1ra-1230/2022 — art. 217 alin. 2 CP

Prin sentința din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Leova, Cibotaru Victor a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 6 luni închisoare. Conform art. 85 Cod penal, pentru cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, i s-a adăugat în întregime pedeapsa stabilită prin sentința din 17 1 decembrie 2012 a Judecătoriei Leova, fiindu-i stabilită o pedeapsă definitivă pe un termen de 5 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, din momentul reținerii.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Cibotaru Victor, având scopul de a păstra ilegal substanțe narcotice la domiciliul său situat în r-nul Xxxx, s. Xxxx, a păstrat în soba din casă și în saraiul din spatele casei masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, care conform Raportului de expertiză chimică nr. 3945 din 30.07.2013, reprezintă marihuană, care se atribuie la substanțe narcotice neutilizate în scopuri medicale, obținute artizanal din plante de cânepă și constituie în total cantitatea de 107,78 gr., până la data de 06.07.2013, când au fost depistate de colaboratorii de poliție ai IP Leova. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, adică păstrarea substanțelor narcotice în proporții mari, fără scop de înstrăinare.

La 16.10.2019 avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesul penal în privința lui Cibotaru Victor să fie încetat în legătură cu aplicarea amnistiei în baza Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, iar în cazul constatării imposibilității aplicării amnistiei, să aplice inculpatului pedeapsa cu amendă în mărime de 400 unități convenționale. Apelantul a invocat că prima instanță nu a ținut cont de declarațiile făcute în cadrul urmăririi penale de către Cibotaru Victor, unde acesta a recunoscut integral vinovăția și a manifestat căință sinceră. Mai mult ca atât, a fost încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu acuzatorul de stat, care a fost lăsat fără nici o apreciere din partea primei instanțe. Așadar, reieșind din specificul infracțiunii prevăzute la art. 217 alin (2) Cod penal, care este o infracțiune ușoară, prima instanță greșit a individualizat pedeapsa stabilită inculpatului, fără a ține cont de circumstanțele cauzei. A mai menționat apelantul că concluzia primei instanțe de a-i stabili inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, sub rezerva faptului că acesta intenționat s-a eschivat de a se prezenta la judecarea propriei cauze penale, este nefondată, or, motivul neprezentării în ședințele de judecată îl reprezintă un incident, în urma căruia inculpatul fost reținut în cadrul unei instituții profilactice, fără a avea vreo posibilitate de a anunța rudele, cât și instanța de judecată despre faptul dat. La fel, a remarcat că sentința motivată i-a fost înmânată inculpatului abia la 28 septembrie 2019, prin intermediul avocatului Chironachi Vladimir, la dosarul penal fiind anexată cererea avocatului de a face cunoștință cu materialele cauzei, fiind anexat și mandatul avocatului. Având în vedere că la materialele dosarului nu există o altă dovadă prin care Cibotaru Victor ar fi primit copia sentinței de condamnare, termenul de apel urmează a fi calculat de la data de 28.09.2019.

