1ra-168/2020 — Art.42 alin.2, 3, 236 alin.2 lit.b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 19 iulie 2018, Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor au fost condamnați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.236 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani fiecăruia. În conformitate cu prevederile art.90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită a fost considerată condiționată cu stabilirea unei perioade de probațiune pe un termen de doi ani și un an respectiv.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile au săvârșit infracțiunea de punere în circulație a semnelor bănești false în următoarele circumstanțe: Începând cu perioada lunii februarie anul 2015 Ciubotaru Igor, posedând informația că cunoscutul său din România, Poiană Silviu cunoaște persoanele 1 nestabilite de organul de urmărire penală care se ocupă cu fabricarea pe teritoriul Italiei a semnelor bănești false, urmărind scopul obținerii unui profit bănesc a achiziționat de la acesta suma de 5000 euro falși contra sumei de 1000 euro veridici. Astfel, la 10.03.2015, ora 23:28 min., Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile s-au deplasat în România cu automobilul de model „xxx” cu numărul de înmatriculare xxxx. După care s-au deplasat în apropierea mun. Roman, județul Neamț, România, unde Ciubotaru Igor, întâlnindu-se cu xxxx, a achiziționat de la acesta suma de 5000 euro falși în bancnote de 20 si 50 euro falsificate, contra sumei de 1000 euro veridici. Ulterior, Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor au părăsit teritoriul României, prin punctul de trecere a frontierei Sculeni la 11.03.2015, ora 02:22 min. Tot la 11.03.2015, imediat după revenirea din România, Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor s-au întors în or. Ungheni, unde Fătu Oleg a achiziționat de la Ciubotaru Igor în schimbul sumei de 1500 euro veridici suma de 5000 euro falși, echivalentul cărora conform datelor Băncii Naționale a Moldovei constituia suma de 101324,50 lei. Prepeliță Vasile, începând cu perioada lunii februarie anul 2015, posedînd informația că un cunoscut din România, Poiană Silviu cunoaște persoanele nestabilite de organul de urmărire penală care se ocupă cu fabricarea pe teritoriul Italiei a semnelor bănești false, urmărind scopul obținerii unui profit bănesc a achiziționat de la acesta suma de 5000 euro falși contra sumei de 750 euro veridici. Astfel, la 10.03.2015, ora 23:28 min., Prepeliță Vasile împreună cu Ciubotaru Igor s-au deplasat în România cu automobilul de model ”Renault Megane” cu numărul de înmatriculare XXXX. Ulterior, în apropierea mun. Roman, județul Neamț, România, Prepeliță Vasile s-a întâlnit cu Poiană Silviu, de la care a achiziționat suma de 5000 euro, în bancnote de 20 si 50 euro falsificate, contra sumei de 750 euro veridici. Ulterior, Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor au părăsit teritoriul României, prin punctul de trecere a frontierei Sculeni la 11.03.2015, ora 02 și 22 min. Tot la 11.03.2015, imediat după revenirea din România, Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor s-au întors în or. Ungheni, unde Bolozan Alexandru a achiziționat de la Prepeliță Vasile în schimbul sumei de 1500 euro veridici suma de 5000 euro falși, echivalentul cărora conform datelor Băncii Naționale a Moldovei constituia suma de 101324,50 lei.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procurorul Caraman Alexandru, prin care a solicitat casarea totală a sentinței municipiului Chișinău sediul Râșcani, din 19.07.2018, privind condamnarea inculpaților Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile de comiterea 2 infracțiunii prevăzute de art.236 alin.(1) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, potrivit căreia inculpatul Ciubotaru Igor să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute art.236 alin.(2) lit. c) Cod penal cu stabilirea în baza acestei norme penale a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. În termenul pedepsei de inclus și termenul în care inculpatul Ciubotaru Igor s-a aflat sub măsura preventivă în formă de arest preventiv și ulterior arest la domiciliu de la 03 iunie 2015, ora 11 și 20 min. și până la 23 decembrie 2015, precum și inculpatul Prepeliță Vasile să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute art.236 alin.(2), lit. c) Cod penal cu stabilirea în baza acestei norme penale a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. În termenul pedepsei de inclus și termenul în care inculpatul Prepeliță Vasile s-a aflat sub măsura preventivă în formă de arest preventiv și ulterior arest la domiciliu de la 03 iunie 2015, ora 11 și 20 min. și până la 23 decembrie 2015. 