1ra-109/2023 — art. 27, 145 alin. 2 lit. e1; 290 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul /sediul Central/ din 13 august 2021, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Hapațuc Mircea a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și 290 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilite pedepsele: - în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal – 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - în baza art. 290 alin. (1) Cod penal – 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, inculpatului Hapațuc Mircea i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 11 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Brăileanu Irina privind încasarea prejudiciului material și moral provocat prin infracțiune, s-a încasat din contul lui Hapațuc Mircea în beneficiul părții vătămate Brăileanu Irina suma de 11 867, 35 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 150 000 lei cu titlu 1 de prejudiciu moral. S-a încasat din contul inculpatului suma de 7 502 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. S-a soluționat soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Hapațuc Mircea la data de 14 iunie 2021, aproximativ la ora 20:20, aflându-se la domiciliul fostei sale soții Brăileanu Irina, situat în XXXXX, cu care în corespundere cu prevederile art. 1331 Cod penal sunt membri de familie, având intenția de a o omorî pe ultima, acționând cu intenție directă, conștientizând despre pericolul social și caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale ilegale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind survenirea acestora, a efectuat două împușcături în direcția capului ultimei dintr-un revolver cu țeavă lisă construit artizanal pe care-l deținea asupra sa, cauzându-i victimei conform raportului de expertiză judiciară nr. 202113D0165 vătămări corporale grave periculoase pentru viață, manifestate sub formă de plagă prin armă de foc regiunea occipitală a craniului, contuzia țesuturilor moi regiunii occipito – cervicale, oarbă, penetrantă în cavitatea craniană cu lezarea lobului fronto – temporal pe dreapta (leziunea traumatică cerebrală de focar), cu hemoragie neînsemnată fronto – temporal bazal pe dreapta, hemoragie subarahnoidală, inclavarea alicei metalice la nivelul osului temporal drept, apofiza osului zigomatic și occipital parasagital pe stânga. Edem cerebral difuz, acțiuni care însă nu și-au produs efectul din cauze independente de voința făptuitorului, deoarece dânsul a fost imobilizat de mai multe persoane și deposedat de pistol. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Hapațuc Mircea a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal – „Tentativă de omor intenționat, săvârșit asupra unui membru de familie”. Tot el, Hapațuc Mircea, în perioada de timp de până la data de 14.06.2021, având scopul păstrării ilegale a armei de foc și munițiilor, în circumstanțe necunoscute a intrat în posesie, a păstrat și purtat un revolver cu țeavă scurtă lisă și 15 cartușe, care au fost depistate și ridicate de către angajații Inspectoratului de Poliție Cantemir la data de 14.06.2021, în strada XXXXX, în cadrul cercetării la fața locului, la locul comiterii unei infracțiuni de către ultimul, care potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/3-R238 din 06.07.2021, revolverul se referă la categoria armelor de foc letale de calibru 5,6 mm cu lovitură circulară confecționată artizanal, iar cartușele se referă la categoria munițiilor letale de calibru 5,6x15,6 mm, cu lovitură circulară confecționate industrial la uzina corporației „Sellier&Bellot” din or. Vlașime, Republica Cehă, destinate pentru vânătoare și trageri de antrenament și sport. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Hapațuc Mircea a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal – „Purtarea si păstrarea armei de foc si munițiilor fără autorizația corespunzătoare”. 2

Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apeluri de către: 2.1 Avocatul Podlisnic Dorin în interesele părții vătămate Brăileanu Irina, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă de 11 ani 6 luni închisoare, cu admiterea integrală a acțiunii civile, invocând că, pedeapsa solicitată de procuror a fost 11 ani 6 luni închisoare; de către inculpatul Hapațuc Mircea nu au fost întreprinse acțiuni efective, prin care ar fi încercat să compenseze acel prejudiciu cauzat lui Brăileanu Irina, nu a restituit nimic cu titlu de prejudiciu moral și nu a achitat nimic benevol; a avut de suferit și copilul minor; la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urma a se ține cont de faptul că infracțiunea imputată a fost săvârșită cu intenție directă, inculpatul la comiterea acesteia a dat dovadă de o cruzime deosebită, o lipsă vădită de respect față de societate și bunele moravuri, normele de conduită stabilită într-o societate normală, a ignorat totalmente ceea ce se numește familie și cum ar trebui să se dezvolte o familie și să conviețuiască; poziția sa de superioritate pretinsă în familie a fost manifestată prin violență, intimidare și comportament de umilire