careva abateri de la

normele de procedură, decizia adoptată fiind legală, întemeiată și argumentată

și instanța s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia

acesteia cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și pedeapsa aplicată

inculpatului Casap Iurie a fost individualizată în conformitate cu prevederile

legale.

Colegiul penal consideră că în prezenta speță nu și-au găsit confirmarea

criticile recurentului vis-a-vis de pedeapsa individualizată inculpatului,

deoarece instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină

eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75-78 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală.

Colegiul penal atestă că instanța de apel, la individualizarea pedepsei

inculpatului Casap Iurie, a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise

(infracțiuni mai puțin grave), de multiplele infracțiuni comise de inculpat,

motivul și scopul acestora, de personalitatea celui vinovat (prezența

anterioarelor condamnări penale, lipsa evidenței la medicii narcolog și

psihiatru), de prezența circumstanțelor atenuante (căința sinceră), de prezența

circumstanțelor agravante (săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care

au relevanță pentru cauză), cât și de contribuirea la examinarea cauzei penale

prin recunoașterea vinei.

Instanța de recurs consideră întemeiată concluzia instanței de apel, potrivit

căreia, Casap Iurie, anterior condamnat pentru infracțiuni similare, nu și-a făcut

concluziile necesare, n-a pășit pe calea corectării și reeducării, dar a sfidat din nou legile

statului și a comis noi infracțiuni mai puțin grave intenționate, ceia ce denotă faptul, că

doar pedeapsa închisorii o să-l corecteze.

Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul

vizat au constituit deja obiect de examinare în prima instanță și în instanța de

apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra

circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare,

conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe

care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, statuează că,

temeiurile invocat de către procuror, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată

este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului, ca

fiind vădit neîntemeiat.

7

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Sanduleac

Diana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 07 februarie 2023, în cauza penală în privința lui Casap Iurie

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 13 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

8