1reab-9/2023 — Art. 54-1 lit. a, 54-10 alin. 2 CP

Prin sentința din 15-16 martie 1945 a Tribunalului Militar al unității militare nr. 47784, Derevenciuc Vasilii a fost condamnat în baza art. 54-1 lit.(a) (trădare de patrie), art. 54-10 alin.(2) (agitație antisovietica), 54-11 (activitate în cadrul unei organizații contrarevoluționare) Cod penal al RSSU și art.2 al Decretului Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, pentru concurs de infracțiuni la pedeapsă capitală, cu confiscarea averii personale. Guriev Parfirii a fost condamnat în baza art. 54-10 alin.(2) (agitație antisovietica), 54-11 (activitate în cadrul unei organizații contrarevoluționare) Cod penal al RSSU și 1 Decretul Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, pentru concurs de infracțiuni la 20 (douăzeci) ani munci silnice cu confiscarea averii personale. Gherghelejiu Vasilii a fost condamnat în baza art. 54-10 alin.(2) (agitație antisovietica), 54-11 (activitate în cadrul unei organizații contrarevoluționare) Cod penal al RSSU și Decretul Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, pentru concurs de infracțiuni la 20 (douăzeci) ani munci silnice cu confiscarea averii personale. Gherghelejiu Dmitrii a fost condamnat în baza art. 54-10 alin.(2) (agitație antisovietica), 54-11 (activitate în cadrul unei organizații contrarevoluționare) Cod penal al RSSU și Decretul Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, pentru concurs de infracțiuni la 20 (douăzeci) ani munci silnice cu confiscarea averii personale. 1.

Potrivit sentinței, Derevenciuc Vasilii, Guriev Parfîrii, Gherghelejiu Vasilii și Gherghelejiu Dmitrii, au fost declarați vinovați și condamnați pentru faptul că, în perioada anilor 1937 - 1944 au fost membri ai partidului cuzist din satul XXXX, raionul XXXX, care avea drept scop instaurarea în teritoriul RSSM a orânduirii național-fasciste. Dețineau carnete de partid și purtau insigne cu imagini svastici. Printre locuitorii satului duceau agitație antisovietica subapreciind activitatea guvernului sovietic și a partidului bolșevic. Exprimau declarații panicate în adresa URSS în războiul cu Germania Fascistă, totodată propagând ideile partidului cuzist. Din momentul ocupării temporale a teritoriului RSSM de către trupele germano-române, au primit misiunea de a demasca persoanele care simpatizau orânduirea sovietică și persoanele ostile puterii germano- române. Inculpatul Dereveniuc Vasilii, fiind președintele partidului cuzist din satul Zăbriceni, păstra la sine acasă listele membrilor de partid și procesele-verbale. În iulie 1941, în calitate de agent secret al jandarmeriei române, a predat pe foștii activiști sovietici Bărbuța V. și Parașciuc I. care a doua zi au fost împușcați. A arătat casele evreilor Șmili Ia., acesta fiind împușcat și Rozenberg L. care a fost trimis în lagăr de concentrare. În august 1941 l-a denunțat pe fostul președinte al sovietului sătesc Simon A. și locțiitorul său Botnaruc, care au fost arestați și trimiși în lagăr de concentrare. Inculpatul Guriev Parfîrii, în timpul ocupării temporare de către trupele germano- române, activa la primăria satului în calitate de agronom, totodată, lucra în calitate de secretar al jandarmeriei, având acces la materialele secrete. Urmare a represiunilor petrecute de jandarmii români, a însușit o bovină ce aparținea cetățenilor evrei arestați. Inculpatul Gherghelejiu Vasilii, în timpul ocupației temporare de către trupele germano-române, din 1941 până în 1944 a activat în calitate de agent fiscal al primăriei. În luna iulie 1941, împreună cu încă un membru al partidului cuzist, a distrus bustul unui conducător al statului sovietic. Tot în luna iulie 1941 a denunțat pe activiștii sovietici Botnaruc Dmitrii si Botnaruc Ivan, care ulterior au fost trimiși în lagăr de