Potrivit deciziei din 21 ianuarie 2020 al Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: 2 Procesul penal pornit în privința lui Cibotaru Victor pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal a fost încetat, în temeiul art. 2 din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Instanța de apel a stabilit din materialele dosarului că cauza penală, în prima instanță a fost examinată în lipsa inculpatului, sentința fiind pronunțată la 23 decembrie 2015 în lipsa acestuia (f.d. 163-171). Sentința a fost înmânată doar procurorului Ciubară Sergiu și avocatului Zagaican Tudor (f.d. 172), fiind expediată în adresa Inspectoratului de Poliție Leova (f.d. 173). Instanța de apel a menționat că la materialele cauzei nu este dovada recepționării sau expedierii în adresa inculpatului a sentinței din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Leova. La data de 27 septembrie 2019 avocatul Chironachi Vladimir a înaintat Judecătoriei Cimișlia o cerere prin care a solicitat instanței de a face cunoștință cu materialele cauzei penale în privința lui Cibotaru Victor și la acea dată părțile au făcut cunoștință cu sentința în cauză (f.d. 187, vol. I), iar la data de 11 octombrie 2019, avocatul Chironachi Vladimir a declarat apel, solicitând și repunerea în termen. Instanța de apel a concluzionat că apelul apărătorului inculpatului urmează a fi repus în termen, în temeiul prevederilor art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală, dat fiind faptul că din materialele dosarului rezultă că inculpatul a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre adoptarea sentinței, iar apelul a fost depus în termen de 15 zile de la data comunicării sentinței motivate. Critica acuzatorului de stat precum că, la materialele cauzei este anexată cererea înaintată de tatăl inculpatului Cibotaru Victor, prin care a solicitat eliberarea sentinței și care a semnat pe această cerere, confirmând recepționarea acesteia – nu a fost reținută ca fiind întemeiată de către instanța de judecată, întrucât legislația procesual penală, prin prisma prevederilor art. 401 Cod de procedură penală, prevede expres cine sunt persoanele participante la proces, care pot declara apel împotriva sentințelor pronunțate de prima instanță. Reținând faptul că inculpatul nu este minor și nu are discernământul diminuat, pentru a fi necesară reprezentarea drepturilor acestuia de către reprezentanții săi legali, Cibotaru Victor este subiectul care poate exercita calea de atac apelul, în propria cauză 4 penală. Alte persoane, fie și rude apropiate, nu sunt abilitate cu dreptul de apărare a intereselor inculpatului Cibotaru Victor. Prin urmare, chiar dacă la materialele cauzei (f.d. 183, vol. I) este anexată o cerere de la Cibotaru Ion Alexandru, care a indicat că este tatăl inculpatului Cibotaru Victor, eliberarea căror-va acte procedurale de la materialele cauzei, inclusiv și sentința motivată, nu a fost apreciată de către instanța de apel ca fiind o procedură legală de înmânare a actelor de procedură solicitantului. În așa mod, versiunea acuzatorului de stat precum că, rudele inculpatului au primit sentința respectivă, comunică cu inculpatul, și deci inculpatul a făcut cunoștință cu sentința respectivă, nu a fost reținută de instanța de apel, în condițiile în care, în 3 apelul declarat s-a invocat clar că inculpatul a făcut cunoștință cu sentința contestată abia la data de 28.09.2019, prin intermediul avocatului Chironachi Vladimir. Probe care să confirme contrariul la materialele cauzei lipsesc, prin urmare apelul urmează a fi repus în termenul legal de depunere a acestuia. În continuare, instanța a reținut prevederile art. 107 alin. (1) și (3) Cod penal, art. 1 alin. (1), (3), art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova din 29 iulie 2016 și a conchis că la caz sunt întrunite condițiile legale pentru a fi aplicată față de inculpatul Cibotaru Victor prevederile legii nominalizate. În acest context, a fost constatat că inculpatul Cibotaru Victor a manifestat o căință activă în cadrul examinării cauzei prin faptul că a recunoscut integral vina în săvârșirea faptei imputate, infracțiunea de care este învinuit a fost comisă până la adoptarea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016, iar în calitate de pedeapsă pentru comiterea acestei infracțiuni legea penală prevede închisoarea pe un termen de până la 1 an, așa cum este stipulat la art. (2) alin. (1) din Legea nr. 210 din 29.07.2016. Mai mult ca atât, nu au fost stabilite restricțiile prevăzute la art. 10 al Legii menționate. Prin urmare, în corespundere cu prevederile art. 10 lit. g) din Legea nr. 210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, din 29 iulie 2016, amnistia nu se aplică persoanei bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate, care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, executând în tot sau în parte pedeapsa cu închisoare. La caz, s-a relevat că inculpatul Cibotaru Victor a comis o infracțiune, care potrivit prevederilor art. 16 Cod penal, se califică ca o infracțiune ușoară, cu atât mai mult că, prin sentința Judecătoriei Leova din 17.12.2012, acesta a fost condamnat la închisoare cu suspendare condiționată în temeiul art. 90 Cod penal pe o perioadă de probațiune de 3 ani, respectiv inculpatul nu a executat pedeapsa reală cu închisoare.