3.2 În motivarea apelului a invocat că: - la baza sentinței de condamnare în baza art. 236 alin.(2) lit. c) Cod penal, instanța de fond urma să pună acțiunile și metoda de comitere a infracțiunii, precum și scopul unic a inculpaților la punerea în circulația a semnelor bănești false; - la emiterea sentinței instanța de judecată a dat o apreciere unilaterală a probelor prezentate spre cercetare și anume cumulul de circumstanțe descrise, în condițiile, în care probele acumulate colaborează între ele confirmă în întregime faptul, că acțiunile comise de persoane menționate urmează a fi încadrate juridic corect în baza art.236 alin.(2), lit. c) Cod penal;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2019, a fost admis apelul procurorului Caraman Alexandru declarat împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 19 iulie 2018, în privința inculpaților Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor. A fost casată sentință în partea condamnării lui Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, pe art. 236 alin.(1) Cod penal și s-a pronunțat în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Au fost recunoscuți vinovați Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin.(2), lit. c) Cod penal și s-a numit pedeapsa fiecăruia, sub formă de închisoare, pentru o durată de a câte 7 ani fiecăruia, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul circulației mijloacelor bănești pe un termen de câte 3 (trei) ani, fiecăruia, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis. 3 Termenul executării pedepsei închisorii lui Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor a fost calculat din momentul reținerii lor, cu includerea în acest termen a duratei reținerii și arestării preventive și la domiciliu a lui: Prepeliță Vasile, de la 03 iunie 2015 până la 23 decembrie 2015; Ciubotaru Igor, de la 03 iunie 2015 până la 23 decembrie 2015. În rest sentința cu privire la corpurile delicte a fost menținută.

În motivarea hotărârii adoptate, instanța de apel a reținut că la pronunțarea sentinței, instanța de fond eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod procedură penală, ajungând la concluzia greșită de a-i recalifica acțiunile inculpaților Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, pe art. 236 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a constatat că, începând din perioada lunii februarie 2015, cet. Ciubotaru Igor, posedând informația că cunoscutul său din România, Poiană Silviu, cunoaște persoanele nestabilite de organul de urmărire penală care se ocupă cu fabricarea pe teritoriul Italiei a semnelor bănești false, urmărind scopul obținerii unui profit bănesc, a hotărât să pună în circulație semne bănești false pe teritoriul Republicii Moldova. Tot atunci, în perioada lunii februarie - martie 2015, în scopul atragerii în calitate de participant la infracțiunea planificată pe Prepeliță Vasile, Ciubotaru Igor l-a determinat și primind acordul acestuia de a participa la punerea în circulație a semnelor bănești false, au trecut la elaborarea planului criminal și împărțirea rolurilor. În vederea realizării etapei incipiente a planului criminal elaborat și potrivit rolurilor repartizate, Poiană Silviu era responsabil de organizarea aducerii semnelor bănești false din Italia până la România, iar Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile erau responsabili de introducerea semnelor bănești false pe teritoriul Republicii Moldova cu ulterioară lor punerea în circulație prin înstrăinarea acestor bani falși persoanelor terțe. În acest scop, Prepeliță Vasile i-a determinat și i-a convins pe cetățenii Bolozan Alexandru și Fătu Oleg să procure de la el bancnote euro falsificate, aceștia din urmă acceptând necondiționat propunerea criminală făcută. La 10.03.2015, ora 23 și 28 min., Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile, s-au deplasat în România cu automobilul de model Renault Megane cu număr de înmatriculare UNBG 261. După care s-au deplasat în apropierea mun. Roman județul Neamț, România, unde s-au întâlnit cu Poiană Silviu, de la care au achiziționat suma de 10000 euro, în bancnote de 20 și 50 euro falsificate, contra sumei de 1500 euro veridici. După efectuarea tranzacției, Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile au părăsit teritoriul României prin punctul de trecere a frontierei Sculeni la 11.03.2015, ora 02 și 22 min.. Tot la 11.03.2015, imediat după revenirea din România, Ciubotaru Igor și 4 Prepeliță Vasile s-au întors în or. Ungheni, unde au fost