a soției și ulterior a fostei soții, chiar dacă la mijloc este un copil ce urma să se bucure de existența atât a mamei cât și a tatei; nu este suficient doar să se limiteze la faptul că partea vătămată a rămas în viață și acest fapt să fie tratat în favoarea inculpatului, urmează să fie luat în calcul suferințele cauzate la nivel psihologic și rezonanța socială ce a avut-o acest caz, conform raportului de evaluare psihologică, efectuat în privința copilului minor, aceasta a suferit foarte mult în rezultatul săvârșirii infracțiunii de către inculpat, iar acum urmează o perioadă îndelungată de reabilitare; tratamentele ce urmează să le administreze partea vătămată, precum și reabilitarea copilului minor, necesită cheltuieli majore; partea vătămată nu este angajată în câmpul muncii; instanța a dat dovadă de o parțialitate față de inculpat și anume că, în privința lui Hapațuc Mircea, nu a fost aplicată pedeapsa solicitată de procuror, or, Hapațuc Mircea și așa a fost favorizat de către legislația în vigoare, prin faptul că i s-a acordat posibilitatea de a beneficia de o reducere substanțială a pedepsei prin examinarea cauzei în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. 2.2 Avocatul Baran Victor în numele inculpatului, solicitând casarea parțială a sentinței în partea individualizării pedepsei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care, în privința inculpatului să fie aplicate prevederile art. 79 Cod penal și să-i fie stabilite pedepsele: - în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal – 6 ani 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - în baza art. 290 alin. (1) Cod penal – 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai aspră, a-i stabili pedeapsa definitivă de 6 ani 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, invocând că, sentința este neîntemeiată, deoarece pedeapsa este prea aspră; inculpatul a 3 recunoscut vina integral, nu s-a pregătit de omor, nu s-a dus la locul faptei cu intenția de a o omorî pe Irina, această intenție a apărut spontan în timpul certei cu ea; îi pare foarte rău de cele comise, este de acord total cu prejudiciul material; este de acord că partea vătămată a suportat prejudiciul moral; la stabilirea pedepsei nu s-a constatat existența circumstanțelor atenuante, precum recunoașterea vinovăției și căința sinceră, provocarea infracțiunii de către acțiunile amorale ale victimei; circumstanțe agravante în privința inculpatului lipsesc, la caz sunt aplicabile prevederile art. 79 Cod penal, caracteristica inculpatului este una pozitivă, nu are antecedente penale, prezența căinței sincere, provocarea acțiunilor inculpatului de către familia părții vătămate, șantajarea permanentă a inculpatului în legătură cu întrevederile cu fiica.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 octombrie 2022: S-a respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Podlisnic Dorin în numele părții vătămate; S-a admis apelul declarat de către avocatul Baran Victor în numele inculpatului, s-a casat parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei definitive, s-a pronunțat o nouă hotărâre în această parte prin care: Hapațuc Mircea recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, s-a liberat de executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 2 ani în temeiul art. 1-2 a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX- a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021; Termenul executării pedepsei lui Hapațuc Mircea, stabilită în baza art. 27, 145 alin. (2), lit. e1) Cod penal - 10 ani închisoare, în penitenciar de tip închis, se calculează din data de 06 octombrie 2022, cu includerea perioadei de aflare a inculpatului în stare de reținere, arest preventiv și aflare sub strajă după pronunțarea sentinței, din 14 iunie 2021 până la 06 octombrie 2022. S-a redus pedeapsa neexecutată a lui Hapațuc Mircea cu 114 zile pentru detenție în condiții contrare art. 3 CEDO în calitate de prevenit, în perioada 17 iunie 2021 – 12 august 2021 în Penitenciarul nr. 5 Cahul, calculând 02 zile de reduceri pentru 01 zi de arest; S-a redus pedeapsa neexecutată a lui Hapațuc Mircea cu 40 zile pentru detenție în condiții contrare art. 3 CEDO în baza sentinței de condamnare, în perioada 13 august 2021 – 01 martie 2022, calculând 2 zile de reduceri pentru 10 zile de detenție în Penitenciarul nr. 5 Cahul; Iar, în total s-a redus pedeapsa neexecutată a lui Hapațuc Mircea cu 154 zile. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a constatat că, inculpatul Hapațuc Mircea a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 27, 145 alin. (2), lit. e1), art. 290 alin. (1) Cod penal. Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a indicat că prima instanță corect a stabilit inaplicabilitatea la caz, a prevederilor art. 79 Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența circumstanțelor excepționale, fapt ce a dus la 4 aplicarea unei pedepse fără derogarea de la prevederile art. 61 Cod penal, la stabilirea categoriei pedepsei lui Hapațuc Mircea, instanța de apel a conchis că prima instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal. În acest sens, instanța de apel a indicat că prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite (art. 27, 145 alin. (2), lit. e1) Cod penal), de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de rolul inculpatului la săvârșirea infracțiunii, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de circumstanțele ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, și art. 77 Cod penal, circumstanțe agravante, care nu au fost stabilite la caz, a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de persoana celui vinovat, de restabilirea echității sociale, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Astfel, la stabilirea pedepsei prima instanță a ținut cont și de personalitatea inculpatului, acesta nu are antecedente penale, dar a fost atras la răspundere contravențională (f.d.28-29), la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d.30), a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise, lipsa circumstanțelor agravante, nu se află la evidența medicului psihiatru și narcolog (f.d.33, 35). Căința sinceră, nu poate fi considerată circumstanță excepțională menționată la art. 79 Cod penal, deci, fiind stabilită o pedeapsă echitabilă, corect considerând că la caz, nu sunt aplicabile prevederile art. 79 Cod penal. În acest sens nu pot fi reținute ca întemeiate argumentele apelului apărării, precum că, provocarea acțiunilor inculpatului au fost realizate de către familia părții vătămate, șantajarea permanentă a inculpatului în legătură cu întrevederile cu fiica. Așa cum, infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (2), lit. e1) Cod penal, potrivit prevederilor art. 16 alin. (6) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor excepțional de grave, iar existența a careva circumstanțe excepționale, în situația lui Hapațuc Mircea, nu au fost stabilite. În continuare, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Brăileanu Irina privind încasarea prejudiciului material și moral provocat prin infracțiune, cu încasarea din contul lui Hapațuc Mircea în beneficiul părții vătămate Brăileanu Irina a sumei de 11 867, 35 lei, cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 150 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, sume, care se manifestă a fi echitabile așa cum, despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite ca să asigure efectiv o compensare suficientă, dar nu exagerată, fiind menținut echilibrul între daunele efectiv cauzate și suma acordată. Or, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În 5 temeiul CEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca reclamantul trebuie să primească o satisfacție echitabilă, iar cuantumul trebuie astfel de stabilit, încât acesta să aibă efect compensatoriu. La fel, nu se poate trece cu vederea faptul că, condamnarea persoanei vinovate la fel, constituie o satisfacție pentru partea vătămată, iar instanța de judecată la stabilirea cuantumului prejudiciului moral trebuie să se bazeze și pe principiul compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate părții vătămate. Astfel, cuantumul despăgubirilor, considerat de prima instanță ca necesar de a fi încasat în beneficiul părții vătămate de la inculpat, sunt stabilite într-o manieră care exclude acordarea sumelor excesive, precum și eventuale venituri nejustificative pentru partea vătămată Brăileanu Irina, dar punându-se accent pe acordarea unei satisfacții părții vătămate. La caz, s-a stabilit că, Hapațuc Mircea întrunește toate condițiile stipulate în art. 1 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și nu cade sub incidența al art. 6 din Legea respectivă. Astfel, în speță nu au fost constatate careva motive, din care este imposibilă aplicarea amnistiei în privința inculpatului Hapațuc Mircea. Și, așa cum, în instanța de apel apărătorul a menționat necesitatea aplicării pe prezenta cauză a prevederilor art. 1-2 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, cu atât mai mult că, fapta imputată inculpatului, cea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal, a fost săvârșită până la intrarea în vigoare a legii respective, circumstanțe, care denotă inaplicabilitatea prevederilor art. 84 Cod penal, fiind necesară menținerea și punerea în executare a pedepsei stabilite de prima instanță pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2), lit. e1) Cod penal. Instanța de apel a mai indicat că, inculpatul în instanța de apel a depus cererea privind reducerea termenului de pedeapsă pentru detenția în condiții contrare art. 3 CEDO pentru toată perioada de detenție în condiții inumane, fiind anexată decizia Curții de Apel Cahul din 07.06.2022 (Vol. II, f.d.122-129). Decizie, prin care a fost menținută încheierea Judecătoriei Cahul, sediul central din 01 martie 2022, conform căreia a fost admisă plângerea condamnatului Hapațuc Mircea, fiind constatată deținerea lui Hapațuc Mircea în condiții contrare art. 3 CEDO în Penitenciarul nr. 5 Cahul pentru perioada 17.06.2021- 01.03.2022, ceea ce constituie 258 zile, astfel, fiind necesară reducerea pedepsei neexecutate a lui Hapațuc Mircea cu 114 zile pentru detenție în