ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 12.07.2023

1ra-1230/2022 — art. 217 alin. 2 CP

HOTĂRÂRE
12.07.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217 alin. 2 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1230/2022 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1230/2022

1-13007796-01-1ra-12082022

Curtea Supremă de Justiție

07 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Sergiu Daguța,

Judecători Ghenadie Eremciuc, Mariana Pitic,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul, declarat de avocatul Vladimir Chironachi și inculpatul

Cibotaru Victor XXX,

anterior condamnat prin:

1) sentința din 17.12.2012 a Judecătoriei Leova în

baza art. 151 alin. (1), 90 Cod penal la 5 ani închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen

de 3 ani.

Termenul de examinare:

instanța de fond: 20.11.2013 – 23.12.2015,

instanța de apel: 04.11.2019 – 21.01.2020,

instanța de recurs: 27.03.2020 – 15.09.2020,

instanța de apel: 29.10.2020 – 07.04.2021,

instanța de recurs: 24.06.2021 – 15.11.2021,

instanța de apel: 27.12.2021 – 20.04.2022,

instanța de recurs: 12.08.2022 – 07.06.2023,

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 6 luni închisoare.

Conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin

prezenta sentință, i s-a adăugat în întregime pedeapsa stabilită prin sentința din 17

1

decembrie 2012 a Judecătoriei Leova, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă pe un

termen de 5 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, din

momentul reținerii.

păstra ilegal substanțe narcotice la domiciliul său situat în r-nul Xxxx, s. Xxxx, a păstrat

în soba din casă și în saraiul din spatele casei masa vegetală uscată și mărunțită de

culoare verde, care conform Raportului de expertiză chimică nr. 3945 din 30.07.2013,

reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțe narcotice neutilizate în scopuri

medicale, obținute artizanal din plante de cânepă și constituie în total cantitatea de

107,78 gr., până la data de 06.07.2013, când au fost depistate de colaboratorii de poliție

ai IP Leova.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, adică

păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără scop de înstrăinare.

apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesul

penal în privința lui Cibotaru Victor să fie încetat în legătură cu aplicarea amnistiei în

baza Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova, iar în cazul constatării

imposibilității aplicării amnistiei, să aplice inculpatului pedeapsa cu amendă în mărime

de 400 unități convenționale.

Apelantul a invocat că prima instanță nu a ținut cont de declarațiile făcute în

cadrul urmăririi penale de către Cibotaru Victor, unde acesta a recunoscut integral

vinovăția și a manifestat căință sinceră.

Mai mult ca atât, a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu

acuzatorul de stat, care a fost lăsat fără nici o apreciere din partea primei instanțe.

Așadar, reieșind din specificul infracțiunii prevăzute la art. 217 alin (2) Cod

penal, care este o infracțiune ușoară, prima instanță greșit a individualizat pedeapsa

stabilită inculpatului, fără a ține cont de circumstanțele cauzei.

A mai menționat apelantul că concluzia primei instanțe de a-i stabili inculpatului

o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, sub rezerva faptului că

acesta intenționat s-a eschivat de a se prezenta la judecarea propriei cauze penale, este

nefondată, or, motivul neprezentării în ședințele de judecată îl reprezintă un incident,

în urma căruia inculpatul fost reținut în cadrul unei instituții profilactice, fără a avea

vreo posibilitate de a anunța rudele, cât și instanța de judecată despre faptul dat.

La fel, a remarcat că sentința motivată i-a fost înmânată inculpatului abia la 28

septembrie 2019, prin intermediul avocatului Chironachi Vladimir, la dosarul penal

fiind anexată cererea avocatului de a face cunoștință cu materialele cauzei, fiind anexat

și mandatul avocatului.

Având în vedere că la materialele dosarului nu există o altă dovadă prin care

Cibotaru Victor ar fi primit copia sentinței de condamnare, termenul de apel urmează

a fi calculat de la data de 28.09.2019.

Comrat, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

2

Procesul penal pornit în privința lui Cibotaru Victor pentru comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal a fost încetat, în temeiul art. 2 din Legea nr.