Procurorul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei din 21 ianuarie 2020 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a indicat că conform materialelor dosarului, la data de 14.12.2017, tatăl inculpatului Cibotaru Ion s-a adresat la Judecătoria Cimișlia, sediul Leova cu o cerere privind eliberarea copiei sentinței pe cauza penală nr. 1-24/2015 în privința fiului Cibotaru Victor, deoarece acesta nu poate să se prezinte personal (f.d.183). Tot în cererea nominalizată este indicat că tatăl inculpatului a primit copia sentinței pe cauza penală nr. 1-24/15 la data de 14.12.2017. Fiind întrebat de către procuror în cadrul examinării cauzei penale în instanța de apel cine anume s-a adresat la avocat și a încheiat contractul privind reprezentarea intereselor inculpatului Cibotaru Victor, avocatul Chironachi Vladimir a comunicat că contractul a fost încheiat cu rudele inculpatului, și anume cu tatăl Cibotaru Ion. Astfel, rezultă că tatăl inculpatului, primind copia sentinței pe cauza nominalizată la data de 14.12.2017, abia peste 2 ani a încheiat contractul cu avocatul Chironachi Vladimir pentru reprezentarea intereselor inculpatului Cibotaru Victor. 4 Inculpatul și rudele au făcut cunoștință cu sentința din 23.12.2015, și prin urmare, argumentele inculpatului indicate în cererea de apel, precum că a aflat despre sentință numai la data de 28.09.2019, nu corespund realității, urmărind scopul de a se admite abuzuri ale drepturilor procesuale ale inculpatului. Conform prevederilor art. 10 lit. g) din Legea nr. 210, nu se aplică amnistia, în privința persoanelor care au fost condamnate anterior pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, executând, în tot sau în parte, pedeapsa cu închisoare. Însă, potrivit materialelor dosarului, inculpatul a fost anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Leova din 17.12.2012, în baza art. 151 alin. (l) Cod penal la 5 ani închisoare, iar conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, iar prin încheierea Judecătoriei Leova din 16.12.2015, demersul Biroului de probațiune Leova a fost admis cu anularea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu trimiterea condamnatului Cibotaru Victor pentru executarea pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Leova din 17.12.2012, în penitenciar de tip semiînchis, însă instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită acestor împrejurări.

Prin decizia din 15 septembrie 2020 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat a fost admis, casată total decizia din 21 ianuarie 2020 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a trasat concluzia că instanța de apel nejustificat a repus în termen apelul apărătorului inculpatului, care cunoștea cu certitudine despre faptul că în privința sa este intentată o cauză penală, însă, a optat de a se eschiva de la judecarea cauzei, în prima instanță, fără a se interesa într-un fel sau altul despre soarta cauzei penale intentate în privința sa. Această împrejurare nu poate fi imputabilă instanțelor de judecată, deoarece Cibotaru Victor în mod deliberativ a decis de a nu se prezenta în fața instanțelor de judecată. Mai mult, având interdicția de a nu părăsi localitatea unde domiciliază, măsură stabilită pe o altă cauză penală, inculpatul a părăsit hotarele țării, deci s-a eschivat de la judecarea prezentei cauze penale. În continuare, instanța de recurs a sesizat din materialele cauzei că instanța de apel, examinând cererea de apel depusă către avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului, contradictoriu, și-a argumentat poziția respingerii solicitării procurorului privind tardivitatea apelului și lipsa împuternicirilor avocatului. Astfel, distinct de cele reținute în procesul verbal al ședinței de judecată din 21 ianuarie 2020, prin care avocatul Chironachi Vladimir a comunicat instanței că a încheiat contractul cu tatăl și fratele inculpatului (f.d. 221, vol. I, verso), în partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a constatat că „…apelul în cauză a fost declarat de avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Cibotaru Victor în baza mandatului și împuternicirilor acordate de inculpat…”. Totodată, instanța de recurs a stabilit că pe mandatul depus de avocat lipsește semnătura inculpatului, iar la materialele dosarului lipsesc careva înscrisuri legale 5 (procură) prin care inculpatul ar manifesta voința de a-i fi reprezentate interesele în instanța de judecată de către un avocat ales de el însuși sau de rudele acestuia.