concentrare. La fel l-a denunțat pe Botnaruc A. pentru agitație antiromână. A însușit bunurile cetățenilor evrei exilați. Inculpatul Gherghelejiu Dmitrii, din primele zile al ocupației temporare, a lucrat în calitate de jandarm al primăriei, fiind, totodată, agent secret. Participa la percheziții, în scopul stabilirii persoanelor ostile autorităților române, sub ferestrele caselor satului Zăbriceni, asculta discuțiile locatarilor. Urmare a denunțurilor sale au fost reținuți trei activiști ai miliției. A luat parte la arestarea activistului sovietic Botnaruc A.. Fiind înrolat în Armata Roșie, își exprima intenția de a trăda patria în caz de trimitere pe front. 2 Potrivit sentinței, în cadrul ședinței de judecată, inculpatul Derevenciuc Vasilii, vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o parțial și a declarat că, în luna iulie 1937, în satul Zăbriceni, a fost creată filiala raională a partidului cuzist. Fratele său, Derevenciuc Petru, a fost numit președinte al filialei partidului din care făceau parte Gherghelejiu Vasilii, Gherghelejiu Dmitrii, Botnaruc Vasilii, Scutari Ivan, Eahnei Leon, Botnaruc Ivan, Eantoni Gheorghii, Botnaruc Mihail, Guriev Parfirii, Botnaruc Mihail și, respectiv, el - Dereveniuc Vasilii. Toți cei numiți, în luna noiembrie 1937, au primit carnete de partid și insigne cu imaginea svasticii. Au achitat câte 100 lei și, ulterior, plăteau lunar câte 10 lei cotizațiile de membru de partid. Până la instaurarea puterii sovietice, partidul avea drept misiune instaurarea pe tot teritoriul Basarabiei a puterii Cuza - conducătorul partidului naționalist, distrugerea evreilor și a altor naționalități cu excepția moldovenilor și românilor, cu confiscarea tuturor bunurilor de la cetățenii evrei. În timpul puterii sovietice (1940-1941), era pusă misiunea de a petrece agitație antisovietica și a boicota petrecerea tuturor misiunilor organizatorice de către puterea sovietică (organizarea colhozurilor, colectarea cerealelor, obligațiilor fiscale...). Pe timpul ocupației germano-române, drept misiune era proclamată lupta împotriva evreilor și ucrainenilor, depistarea și predarea activiștilor sovietici și a tuturor persoanelor nemulțumite de noua putere. Guriev Parfirii, Gherghelejiu Vasilii și Gherghelejiu Dmitrii, ca și el, participau la adunările de partid, răspândeau ideile partidului și înrolau noi membri, chemau locuitorii satului să ascundă cerealele, să nu plătească impozitele, spuneau că în curând armata germano-română va elibera Basarabia. Din luna mai 1941, după arestarea fratelui său Dereveniuc Petru, a preluat conducerea filialei partidului, deținea lista membrilor partidului și procesele- verbale ale ședințelor. Din primele zile de la venirea trupelor germano-române, a numit jandarmilor pe activiștii sovietici Simon Alexei, Botnaruc Dmitrii, aceștia au plecat cu Armata Roșie. Barbuta Vladimir și Parasciuc Ivan au fost reținuți și împușcați. A indicat casele cetățenilor evrei Șmili Iachera care a fost împușcat și Rozenberg Leiba - trimis în lagăr de concentrare. Aproximativ peste o lună după retragerea Armatei Roșii, jandarmii i-au reținut pe Simon Alexei și Botnaruc Dmitrii. A primit indicația și a executat colectarea a 16 semnături în confirmarea că aceștia au fost activiști sovietici. Cei doi activiști au fost trimiși în lagăr de concentrare. A primit misiunea de a demasca persoanele care simpatizau orânduirea sovietică și persoanele ostile puterii germano-române. Asemenea persoane n-a depistat. Guriev Parfirii lucra în calitate de agronom al primăriei, îndeplinea toate cerințele germano-române, îndruma locuitorii satului să îndeplinească calitativ și repede toate indicațiile noii puteri. Gherghelejiu Vasilii lucra în calitate de colector fiscal, făcea agitație în susținerea orânduirii germano-române, era