210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

Instanța de apel a stabilit din materialele dosarului că cauza penală, în prima

instanță a fost examinată în lipsa inculpatului, sentința fiind pronunțată la 23 decembrie

2015 în lipsa acestuia (f.d. 163-171). Sentința a fost înmânată doar procurorului

Ciubară Sergiu și avocatului Zagaican Tudor (f.d. 172), fiind expediată în adresa

Inspectoratului de Poliție Leova (f.d. 173).

Instanța de apel a menționat că la materialele cauzei nu este dovada recepționării

sau expedierii în adresa inculpatului a sentinței din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei

Leova.

La data de 27 septembrie 2019 avocatul Chironachi Vladimir a înaintat

Judecătoriei Cimișlia o cerere prin care a solicitat instanței de a face cunoștință cu

materialele cauzei penale în privința lui Cibotaru Victor și la acea dată părțile au făcut

cunoștință cu sentința în cauză (f.d. 187, vol. I), iar la data de 11 octombrie 2019,

avocatul Chironachi Vladimir a declarat apel, solicitând și repunerea în termen.

Instanța de apel a concluzionat că apelul apărătorului inculpatului urmează a fi

repus în termen, în temeiul prevederilor art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală, dat

fiind faptul că din materialele dosarului rezultă că inculpatul a lipsit atât la judecarea,

cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre adoptarea sentinței, iar apelul

a fost depus în termen de 15 zile de la data comunicării sentinței motivate.

Critica acuzatorului de stat precum că, la materialele cauzei este anexată cererea

înaintată de tatăl inculpatului Cibotaru Victor, prin care a solicitat eliberarea sentinței

și care a semnat pe această cerere, confirmând recepționarea acesteia – nu a fost reținută

ca fiind întemeiată de către instanța de judecată, întrucât legislația procesual penală,

prin prisma prevederilor art. 401 Cod de procedură penală, prevede expres cine sunt

persoanele participante la proces, care pot declara apel împotriva sentințelor pronunțate

de prima instanță.

Reținând faptul că inculpatul nu este minor și nu are discernământul diminuat,

pentru a fi necesară reprezentarea drepturilor acestuia de către reprezentanții săi legali,

Cibotaru Victor este subiectul care poate exercita calea de atac apelul, în propria cauză

4 penală.

Alte persoane, fie și rude apropiate, nu sunt abilitate cu dreptul de apărare a

intereselor inculpatului Cibotaru Victor.

Prin urmare, chiar dacă la materialele cauzei (f.d. 183, vol. I) este anexată o

cerere de la Cibotaru Ion Alexandru, care a indicat că este tatăl inculpatului Cibotaru

Victor, eliberarea căror-va acte procedurale de la materialele cauzei, inclusiv și sentința

motivată, nu a fost apreciată de către instanța de apel ca fiind o procedură legală de

înmânare a actelor de procedură solicitantului.

În așa mod, versiunea acuzatorului de stat precum că, rudele inculpatului au

primit sentința respectivă, comunică cu inculpatul, și deci inculpatul a făcut cunoștință

cu sentința respectivă, nu a fost reținută de instanța de apel, în condițiile în care, în

3

apelul declarat s-a invocat clar că inculpatul a făcut cunoștință cu sentința contestată

abia la data de 28.09.2019, prin intermediul avocatului Chironachi Vladimir.

Probe care să confirme contrariul la materialele cauzei lipsesc, prin urmare

apelul urmează a fi repus în termenul legal de depunere a acestuia.

În continuare, instanța a reținut prevederile art. 107 alin. (1) și (3) Cod penal,

art. 1 alin. (1), (3), art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 210 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova din 29 iulie

2016 și a conchis că la caz sunt întrunite condițiile legale pentru a fi aplicată față de

inculpatul Cibotaru Victor prevederile legii nominalizate.

În acest context, a fost constatat că inculpatul Cibotaru Victor a manifestat o

căință activă în cadrul examinării cauzei prin faptul că a recunoscut integral vina în

săvârșirea faptei imputate, infracțiunea de care este învinuit a fost comisă până la

adoptarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, iar în calitate de pedeapsă pentru comiterea

acestei infracțiuni legea penală prevede închisoarea pe un termen de până la 1 an, așa

cum este stipulat la art. (2) alin. (1) din Legea nr. 210 din 29.07.2016.

