1ra-168/2020 — art.42 alin.2, 3, 236 alin.2 lit.b, c CP

1ra-168/2020 — art.42 alin.2, 3, 236 alin.2 lit.b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-168/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 mai 2020

mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Procopovici Augustin în numele

inculpatului Prepeliță Vasile și de către avocatul Ceachir Anatolie în numele

inculpatului Ciubotaru Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 18 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui

Prepeliță Vasile xxxx, născut la xxx, originar din r-

nul xxx, s. xxxx, domiciliat în or. xxx str. xxx, xxxx.

Ciubotaru Igor xxx, născut la xxxxxx, originar și

xxxx, s. Costuleni.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 03.09.2015 – 19.07.2018

instanța de apel: 20.08.2018 – 18.04.2019

instanța de recurs ordinar: 06.08.2019 – 12.05.2020

C O N S T A T Ă :

Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor au fost condamnați în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.236 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea a unei pedepse sub formă

de închisoare pe un termen de 5 ani fiecăruia.

În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare

stabilită a fost considerată condiționată cu stabilirea unei perioade de

probațiune pe un termen de doi ani și un an respectiv.

și Prepeliță Vasile au săvârșit infracțiunea de punere în circulație a semnelor

bănești false în următoarele circumstanțe:

Începând cu perioada lunii februarie anul 2015 Ciubotaru Igor, posedând

informația că cunoscutul său din România, Poiană Silviu cunoaște persoanele

1

nestabilite de organul de urmărire penală care se ocupă cu fabricarea pe teritoriul

Italiei a semnelor bănești false, urmărind scopul obținerii unui profit bănesc a

achiziționat de la acesta suma de 5000 euro falși contra sumei de 1000 euro

veridici.

Astfel, la 10.03.2015, ora 23:28 min., Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile s-au

deplasat în România cu automobilul de model „xxx” cu numărul de

înmatriculare xxxx. După care s-au deplasat în apropierea mun. Roman, județul

Neamț, România, unde Ciubotaru Igor, întâlnindu-se cu xxxx, a achiziționat de

la acesta suma de 5000 euro falși în bancnote de 20 si 50 euro falsificate, contra

sumei de 1000 euro veridici.

Ulterior, Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor au părăsit teritoriul României,

prin punctul de trecere a frontierei Sculeni la 11.03.2015, ora 02:22 min.

Tot la 11.03.2015, imediat după revenirea din România, Prepeliță Vasile și

Ciubotaru Igor s-au întors în or. Ungheni, unde Fătu Oleg a achiziționat de la

Ciubotaru Igor în schimbul sumei de 1500 euro veridici suma de 5000 euro falși,

echivalentul cărora conform datelor Băncii Naționale a Moldovei constituia

suma de 101324,50 lei.

Prepeliță Vasile, începând cu perioada lunii februarie anul 2015, posedînd

informația că un cunoscut din România, Poiană Silviu cunoaște persoanele

nestabilite de organul de urmărire penală care se ocupă cu fabricarea pe teritoriul

Italiei a semnelor bănești false, urmărind scopul obținerii unui profit bănesc a

achiziționat de la acesta suma de 5000 euro falși contra sumei de 750 euro

veridici.

Astfel, la 10.03.2015, ora 23:28 min., Prepeliță Vasile împreună cu Ciubotaru

Igor s-au deplasat în România cu automobilul de model ”Renault Megane” cu

numărul de înmatriculare XXXX.

Ulterior, în apropierea mun. Roman, județul Neamț, România, Prepeliță

Vasile s-a întâlnit cu Poiană Silviu, de la care a achiziționat suma de 5000 euro,

în bancnote de 20 si 50 euro falsificate, contra sumei de 750 euro veridici.

Ulterior, Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor au părăsit teritoriul României,

prin punctul de trecere a frontierei Sculeni la 11.03.2015, ora 02 și 22 min.

Tot la 11.03.2015, imediat după revenirea din România, Prepeliță Vasile și

Ciubotaru Igor s-au întors în or. Ungheni, unde Bolozan Alexandru a achiziționat

de la Prepeliță Vasile în schimbul sumei de 1500 euro veridici suma de 5000 euro

falși, echivalentul cărora conform datelor Băncii Naționale a Moldovei constituia

suma de 101324,50 lei.