agent secret al jandarmeriei. Cum își îndeplinea misiunile primite, nu cunoaște. Gherghelejiu Dmitrii lucra în calitate de jandarm al primăriei. Purta haine civile. Despre activitatea acestuia în calitate de agent secret, nu cunoaște. Despre sine a adăugat că din gospodăria colhozului a însușit un vitel, un cântar și o sanie. Potrivit sentinței, în cadrul ședinței de judecată, inculpatul Guriev Parfîrii vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o și a declarat că a fost membru al partidului național- fascist cuzist din iulie 1937. Filiala raională a partidului în satul XXXX era condusă de către primarul Derevenciuc Piotr. În partid, cu legitimații și insigne, mai erau așa cetățeni ca: Dereveniuc Vasilii, Gherghelejiu Vasilii, Gherghlejiu Dmitrii, Botnariuc Vasilii, Scutari Ivan, Eahnei Leon și alții. Activitatea practică a partidului cuzist și a membrilor 3 săi, în dependență de perioade, se modifica. Astfel, din anul 1937 până în vara anului 1940, partidul avea drept misiune de a instaura pe tot teritoriul Basarabiei puterea partidului cuzist. Distrugerea evreilor, ucrainenilor și rușilor, cu excepția moldovenilor si românilor, cu confiscarea tuturor bunurilor de la cetățenii evrei. Lucrând la primărie în calitate de agronom, era împuternicit să elibereze permisiuni la procurarea terenurilor de pământ, întreprinderilor și caselor. La cetățenii evrei, ucraineni și ruși le permitea numai luarea în arendă pe termen de nu mai mult de 5 (cinci) ani și nu mai mult de 3 (trei) hectare de pământ. Toți membrii de partid primeau indicații similare privind răspândirea ideologiei partidului. În mai 1940 a fost mobilizat în Armata Română. Peste trei luni a fost demobilizat. În noiembrie 1940 a luat parte la ședința conspirativă a partidului din satul Porciuleanca, în casa lui Pagânu Pavel, care i-a comunicat că în curând Basarabia va fi eliberată de armata germano-română. Au primit indicație de a continua agitația antisovietică și să nu îndeplinească cerințele puterii sovietice, să nu plătească impozitele, să nu susțină colhozurile, să nu predea cereale. După ședința conspirativă a partidului, din decembrie 1940, a răspândit ideologia partidului numai printre cele mai apropiate persoane în care avea încredere. Derevenciuc Vasilii, Gherghelejiu Vasilii, Gherghelejiu Dmitrii și alți membri de partid la fel duceau agitație antisovietică. Activitate teroristă nu duceau. După arestarea președintelui organizației sătești de partid Derevenciuc Piotr, conducerea filialei partidului a fost preluată de fratele său - Derevenciuc Vasilii. Din luna august 1942 a lucrat în calitate de agronom al primăriei și se supunea nemijlocit șefului jandarmeriei Bulat Alexandr. În calitate de agronom stabilea și organiza colectarea impozitelor, ducea evidența animalelor domestice, semănăturilor, da indicații privitor la culturile ce urmau a fi semănate, stabilea volumul acestora. Celor ce nu-și onorau plata impozitelor le interzicea să facă făină, să vândă cerealele. Urmărea să nu fie vândute animalele de lucru, dădea indicații la reparația drumurilor, colectarea și transportarea lemnului. Mobiliza cai pentru necesitățile Armatei Române. Confisca întreprinderile ce aparțineau cetățenilor evrei (mori, oloinițe) și mașinile agricole, care după confiscare se aflau în gestiunea sa. Sub conducerea sa lucrau 10 (zece) ajutori. Din noiembrie 1942, tipărea, sub dictarea șefului jandarmeriei Bulat Alexandru, informația secretă. Astfel, avea acces la activitatea secretă a agenților jandarmeriei și a membrilor partidului cuzist, care aveau drept misiune stabilirea și predarea activiștilor sovietici, a persoanelor nemulțumite de puterea germano-română. În timpul îndeplinirii lucrărilor secrete, a aflat despre faptul divulgării și predării de către Derevenciuc Vasilii a