Mai mult ca atât, nu au fost stabilite restricțiile prevăzute la art. 10 al Legii

menționate.

Prin urmare, în corespundere cu prevederile art. 10 lit. g) din Legea nr. 210

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, din 29 iulie 2016, amnistia nu se aplică persoanei bănuite,

învinuite, inculpate sau condamnate, care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea

cu intenție a unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave,

executând în tot sau în parte pedeapsa cu închisoare.

La caz, s-a relevat că inculpatul Cibotaru Victor a comis o infracțiune, care

potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, se califică ca o infracțiune ușoară, cu atât mai

mult că, prin sentința Judecătoriei Leova din 17.12.2012, acesta a fost condamnat la

închisoare cu suspendare condiționată în temeiul art. 90 Cod penal pe o perioadă de

probațiune de 3 ani, respectiv inculpatul nu a executat pedeapsa reală cu închisoare.

2020 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a indicat că conform materialelor dosarului, la data de 14.12.2017,

tatăl inculpatului Cibotaru Ion s-a adresat la Judecătoria Cimișlia, sediul Leova cu o

cerere privind eliberarea copiei sentinței pe cauza penală nr. 1-24/2015 în privința

fiului Cibotaru Victor, deoarece acesta nu poate să se prezinte personal (f.d.183).

Tot în cererea nominalizată este indicat că tatăl inculpatului a primit copia

sentinței pe cauza penală nr. 1-24/15 la data de 14.12.2017. Fiind întrebat de către

procuror în cadrul examinării cauzei penale în instanța de apel cine anume s-a adresat

la avocat și a încheiat contractul privind reprezentarea intereselor inculpatului Cibotaru

Victor, avocatul Chironachi Vladimir a comunicat că contractul a fost încheiat cu

rudele inculpatului, și anume cu tatăl Cibotaru Ion. Astfel, rezultă că tatăl inculpatului,

primind copia sentinței pe cauza nominalizată la data de 14.12.2017, abia peste 2 ani a

încheiat contractul cu avocatul Chironachi Vladimir pentru reprezentarea intereselor

inculpatului Cibotaru Victor.

4

Inculpatul și rudele au făcut cunoștință cu sentința din 23.12.2015, și prin

urmare, argumentele inculpatului indicate în cererea de apel, precum că a aflat despre

sentință numai la data de 28.09.2019, nu corespund realității, urmărind scopul de a se

admite abuzuri ale drepturilor procesuale ale inculpatului.

Conform prevederilor art. 10 lit. g) din Legea nr. 210, nu se aplică amnistia, în

privința persoanelor care au fost condamnate anterior pentru săvârșirea cu intenție a

unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, executând, în tot sau

în parte, pedeapsa cu închisoare. Însă, potrivit materialelor dosarului, inculpatul a fost

anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Leova din 17.12.2012, în baza art. 151

alin. (l) Cod penal la 5 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, executarea

pedepsei a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, iar prin

încheierea Judecătoriei Leova din 16.12.2015, demersul Biroului de probațiune Leova

a fost admis cu anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei, cu trimiterea condamnatului Cibotaru Victor pentru executarea pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Leova din 17.12.2012, în penitenciar de tip

semiînchis, însă instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită acestor împrejurări.

Supreme de Justiție, recursul declarat a fost admis, casată total decizia din 21 ianuarie

2020 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat și dispusă rejudecarea cauzei în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a trasat concluzia că instanța de apel nejustificat a repus în

termen apelul apărătorului inculpatului, care cunoștea cu certitudine despre faptul că

în privința sa este intentată o cauză penală, însă, a optat de a se eschiva de la judecarea

cauzei, în prima instanță, fără a se interesa într-un fel sau altul despre soarta cauzei

penale intentate în privința sa.

Această împrejurare nu poate fi imputabilă instanțelor de judecată, deoarece

Cibotaru Victor în mod deliberativ a decis de a nu se prezenta în fața instanțelor de

judecată.

Mai mult, având interdicția de a nu părăsi localitatea unde domiciliază, măsură

stabilită pe o altă cauză penală, inculpatul a părăsit hotarele țării, deci s-a eschivat de

la judecarea prezentei cauze penale.