așteptați de către Bolozan Alexandru, Fătu Oleg și Belîi Roman, care au achiziționat de la Prepeliță Vasile suma de 10000 euro falsificați contra la suma 700 euro veritabili, 1500 euro veritabili și 1000 euro veritabili, respectiv de la fiecare persoana. La momentul săvârșirii infracțiunii suma de 10000 euro, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituia 202 649 lei și constituie proporții deosebit de mari. Instanța de apel a constatat că prin acțiunile lor infracționale, inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile au comis infracțiunea prevăzută de art.236 alin. (2), lit. c) Cod penal, după indicii: punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise de organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții deosebit de mari. Astfel, cu toate că inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile și-au recunoscut vina parțial în comiterea faptelor imputate, instanța de apel a notat că vina lor se probează, cu certitudine, prin următoarele mijloace de probă: - declarațiile martorului Fătu Oleg; - declarațiile martorului Bolozan Alexandru; - ordonanța de recunoaștere și de anexare din 26.06.2015 a documentelor parvenite de la Parchetul de pe lângă înaltă Curte de Casație Direcția DIICOT- Serviciul Teritorial Iași, România, din 26.06.2015 pe dosarul penal nr. 175/D/P/2015 (Vol.I, f.d. 27-100); - ordonanță de recunoaștere și de anexare a documentelor parvenite de la Parchetul de lângă înaltă Curte de Casație Direcția DIICOT, Iași România din 31.07.2015, pe dosarul penal nr. 175D/P/2015 (Vol.I f. d. 101-161); - procesul-verbal de interceptare și înregistrarea comunicărilor din 30.03.2015 dintre Poiană Silviu și Ciubotaru Igor (Vol.II, f. d. 24-28); - procesul-verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 13.04.2015 dintre Poiană Silviu și Ciubotaru Igor (VoI. II, f. d. 29-30,); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 08.04.2015 dintre Prepeliță Vasile și Fătu Oleg (Vol.II, f. d. 62-65); - - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 13.05.2015 dintre Bolozan Alexandru și Belîi Roman (Vol.II, f. d. 67-69 „a”); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 09.03.2015 dintre Bolozan Alexandru și Prepeliță Vasile (Vol.II, f.d.95-108); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor (Vol.II, f. d. 109-114,); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor dintre Ciubotaru Igor, Prepeliță Vasile și Bolozan Alexandru (Vol.II, f.d. 141- 149); - procesele-verbale privind interceptarea și înregistrarea 5 comunicărilor din 07.04.2015 și 23.04.2015 dintre Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor (Vol.II, f. d. 150-157); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 04.05.2015 dintre Prepeliță Vasile și Fătu Oleg (Vol.II, f. d. 156-158); - - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 09.06.2015 dintre Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor (Vol.II, f. d. 178-183); - - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 21.05.2015 dintre Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile (Vol.III, f. d. 17-20); - procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul lui Ciubotaru Igor situat pe adresa s. Costuleni r-nul Ungheni în cadrul căreia s-a depistat și ridicat o bancnotă cu nominalul de 500 euro cu seria x xxxx, cartela SIM ”Orange” cu nr. xxxx cartela SIM ”Orange” cu nr. xx, cartela SIM ”Orange” fără număr de identificare, o bancnotă cu nominalul de 100 euro seria xxx, telefon mobil de model „Nokia” și o cartelă SIM MTC, telefon mobil “Iphone” cu IMEI xxx, cartela SIM ”Moldcell” cu nr. xxx cartela SIM ”Orange” cu nr. de identificare xxx; hard disc FIDD ”Seagate” xxx GB, seria xxxx (Vol.III, f. d. 76-77); - procesul-verbal de examinare din 24.06.2015 conform căruia au fost examinate telefoanele mobile de model ”Nokia” de culoare neagră și de model „Iphone” cu IMEI xxxx(Vol.III, f d. 79); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 24.07.2015 conform căreia în calitate de corp delict a fost recunoscut telefonul mobil de model „Iphone” de culoare neagră cu IMEI xxxîn care era instalată cartela mini SIM a companiei ”Moldcell” cu număr xxx (Vol.III, f. d. 80); - ordonanța de percheziționare din 29.05.2015 la domiciliul lui Ciubotaru Igor (Vol.III, f. d. 84); - ordonanța de percheziționare din 29.05.2015 a automobilului de model ”Renault Megane” cu n/î xxxx utilizat de către Ciubotaru Igor (f. d. 89-90); - ordonanța din 03.06.2015 privind dispunerea efectuării percheziției la domiciliul lui Prepelița Vasile în or. Ungheni strxxx ap.xxx, (Vol.III, f. d. 114); - procesul-verbal de percheziție