activiștilor sovietici Bărbuța Vladimir și Parasciuc Ivan, care au fost împușcați. Acesta a arătat casele cetățenilor evrei Șmili Iacher și Rozenberg Leiba care la fel au fost împușcați. Acesta a participat împreună cu Gherghelejiu Vasilii la distrugerea cu toporul a bustului conducătorului statului sovietic. Gherghelejiu Vasilii l-a denunțat pe membrul sovietului sătesc Botnaruc Dmitrii, acesta fiind trimis în lagăr de concentrare. Activa Gherghelejiu Vasilii în calitate de agent fiscal al primăriei, îndeplinea activ toate indicațiile puterii române, confisca bunurile locuitorilor satului pentru neachitare impozitelor, calomnia puterea sovietică, chema locuitorii satului să susțină orânduirea fascistă. Privitor la Gherghelejiu Dmitrii a declarat că acesta, din primele zile a sosirii trupelor germano- române, a activat în calitate de jandarm, totodată fiind agent secret al jandarmeriei. În această calitate participa la percheziții. Din informația secretă la care avea acces, a aflat că, Gherghelejiu Dmitrii, la începutul anului 1942, a aruncat în ograda casei fostului 4 activist sovietic Botnariuc Andrei, un săculeț cu cartușe. Acesta din urmă a petrecut 2 (două) luni în închisoare în or. XXXX. La fel a denunțat pe foștii lucrători ai miliției sovietice Gâra Gheorghii, Stânca Vasilii și Vitcaci Vasilii, care pe parcursul a două luni au fost arestați. După arestarea cetățenilor evrei, împreună cu alți jandarmi, confiscau bunurile acestora. Personal a auzit cum acesta povestea despre indicarea drumului greșit ostașilor ruși în timpul retragerii Armatei Roșii și capturarea acestora de către trupele germano-române. Gherghelejiu Vasilii și Gherghelejiu Dmitrii ajutau activ la evacuarea bunurilor furate în timpul retragerii armatei române. Toți membrii organizației de partid au primit indicație privind informarea locuitorilor satului precum că trupele germano- române se retrag temporar și, în scurt timp, vor reveni. Potrivit sentinței, în cadrul ședinței de judecată, inculpatul Gherghelejiu Vasilii vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o parțial și a declarat că, după absolvirea școlii medii a exercitat serviciul militar în Armata Română. După demobilizare, din anul 1925 până în anul 1930, a lucrat în gospodăria tatălui său. Din anul 1930 până la venirea puterii sovietice în anul 1940 a lucrat în sat în calitate de agent fiscal. Din 1940 a lucrat în calitate de învățător. În timpul ocupației române, din nou a lucrat în calitate de agent superior fiscal până la 20 martie 1944, când au revenit unitățile Armatei Roșii. N-a fost membru al partidului cuzist. O propunere de genul dat a parvenit din partea lui Derevenciuc Petru în anul 1937. Agitație antisovietică n-a făcut. L-a denunțat pe Botnariuc Dmitrii ca activist sovietic. Acesta a fost arestat și condamnat la pedeapsă de 11 (unsprezece ani), trimis în companie penală în Armata Română. În iulie 1941, mergând pe drum, a fost întrebat de doi ostași români care e casa lui Botnariuc Ivan. Indicând casa, acesta a fost arestat și trimis în lagăr de concentrare. În calitate de agent secret, avea misiunea de a depista persoane nemulțumite de puterea română. Asemenea persoane n-a stabilit, deoarece toți locuitorii cunoșteau că este exponentul puterii și în prezența sa nu duceau discuții ostile puterii. Din bunurile persoanelor trimise în lagăr de concentrare a însușit un dulap, o masă de scris, trei scaune, niște căldări și veselă de bucătărie. La revenirea puterii sovietice toate bunurile le-a restituit. În timpul retragerii puterii germano-române, a ajutat la evacuarea documentelor, la încărcarea bunurilor. S-a evacuat și el până la râul Prut, după care s-a răzgândit și s-a întors acasă. Fiind înrolat în Armata Roșie, discuții privind dorința de a dezerta n-a dus. Potrivit sentinței, în