Prin decizia din 07 aprilie 2021 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat, a fost admisă cererea declarată de avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Cibotaru Victor privind repunerea în termen a apelului. A fost repus apelul avocatului Chironachi Vladimir în numele inculpatului Cibotaru Victor în termenul de declarare a apelului. A fost admis apelul declarat de avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Cibotaru Victor. S-a casat integral sentința din 23 decembrie 2015 a Judecătoriei Leova în cauza penală privind învinuirea lui Cibotaru Victor de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal, cauza a fost rejudecată și pronunțată o nouă hotărâre prin care: S-a încetat procesul penal în privința lui Cibotaru Victor în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, în temeiul art. 2 din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Măsura preventivă arestul preventiv aplicat în privința inculpatului Cibotaru Victor, a fost revocat. Corpurile delicte - masa vegetală de culoare verde, uscată în cantitate de 107,78 grame și 15 plante de cânepă, au fost nimicite, nepunând în această parte decizia spre executare în legătură cu nimicirea efectivă a lor. Instanța de apel a menționat că apelul a fost declarat de avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Cibotaru Victor în baza mandatului cu seria MA și nr. 1181678 (f.d. 188, Vol. I). Modalitatea de confirmare a împuternicirilor oferite de către inculpat apărătorului său, este reglementată de către legiuitor în dispoziția art. 70 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, unde este stipulat că avocatul ales poate fi admis în procesul penal în calitate de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le apere. Astfel, instanța de apel a remarcat că, reieșind din prevederile art. 70 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, legiuitorul a prevăzut mai mulți subiecți care pot adresa o invitație unui apărător concret. Prin urmare, nu se exclude situația ca invitația să parvină de la „alte persoane”. Aici se are în vedere posibilitatea altor persoane de a încheia un contract de acordare a asistenței juridice cu un apărător concret pentru a fi reprezentate interesele inculpatului în instanța de apel. În acest sens, s-a atenționat că în ședința de judecată la judecarea apelului, inculpatul a acceptat participarea avocatului Chironachi Vladimir. Subsecvent, instanța de apel a stabilit că apelul declarat de avocatul Chironachi Vladimir urmează a fi repus în termen, potrivit prevederilor art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece din materialele dosarului rezultă că inculpatul Cibotaru Victor a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre adoptarea sentinței, iar apelul a fost depus în termen de 15 zile de la data comunicării sentinței integrale de către avocatul care-i reprezintă interesele. 6 Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele procurorului prin care s-a invocat că la materialele cauzei este anexată cererea înaintată de tatăl inculpatului Cibotaru Victor, prin care a solicitat eliberarea sentinței și care a semnat pe această cerere, confirmând recepționarea acesteia. Aceasta deoarece, prin prisma prevederilor art. 401 Cod de procedură penală, sunt enumerate expres persoanele participante la proces, care pot declara apel împotriva sentințelor instanței de fond și anume: 1) procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă; 2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Sentințele de achitare 8 sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește temeiurile achitării sau încetării procesului penal; 3) partea vătămată, în ce privește latura penală; 4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă; 5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora; 6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței. (2) Apelul poate fi declarat în numele persoanelor menționate în alin. (1) pct. 2)- 4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal. În același timp, a fost apreciată ca fiind o presupunere cele indicate de procuror precum că rudele inculpatului au primit sentința respectivă, comunică cu inculpatul, și deci inculpatul cunoștea despre sentința pronunțată în privința sa, în condițiile în care în apelul declarat s-a invocat clar că inculpatul a făcut cunoștință cu sentința contestată abia la data de 28 septembrie 2019, prin intermediul avocatului Chironachi Vladimir. Probe care să confirme contrariul la materialele cauzei de către partea acuzării nu au fost prezentate, subsecvent, cererea de apel urmează a fi repusă în termenul legal de depunere a apelului. La soluționarea cerințelor apelantului de a aplica Legea privind amnistia în privința inculpatului Cibotaru Victor, instanța a expus aceeași linie de motivare, precum s-a reflectat în decizia precedentă (pct. 3.1. din prezenta decizie).

Procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia a declarat recurs ordinar, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Recurentul a notat că potrivit materialelor dosarului, la data de 14.12.2017, tatăl inculpatului, Cibotaru Ion, s-a adresat la Judecătoria Cimișia, sediul Leova cu o cerere privind eliberarea copiei sentinței pe cauza penală nr. 1-24/2015 în privința fiului acestuia Cibotaru Victor, deoarece acesta este în imposibilitate de a se prezenta să ridice copia personal (f.d. 183, vol. I). Tot în cererea nominalizată a fost indicat că tatăl inculpatului a primit copia sentinței pe cauza penală nr. 1-24/15 la data de 14.12.2017. Totodată, s-a stabilit că contractul privind reprezentarea intereselor inculpatului Cibotaru Victor a fost încheiat cu avocatul Chironachi Vladimir de către rudele inculpatului. Astfel, rezultă că tatăl inculpatului, primind copia sentinței pe cauza nominalizată la data de 14.12.2017, abia peste 2 ani încheie contractul cu avocatul 7 Chironachi Vladimir pentru reprezentarea intereselor inculpatului Cibotaru Victor în ordine de apel. Respectiv, este evident faptul, că inculpatul și rudele acestuia cunoșteau despre existența sentinței din 23.12.2015, care concomitent a fost publicată și pe pagina web al instanței, și respectiv argumentele inculpatului, precum că a aflat despre sentința abia la data de 28.09.2019, nu corespund realității și au numai un scop de a face abuz de drepturile sale procesuale. Cu atât mai mult, inculpatul s-a eschivat de la examinarea cauzei în prima instanță și cunoscând că în privința sa se examinează prezenta cauză penală, a părăsit hotarele țării, fiind anunțat în căutare, ignorând prezentarea sa în fața instanței de judecată, ca ulterior, să depășească termenul de atac al sentinței cu apel.

Prin decizia din 15 noiembrie 2021 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat a fost admis, casată total decizia din 07 aprilie 2021 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat și dispusă rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cahul. Instanța de recurs a conchis că instanța de apel, la rejudecarea cauzei, a neglijat cu vehemență indicațiile instanței de recurs stabilite prin decizia din 15 septembrie 2020 a Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție. Astfel, potrivit deciziei instanței de recurs, instanța de apel urma să înlăture confuziunile generate asupra împuternicirilor avocatului Chironachi Vladimir, care ar fi reprezentat interesele inculpatului Cibotaru Victor în instanța de apel, prin depunerea unei cereri în sensul vizat. Prin rejudecare, instanța de apel urma să soluționeze constatarea divergentă a instanței de apel precum că apelul în cauză a fost declarat de avocatul Chironachi Vladimir în numele inculpatului Cibotaru Victor în baza mandatului și împuternicirilor acordate de inculpat, deși avocatul Chironachi Vladimir în ședința de judecată a relatat instanței de apel că a încheiat contractul cu tatăl și fratele inculpatului (f.d. 221, vol. I, verso). Totodată, din materialele cauzei, instanța de recurs a stabilit următoarea neconcordanță: pe mandatul depus de avocat lipsește semnătura inculpatului, iar la materialele dosarului lipsesc careva înscrisuri legale (procură) prin care inculpatul ar manifesta voința de a-i fi reprezentate interesele în instanța de judecată de către un avocat ales de el însuși sau de rudele acestuia. Instanța de apel, care a rejudecat cauza penală în privința lui Cibotaru Victor nu s-a expus în nici un mod asupra chestiunilor indicate, însă, nu a ezitat de a menționa în mod generic că în ședința de judecată la judecarea apelului, inculpatul a acceptat participarea avocatului Chironachi Vladimir, considerând că astfel urmează a fi înlăturate orice neclarități ce vizează reprezentarea apărării în instanțele de judecată. În continuare, stabilind că dreptul inculpatului la apărare nu a fost încălcat, instanța de apel purcede la constatarea temeiniciei privind repunerea în termen a unui apel declarat tocmai peste 4 ani, atunci când termenele de declanșare a unei căi de atac sunt obligatorii, imperative și nu pot fi extinse. Pentru a motiva repunerea în termen, instanța de apel a stabilit în mod deliberativ că la materialele cauzei nu sunt probe care ar confirma că sentința motivată a fost 8 expediată inculpatului și că acesta din urmă nu a fost prezent la pronunțarea sentinței din 23.12.2015. Distinct de argumentele instanței de apel, s-a stabilit că, inculpatul Cibotaru Victor nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, deoarece pe parcursul judecării propriei cauze penale acesta se afla peste hotarele Republicii Moldova, potrivit explicației date de către tatăl acestuia, colaboratorilor de poliție (f.d. 115, vol. I) în pofida faptului că în