În continuare, instanța de recurs a sesizat din materialele cauzei că instanța de

apel, examinând cererea de apel depusă către avocatul Chironachi Vladimir în numele

inculpatului, contradictoriu, și-a argumentat poziția respingerii solicitării procurorului

privind tardivitatea apelului și lipsa împuternicirilor avocatului.

Astfel, distinct de cele reținute în procesul verbal al ședinței de judecată din 21

ianuarie 2020, prin care avocatul Chironachi Vladimir a comunicat instanței că a

încheiat contractul cu tatăl și fratele inculpatului (f.d. 221, vol. I, verso), în partea

descriptivă a deciziei, instanța de apel a constatat că „…apelul în cauză a fost declarat

de avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Cibotaru Victor în baza

mandatului și împuternicirilor acordate de inculpat…”.

Totodată, instanța de recurs a stabilit că pe mandatul depus de avocat lipsește

semnătura inculpatului, iar la materialele dosarului lipsesc careva înscrisuri legale

5

(procură) prin care inculpatul ar manifesta voința de a-i fi reprezentate interesele în

instanța de judecată de către un avocat ales de el însuși sau de rudele acestuia.

a fost admisă cererea declarată de avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului

Cibotaru Victor privind repunerea în termen a apelului.

A fost repus apelul avocatului Chironachi Vladimir în numele inculpatului

Cibotaru Victor în termenul de declarare a apelului.

A fost admis apelul declarat de avocatul Chironachi Vladimir în numele

inculpatului Cibotaru Victor.

S-a casat integral sentința din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Leova în cauza

penală privind învinuirea lui Cibotaru Victor de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.

217 alin. (2) Cod penal, cauza a fost rejudecată și pronunțată o nouă hotărâre prin care:

S-a încetat procesul penal în privința lui Cibotaru Victor în baza art. 217 alin.

(2) Cod penal, în temeiul art. 2 din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Măsura preventivă arestul preventiv aplicat în privința inculpatului Cibotaru

Victor, a fost revocat.

Corpurile delicte - masa vegetală de culoare verde, uscată în cantitate de 107,78

grame și 15 plante de cânepă, au fost nimicite, nepunând în această parte decizia spre

executare în legătură cu nimicirea efectivă a lor.

Instanța de apel a menționat că apelul a fost declarat de avocatul Chironachi

Vladimir în numele inculpatului Cibotaru Victor în baza mandatului cu seria MA și nr.

1181678 (f.d. 188, Vol. I).

Modalitatea de confirmare a împuternicirilor oferite de către inculpat

apărătorului său, este reglementată de către legiuitor în dispoziția art. 70 alin. (1) pct.

1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că avocatul ales poate fi admis în

procesul penal în calitate de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului,

reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane cu

consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le apere.

Astfel, instanța de apel a remarcat că, reieșind din prevederile art. 70 alin. (1)

pct. 1) Cod de procedură penală, legiuitorul a prevăzut mai mulți subiecți care pot

adresa o invitație unui apărător concret. Prin urmare, nu se exclude situația ca invitația

să parvină de la „alte persoane”.

Aici se are în vedere posibilitatea altor persoane de a încheia un contract de

acordare a asistenței juridice cu un apărător concret pentru a fi reprezentate interesele

inculpatului în instanța de apel. În acest sens, s-a atenționat că în ședința de judecată la

judecarea apelului, inculpatul a acceptat participarea avocatului Chironachi Vladimir.

Subsecvent, instanța de apel a stabilit că apelul declarat de avocatul Chironachi

Vladimir urmează a fi repus în termen, potrivit prevederilor art. 404 alin. (1) Cod de

procedură penală, deoarece din materialele dosarului rezultă că inculpatul Cibotaru

Victor a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat

despre adoptarea sentinței, iar apelul a fost depus în termen de 15 zile de la data

comunicării sentinței integrale de către avocatul care-i reprezintă interesele.

6

Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele procurorului prin care s-a

invocat că la materialele cauzei este anexată cererea înaintată de tatăl inculpatului

Cibotaru Victor, prin care a solicitat eliberarea sentinței și care a semnat pe această

cerere, confirmând recepționarea acesteia.