din 03.06.2015 efectuat la domiciliul lui Prepeliță Vasile, situat pe adresa or. Ungheni, str. xxx, ap. xxx, conform căruia au fost ridicate telefonul mobil de model „Samsung,, cu numărul de IMEI xxxcu cartela SIM cu numărul xxxx și telefonul mobil de model „Samsung” cu numărul de IMEI xxxx cu cartela SIM cu numărul xxxx (Vol. III, f. d. 115-116); - procesul-verbal de examinare din 24.06.2015 conform căruia examinării este supus telefonul mobil de model Samsung,, cu numărul de 6 IMEI xxxx și cartela SIM cu numărul xxxxși telefonul mobil de model „Samsung” cu numărul de IMEI xxx cu cartela SIM cu numărul xxxxx (Vol.III, f. d. 128); - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 24.07.2015 conform căreia în calitate de corpuri delicte au fost recunoscute telefonul mobil de model ”Iphone” de culoare neagră cu IMEI xxxxx, în care este instalată cartela mini SIM de la compania „Moldcell” cu număr xxxx ridicat în cadrul percheziției la domiciliul lui Vasile Prepeliță (Vol.III, f. d. 129); - raportul de expertiză nr.6018 din 12.06.2015 și planșa ilustrativă (Vol.III, f. d. 178-197); - raportul de expertiză nr.6021 din 12.06.2015 (f.d. 201-205); informația poliției de frontieră (Vol.III, f. d. 228-232); - raportul de analiză (Vol.III, f. d. 235-242); - ordonanța din 24.07.2015, prin care a fost recunoscută și atașată în calitate de mijloc material de probă-documentul parvenit de la Inspectoratul Național de Investigații al MAI sub numărul 5516 din I 23.07.2015 (Vol. III, f. d. 243). Instanța de apel a constatat că, aceste probe și documente, coroborează cu declarațiile martorilor Fătu Oleg și Bolozan Alexandru, confirmând, cu certitudine, că prin acțiunile lor intenționate, inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile, au comis împreună și în comun, infracțiunea prevăzută de art. 236 alin.(2), lit. c) Cod penal, după indicii, punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise de organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții deosebit de mari. Cu referire la declarațiile inculpatului Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, instanța de apel conchis că acestea recunosc vina în comiterea infracțiunii încriminate. Concomitent, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile lor precum că, fiecare dintre ei separat a pus în circulație câte 5000 euro falși, deoarece ele nu corespund adevărului și sunt date de către inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile în scopul atenuării răspunderii penale pentru faptele săvârșite, deoarece sunt combătute de celelalte probe și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de Procedură Penală, care demonstrează cu certitudine vinovăția lor în comiterea infracțiunii imputate, prevăzute de art. 236 alin. (2), lit. c) Cod penal. Instanța de apel a constatat că prima instanță eronat a conchis că nu și-a găsit confirmare existența semnului agravant prevăzute de art. 236 alin.(2), lit. c) Codul penal și anume „punerea în circulație a sumelor bănești false săvârșită în proporții deosebit de mari”, pe motiv că inculpații Igor Ciubotaru și Prepeliță Vasile, în ședința de judecată a declarat că fiecare dintre ei separat a pus în 7 circulație cîte 5000 euro falși or, dânșii au acționat împreună, în coautorat, săvârșind nemijlocit punerea în circulație a sumelor bănești false, acțiunile lor au fost coordonate, de aceea urmează a fi recunoscuți și condamnați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (2), lit. c) Cod penal, după indicii, punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise de organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a constatat că, nu a fost dată apreciere corectă declarațiilor martorului Fătu Oleg, care fiind audiat în ședința de judecată a instanței de fond a declarat că, pe Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor îi cunoaște de 2-3 ani, făcând cunoștință cu ei în circumstanțe legate de serviciu. Aproximativ în luna februarie anul 2015, a făcut cunoștință cu Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile. Din spusele lor, a înțeles că poate procura niște euro neveridici de la ei. Personal de la Ciubotaru Igor a procurat suma 5000 de euro neveridici, cu care avea intenția de a procura un automobil din Germania. A transmis 4600 euro în Germania, după care a fost telefonat și anunțat că banii sunt de o calitate foarte rea. Acești 5000 euro neveridici, au fost procurați în schimb la 1500 euro veridici și transmiși de Ciubotaru Igor. În momentul procurării banilor falși, a fost prezent și Bolozan Alexandru, care a procurat și el euro neveridici de la Prepeliță