3.1 Procurorul Caraman Alexandru, prin care a solicitat casarea totală a

sentinței municipiului Chișinău sediul Râșcani, din 19.07.2018, privind

condamnarea inculpaților Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile de comiterea

2

infracțiunii prevăzute de art.236 alin.(1) Cod penal, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,

potrivit căreia inculpatul Ciubotaru Igor să fie recunoscut culpabil de comiterea

infracțiunii prevăzute art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal cu stabilirea în baza acestei

norme penale a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În termenul pedepsei de inclus și termenul în care inculpatul Ciubotaru Igor

s-a aflat sub măsura preventivă în formă de arest preventiv și ulterior arest la

domiciliu de la 03 iunie 2015, ora 11 și 20 min. și până la 23 decembrie 2015,

precum și inculpatul Prepeliță Vasile să fie recunoscut culpabil de comiterea

infracțiunii prevăzute art.236 alin.(2), lit. c) Cod penal cu stabilirea în baza acestei

norme penale a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În termenul pedepsei de inclus și termenul în care inculpatul Prepeliță Vasile

s-a aflat sub măsura preventivă în formă de arest preventiv și ulterior arest la

domiciliu de la 03 iunie 2015, ora 11 și 20 min. și până la 23 decembrie 2015.

3.2 În motivarea apelului a invocat că:

- la baza sentinței de condamnare în baza art. 236 alin.(2) lit. c) Cod penal,

instanța de fond urma să pună acțiunile și metoda de comitere a infracțiunii,

precum și scopul unic a inculpaților la punerea în circulația a semnelor bănești

false;

- la emiterea sentinței instanța de judecată a dat o apreciere unilaterală a

probelor prezentate spre cercetare și anume cumulul de circumstanțe descrise,

în condițiile, în care probele acumulate colaborează între ele confirmă în

întregime faptul, că acțiunile comise de persoane menționate urmează a fi

încadrate juridic corect în baza art.236 alin.(2), lit. c) Cod penal;

2019, a fost admis apelul procurorului Caraman Alexandru declarat împotriva

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 19 iulie 2018, în privința

inculpaților Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor.

A fost casată sentință în partea condamnării lui Prepeliță Vasile și Ciubotaru

Igor, pe art. 236 alin.(1) Cod penal și s-a pronunțat în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Au fost recunoscuți vinovați Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 236 alin.(2), lit. c) Cod penal și s-a numit pedeapsa

fiecăruia, sub formă de închisoare, pentru o durată de a câte 7 ani fiecăruia, cu

privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul circulației mijloacelor

bănești pe un termen de câte 3 (trei) ani, fiecăruia, cu executarea pedepsei

închisorii în penitenciare de tip semiînchis.

3

Termenul executării pedepsei închisorii lui Prepeliță Vasile și Ciubotaru

Igor a fost calculat din momentul reținerii lor, cu includerea în acest termen a

duratei reținerii și arestării preventive și la domiciliu a lui:

Prepeliță Vasile, de la 03 iunie 2015 până la 23 decembrie 2015;

Ciubotaru Igor, de la 03 iunie 2015 până la 23 decembrie 2015.

În rest sentința cu privire la corpurile delicte a fost menținută.

pronunțarea sentinței, instanța de fond eronat a apreciat probele, fără a ține

seama de cerințele art. 101 Cod procedură penală, ajungând la concluzia greșită

de a-i recalifica acțiunile inculpaților Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, pe art.

236 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că, începând din perioada lunii februarie 2015,

cet. Ciubotaru Igor, posedând informația că cunoscutul său din România, Poiană

Silviu, cunoaște persoanele nestabilite de organul de urmărire penală care se

ocupă cu fabricarea pe teritoriul Italiei a semnelor bănești false, urmărind scopul

obținerii unui profit bănesc, a hotărât să pună în circulație semne bănești false pe

teritoriul Republicii Moldova.

Tot atunci, în perioada lunii februarie - martie 2015, în scopul atragerii în

calitate de participant la infracțiunea planificată pe Prepeliță Vasile, Ciubotaru

Igor l-a determinat și primind acordul acestuia de a participa la punerea în

circulație a semnelor bănești false, au trecut la elaborarea planului criminal și

împărțirea rolurilor.

În vederea realizării etapei incipiente a planului criminal elaborat și potrivit

rolurilor repartizate, Poiană Silviu era responsabil de organizarea aducerii

semnelor bănești false din Italia până la România, iar Ciubotaru Igor și Prepeliță

Vasile erau responsabili de introducerea semnelor bănești false pe teritoriul

Republicii Moldova cu ulterioară lor punerea în circulație prin înstrăinarea

acestor bani falși persoanelor terțe. În acest scop, Prepeliță Vasile i-a determinat

și i-a convins pe cetățenii Bolozan Alexandru și Fătu Oleg să procure de la el

bancnote euro falsificate, aceștia din urmă acceptând necondiționat propunerea

criminală făcută.