Aceasta deoarece, prin prisma prevederilor art. 401 Cod de procedură penală,

sunt enumerate expres persoanele participante la proces, care pot declara apel

împotriva sentințelor instanței de fond și anume: 1) procurorul, în ce privește latura

penală și latura civilă; 2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă.

Sentințele de achitare 8 sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește

temeiurile achitării sau încetării procesului penal; 3) partea vătămată, în ce privește

latura penală; 4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura

civilă; 5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește

cheltuielile judiciare cuvenite acestora; 6) orice persoană ale cărei interese legitime au

fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței. (2) Apelul poate fi

declarat în numele persoanelor menționate în alin. (1) pct. 2)- 4) și de către apărător

sau reprezentantul lor legal.

În același timp, a fost apreciată ca fiind o presupunere cele indicate de procuror

precum că rudele inculpatului au primit sentința respectivă, comunică cu inculpatul, și

deci inculpatul cunoștea despre sentința pronunțată în privința sa, în condițiile în care

în apelul declarat s-a invocat clar că inculpatul a făcut cunoștință cu sentința contestată

abia la data de 28 septembrie 2019, prin intermediul avocatului Chironachi Vladimir.

Probe care să confirme contrariul la materialele cauzei de către partea acuzării

nu au fost prezentate, subsecvent, cererea de apel urmează a fi repusă în termenul legal

de depunere a apelului.

La soluționarea cerințelor apelantului de a aplica Legea privind amnistia în

privința inculpatului Cibotaru Victor, instanța a expus aceeași linie de motivare,

precum s-a reflectat în decizia precedentă (pct. 3.1. din prezenta decizie).

ordinar, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel.

Recurentul a notat că potrivit materialelor dosarului, la data de 14.12.2017, tatăl

inculpatului, Cibotaru Ion, s-a adresat la Judecătoria Cimișia, sediul Leova cu o cerere

privind eliberarea copiei sentinței pe cauza penală nr. 1-24/2015 în privința fiului

acestuia Cibotaru Victor, deoarece acesta este în imposibilitate de a se prezenta să

ridice copia personal (f.d. 183, vol. I).

Tot în cererea nominalizată a fost indicat că tatăl inculpatului a primit copia

sentinței pe cauza penală nr. 1-24/15 la data de 14.12.2017.

Totodată, s-a stabilit că contractul privind reprezentarea intereselor inculpatului

Cibotaru Victor a fost încheiat cu avocatul Chironachi Vladimir de către rudele

inculpatului.

Astfel, rezultă că tatăl inculpatului, primind copia sentinței pe cauza

nominalizată la data de 14.12.2017, abia peste 2 ani încheie contractul cu avocatul

7

Chironachi Vladimir pentru reprezentarea intereselor inculpatului Cibotaru Victor în

ordine de apel.

Respectiv, este evident faptul, că inculpatul și rudele acestuia cunoșteau despre

existența sentinței din 23.12.2015, care concomitent a fost publicată și pe pagina web

al instanței, și respectiv argumentele inculpatului, precum că a aflat despre sentința abia

la data de 28.09.2019, nu corespund realității și au numai un scop de a face abuz de

drepturile sale procesuale.

Cu atât mai mult, inculpatul s-a eschivat de la examinarea cauzei în prima

instanță și cunoscând că în privința sa se examinează prezenta cauză penală, a părăsit

hotarele țării, fiind anunțat în căutare, ignorând prezentarea sa în fața instanței de

judecată, ca ulterior, să depășească termenul de atac al sentinței cu apel.

de Justiție, recursul declarat a fost admis, casată total decizia din 07 aprilie 2021 a

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat și dispusă rejudecarea cauzei de către

Curtea de Apel Cahul.

Instanța de recurs a conchis că instanța de apel, la rejudecarea cauzei, a neglijat

cu vehemență indicațiile instanței de recurs stabilite prin decizia din 15 septembrie

2020 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție.

Astfel, potrivit deciziei instanței de recurs, instanța de apel urma să înlăture

confuziunile generate asupra împuternicirilor avocatului Chironachi Vladimir, care ar

fi reprezentat interesele inculpatului Cibotaru Victor în instanța de apel, prin depunerea

unei cereri în sensul vizat.