Vasile. Înțelegerea despre cumpărarea banilor de la Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile a avut loc, după cum a indicat mai sus, cu două săptămâni înainte de cele întâmplate, martorului Bolozan Alexandru, potrivit cărora în timp ce cumpăra bani falși de la Prepelița Vasile, Ciubotaru Igor era împreună cu Prepeliță Vasile. Instanța de apel a notat că, din declarațiile martorului Fătu Oleg și din materialele dosarului se constată cu certitudine că inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile au acționat în coautorat la comiterea infracțiunii de punere în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise de organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții deosebit de mari, or, dânșii, au acționat împreună și în comun. Inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile i-au promis lui Fătu Oleg că î-i vor aduce bani falși înainte de a pleca în România, cu aproximativ 2 săptămâni înainte de a transmite banii falși. Mai apoi inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile împreună au plecat în România pentru a procura Euro falși și au procurat 10 mii Euro falși. Mai apoi inculpații Ciubotaru Igor si Prepeliță Vasile împreună s-au întors din România în R. Moldova cu acești 10 mii Euro falși. Mai apoi inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile împreună s-au dus în or. Ungheni cu acești 10 mii Euro falși unde, în prezența lui Prepelița Vasile, Ciubotaru Igor i-a transmis lui Fătu Oleg 5 mii Euro falși. Martorul Bolozan Alexandru a confirmat declarațiile martorului Fătu Oleg, declarând că în timp ce cumpăra bani falși de la Prepeliță Vasile, Ciubotaru Igor era împreună cu Prepeliță Vasile. Apoi Fătu Oleg a procurat și el 5000 euro neveridici. Pe Ciubotaru Igor nu-1 cunoaște, dar era împreună cu Prepeliță Vasile. 8 Instanța de apel a constatat că inculpații Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor și-au planificat din timp acțiunile lor și au acționat în comun și împreună, acțiunile lor fiind concludente, consecutive și direct îndreptate la comiterea infracțiunii imputate lor. Or, faptul că Ciubotaru Igor i-a transmis lui Fătu Oleg 5 mii Euro falși, iar Prepeliță Vasile i-a transmis lui Bolozan Alexandru 5 mii Euro falși, nu are nici o relevantă asupra calificării faptelor lor, deoarece după cum s- a constatat, dânșii au comis infracțiunea imputată lor împreună și în comun, având comunitate de intenții, ambii au comis faptele prevăzute de art. 236 Cod penal în calitate de coautori și astfel, faptele lor au fost calificate conform prevederilor art.236 alin. (2), lit. c) Cod penal, după indicii: punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise de organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a notat că, instanța de fond n-a reacționat corespunzător la o astfel de versiune înaintată de către inculpați prin care aceștia încearcă să ducă în eroare instanța de judecată, iar astfel să-și atenueze răspundere penală. Cu referire la prevederile art. 126 alin.(1) Codul penal, Hotărârea Guvernului RM nr. 974 din 04.12.2014 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015, instanța de apel a conchis că și-a găsit confirmare că, iar inculpații au pus în circulație suma de 10000 euro falși, ceea ce la momentul comiterii infracțiunii constituia suma de 202 649 lei și aceasta se încadrează în semnul agravant proporții deosebit de mari, și care este mai mare de 180000 lei. Instanța de apel la numirea felului și măsurii de pedeapsă în privința inculpaților Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile pe art.236 alin. (2) lit. c) Cod penal, a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, că infracțiunea a fost săvârșită intenționat, conform prevederilor art. 16 al Codul Penal, se referă la infracțiuni grave, de personalitatea infractorilor, Ciubotaru Igor este fără antecedente penale, iar Prepeliță Vasile a săvârșit anterior infracțiuni și a fost condamnat prin decizia Curții de Apel Bălți din 04 martie 2016, în baza art. 152 alin.(2), lit. e) Codul penal. Circumstanțe atenuate și agravante în privința inculpaților nu s-au reținut. Instanța de apel a constatat că îndreptarea și reeducarea inculpaților este posibilă, cu aplicarea pedepsei pe art. 236 alin. (2) lit. c) Cod penal și de a le numi pedeapsa, fiecăruia, sub formă de închisoare, pentru o durată de a câte 7 (șapte) ani fiecăruia, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul circulației mijloacelor bănești pe un termen de câte 3 (trei) ani, fiecăruia, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis or, potrivit prevederilor art. 61 alin. (1) Cod Penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând 9 anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. La individualizarea pedepsei, s-a ținut cont de cele trei principii care urmează a sta la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată în privința inculpaților Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, este legală, echitabilă și individualizată.