La 10.03.2015, ora 23 și 28 min., Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile, s-au

deplasat în România cu automobilul de model Renault Megane cu număr de

înmatriculare UNBG 261. După care s-au deplasat în apropierea mun. Roman

județul Neamț, România, unde s-au întâlnit cu Poiană Silviu, de la care au

achiziționat suma de 10000 euro, în bancnote de 20 și 50 euro falsificate, contra

sumei de 1500 euro veridici. După efectuarea tranzacției, Ciubotaru Igor și

Prepeliță Vasile au părăsit teritoriul României prin punctul de trecere a frontierei

Sculeni la 11.03.2015, ora 02 și 22 min..

Tot la 11.03.2015, imediat după revenirea din România, Ciubotaru Igor și

4

Prepeliță Vasile s-au întors în or. Ungheni, unde au fost așteptați de către Bolozan

Alexandru, Fătu Oleg și Belîi Roman, care au achiziționat de la Prepeliță Vasile

suma de 10000 euro falsificați contra la suma 700 euro veritabili, 1500 euro

veritabili și 1000 euro veritabili, respectiv de la fiecare persoana. La momentul

săvârșirii infracțiunii suma de 10000 euro, conform cursului oficial al Băncii

Naționale a Moldovei constituia 202 649 lei și constituie proporții deosebit de

mari.

Instanța de apel a constatat că prin acțiunile lor infracționale, inculpații

Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile au comis infracțiunea prevăzută de art.236 alin.

(2), lit. c) Cod penal, după indicii: punerea în circulație a semnelor bănești

(bancnotelor euro, emise de organul autorizat al unei uniuni monetare de state

străine), în proporții deosebit de mari.

Astfel, cu toate că inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile și-au

recunoscut vina parțial în comiterea faptelor imputate, instanța de apel a notat

că vina lor se probează, cu certitudine, prin următoarele mijloace de probă:

- declarațiile martorului Fătu Oleg;

- declarațiile martorului Bolozan Alexandru;

- ordonanța de recunoaștere și de anexare din 26.06.2015 a documentelor

parvenite de la Parchetul de pe lângă înaltă Curte de Casație Direcția DIICOT-

Serviciul Teritorial Iași, România, din 26.06.2015 pe dosarul penal nr.

175/D/P/2015 (Vol.I, f.d. 27-100);

- ordonanță de recunoaștere și de anexare a documentelor parvenite de la

Parchetul de lângă înaltă Curte de Casație Direcția DIICOT, Iași România din

31.07.2015, pe dosarul penal nr. 175D/P/2015 (Vol.I f. d. 101-161);

- procesul-verbal de interceptare și înregistrarea comunicărilor din

30.03.2015 dintre Poiană Silviu și Ciubotaru Igor (Vol.II, f. d. 24-28);

- procesul-verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din

13.04.2015 dintre Poiană Silviu și Ciubotaru Igor (VoI. II, f. d. 29-30,);

- procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din

08.04.2015 dintre Prepeliță Vasile și Fătu Oleg (Vol.II, f. d. 62-65);

- - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din

13.05.2015 dintre Bolozan Alexandru și Belîi Roman (Vol.II, f. d. 67-69 „a”);

- procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din

09.03.2015 dintre Bolozan Alexandru și Prepeliță Vasile (Vol.II, f.d.95-108);

- procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor (Vol.II,

f. d. 109-114,);

- procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor

dintre Ciubotaru Igor, Prepeliță Vasile și Bolozan Alexandru (Vol.II, f.d. 141-

149);

- procesele-verbale privind interceptarea și înregistrarea

5

comunicărilor din 07.04.2015 și 23.04.2015 dintre Prepeliță Vasile și Ciubotaru

Igor (Vol.II, f. d. 150-157);

- procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor

din 04.05.2015 dintre Prepeliță Vasile și Fătu Oleg (Vol.II, f. d. 156-158);

- - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor

din 09.06.2015 dintre Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor (Vol.II, f. d. 178-183);

- - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor

din 21.05.2015 dintre Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile (Vol.III, f. d. 17-20);

- procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul lui

Ciubotaru Igor situat pe adresa s. Costuleni r-nul Ungheni în cadrul căreia

s-a depistat și ridicat o bancnotă cu nominalul de 500 euro cu seria x xxxx,

cartela SIM ”Orange” cu nr. xxxx cartela SIM ”Orange” cu nr. xx, cartela SIM

”Orange” fără număr de identificare, o bancnotă cu nominalul de 100 euro

seria xxx, telefon mobil de model „Nokia” și o cartelă SIM MTC, telefon

mobil “Iphone” cu IMEI xxx, cartela SIM ”Moldcell” cu nr. xxx cartela SIM

”Orange” cu nr. de identificare xxx; hard disc FIDD ”Seagate” xxx GB, seria

xxxx (Vol.III, f. d. 76-77);