Prin rejudecare, instanța de apel urma să soluționeze constatarea divergentă a

instanței de apel precum că apelul în cauză a fost declarat de avocatul Chironachi

Vladimir în numele inculpatului Cibotaru Victor în baza mandatului și împuternicirilor

acordate de inculpat, deși avocatul Chironachi Vladimir în ședința de judecată a relatat

instanței de apel că a încheiat contractul cu tatăl și fratele inculpatului (f.d. 221, vol. I,

verso).

Totodată, din materialele cauzei, instanța de recurs a stabilit următoarea

neconcordanță: pe mandatul depus de avocat lipsește semnătura inculpatului, iar la

materialele dosarului lipsesc careva înscrisuri legale (procură) prin care inculpatul ar

manifesta voința de a-i fi reprezentate interesele în instanța de judecată de către un

avocat ales de el însuși sau de rudele acestuia.

Instanța de apel, care a rejudecat cauza penală în privința lui Cibotaru Victor nu

s-a expus în nici un mod asupra chestiunilor indicate, însă, nu a ezitat de a menționa în

mod generic că în ședința de judecată la judecarea apelului, inculpatul a acceptat

participarea avocatului Chironachi Vladimir, considerând că astfel urmează a fi

înlăturate orice neclarități ce vizează reprezentarea apărării în instanțele de judecată.

În continuare, stabilind că dreptul inculpatului la apărare nu a fost încălcat,

instanța de apel purcede la constatarea temeiniciei privind repunerea în termen a unui

apel declarat tocmai peste 4 ani, atunci când termenele de declanșare a unei căi de atac

sunt obligatorii, imperative și nu pot fi extinse.

Pentru a motiva repunerea în termen, instanța de apel a stabilit în mod deliberativ

că la materialele cauzei nu sunt probe care ar confirma că sentința motivată a fost

8

expediată inculpatului și că acesta din urmă nu a fost prezent la pronunțarea sentinței

din 23.12.2015.

Distinct de argumentele instanței de apel, s-a stabilit că, inculpatul Cibotaru

Victor nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, deoarece pe parcursul judecării

propriei cauze penale acesta se afla peste hotarele Republicii Moldova, potrivit

explicației date de către tatăl acestuia, colaboratorilor de poliție (f.d. 115, vol. I) în

pofida faptului că în privința acestuia a fost aplicată măsura preventivă de a nu părăsi

localitatea (f.d. 78, vol. I).

În contrast, s-a mai constatat că Cibotaru Victor cunoștea despre faptul că în

privința sa a fost intentată o cauză penală, fiindu-i adusă la cunoștință învinuirea

înaintată prin rechizitoriu (f.d. 85, vol. I).

Având drept reper considerentele expuse mai sus, se impune a reflecta și

jurisprudența CtEDO, unde în cauza elocventă Kattan vs. România din 21.01.2014,

cererea nr. 26850/11, Înalta Curte a statuat că ,,Nu va fi încălcat art. 6 din Convenție,

în cazul cînd inculpatul contribuie la crearea unei situații, în care în mod rezonabil a

putut prevedea consecințele comportamentului său - examinarea cauzei în lipsa sa.

În cazul când inculpatul a cunoscut despre desfășurarea judecății și nu s-a

prezentat în fața instanțelor, este vorba despre o conduită procesuală culpabilă a

inculpatului.

În concluzie, în cauza dată este incident temeiul pentru recurs prevăzut la art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar erorile admise de către instanța de

apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu

este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat

apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

apelul a fost respins, ca inadmisibil.

Instanța de apel a statuat că potrivit legislației procesual-penale este permisă

invitarea apărătorului întru apărarea intereselor inculpatului în procesul penal pornit în

privința acestuia, de către alte persoane cum ar fi rudele acestuia, însă ca finalitate

urmează obligatoriu să existe consimțământul inculpatului în acest sens.

Totodată consimțământul inculpatului privind participarea apărătorului în

procesul penal întru reprezentarea intereselor sale se confirmă prin mandatul sau un alt

act prezentat de apărător, care confirmă acordarea împuternicirilor acestuia de către

persoana inculpată. Condiția privind existența consimțământului inculpatului referitor

la participarea apărătorului este obligatorie, stipulată în mod expres în prevederile

legislației procesual-penale.

