1ra-1326/2022 — art.186 alin.2 lit. c, d; 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-1326/2022 — art.186 alin.2 lit. c, d; 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1326/2022

1-19197453-01-1ra-26082022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători –Talpă Boris, Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie, Malanciuc Ion

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursul

ordinar declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie

2022, în cauza penală în privința lui

Verstiac Constantin XXXXX, născut la xxxx,

originar din r-nul xxxx, satul xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.12.2019 – 21.07.2020;

Instanța de apel: 11.08.2020 – 14.06.2022;

Instanța de recurs: 26.08.2022 – 06.06.2023.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Verstiac Constantin a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și în limitele acestei Legi, în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, i s-a stabilit

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității de 150

(una sută cincizeci) ore.

Verstiac Constantin a fost recunoscut vinovat și în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și în limitele acestei Legi, în

conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, i s-a stabilit

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității de 140

(una sută patruzeci) ore.

Prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate lui Verstiac Constantin, i s-a stabilit definitiv pedeapsă

penală sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime

de 220 (două sute douăzeci) ore.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

constatat că, Verstiac Constantin, la 07 septembrie 2019, în perioada de timp de la

ora 02:00, min., pînă la 05:00 min., urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, a pătruns în camera de la etajul trei din casa de locuit situată pe adresa

mun. xxxx, str. xxxx, de unde, pe ascuns a sustras un telefon mobil de model

„Samsung A20”, în valoare de 4 000 lei, ce aparține lui Burdujan Iurii, după care a

părăsit locul săvârșirii infracțiunii, ca urmare, prin acțiunile sale intenționate,

cauzând părții vătămate Burdujan Iurii, daune în proporții considerabile, în sumă de

4000 lei.

Tot el, Verstiac Constantin, la 17 noiembrie 2019, aproximativ la ora 02:00,

aflându-se în apartamentul nr. xxxx, situat pe xxxxx, mun. Chișinău, urmărind

scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând intenționat,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și

dorind în mod conștient survenirea lor, asigurându-se de faptul că acțiunile sale

rămân neobservate de terțe persoane, a sustras în mod tainic un telefon mobil de

model „Samsung Galaxy A30”, în valoare de 4500 lei, cu nr. de IMEI: xxxxxxx, în

care era activată cartela SIM cu nr. xxxxxx, după care cu bunul însușit a părăsit

locul comiterii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzându-i

astfel părții vătămate Vintea Nicolae daune considerabile în valoare de 4500 lei.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Verstiac

Constantin a comis infracțiunile prevăzută de:

- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal – furt, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile;

- art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în partea

individualizării pedepsei penale, și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 120

ore.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- a fost de acord cu încadrarea juridică a faptelor sale și a recunoscut

integral acțiunile ilegale ce le-a comis, însă, la aplicarea pedepsei, instanța ar

fi trebuit să țină cont de faptul ca nu este angajat în câmpul muncii, nu se află

la evidența medicului narcolog și psihiatru, are loc permanent de trai, a

recunoscut vina, sincer s-a căit, nu prezintă pericol social, nu au fost depuse

acțiuni civile din partea părților vătămate, iar bunurile sustrase le-a restituit;

2

- neîntemeiat instanța de fond, la caracterizarea sa, a indicat în sentință

fila 9, pct. 49 - ca este o persoana care nu și-a continuat studiile de cât până în

clasa 9. La acest capitol subliniază că face parte dintr-o familie săracă, de mic

copil era nevoit să muncească și să-și ajute părinții, iar faptul ca nu și-a

continuat studiile nu permite instanței de fond să facă concluzii despre

personalitatea sa fiindcă el nu a avut posibilitate financiară să continue aceste

studii;

- instanța a ignorant să menționeze ca este prima dată în conflict cu

legea, bunurile benevol au fost restituite în stare buna, nu au fost depuse

acțiuni civile;

- acuzatorul de stat în cadrul dezbaterilor a solicitat la numirea pedepsei

160 de ore neremunerate în folosul comunității, iar instanța de fond a

ignorant totalmente poziția acuzării și apărării. În acest caz era obligată să-și

argumenteze poziția privind aplicarea pedepsei maxime de 220 ore

neremunerate în folosul comunității;

- au fost încălcate drepturile sale și nu a beneficiat de reducerea pedepsei

prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală.

Chișinău din 14 iunie 2022 a fost respins ca nefondat apelul inculpatului și

menținută sentința fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că sentința

a fost contestată în partea stabiliri pedepsei și că lipsesc temeiuri pentru a

interveni în sentință din oficiu, conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală.

Potrivit textului deciziei:

„În cadrul ședinței instanței de apel, avocatul inculpatului Ludmila Bîrcă a

susținut apelul declarat de inculpat. Se invocă pedeapsa aspră, din acest motiv

consideră că acestuia urmează să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, dar totodată

având în vedere că inculpatul nu este prezent, în calitate de avocat solicită să- i fie

aplicată legea cu privire la amnistie, să fie liberat de răspundere penală, încetată

cauza penală în baza legii cu privire la amnistie.

Procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, a

solicitat respingerea apelului în cauză, ce ține de cererea suplimentară cu privire

la aplicarea amnistiei, este de părerea că aceasta urmează a fi respinsă, or ulterior

inculpatul se va adresa suplimentar dacă va dori să beneficieze de aplicarea legii în

cauză.

Părțile vătămate Burdujan Iurii și Vintea Nicolae în ședința instanței de apel

fiind legal citată nu s-a prezentat, și nici nu a anunțat despre motivele absenței sale.

În ședința Curții de Apel, inculpatul Verstiac Constantin, deși a fost legal citat,

nu s-a prezentat și nici nu a anunțat despre motivele absenței sale. Mai mult ca atât,

3

avocatul inculpatului a anunțat instanța că în urma discuției telefonice cu

inculpatul, acesta urma să se prezinte în cadrul ședinței.

Colegiul Penal a întreprins măsurile necesare de asigurare a prezenței

inculpatului la ședința de judecată.

Audiind opinia participanților la proces, în baza art. 321 Cod de procedură

penală, s-a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului Verstiac Constantin

XXXX și a părților vătămate Burdujan Iurii și Vintea Nicolae.”

Instanța de apel a statuat că prima instanță la individualizarea pedepsei

penale inculpatului Verstiac Constantin, a ținut cont de prevederile art. 75

Cod penal, de gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunea

comisă de inculpat face parte din categoria celor mai puțin grave, de faptele

comise, că acestea atentează asupra relațiilor sociale referitoare la dreptul de

proprietate, de persoana celui vinovat, că inculpatul Verstiac Constantin

anterior nu a fost judecat, a săvârșit pentru prima dată infracțiuni mai puțin

grave, a recunoscut vina și a cerut examinarea cauzei în procedura

simplificată de judecare a cauzei în baza probelor administrate la faza

urmăririi penale, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu

este încadrat oficial în câmpul muncii, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării vinovatului.

Raportând prevederile art. 3641 Cod de procedură penală la art. 186 alin.

(2) Cod penal, instanța de apel a menționat că se obțin noile limite ale

pedepsei după cum urmează: 500 (art. 64 alin. (3) Cod penal) la 1012,5 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la

160 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani și 8 luni.

Instanța de apel a constatat că prima instanță instanță a luat în calcul

importanța valorilor lezate, care este un atribut esențial și un drept

fundamental al persoanei, astfel pedeapsa sub formă de muncă neremunerată

în folosul comunității este o pedeapsă echitabilă în raport cu fapta comisă și

valența socială lezată, fiind aptă de a influența persoana inculpatului și

circumstanțele cauzei, iar pentru realizarea eficientă a scopului pedepsei

penale nu este necesară aplicarea unei pedepse mai aspre față de inculpat, ce

ar determina conștientizare de către cel din urmă a gravității faptei săvârșite

și a necesității corijării acestuia.

Instanța de apel a considerat că în cazul de față, concluzia instanței de

fond este oportună, corectă și echitabilă privind aplicarea față de inculpatul

Verstiac Constantin a pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității or, această pedeapsă este corespunzătoare faptei comise, dar și

având în vedere scopul legii penale, care indică asupra corectării și reeducării

inculpatului în vederea neadmiterii pe viitor a careva acțiunile ilegale.

Instanța de apel a constatat că prima instanță și-a argumentat riguros

4

soluția la acest capitol și a motivat hotărârea pronunțată invocând motive

clare din care considerent a ajuns la concluzia că aplicarea unei pedepse mai

blânde în favoarea inculpatului nu va asigura reeducarea acestuia.

Totodată, instanța de apel a reținut că corectarea inculpatului, ca scop al

pedepsei penale, presupune conștientizarea de către infractor a celor

săvârșite și reîncadrarea lui în activitatea societății, pe când inculpatul

Verstiac Constantin a săvârșit 2 infracțiuni mai puțin grave la un interval

relativ scurt de timp, respectiv instanța întemeiat a ajuns la concluzia că

corectarea și reeducarea acestuia este posibilă doar prin aplicarea unei

pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime

totală de 220 ore.

În decizie s-a menționat, faptul că Verstiac Constantin a recunoscut

vinovăția și s-a căit sincer de cele comise - nu constituie circumstanțe privind

aplicarea unei pedepse mai blânde decât cea fixată de prima instanță or,

aceste circumstanțe care au fost luate în considerație de către instanța de fond

la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului și grație cărora a beneficiat

de reducerea pedepsei.

avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului, prin care invocând incidența

pct. 6), 10), 11) și 13) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal,

solicită casarea deciziei și a sentinței, în partea stabilirii pedepsei lui Verstiac

Constantin, rejudecarea cauzei și pronunțarea în partea dată a unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Verstiac

Constantin recunoscut vinovat și condamnat în baza articolelor 186 alin. (2)

lit. c), d) și 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității în limita minimă

stabilită de lege – 120 ore sau rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit de prima instanță și în temeiul art. 2 al

Legii nr. 243 din 24.12.2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, să fie încetat

procesul penal de învinuire a lui Verstiac Constantin în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de articolelor 186 alin. (2) lit. c), d) și 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal.