- procesul-verbal de examinare din 24.06.2015 conform căruia au fost

examinate telefoanele mobile de model ”Nokia” de culoare neagră și de

model „Iphone” cu IMEI xxxx(Vol.III, f d. 79);

- ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din

24.07.2015 conform căreia în calitate de corp delict a fost recunoscut telefonul

mobil de model „Iphone” de culoare neagră cu IMEI xxxîn care era instalată

cartela mini SIM a companiei ”Moldcell” cu număr xxx (Vol.III, f. d. 80);

- ordonanța de percheziționare din 29.05.2015 la domiciliul lui

Ciubotaru Igor (Vol.III, f. d. 84);

- ordonanța de percheziționare din 29.05.2015 a automobilului de

model ”Renault Megane” cu n/î xxxx utilizat de către Ciubotaru Igor (f. d.

89-90);

- ordonanța din 03.06.2015 privind dispunerea efectuării percheziției

la domiciliul lui Prepelița Vasile în or. Ungheni strxxx ap.xxx, (Vol.III, f. d.

114);

- procesul-verbal de percheziție din 03.06.2015 efectuat la domiciliul

lui Prepeliță Vasile, situat pe adresa or. Ungheni, str. xxx, ap. xxx, conform

căruia au fost ridicate telefonul mobil de model „Samsung,, cu numărul de

IMEI xxxcu cartela SIM cu numărul xxxx și telefonul mobil de model

„Samsung” cu numărul de IMEI xxxx cu cartela SIM cu numărul xxxx (Vol.

III, f. d. 115-116);

- procesul-verbal de examinare din 24.06.2015 conform căruia

examinării este supus telefonul mobil de model Samsung,, cu numărul de

6

IMEI xxxx și cartela SIM cu numărul xxxxși telefonul mobil de model

„Samsung” cu numărul de IMEI xxx cu cartela SIM cu numărul xxxxx

(Vol.III, f. d. 128);

- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din

24.07.2015 conform căreia în calitate de corpuri delicte au fost recunoscute

telefonul mobil de model ”Iphone” de culoare neagră cu IMEI xxxxx, în care

este instalată cartela mini SIM de la compania „Moldcell” cu număr xxxx

ridicat în cadrul percheziției la domiciliul lui Vasile Prepeliță (Vol.III, f. d.

129);

- raportul de expertiză nr.6018 din 12.06.2015 și planșa ilustrativă

(Vol.III, f. d. 178-197);

- raportul de expertiză nr.6021 din 12.06.2015 (f.d. 201-205);

informația poliției de frontieră (Vol.III, f. d. 228-232);

- raportul de analiză (Vol.III, f. d. 235-242);

- ordonanța din 24.07.2015, prin care a fost recunoscută și atașată în

calitate de mijloc material de probă-documentul parvenit de la Inspectoratul

Național de Investigații al MAI sub numărul 5516 din I 23.07.2015 (Vol. III,

f. d. 243).

Instanța de apel a constatat că, aceste probe și documente, coroborează cu

declarațiile martorilor Fătu Oleg și Bolozan Alexandru, confirmând, cu

certitudine, că prin acțiunile lor intenționate, inculpații Ciubotaru Igor și

Prepeliță Vasile, au comis împreună și în comun, infracțiunea prevăzută de art.

236 alin.(2), lit. c) Cod penal, după indicii, punerea în circulație a semnelor

bănești (bancnotelor euro, emise de organul autorizat al unei uniuni monetare

de state străine), în proporții deosebit de mari.

Cu referire la declarațiile inculpatului Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor,

instanța de apel conchis că acestea recunosc vina în comiterea infracțiunii

încriminate.

Concomitent, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile lor precum că,

fiecare dintre ei separat a pus în circulație câte 5000 euro falși, deoarece ele nu

corespund adevărului și sunt date de către inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță

Vasile în scopul atenuării răspunderii penale pentru faptele săvârșite, deoarece

sunt combătute de celelalte probe și apreciate prin prisma prevederilor art. 101

Cod de Procedură Penală, care demonstrează cu certitudine vinovăția lor în

comiterea infracțiunii imputate, prevăzute de art. 236 alin. (2), lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că prima instanță eronat a conchis că nu și-a găsit

confirmare existența semnului agravant prevăzute de art. 236 alin.(2), lit. c)

Codul penal și anume „punerea în circulație a sumelor bănești false săvârșită în

proporții deosebit de mari”, pe motiv că inculpații Igor Ciubotaru și Prepeliță

Vasile, în ședința de judecată a declarat că fiecare dintre ei separat a pus în

7

circulație cîte 5000 euro falși or, dânșii au acționat împreună, în coautorat,

săvârșind nemijlocit punerea în circulație a sumelor bănești false, acțiunile lor au

fost coordonate, de aceea urmează a fi recunoscuți și condamnați pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (2), lit. c) Cod penal, după

indicii, punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise de

organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții deosebit

de mari.