Instanța de apel a constatat că declarând apelul împotriva sentinței primei

instanțe avocatul Chironachi Vladimir a anexat la materialele dosarului penal mandatul

pe care însă lipsește semnătura inculpatului Cibotaru Victor. (f.d.188 vol. I).

Totodată, la materialele dosarului penal nu se regăsesc înscrisuri legale, prin care

inculpatul Cibotaru Victor, la momentul depunerii cererii de apel, ar manifesta voința

ca interesele sale să fie reprezentate de avocatul Chironachi Vladimir.

9

În ședința instanței de apel, avocatul Chironachi Vladimir a menționat că în

momentul depunerii apelului împotriva sentinței primei instanțe, dânsul a încheiat

contract de asistență juridică cu rudele inculpatului Cibotaru Victor, din motiv că

inculpatul nu se afla pe teritoriul Republicii Moldova, însă ulterior personal a discutat

prin telefon cu inculpatul, care a confirmat consimțământul său de a fi apărat în

prezentul proces penal de către el.

Argumentele avocatului nu sunt confirmate prin probe veridice, motiv din care

Colegiul judiciar consideră necesar de a le respinge ca neîntemeiate. Or, mandatul

avocatului Chironachi Vladimir prezentat la declararea apelului împotriva sentinței

primei instanțe, nu este semnat de către inculpat, precum și nu a fost prezentat nici un

act autentificat precum că inculpatul Cibotaru Victor își exprimă acordul ca rudele

acestuia să încheie contract de asistență juridică cu avocatul Chironachi Vladimir

pentru a-i apăra interesele în cauza penală respectivă.

Mai mult, potrivit prevederilor imperative al art. 70, alin. (1) Cod de procedură

penală, chiar și în cazul în care apărătorul este invitat în procesul penal de către rudele

inculpatului, consimțământul acestuia este obligatoriu.

Astfel, chiar și în cazul în care contractul de asistență juridică la depunerea

apelului împotriva sentinței primei instanțe a fost încheiat cu rudele inculpatului

Cibotaru Victor, urma să fie demonstrat și consimțământul inculpatului interesele

căruia urma să le apere.

Respectiv, la momentul declarării apelului împotriva sentinței primei instanțe,

avocatul Chironachi Vladimir nu a confirmat că dispune de împuternicirile acordate de

inculpat, pentru a ataca sentința primei instanțe cu apel, în modul prevăzut de lege.

Circumstanțele respective plasează apelul declarat de avocatul Chironachi

Vladimir în interesele inculpatului Cibotaru Victor, în afara calității titularului

dreptului de apel, deoarece nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale acestuia și

anume, apelul a fost declarat în lipsa împuternicirilor acordate de inculpat, adică de

persoana care nu este titularul dreptului de apel.

În ceea ce privește argumentele avocatului Chironachi Vladimir, precum că

semnătura clientului se aplică pe versoul mandatului avocatului doar în cazul

reprezentării, cu trimitere la prevederile art. 81 Cod de procedură civilă, conform

prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013, cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, au

fost reținute ca neîntemeiate.

solicită casarea deciziei menționate, cu trimiterea cauzei la o nouă rejudecare de către

instanța de apel.

Recurenții au invocat că inculpatul Cibotaru Victor, a participat la examinarea

apelului în cadrul Curții de Apel Comrat. În cadrul ședinței de judecată, acesta a

menționat că cunoaște despre contractul încheiat cu avocatul Chironachi Vladimir, că

a fost și este de acord cu faptul apărării de către acesta în cauza dată, consimțământul

inculpatului pentru depunerea cererii de apel și apărarea acestuia în cadrul procesului

penal a fost expus personal în cadrul ședinței de judecată.

10

Inculpatul fiind prezent la examinarea cererii de apel a susținut-o integral, a

depus cerere personal de aplicarea amnistiei și a confirmat că este de acord ca drepturile

și interesele legitime să fie apărate de avocatul Chironachi Vladimir. Mai mult ca atât,

prin încheiere protocolară la cele expuse de inculpat, instanța de apel a admis în calitate

de apărător avocatul Chironachi Vladimir.