cadrul ședinței de judecată, inculpatul Gherghelejiu Dmitrii vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o parțial și a declarat că n-a făcut parte din partidul cuzist și nici din un alt partid. Din luna mai 1943 și până în luna martie 1944, a lucrat în jandarmeria satului XXXX în calitate de jandarm sătesc. Pe lângă obligațiunile de serviciu, a primit indicația de a depista persoanele ce își exprimă nemulțumirea față de puterea germano-română. Percheziții și arestări n-a petrecut. Denunțuri n-a făcut. Agitație antisovietică n-a dus. Fiind înrolat în Armata Roșie, intenții de a dezerta n-a avut. Potrivit sentinței, circumstanțele incriminate inculpaților au fost confirmate de martorii Bărbuța Nicolai, Botnaruc Nicolai, Vitcaci Vasilii, audiați în ședința de judecată.

Adjunctul Procurorului General interimar, Nesterov Aliona, a declarat recurs în anulare, prin care, invocând temeiul prevăzut de art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței Tribunalului militar al unității militare nr. 47784 din 15- 16 martie 1945 în privința lui Derevenciuc Vasilii, Guriev Parfîrii, Gherghelejiu Vasilii 5 și Gherghelejiu Dmitrii, cu încetarea procesului penal și reabilitarea acestora, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea inculpaților la răspundere penală. 3.1 În argumentarea recursului în anulare recurentul indică că: - în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, nu au fost prezentate probe care dovedesc existența în faptele comise de Derevenciuc Vasilii a infracțiunii de trădare de patrie, deoarece ele nu confirmă faptul că, prin acțiunile sale, a intenționat să prejudicieze potențialul militar, independența statală sau inviolabilitatea teritorială a URSS, așa cum prevede dispoziția art.54-1 „a” Cod penal al RSSU (red.a.1927); - instanța ilegal a dispus condamnarea lui Derevenciuc Vasilii, Guriev Parfirii, Gherghelejiu Vasilii, Gherghelejiu Dmitrii în baza art.54-10 Cod penal al RSSU, deoarece în cadrul urmăririi penale cât și la faza examinării judiciare a cauzei, nu au fost prezentate probe care ar indica caracterul contrarevoluționar al acțiunilor inculpaților, or, expunerile acestora nu conțineau chemări la răsturnarea, subminarea sau slăbirea puterii de stat ori la săvârșirea unor infracțiuni contrarevoluționare, după cum prevede dispoziția art.54-10 Cod penal al RSSU (red.a. 1927). - ilegal a fost dispusă și condamnarea inculpaților în baza art. 54-11 Cod penal al RSSU, imputată inculpaților în baza art. 58-11 Cod penal al RSSU (red.a. 1927), deoarece, în cadrul urmăririi penale, cât și la faza examinării judiciare a cauzei, nu au fost prezentate probe care ar indică la orice fel de activitate organizată, care vizează pregătirea sau săvârșirea infracțiunilor contrarevoluționare: - sentința din 15-16 martie 1945 a Tribunalului Militar al unității militare nr.47784 de condamnarea lui Derevenciuc Vasilii, Guriev Parfîrii, Gherghelejiu Vasilii și Gherghelejiu Dmitrii a fost adoptată fără a se ține cont de declarațiile acestora, precum și de declarațiile martorilor audiați în instanța de judecată, cu încălcarea drepturilor acestora la un proces echitabil, n-au fost audiați martorii la solicitarea inculpatului Derevenciuc Vasilii, de aceea se impune necesitatea casării acesteia din următoarele considerente: - instanța de judecată a examinat cauza penală în ședință închisă și în lipsa apărătorului, ceea ce constituie încălcarea art. 