Instanța de apel a constatat că, nu a fost dată apreciere corectă declarațiilor

martorului Fătu Oleg, care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond

a declarat că, pe Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor îi cunoaște de 2-3 ani, făcând

cunoștință cu ei în circumstanțe legate de serviciu. Aproximativ în luna februarie anul

2015, a făcut cunoștință cu Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile. Din spusele lor, a înțeles

că poate procura niște euro neveridici de la ei. Personal de la Ciubotaru Igor a procurat

suma 5000 de euro neveridici, cu care avea intenția de a procura un automobil din

Germania. A transmis 4600 euro în Germania, după care a fost telefonat și anunțat că

banii sunt de o calitate foarte rea. Acești 5000 euro neveridici, au fost procurați în schimb

la 1500 euro veridici și transmiși de Ciubotaru Igor. În momentul procurării banilor falși,

a fost prezent și Bolozan Alexandru, care a procurat și el euro neveridici de la Prepeliță

Vasile. Înțelegerea despre cumpărarea banilor de la Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile a

avut loc, după cum a indicat mai sus, cu două săptămâni înainte de cele întâmplate,

martorului Bolozan Alexandru, potrivit cărora în timp ce cumpăra bani falși de la

Prepelița Vasile, Ciubotaru Igor era împreună cu Prepeliță Vasile.

Instanța de apel a notat că, din declarațiile martorului Fătu Oleg și din materialele

dosarului se constată cu certitudine că inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile au

acționat în coautorat la comiterea infracțiunii de punere în circulație a semnelor bănești

(bancnotelor euro, emise de organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine),

în proporții deosebit de mari, or, dânșii, au acționat împreună și în comun.

Inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile i-au promis lui Fătu Oleg că î-i vor

aduce bani falși înainte de a pleca în România, cu aproximativ 2 săptămâni înainte de a

transmite banii falși. Mai apoi inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile împreună au

plecat în România pentru a procura Euro falși și au procurat 10 mii Euro falși. Mai apoi

inculpații Ciubotaru Igor si Prepeliță Vasile împreună s-au întors din România în R.

Moldova cu acești 10 mii Euro falși.

Mai apoi inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile împreună s-au dus în or.

Ungheni cu acești 10 mii Euro falși unde, în prezența lui Prepelița Vasile, Ciubotaru Igor

i-a transmis lui Fătu Oleg 5 mii Euro falși. Martorul Bolozan Alexandru a confirmat

declarațiile martorului Fătu Oleg, declarând că în timp ce cumpăra bani falși de la

Prepeliță Vasile, Ciubotaru Igor era împreună cu Prepeliță Vasile. Apoi Fătu Oleg a

procurat și el 5000 euro neveridici. Pe Ciubotaru Igor nu-1 cunoaște, dar era împreună

cu Prepeliță Vasile.

8

Instanța de apel a constatat că inculpații Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor

și-au planificat din timp acțiunile lor și au acționat în comun și împreună,

acțiunile lor fiind concludente, consecutive și direct îndreptate la comiterea

infracțiunii imputate lor. Or, faptul că Ciubotaru Igor i-a transmis lui Fătu Oleg

5 mii Euro falși, iar Prepeliță Vasile i-a transmis lui Bolozan Alexandru 5 mii Euro

falși, nu are nici o relevantă asupra calificării faptelor lor, deoarece după cum s-

a constatat, dânșii au comis infracțiunea imputată lor împreună și în comun,

având comunitate de intenții, ambii au comis faptele prevăzute de art. 236 Cod

penal în calitate de coautori și astfel, faptele lor au fost calificate conform

prevederilor art.236 alin. (2), lit. c) Cod penal, după indicii: punerea în circulație

a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise de organul autorizat al unei uniuni

monetare de state străine), în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a notat că, instanța de fond n-a reacționat corespunzător la

o astfel de versiune înaintată de către inculpați prin care aceștia încearcă să ducă

în eroare instanța de judecată, iar astfel să-și atenueze răspundere penală.

Cu referire la prevederile art. 126 alin.(1) Codul penal, Hotărârea

Guvernului RM nr. 974 din 04.12.2014 privind aprobarea cuantumului salariului

mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015, instanța de apel a conchis

că și-a găsit confirmare că, iar inculpații au pus în circulație suma de 10000 euro

falși, ceea ce la momentul comiterii infracțiunii constituia suma de 202 649 lei și

aceasta se încadrează în semnul agravant proporții deosebit de mari, și care este

mai mare de 180000 lei.