Totodată, examinând aceiași cerere de apel, inculpatul a depus cerere prin care

a confirmat că de la momentul depunerii cererii de apel și până la soluționarea pricinii

penale în ordine de apel, drepturile acestuia urmează a fi apărate de avocatul

Chironachi Vladimir, exprimând expres consimțământul în cauza dată.

În combaterea celor reținute de instanța de apel precum că pe mandatul

avocatului lipsește semnătura inculpatului, avocatul face trimitere la pct. 6, subpct. 2),

lit. a1), b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013.

Consideră avocatul că, expunerea împuternicirilor pe verso, cât și semnătura

clientului este necesară conform art. 8 din Hotărârea menționată, doar în cazul

reprezentării drepturilor și intereselor legitime (ca regulă doar în cadrul proceselor

civile), nu și în cazul participării în calitate de apărător (în procesul penal).

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în instanța de judecată,

potrivit articolului 81 Cod de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe versoul

mandatului numai în procesele civile. Or, Cibotaru Victor personal a confirmat

împuternicirile avocatului în ședință publică, a depus personal cereri.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 13) Cod

de procedură penală, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În această ordine de idei se atestă că, împrejurările menționate în partea

descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 7. din prezenta

decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura consimțământului

inculpatului privind participarea avocatului Vladimir Chironachi și respectiv privind

faptul că apelul a fost declarat de o persoană neîmputernicită să declare apel, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, indicând argumentat și detaliat motivele pentru care au respins solicitarea

11

respectivă a apărării și inculpatului, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol (pct. 2. - 8. din decizie).

În acest sens, este relevantă și jurisprudența CtEDO, potrivit cărei, în asemenea

situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Ori, în cazul în care instanța

de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua

o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu

excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării

deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând

formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez

c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, se observă că recursul declarat, potrivit argumentelor invocate

și reproduse în pct. 8. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în

care instanțele au apreciat circumstanțele și probele cauzei în latura consimțământului

inculpatului privind participarea avocatului Vladimir Chironachi.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2), a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în latura confiscării speciale în alt sens decât cel pe

care îl propune apărătorul și inculpatul este o competență și prerogativă legală a acestor

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.

427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea doar acestei chestiuni în recursul

ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. – 8. din decizie), iar o altă opinie asupra circumstanțelor cauzei care au fost

puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița

versus Moldova).

În acest sens, instanța de recurs mai reține că decizia din 20 aprilie 2020 a

Colegiului Judiciar al Curții de Apel Cahul este adoptată și motivată amplă în contextul

respectării prevederilor art. 436 alin.(2) Cod de procedură penală, fiind luate în

considerație argumentele și constatările făcute în decizia din 15 noiembrie 2021 a

Colegiului penal lărgit a Curții Supreme de Justiție, prin care cauza a fost remisă la

rejudecarea în instanța de apel.

12

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că instanța de apel a admis

o eroare gravă de fapt și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

procedură penală, Colegiul Penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vladimir Chironachi și

inculpatul Cibotaru Victor Xxx, împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul, ca vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 12 iulie 2023.

Președinte Sergiu Daguța

Judecători Ghenadie Eremciuc

Mariana Pitic

13

14

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-12-16
0,96
1ra-1569/2021 — art. 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1569/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Ghervas Maria şi Craiu Nic
CSJ 2020-10-15
0,95
1ra-1250/20 — art. 217 al. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1250/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 15 septembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători – Cobzac Ele
CSJ 2022-02-25
0,95
1re-6/2022 — art. 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1re-6/2022 1-20124072-01-1r/e-20012022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 februarie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nadejda Toma, Judecători Iurie Diaconu, Victo
CSJ 2016-04-28
0,95
1ra-275/16 — art.287 al.3 CP
Dosarul nr. 1ra-275/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 29 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Ursache Petru, judecători – Timofti Vladimir,
CSJ 2020-06-29
0,94
1ra-168/2020 — art.42 alin.2, 3, 236 alin.2 lit.b, c CP
Dosarul nr. 1ra-168/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 12 mai 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan An
Sursă