privința acestuia a fost aplicată măsura preventivă de a nu părăsi localitatea (f.d. 78, vol. I). În contrast, s-a mai constatat că Cibotaru Victor cunoștea despre faptul că în privința sa a fost intentată o cauză penală, fiindu-i adusă la cunoștință învinuirea înaintată prin rechizitoriu (f.d. 85, vol. I). Având drept reper considerentele expuse mai sus, se impune a reflecta și jurisprudența CtEDO, unde în cauza elocventă Kattan vs. România din 21.01.2014, cererea nr. 26850/11, Înalta Curte a statuat că ,,Nu va fi încălcat art. 6 din Convenție, în cazul cînd inculpatul contribuie la crearea unei situații, în care în mod rezonabil a putut prevedea consecințele comportamentului său - examinarea cauzei în lipsa sa. În cazul când inculpatul a cunoscut despre desfășurarea judecății și nu s-a prezentat în fața instanțelor, este vorba despre o conduită procesuală culpabilă a inculpatului. În concluzie, în cauza dată este incident temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

Prin decizia din 20 aprilie 2022 al Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, apelul a fost respins, ca inadmisibil. Instanța de apel a statuat că potrivit legislației procesual-penale este permisă invitarea apărătorului întru apărarea intereselor inculpatului în procesul penal pornit în privința acestuia, de către alte persoane cum ar fi rudele acestuia, însă ca finalitate urmează obligatoriu să existe consimțământul inculpatului în acest sens. Totodată consimțământul inculpatului privind participarea apărătorului în procesul penal întru reprezentarea intereselor sale se confirmă prin mandatul sau un alt act prezentat de apărător, care confirmă acordarea împuternicirilor acestuia de către persoana inculpată. Condiția privind existența consimțământului inculpatului referitor la participarea apărătorului este obligatorie, stipulată în mod expres în prevederile legislației procesual-penale. Instanța de apel a constatat că declarând apelul împotriva sentinței primei instanțe avocatul Chironachi Vladimir a anexat la materialele dosarului penal mandatul pe care însă lipsește semnătura inculpatului Cibotaru Victor. (f.d.188 vol. I). Totodată, la materialele dosarului penal nu se regăsesc înscrisuri legale, prin care inculpatul Cibotaru Victor, la momentul depunerii cererii de apel, ar manifesta voința ca interesele sale să fie reprezentate de avocatul Chironachi Vladimir. 9 În ședința instanței de apel, avocatul Chironachi Vladimir a menționat că în momentul depunerii apelului împotriva sentinței primei instanțe, dânsul a încheiat contract de asistență juridică cu rudele inculpatului Cibotaru Victor, din motiv că inculpatul nu se afla pe teritoriul Republicii Moldova, însă ulterior personal a discutat prin telefon cu inculpatul, care a confirmat consimțământul său de a fi apărat în prezentul proces penal de către el. Argumentele avocatului nu sunt confirmate prin probe veridice, motiv din care Colegiul judiciar consideră necesar de a le respinge ca neîntemeiate. Or, mandatul avocatului Chironachi Vladimir prezentat la declararea apelului împotriva sentinței primei instanțe, nu este semnat de către inculpat, precum și nu a fost prezentat nici un act autentificat precum că inculpatul Cibotaru Victor își exprimă acordul ca rudele acestuia să încheie contract de asistență juridică cu avocatul Chironachi Vladimir pentru a-i apăra interesele în cauza penală respectivă. Mai mult, potrivit prevederilor imperative al art. 70, alin. (1) Cod de procedură penală, chiar și în cazul în care apărătorul este invitat în procesul penal de către rudele inculpatului, consimțământul acestuia este obligatoriu. Astfel, chiar și în cazul în care contractul de asistență juridică la depunerea apelului împotriva sentinței primei instanțe a fost încheiat cu rudele inculpatului Cibotaru Victor, urma să fie demonstrat și consimțământul inculpatului interesele căruia urma să le apere. Respectiv, la momentul declarării apelului împotriva sentinței primei instanțe, avocatul Chironachi Vladimir nu a confirmat că dispune de împuternicirile acordate de inculpat, pentru a ataca sentința primei instanțe cu apel, în modul prevăzut de lege. Circumstanțele respective plasează apelul declarat de avocatul Chironachi Vladimir în interesele inculpatului Cibotaru Victor, în afara calității titularului dreptului de apel, deoarece nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale acestuia și anume, apelul a fost declarat în lipsa împuternicirilor acordate de inculpat, adică de persoana care nu este titularul dreptului de apel. În ceea ce privește argumentele avocatului Chironachi Vladimir, precum că semnătura clientului se aplică pe versoul mandatului avocatului doar în cazul reprezentării, cu trimitere la prevederile art. 81 Cod de procedură civilă, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013, cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, au fost reținute ca neîntemeiate. 