Instanța de apel la numirea felului și măsurii de pedeapsă în privința

inculpaților Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile pe art.236 alin. (2) lit. c) Cod penal,

a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și

gradul de pericol social al infracțiunii, că infracțiunea a fost săvârșită intenționat,

conform prevederilor art. 16 al Codul Penal, se referă la infracțiuni grave, de

personalitatea infractorilor, Ciubotaru Igor este fără antecedente penale, iar

Prepeliță Vasile a săvârșit anterior infracțiuni și a fost condamnat prin decizia

Curții de Apel Bălți din 04 martie 2016, în baza art. 152 alin.(2), lit. e) Codul penal.

Circumstanțe atenuate și agravante în privința inculpaților nu s-au reținut.

Instanța de apel a constatat că îndreptarea și reeducarea inculpaților este

posibilă, cu aplicarea pedepsei pe art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal și de a le numi

pedeapsa, fiecăruia, sub formă de închisoare, pentru o durată de a câte 7 (șapte)

ani fiecăruia, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul circulației

mijloacelor bănești pe un termen de câte 3 (trei) ani, fiecăruia, cu executarea

pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis or, potrivit prevederilor art.

61 alin. (1) Cod Penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și

un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de

judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând

9

anumite lipsuri și restricții drepturilor lor.

La individualizarea pedepsei, s-a ținut cont de cele trei principii care

urmează a sta la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată în privința

inculpaților Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, este legală, echitabilă și

individualizată.

- avocatul Procopovici Augustin, în numele inculpatului Prepeliță Vasile

prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2019

și menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, (sediul Râșcani) din 19 iulie 2018;

- avocatul Ceachir Anatolie, în numele inculpatului Ciubotaru Igor prin

care în temeiul art. 427 alin. (1) pct.2),6), 8),12),15) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

aprilie 2019 și menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, (sediul Râșcani) din 19

iulie 2018 în privința lui Ciubotaru Igor;

6.1. În motivarea recursului ordinar avocatul Procopovici Augustin în

numele inculpatului Prepeliță Vasile, a invocat că:

- instanța de apel a interpretat declarațiile martorilor dincolo de conținutul

lor. Astfel instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței;

- în cazul în care Fătu Oleg și Bolozan Alexandru au fost condamnați

conform art. 236 alin. (1) Cod penal, în cazul lui Prepelița Vasile și Ciubotaru Igor

nu poate exista o altă soluție, or sentința Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din

18.01.2015 se referă la aceleași circumstanțe de fapt, la aceleași acțiuni ale lui Fătu

Oleg, Bolozan Alexandru, Prepeliță Vasile și Ciubotari Igor.

6.2 În motivarea recursului ordinar avocatul Ceachir Anatolie în numele

inculpatului Ciubotaru Igor, a invocat că:

- la examinarea cauzei au fost încălcate prevederile art. 33 Cod de procedura

penală;

- instanța de apel a constatat că anume din declarațiile martorilor se constată

circumstanțele agravante care au dus la încadrarea acțiunilor în baza alin.(2) lit.c)

art.236 Cod penal, fapt care a fost interpretat eronat și neobiectiv în defavoarea

inculpaților,

- instanța de apel, și-a depășit atribuțiile sale prevăzute de art.414 Cod de

procedura penală și art.6 CEDO;

- materialele cauzei penale prezentate în formă de acte procesuale și

probatoriu în faza de urmărire penală, sânt în copii neautentificate de către

subiecții împuterniciți și prezentate contrar prevederilor legale;

- lipsesc elementele infracțiunii „latura obiectivă” prevăzute de art.236

alin.(2), lit. c) Cod penal, în acțiunile inculpatului Ciubotaru Igor;

10

- instanța de apel nu a motivat soluția sa prin ce probe directe, pertinente,

concludente se confirmă proporțiile deosebit de mari, locul, timpul și modul de

punere în circulație;

- instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la verificarea

probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și contradictorialității

judecării cauzei, adică nu a soluționat în mod legal fondul cauzei.

penal lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse, din următoarele

considerente:

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă,

că titularii acestora invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței

de apel art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 12), 15) Cod de procedură penală, care

stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când:

2) instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile

art.30, 31 și 33;

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a

fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui

în baza unei legi mai blînde;

12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

15) instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a

constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care

poate fi reparată și în această cauză.