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: - avocatul Procopovici Augustin, în numele inculpatului Prepeliță Vasile prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2019 și menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, (sediul Râșcani) din 19 iulie 2018; - avocatul Ceachir Anatolie, în numele inculpatului Ciubotaru Igor prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct.2),6), 8),12),15) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2019 și menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău, (sediul Râșcani) din 19 iulie 2018 în privința lui Ciubotaru Igor; 6.1. În motivarea recursului ordinar avocatul Procopovici Augustin în numele inculpatului Prepeliță Vasile, a invocat că: - instanța de apel a interpretat declarațiile martorilor dincolo de conținutul lor. Astfel instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - în cazul în care Fătu Oleg și Bolozan Alexandru au fost condamnați conform art. 236 alin. (1) Cod penal, în cazul lui Prepelița Vasile și Ciubotaru Igor nu poate exista o altă soluție, or sentința Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 18.01.2015 se referă la aceleași circumstanțe de fapt, la aceleași acțiuni ale lui Fătu Oleg, Bolozan Alexandru, Prepeliță Vasile și Ciubotari Igor. 6.2 În motivarea recursului ordinar avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor, a invocat că: - la examinarea cauzei au fost încălcate prevederile art. 33 Cod de procedura penală; - instanța de apel a constatat că anume din declarațiile martorilor se constată circumstanțele agravante care au dus la încadrarea acțiunilor în baza alin.(2) lit.c) art.236 Cod penal, fapt care a fost interpretat eronat și neobiectiv în defavoarea inculpaților, - instanța de apel, și-a depășit atribuțiile sale prevăzute de art.414 Cod de procedura penală și art.6 CEDO; - materialele cauzei penale prezentate în formă de acte procesuale și probatoriu în faza de urmărire penală, sânt în copii neautentificate de către subiecții împuterniciți și prezentate contrar prevederilor legale; - lipsesc elementele infracțiunii „latura obiectivă” prevăzute de art.236 alin.(2), lit. c) Cod penal, în acțiunile inculpatului Ciubotaru Igor; 10 - instanța de apel nu a motivat soluția sa prin ce probe directe, pertinente, concludente se confirmă proporțiile deosebit de mari, locul, timpul și modul de punere în circulație; - instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și contradictorialității judecării cauzei, adică nu a soluționat în mod legal fondul cauzei.

Referință asupra recursurilor declarate, nu a fost depusă.

Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente: Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit atestă, că titularii acestora invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 12), 15) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 2) instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 și 33; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde; 12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 15) instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Cercetând cursul procesului în instanța de apel și decizia emisă prin prisma temeiurilor invocate Colegiul penal lărgit nu a stabilit incidența nici a unui temei întrucât decizia instanței de apel este motivată, întemeiată legal și cuprinde abordarea tuturor argumentelor esențiale ridicate de părți spre soluționare precum și cercetarea multilaterală a fondului cauzei. 11 Reieșind din argumentele aduse de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor cu referire la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal ajunge la concluzia că acestea nu pot servi temei pentru casarea deciziei recurate, or sub acest aspect avocatul face referire la faptul că judecătorul din completul de judecată nu era în drept să participe la examinarea cauzei penale în ordine de apel. Cu toate acestea reieșind din prevederile art. 33 alin. (3) Cod de procedură penală, care au fost invocate de apărare, este de înțeles că temeiul de incompatibilitate vizat se referă la participarea judecătorului la examinarea recursului în privința învinuiților Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile privind aplicarea măsurii