8. Avocatul Vladimir Chironachi și inculpatul declară recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate, cu trimiterea cauzei la o nouă rejudecare de către instanța de apel. Recurenții au invocat că inculpatul Cibotaru Victor, a participat la examinarea apelului în cadrul Curții de Apel Comrat. În cadrul ședinței de judecată, acesta a menționat că cunoaște despre contractul încheiat cu avocatul Chironachi Vladimir, că a fost și este de acord cu faptul apărării de către acesta în cauza dată, consimțământul inculpatului pentru depunerea cererii de apel și apărarea acestuia în cadrul procesului penal a fost expus personal în cadrul ședinței de judecată. 10 Inculpatul fiind prezent la examinarea cererii de apel a susținut-o integral, a depus cerere personal de aplicarea amnistiei și a confirmat că este de acord ca drepturile și interesele legitime să fie apărate de avocatul Chironachi Vladimir. Mai mult ca atât, prin încheiere protocolară la cele expuse de inculpat, instanța de apel a admis în calitate de apărător avocatul Chironachi Vladimir. Totodată, examinând aceiași cerere de apel, inculpatul a depus cerere prin care a confirmat că de la momentul depunerii cererii de apel și până la soluționarea pricinii penale în ordine de apel, drepturile acestuia urmează a fi apărate de avocatul Chironachi Vladimir, exprimând expres consimțământul în cauza dată. În combaterea celor reținute de instanța de apel precum că pe mandatul avocatului lipsește semnătura inculpatului, avocatul face trimitere la pct. 6, subpct. 2), lit. a1), b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013. Consideră avocatul că, expunerea împuternicirilor pe verso, cât și semnătura clientului este necesară conform art. 8 din Hotărârea menționată, doar în cazul reprezentării drepturilor și intereselor legitime (ca regulă doar în cadrul proceselor civile), nu și în cazul participării în calitate de apărător (în procesul penal). Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în instanța de judecată, potrivit articolului 81 Cod de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului numai în procesele civile. Or, Cibotaru Victor personal a confirmat împuternicirile avocatului în ședință publică, a depus personal cereri. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 13) Cod de procedură penală, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. 9. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În această ordine de idei se atestă că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura consimțământului inculpatului privind participarea avocatului Vladimir Chironachi și respectiv privind faptul că apelul a fost declarat de o persoană neîmputernicită să declare apel, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, indicând argumentat și detaliat motivele pentru care au respins solicitarea 11 respectivă a apărării și inculpatului, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol (pct. 2. - 8. din decizie). În acest sens, este relevantă și jurisprudența CtEDO, potrivit cărei, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Ori, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, se observă că recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 8. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele au apreciat circumstanțele și probele cauzei în latura consimțământului inculpatului privind participarea avocatului Vladimir Chironachi. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2), a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura confiscării speciale în alt sens decât cel pe care îl propune apărătorul și inculpatul este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea doar acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 8. din decizie), iar o altă opinie asupra circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). În acest sens, instanța de recurs mai reține că decizia din 20 aprilie 2020 a Colegiului Judiciar al Curții de Apel Cahul este adoptată și motivată amplă în contextul respectării prevederilor art. 436 alin.(2) Cod de procedură penală, fiind luate în considerație argumentele și constatările făcute în decizia din 15 noiembrie 2021 a Colegiului penal lărgit a Curții Supreme de Justiție, prin care cauza a fost remisă la rejudecarea în instanța de apel. 12 Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil. 10. În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vladimir Chironachi și inculpatul Cibotaru Victor Xxx, împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, ca vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 12 iulie 2023. Președinte Sergiu Daguța Judecători Ghenadie Eremciuc Mariana Pitic 13 14