1cs-320/2023 — art. 46-49 CPP

Dosarul nr. 1cs-320/2023 1-21192522-01-1cs-07062023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E Î N C H E I E R E 13 iunie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Ion Guzun Judecători Boris Talpă și Sergiu Daguța examinând cererea declarată de către avocatul Gortolomei Viorel în comun cu inculpatul Vasile Zubco, privind strămutarea judecării cauzei penale de învinuire a lui Vasile Zubco în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad, c o n s t a t ă: 1. Pe rolul Curții de Apel Chișinău, în procedura Judecătorului Gîrbu Silvia, se află spre examinare cauza penală nr.2021890243 de învinuire a inculpatului Vasile Zubco de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 1 alin. (l) Cod Penal.

2. La 06 iunie 2023, avocatul Gortolomei Viorel în comun cu inculpatul Vasile Zubco au depus cerere de strămutare a cauzei penale nominalizate de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad, invocând că pe parcursul examinării cauzei penale judecătorul Gîrbu Silvia - judecător raportor, cât și ceilalți judecători din completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău, au manifestat un comportament imparțial în raport cu inculpatul și avocatul său. Astfel, la 03.05.2023 completului de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău, care examinează cauza menționată, a fost înaintată o cerere de recuzare, care a fost respinsă prin încheierea din 16.05.2023 emisă de judecătorul Marcel Juganari din cadrul Curții de Apel Chișinău, fără a fi aduse careva argumente în acest sens.

Maniera de gestionare a dosarului dat nu numai că pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea magistraților Curții de Apel Chișinău, dar încalcă flagrant și dreptul la un proces echitabil prin prisma încălcării dreptului la apărare. De asemenea menționează că la examinarea cauzei penale toate demersurile apărării sunt respinse în mod neîntemeiat. În acest context, consideră că există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces.

3. Examinând cererea de strămutare, în raport cu prevederile legii, Colegiul penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele considerente: În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o 1 altă instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului. Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți. De asemenea, art. 47 Cod de procedură penală prevede că, cererea de strămutare înaintată de părți trebuie să fie motivată, iar documentele pe care se bazează cererea se anexează la aceasta de către partea care solicită strămutarea.

În continuare, Colegiul penal subliniază că, în conformitate cu prevederile art. 49 Cod penal, la soluționarea cererii de strămutare Curtea Supremă de Justiție dispune, cu indicarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii de strămutare. Colegiul reamintește că, în desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei constituie un mecanism care poate fi invocat în mod excepțional, pentru situații și circumstanțe neprevăzute la momentul demarării procesului penal, fiind un remediu procesual eficient atunci când regulile generale de competență ridică îndoieli privind imparțialitatea.

De asemenea, strămutarea cauzei reprezintă un incident procedural referitor la instanța sesizată cu judecarea pricinii, care are drept scop înlăturarea suspiciunilor ce ar putea să apară cu privire la independența sau imparțialitatea acesteia, iar prin instituirea termenului pentru depunerea cererii de strămutare a cauzei se asigură condițiile unui proces echitabil, deoarece părțile într- un termen rezonabil au posibilitatea să-i comunice Curții Supreme de Justiție informații și dovezi cu privire la împrejurările procesului și să-și prezinte poziția față de admisibilitatea și caracterul fondat al cererii de strămutare a cauzei. La caz, în susținerea cererii de strămutare, autorii exprimă suspiciunea precum că cauza penală de învinuire a lui Vasile Zubco în baza art. 264 1 alin. (l) Cod Penal, nu va fi examinat obiectiv și ar avea drept consecință emiterea unei hotărâri lipsite de imparțialitate, fără a aduce careva motive întemeiate și clar definite.

De asemenea, în cerere nu sunt indicate argumente concrete ce ar confirma faptul necesității dispunerii strămutării cauzei nominalizate, la o altă instanță de judecată egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, care ulterior ar duce la examinarea obiectivă, rapidă și completă a cauzei, cu atât mai mult că potrivit art. 26 Cod de procedură penală la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, cauzele penale judecându-se pe baza legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă.

În speță, dreptul la un proces echitabil, consacrat în art. 6 CoEDO, nu este atins, partea apărării având posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, acestea 2 putând fi realizate prin mijloace procedurale concrete, cum sunt căile de atac, prevăzute de legislație. Legislația procesual-penală recunoaște dreptul părții de a invoca pretinse încălcări de drepturi și libertăți în cadrul susținerilor verbale, instanța fiind obligată să se expună motivat asupra alegațiilor făcute, iar, în situația în care pe parcursul judecării cauzei se vor aduce atingere drepturilor și libertăților procesuale ale inculpatului și apărarea nu va primi răspunsuri (hotărârile CtEDO Ruiz Torija versus Spania, Moreira Ferreira versus Portugalia, Wagner și J.M.W.L.

versus Luxemburg și Magnin versus Franța), este în drept să exercite dreptul la atac a hotărârii judecătorești,. Ținând cont de cele expuse mai sus, Colegiul penal ajunge la concluzia că alegațiile titularilor cererii de strămutare, enunțate în pct. 2 a prezentei hotărâri, nu cad sub incidența instituției strămutării cauzei de la instanța competentă la o alta egală în grad, or circumstanțele indicate în cerere au un caracter declarativ și lipsit de susținere probantă. Prin urmare, Colegiul penal conchide că cererea declarată de către avocatul Gortolomei Viorel în comun cu inculpatul Vasile Zubco privind strămutarea judecării cauzei penale în privința lui Vasile Zubco invinuit în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad, este neîntemeiată, adoptându-se soluția de respingere a acesteia.

4. Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 46-50 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Respinge cererea declarată de către avocatul Gortolomei Viorel în comun cu inculpatul Vasile Zubco, privind strămutarea judecării a cauzei penale de învinuire a lui Vasile Zubco în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad, ca fiind neîntemeiată. Încheierea este irevocabilă și pronunțată integral la 13 iunie 2023. Președinte Ion Guzun Judecători Boris Talpă Sergiu Daguța 3