preventive. Colegiul penal, lecturând materialele cauzei nu a stabilit existența unor impedimente sau cauze privind incompatibilitatea judecătorului din instanța de apel, or, la examinarea cauzei în ordine de apel apărarea nu a înaintat un demers de recuzare a judecătorului. Referitor la temeiurile de recurs, prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415, 417 alin. 8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de partea apărării, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de drept. Colegiul constată că temeiul prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod procedură penală la care se referă autorii recursurilor nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel. Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, în baza probelor cercetate și verificate în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia că fapta comisă de către Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile întrunește 12 elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 236 alin.(2), lit. c) Cod penal. La concluzia enunțată instanța de apel a ajuns în rezultatul cercetării tuturor probelor, descrise în pct. 21 din decizia contestată, care au fost apreciate conform art. 101 Cod procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată la caz lipsește. Astfel, se constată că, în cauză s-a stabilit că, inculpații Ciubotaru Igor și Prepeliță Vasile prin acțiunile lor au comis infracțiunea prevăzută la art. 236 alin.(2), lit. c) Cod penal, fiind dovedită vinovăția acestora, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept și just și-a motivat concluzia prin cumulul de probe pertinente, concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Conținutul probelor și admisibilitatea lor, este analizată în textul hotărârii judecătorești atacate, reflectate în decizia instanței de apel (f.d.227-229, vol. V), instanța de apel expunându-se în mod argumentat și asupra motivelor relevante invocate în apel, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel n-a comis eroarea de drept invocată de către apărare deoarece eroarea gravă de fapt constă în stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerație a probelor, care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Colegiul penal lărgit, menținând decizia contestată, reține că instanța de apel și-a argumentat soluția, deoarece vinovăția inculpaților a fost confirmată prin probele administrate, care la rândul său au fost detaliat cercetare și analizate de către instanța de apel. Instanța de apel apreciindu-le potrivit art. 101 Cod de procedură penală, a conchis că inculpații Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor și-au planificat din timp acțiunile lor și au acționat în comun și împreună, acțiunile lor fiind concludente, consecutive și direct îndreptate la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin.(2), lit. c) Cod penal. Or, faptul că Ciubotaru Igor i-a transmis lui Fătu Oleg 5 mii Euro falși, iar Prepeliță Vasile i-a transmis lui Bolozan Alexandru 5 mii Euro falși, nu are nici o relevantă asupra calificării faptelor, deoarece inculpații au comis infracțiunea împreună și în comun, având comunitate de intenții, ambii au comis faptele prevăzute de art. 236 Cod penal în calitate de coautori și astfel, faptele lor au fost calificate conform prevederilor art.236 alin. (2), lit. c) Cod penal, după indicii: punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, 13 emise de organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții deosebit de mari. Sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse argumentele avocatului Procopovici Augustin în numele inculpatului Prepeliță Vasile, potrivit cărora în cazul în care Fătu Oleg și Bolozan Alexandru au fost condamnați conform art. 236 alin. (1) Cod penal, în cazul lui Prepelița Vasile și Ciubotaru Igor nu poate exista o altă soluție, or, așa cum a fost menționat mai sus, inculpații au acționat împreună, în coautorat, săvârșind nemijlocit punerea în circulație a sumelor bănești false, acțiunile lor au fost coordonate, fiind recunoscuți și condamnați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin. (2), lit. c) Cod penal, după indicii, punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor euro, emise de organul autorizat al unei uniuni monetare de state străine), în proporții deosebit de mari. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor, precum că lipsesc elementele infracțiunii „latura obiectivă” prevăzute de art.236 alin.