condiții contrare art. 3 CEDO în calitate de prevenit, în perioada 17 iunie 2021 - 12 august 2021 în Penitenciarul nr. 5 Cahul, calculând 02 zile de reduceri pentru 01 zi de arest (57*2=114 zile). Totodată, ținând cont de faptul că, în perioada 13 august 2021 - 01 martie 2022 Hapațuc Mircea a fost deținut în condiții contrare art. 3 CEDO în baza sentinței de condamnare, este necesară reducerea pedepsei neexecutate a lui Hapațuc Mircea cu 6 40 zile pentru detenție în condiții contrare art. 3 CEDO în baza sentinței de condamnare, în perioada 13 august 2021 - 01 martie 2022, calculând 02 zile de reduceri pentru 10 zile de detenție în Penitenciarul nr. 5 Cahul (202:10*2=40 zile), iar, în total este necesară reducerea pedepsei neexecutată a lui Hapațuc Mircea cu 154 zile. Mai mult ca atât, chiar dacă Hapațuc Mircea a solicitat reducerea pedepsei pentru perioada de la 01 martie 2022 și până la 06 octombrie 2022, este de notat că, instanța de apel nu poate să se expună asupra reducerii pedepsei inculpatului Hapațuc Mircea în această perioadă, or, condițiile în care a fost deținut Hapațuc Mircea în perioada dată, nu au fost verificate de judecătorul de instrucție, prin urmare, instanța de apel nu s-a expus asupra acestei perioade așa cum, Hapațuc Mircea ulterior are posibilitatea de a se adresa la judecătorul de instrucție pentru verificarea condițiilor de detenție din această perioadă.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către inculpat, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, invocând: - acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 2011 alin. (3) Cod penal și nu în baza art. 27, 145 Cod penal; - leziunile corporale au fost grave dar nu au provocat careva urmări grave; - prin învinuirea adusă de urmărirea penală și menținută de instanțele judiciare nu s-a stabilit motivul faptei, scopul acțiunilor, se indică doar despre intenția direct a inculpatului de omor a fostei soții; - Hapațuc Mircea urma să fie achitat deoarece nici organul de urmărirea penală nici instanțele de judecată nu au constatat motivul acțiunilor, dar în lipsa motivului nu pot fi încadrați indicii calificativi ai faptei.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că recursul este vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să 7 decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temeiuri pentru declararea recursului ordinar, pct. 6), 8), 12) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Colegiul penal constată că recurentul, contestă decizia instanței de apel invocând temeiuri și argumente referitor la vinovăția sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, deși în ședința preliminară din prima instanță a înaintat o cerere(v. I, f.d. 229) scrisă și semnată personal de inculpat prin care indică că recunoaște fapta expusă în rechizitoriu și solicită ca judecată să se facă în baza probelor administrate la faza de urmărire penală conform art. 3641 Cod de procedură penală. În acest sens, Colegiul penal indică faptul că, inculpatul fiind asistat de către apărătorul său Baran Victor, în ședința de judecată din prima instanță, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată(v. II, f.d. 1 – 4) la întrebările instanței a indicat că, vinovăția îi este clară, vina o recunoaște, este de acord ca avocatul Baran Victor să-i apere interesele. Ulterior, înaintând cererea prin care a solicit ca cauza să fie examinată în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, la întrebările instanței, inculpatul a susținut că personal a întocmit cererea, dorește ca cauza penală să fie examinată în procedură simplificată, prevederile art. 3641 Cod de procedură penală îi sunt cunoscute, recunoaște vina pentru comiterea faptelor încriminate în rechizitoriu, recunoaște probele acumulate la faza urmăririi penale, nu are obiecții la materialele cauzei penale. Mai mult, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală: „Temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.” Astfel, Colegiul penal constată că, partea apărării a contestat sentința doar în partea individualizării pedepsei(v. II, f.d. 39 – 43), fără a aduce careva critici asupra vinovăției inculpatului în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) Cod penal, mai mult, partea apărării a indicat în apel ca motiv care permite să fie aplicate prevederile art. 79 Cod penală în privința inculpatului faptul că inculpatul a recunoscut vina și a solicitat ca cauza penală să fie examinată în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală. 8 Astfel, Colegiul penal conchide că inculpatul nu poate invoca în recurs temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală în sensul criticii vinovăției, atât timp cât în instanța de apel nu au fost invocate aceste critici, mai mult, inculpatul a recunoscut vina.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept ce ar fi afectat hotărârea atacată, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 octombrie 2022, în cauza penală în privința lui Hapațuc Mircea XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 05 iulie 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie 9