Cercetând cursul procesului în instanța de apel și decizia emisă prin prisma

temeiurilor invocate Colegiul penal lărgit nu a stabilit incidența nici a unui temei

întrucât decizia instanței de apel este motivată, întemeiată legal și cuprinde

abordarea tuturor argumentelor esențiale ridicate de părți spre soluționare

precum și cercetarea multilaterală a fondului cauzei.

11

Reieșind din argumentele aduse de către avocatul Ceachir Anatolie în

numele inculpatului Ciubotaru Igor cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut

la art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal ajunge la

concluzia că acestea nu pot servi temei pentru casarea deciziei recurate, or sub

acest aspect avocatul face referire la faptul că judecătorul din completul de

judecată nu era în drept să participe la examinarea cauzei penale în ordine de

apel.

Cu toate acestea reieșind din prevederile art. 33 alin. (3) Cod de procedură

penală, care au fost invocate de apărare, este de înțeles că temeiul de

incompatibilitate vizat se referă la participarea judecătorului la examinarea

recursului în privința învinuiților Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile privind

aplicarea măsurii preventive. Colegiul penal, lecturând materialele cauzei nu a

stabilit existența unor impedimente sau cauze privind incompatibilitatea

judecătorului din instanța de apel, or, la examinarea cauzei în ordine de apel

apărarea nu a înaintat un demers de recuzare a judecătorului.

Referitor la temeiurile de recurs, prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul menționat nu și-a găsit

confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414, 415, 417 alin. 8) Cod de procedură penală, hotărârea

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate

în apelul declarat de partea apărării, motivarea soluției corespunde

dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel

nu a admis nici o eroare gravă de drept. Colegiul constată că temeiul prevăzut la

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod procedură penală la care se referă autorii recursurilor

nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele

administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele

apărării expuse în apel.

Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, în baza probelor cercetate și

verificate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod

de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la

concluzia că fapta comisă de către Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile întrunește

12

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 236 alin.(2), lit. c) Cod

penal.

La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns în rezultatul cercetării

tuturor probelor, descrise în pct. 21 din decizia contestată, care au fost apreciate

conform art. 101 Cod procedură penală, iar careva temei de a considera că

concluzia instanței de apel este eronată la caz lipsește.

Astfel, se constată că, în cauză s-a stabilit că, inculpații Ciubotaru Igor și

Prepeliță Vasile prin acțiunile lor au comis infracțiunea prevăzută la art. 236

alin.(2), lit. c) Cod penal, fiind dovedită vinovăția acestora, după cum rezultă din

decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de

drept și just și-a motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente,

concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior

apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în

mod obiectiv.

Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul hotărârii

judecătorești atacate, reflectate în decizia instanței de apel (f.d.227-229, vol. V),

instanța de apel expunându-se în mod argumentat și asupra motivelor relevante

invocate în apel, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește.

Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și

argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel n-a comis eroarea

de drept invocată de către apărare deoarece eroarea gravă de fapt constă în

stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în

considerație a probelor, care le confirmau sau prin denaturarea conținutului

acestora.

Colegiul penal lărgit, menținând decizia contestată, reține că instanța de

apel și-a argumentat soluția, deoarece vinovăția inculpaților a fost confirmată

prin probele administrate, care la rândul său au fost detaliat cercetare și analizate

de către instanța de apel.

Instanța de apel apreciindu-le potrivit art. 101 Cod de procedură penală, a

conchis că inculpații Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor și-au planificat din timp

acțiunile lor și au acționat în comun și împreună, acțiunile lor fiind concludente,

consecutive și direct îndreptate la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236

alin.(2), lit. c) Cod penal. Or, faptul că Ciubotaru Igor i-a transmis lui Fătu Oleg

5 mii Euro falși, iar Prepeliță Vasile i-a transmis lui Bolozan Alexandru 5 mii Euro

falși, nu are nici o relevantă asupra calificării faptelor, deoarece inculpații au

comis infracțiunea împreună și în comun, având comunitate de intenții, ambii au

comis faptele prevăzute de art. 236 Cod penal în calitate de coautori și astfel,

faptele lor au fost calificate conform prevederilor art.236 alin. (2), lit. c) Cod

penal, după indicii: punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro,

13

emise de organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții

deosebit de mari.

Sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse argumentele avocatului

Procopovici Augustin în numele inculpatului Prepeliță Vasile, potrivit cărora în

cazul în care Fătu Oleg și Bolozan Alexandru au fost condamnați conform art.