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, încălcarea dreptului fundamental prevăzut de art.6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor omului și a Libertăților Fundamentale (CEDO)”. - au fost încălcate drepturile și libertățile garantate unanim recunoscute de Convenția pentru apărarea Drepturilor omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale, stabilit în cauza dată în privința lui Derevenciuc Vasilii, Guriev Parfirii, Gherghelejiu Vasilii și Gherghelejiu Dmitrii : - Tribunalul Militar i-a condamnat pe Derevenciuc Vasilii, Guriev Parfîrii, Gherghelejiu Vasilii și Gherghelejiu Dmitrii, în baza art. 54-1 Cod penal al RSSU, în baza art. 54-10 și în baza art. 54-11 Cod penal al RSSU (redacția anului 1927), pentru „trădare de patrie” și „activitate contrarevoluționară”, care cad sub incidența prevederilor art. 3 lit. a) din Legea nr.1225-XXII din 08.12.1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Judecând recursul în anulare în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzie că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente. 6 Potrivit art.452 alin.(1), coroborat cu art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Articolul 6 alin.(1) pct.44) Cod de procedură penală, stipulează că prin viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată se înțelege încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Potrivit prevederilor art. 3 lit. a) al Legii nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, în vigoare de la 30 septembrie 1992, sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi, indiferent de locul lor de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum și cetățenii Republicii Moldova, supuși represiunilor politice pe teritoriul altui stat, inclusiv cele care au fost condamnate pentru „trădare de patrie” și „activitate contrarevoluționară”. Din materialele cauzei rezultă că, hotărârea de condamnare a lui Derevenciuc Vasilii, Guriev Parfîrii, Gherghelejiu Vasilii și Gherghelejiu Dmitrii, este afectată de un viciu fundamental comis în cadrul procedurii precedente, deoarece aceștia au fost condamnați pentru ”trădare de patrie” și ”activitate contrarevoluționară”, fapte ce cad sub incidența art. 3 lit.a) din Legea nr.1225-XII din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, în vigoare de la 30 septembrie 1992. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, Derevenciuc Vasilii, Guriev Parfîrii, Gherghelejiu Vasilii și Gherghelejiu Dmitrii urmează a fi reabilitați. Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii irevocabile de condamnare a lui Derevenciuc Vasilii, Guriev Parfîrii, Gherghelejiu Vasilii și Gherghelejiu Dmitrii pentru trădare de patrie și activitate contrarevoluționară, ca fiind afectată de un viciu fundamental comis în cadrul procedurii precedente, deoarece inculpaților le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Reieșind din cele menționate și potrivit prevederilor art. 435 alin.(1) pct.2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța de recurs găsește prezente în speța dată motive întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească de condamnare în privința lui Derevenciuc Vasilii, Guriev Parfîrii, Gherghelejiu Vasilii și Gherghelejiu Dmitrii, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală, cu încetarea procesului penal în baza art. 391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală și reabilitarea lor. În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, recursul în anulare este întemeiat și urmează a fi admis. 7

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1) pct.2) lit. b), art.453 alin.(1), art. 457 alin.(3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General interimar, Nesterov Aliona, casează sentința din 15-16 martie 1945 a Tribunalului militar al unității militare nr. 47784 în privința lui Derevenciuc Vasilii XXXX, Guriev Parfirii XXXX, Gherghelejiu Vasilii XXXX și Gherghelejiu Dmitrii, cu încetarea procesului penal și reabilitarea acestora. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 iunie 2023. Președinte Guzun Ion Judecătorii Daguța Sergiu Talpă Boris Eremciuc Ghenadie Aliona Donos 8