5.1 În susținerea recursului, avocatul Bîrcă Ludmila menționează

următoarele:

- în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond Verstiac Constantin,

vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o integral, a înțeles că a greșit

enorm și îi pare rău de cele săvîrșite, se căiește sincer și regretă mult cele

întîmplate. Fiindu-i înaintată bănuiala, în prezența avocatului, Verstiac

Constantin a declarat că recunoaște vinovăția în cele incriminate, relatând

5

detaliat ofițerului de urmărire penală circumstanțe importante pentru

stabilirea adevărului, conlucrând activ și contribuind la descoperirea

infracțiunii. Ulterior, fiindu-i înaintată învinuirea, și-a menținut declarațiile

date anterior în calitate de bănuit și a dat si declarații suplimentare referitor

la recunoașterea vinovăției, căința sinceră;

- la individualizarea pedepsei penale instanța de judecată urmează să

pună accentul și pe personalitatea vinovatului, învederând și celelalte criterii

de individualizare a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii

săvârșite, influența pedepsei asupra corectării și reeducării acestuia;

- Verstiac Constantin face parte dintr-o familie săracă, de mic copil era

nevoit să muncească și să-și ajute părinții, iar faptul ca nu și-a continuat

studiile nu permite instanței de fond să facă concluzii despre personalitatea

sa, fiindcă el nu a avut posibilitate financiară să continue aceste studii,

totodată instanța A ignorant să menționeze ca este prima dată în conflict cu

legea, bunurile benevol au fost returnate;

- în privința inculpatului nu se întrunesc careva din interdicțiile stabilite

în mod enumerativ și exhaustiv la art. 6 din Legea nr. 243 din 24 decembrie

2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, în vigoare din 31 decembrie 2021.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În particular, avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea

exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța

ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul

judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul

6

reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată,

când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, partea apărării

semnalează temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10),

11) și 13) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în următoarele temeiuri:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

11) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru

aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea

pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a

intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut

de lege;

13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului.

În același timp, Colegiul penal lărgit constată că recurentul este de acord

cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, cu încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului, din care considerente, nu se va expune referitor la

aceste aspecte.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate

în recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată

că criticile aduse de către avocat parțial și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății, sub aspectul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

În acest context instanța de recurs menționează că, conform art. 414 Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează

suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit materialelor cauzei penale, în ședința de judecată a instanței de

apel, avocatul Bîrcă Ludmila a solicitat aplicarea în privința inculpatului

7

Verstiac Constantin a prevederilor Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova (f.d. 44). Asupra acestei solicitări s-a

expus și partea acuzării, totodată, în partea descriptivă a deciziei fiind

reflectat acest fapt, la pct. 5.

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a examinat cererea

părții apărării de aplicare a actului de amnistie în privința inculpatului

Verstiac Constantin, nu s-a pronunțat asupra acesteia, în decizie neregăsindu-

se vreo argumentare în acest sens.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit

jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul

rând, rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O

decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca

decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii

motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Prin urmare,

dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar

și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru

care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R.

Moldova, 11 octombrie 2011).

Eroarea admisă de către instanța de apel, se apreciază ca un viciu de

judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa

decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

În atare circumstanțe se consideră, că instanța de apel a comis erori de

drept prin nerespectarea prevederilor art. 414-419 Cod de procedură penală,

admițând abateri ce se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate supra, comise

de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar declarat, casării totale a

deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei

de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414

Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe

la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel ținând cont și de motivele

invocate în recursul declarat, iar în dependență de datele obținute să

8

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor

art. 417-418, 436 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Bîrcă Ludmila în

numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 14 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Verstiac

Constantin XXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 06 iulie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Talpă Boris

Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

Malanciuc Ion

9

Referitor la dezacordul părții apărării cu pedeapsa individualizată

inculpatului (pct. 10 al art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală), Colegiul

penal lărgit constată că în această parte soluția instanțelor de fond este

întemeiată și bine argumentată.

Colegiul penal atestă că instanțele inferioare, la individualizarea

pedepsei inculpatului Verstiac Constantin, au ținut cont de faptul că ultimul

a săvârșit infracțiuni mai puțin grave, anterior nu a fost judecat, a recunoscut

vina și a cerut examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza de

urmărire penală, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu

este încadrat oficial în câmpul muncii, cât și s-a ținut cont de limitele noi ale

pedepsei prevăzute de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

10