(2), lit. c) Cod penal, în acțiunile inculpatului Ciubotaru Igor au fost obiect de dispută în cadrul judecării cauzei, asupra cărora instanța s-a expus minuțios și detaliat inclusiv în decizia contestată, chestiune ce prin sine respinge invocarea temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. La cest capitol, Colegiul penal lărgit a stabilit o motivare amplă și întemeiată a deciziei, motivare pe care instanța de recurs o însușește, ce este în concordanță cu practica CtEDO, ce în pct. 37 a hotărârii Albert vs România din 16.02.2010, în care a statuat că art.6 §1, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În ceea ce privește argumentele recurentului, avocatului Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor sub aspectul temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal reține că potrivit sentinței primei instanțe, inculpații Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor au fost condamnați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.236 alin.(1) Cod penal, cu stabilirea a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani fiecăruia, iar conform prevederilor art.90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită a fost considerată condiționată cu stabilirea unei perioade de probațiune pe un termen de doi ani și un an. La rândul său, judecând cauza în ordine de apel și casând sentința, instanța de apel a ajuns la concluzia că a fost comisă infracțiunea prevăzută de 14 art.236 alin.(2), lit. c) Cod penal. Concomitent lui Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, fiindu-le numită pedeapsa fiecăruia, sub formă de închisoare, pentru o durată de a câte 7 ani fiecăruia, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul circulației mijloacelor bănești pe un termen de câte 3 (trei) ani, fiecăruia, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis. Astfel, expunerile recurentului cu privire la incidența temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, nu au fundamentare legală, afirmațiile acestuia în esență reprezentând aprecieri subiective a mijloacelor de probă, însă Colegiul penal lărgit urmează a menționa că la etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 15) Cod de procedură penală, invocată în recursul declarat de către avocat Ceachir Anatolie, în numele inculpatului Ciubotaru Igor, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză, indicând în acest context Hotărârea CEDO din 09.04.2013, în cauza Flueraș c. României, Colegiul penal lărgit stabilește că expunerile Curții în hotărârea menționată, nu sunt aplicabile speței întrucât nu sunt similare cu circumstanțele prezente în cauza deferită judecății, nefiind relevante pentru prezenta speță, or instanța de apel just a constatat vinovăția inculpatului Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor, în urma cercetării tuturor probelor administrate în speță, și nu doar în baza declarațiilor martorilor, și în acest sens Colegiul penal lărgit în raport cu motivele invocate în recurs, care sunt declarative, constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate. Nu pot fi reținute aserțiunile recurentului, avocatului Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor cu referire la copiile neautentificate prezentate de către subiecții împuterniciți, or, aceste documente au fost eliberate de autoritatea și de persoane cu funcție de răspundere în limitele competenței și împuternicirilor și respectiv, se prezumă a fi autentice. Contrar celor invocate de avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor, precum că, instanța de apel nu a motivat soluția sa prin ce probe directe, pertinente, concludente se confirmă proporțiile deosebit de mari, locul, timpul și modul de punere în circulație, Colegiul constată că instanța de apel, în decizia sa, a făcut trimitere la prevederile art. 126 alin.(1) Codul penal, Hotărârea 15 Guvernului RM nr. 974 din 04.12.2014 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2015. Având ca reper cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca justificate concluziile instanței de apel, privind constatarea vinovăției inculpaților Prepeliță Vasile și Ciubotaru Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 236 alin.(2), lit. c) Cod penal, recursurile ordinare declarate de către avocatul Procopovici Augustin în numele inculpatului Prepeliță Vasile și de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor, urmând a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Procopovici Augustin în numele inculpatului Prepeliță Vasile și de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Ciubotaru Igor, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Prepeliță Vasile xxxxx și Ciubotaru Igor xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 16