236 alin. (1) Cod penal, în cazul lui Prepelița Vasile și Ciubotaru Igor nu poate

exista o altă soluție, or, așa cum a fost menționat mai sus, inculpații au acționat

împreună, în coautorat, săvârșind nemijlocit punerea în circulație a sumelor

bănești false, acțiunile lor au fost coordonate, fiind recunoscuți și condamnați

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (2), lit. c) Cod penal,

după indicii, punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise

de organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții

deosebit de mari.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs,

de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor,

precum că lipsesc elementele infracțiunii „latura obiectivă” prevăzute de art.236

alin.(2), lit. c) Cod penal, în acțiunile inculpatului Ciubotaru Igor au fost obiect

de dispută în cadrul judecării cauzei, asupra cărora instanța s-a expus minuțios

și detaliat inclusiv în decizia contestată, chestiune ce prin sine respinge invocarea

temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

La cest capitol, Colegiul penal lărgit a stabilit o motivare amplă și

întemeiată a deciziei, motivare pe care instanța de recurs o însușește, ce este în

concordanță cu practica CtEDO, ce în pct. 37 a hotărârii Albert vs România din

16.02.2010, în care a statuat că art.6 §1, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În ceea ce privește argumentele recurentului, avocatului Ceachir Anatolie

în numele inculpatului Ciubotaru Igor sub aspectul temeiului de casare prevăzut

la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal reține că

potrivit sentinței primei instanțe, inculpații Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor au

fost condamnați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.236 alin.(1) Cod penal,

cu stabilirea a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani

fiecăruia, iar conform prevederilor art.90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare

stabilită a fost considerată condiționată cu stabilirea unei perioade de probațiune

pe un termen de doi ani și un an.

La rândul său, judecând cauza în ordine de apel și casând sentința,

instanța de apel a ajuns la concluzia că a fost comisă infracțiunea prevăzută de

14

art.236 alin.(2), lit. c) Cod penal. Concomitent lui Prepeliță Vasile și Ciubotaru

Igor, fiindu-le numită pedeapsa fiecăruia, sub formă de închisoare, pentru o

durată de a câte 7 ani fiecăruia, cu privarea de dreptul de a exercita activități în

domeniul circulației mijloacelor bănești pe un termen de câte 3 (trei) ani,

fiecăruia, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis.

Astfel, expunerile recurentului cu privire la incidența temeiului de casare

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, nu au

fundamentare legală, afirmațiile acestuia în esență reprezentând aprecieri

subiective a mijloacelor de probă, însă Colegiul penal lărgit urmează a menționa

că la etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta

fiind sarcina primordială a instanțelor de fond.

Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de

procedură penală, invocată în recursul declarat de către avocat Ceachir Anatolie,

în numele inculpatului Ciubotaru Igor, potrivit căreia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel dacă instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt

caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului

care poate fi reparată și în această cauză, indicând în acest context Hotărârea

CEDO din 09.04.2013, în cauza Flueraș c. României, Colegiul penal lărgit

stabilește că expunerile Curții în hotărârea menționată, nu sunt aplicabile speței

întrucât nu sunt similare cu circumstanțele prezente în cauza deferită judecății,

nefiind relevante pentru prezenta speță, or instanța de apel just a constatat

vinovăția inculpatului Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, în urma cercetării

tuturor probelor administrate în speță, și nu doar în baza declarațiilor martorilor,

și în acest sens Colegiul penal lărgit în raport cu motivele invocate în recurs, care

sunt declarative, constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de

recurs în sensul casării hotărârii contestate.

Nu pot fi reținute aserțiunile recurentului, avocatului Ceachir Anatolie în

numele inculpatului Ciubotaru Igor cu referire la copiile neautentificate

prezentate de către subiecții împuterniciți, or, aceste documente au fost eliberate

de autoritatea și de persoane cu funcție de răspundere în limitele competenței și

împuternicirilor și respectiv, se prezumă a fi autentice.

Contrar celor invocate de avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului

Ciubotaru Igor, precum că, instanța de apel nu a motivat soluția sa prin ce probe

directe, pertinente, concludente se confirmă proporțiile deosebit de mari, locul,

timpul și modul de punere în circulație, Colegiul constată că instanța de apel, în

decizia sa, a făcut trimitere la prevederile art. 126 alin.(1) Codul penal, Hotărârea

15

Guvernului RM nr. 974 din 04.12.2014 privind aprobarea cuantumului salariului

mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015.

Având ca reper cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca

justificate concluziile instanței de apel, privind constatarea vinovăției

inculpaților Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 236 alin.(2), lit. c) Cod penal, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Procopovici Augustin în numele inculpatului Prepeliță Vasile și de către

avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor, urmând a fi

respinse ca inadmisibile.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Procopovici Augustin în numele inculpatului Prepeliță Vasile și de către avocatul

Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2019, în cauza penală

în privința lui Prepeliță Vasile xxxxx și Ciubotaru Igor xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

16