1cs-320/2023 — art. 46-49 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 46-49 CPP
- Temei legal
- art. 46-49 CPP
1cs-320/2023 — art. 46-49 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1cs-320/2023
1-21192522-01-1cs-07062023
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
Î N C H E I E R E
13 iunie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte Ion Guzun
Judecători Boris Talpă și Sergiu Daguța
examinând cererea declarată de către avocatul Gortolomei Viorel în comun
cu inculpatul Vasile Zubco, privind strămutarea judecării cauzei penale de
învinuire a lui Vasile Zubco în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, de la Curtea de
Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad,
c o n s t a t ă:
Pe rolul Curții de Apel Chișinău, în procedura Judecătorului Gîrbu
Silvia, se află spre examinare cauza penală nr.2021890243 de învinuire a
inculpatului Vasile Zubco de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 1 alin. (l)
Cod Penal.
La 06 iunie 2023, avocatul Gortolomei Viorel în comun cu inculpatul
Vasile Zubco au depus cerere de strămutare a cauzei penale nominalizate de la
Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad, invocând că pe parcursul
examinării cauzei penale judecătorul Gîrbu Silvia - judecător raportor, cât și
ceilalți judecători din completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău, au
manifestat un comportament imparțial în raport cu inculpatul și avocatul său.
Astfel, la 03.05.2023 completului de judecată din cadrul Curții de Apel
Chișinău, care examinează cauza menționată, a fost înaintată o cerere de recuzare,
care a fost respinsă prin încheierea din 16.05.2023 emisă de judecătorul Marcel
Juganari din cadrul Curții de Apel Chișinău, fără a fi aduse careva argumente în
acest sens. Maniera de gestionare a dosarului dat nu numai că pune la îndoială
rezonabilă imparțialitatea magistraților Curții de Apel Chișinău, dar încalcă
flagrant și dreptul la un proces echitabil prin prisma încălcării dreptului la apărare.
De asemenea menționează că la examinarea cauzei penale toate demersurile
apărării sunt respinse în mod neîntemeiat.
În acest context, consideră că există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar
putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea participanților la proces.
Examinând cererea de strămutare, în raport cu prevederile legii,
Colegiul penal consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele
considerente:
În conformitate cu art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă
de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o
1
altă instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține
soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a
procesului.
Potrivit art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi
cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți.
De asemenea, art. 47 Cod de procedură penală prevede că, cererea de
strămutare înaintată de părți trebuie să fie motivată, iar documentele pe care se
bazează cererea se anexează la aceasta de către partea care solicită strămutarea.
În continuare, Colegiul penal subliniază că, în conformitate cu prevederile art.
49 Cod penal, la soluționarea cererii de strămutare Curtea Supremă de Justiție
dispune, cu indicarea motivelor, admiterea sau respingerea cererii de strămutare.
Colegiul reamintește că, în desfășurarea procesului penal, strămutarea cauzei
constituie un mecanism care poate fi invocat în mod excepțional, pentru situații și
circumstanțe neprevăzute la momentul demarării procesului penal, fiind un
remediu procesual eficient atunci când regulile generale de competență ridică
îndoieli privind imparțialitatea. De asemenea, strămutarea cauzei reprezintă un
incident procedural referitor la instanța sesizată cu judecarea pricinii, care are drept
scop înlăturarea suspiciunilor ce ar putea să apară cu privire la independența sau
imparțialitatea acesteia, iar prin instituirea termenului pentru depunerea cererii de
strămutare a cauzei se asigură condițiile unui proces echitabil, deoarece părțile într-
un termen rezonabil au posibilitatea să-i comunice Curții Supreme de Justiție
informații și dovezi cu privire la împrejurările procesului și să-și prezinte poziția
față de admisibilitatea și caracterul fondat al cererii de strămutare a cauzei.
La caz, în susținerea cererii de strămutare, autorii exprimă suspiciunea
precum că cauza penală de învinuire a lui Vasile Zubco în baza art. 264 1 alin. (l)
Cod Penal, nu va fi examinat obiectiv și ar avea drept consecință emiterea unei
hotărâri lipsite de imparțialitate, fără a aduce careva motive întemeiate și clar
definite.
De asemenea, în cerere nu sunt indicate argumente concrete ce ar confirma
faptul necesității dispunerii strămutării cauzei nominalizate, la o altă instanță de
judecată egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău, care ulterior ar duce la
examinarea obiectivă, rapidă și completă a cauzei, cu atât mai mult că potrivit art.
26 Cod de procedură penală la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii
sunt independenți și se supun numai legii, cauzele penale judecându-se pe baza
legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară
respectivă.
În speță, dreptul la un proces echitabil, consacrat în art. 6 CoEDO, nu este
atins, partea apărării având posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile
procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță
independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, acestea
2
putând fi realizate prin mijloace procedurale concrete, cum sunt căile de atac,
prevăzute de legislație.
Legislația procesual-penală recunoaște dreptul părții de a invoca pretinse
încălcări de drepturi și libertăți în cadrul susținerilor verbale, instanța fiind obligată
să se expună motivat asupra alegațiilor făcute, iar, în situația în care pe parcursul
judecării cauzei se vor aduce atingere drepturilor și libertăților procesuale ale
inculpatului și apărarea nu va primi răspunsuri (hotărârile CtEDO Ruiz Torija
versus Spania, Moreira Ferreira versus Portugalia, Wagner și J.M.W.L. versus
Luxemburg și Magnin versus Franța), este în drept să exercite dreptul la atac a
hotărârii judecătorești,.
Ținând cont de cele expuse mai sus, Colegiul penal ajunge la concluzia că
alegațiile titularilor cererii de strămutare, enunțate în pct. 2 a prezentei hotărâri, nu
cad sub incidența instituției strămutării cauzei de la instanța competentă la o alta
egală în grad, or circumstanțele indicate în cerere au un caracter declarativ și lipsit
de susținere probantă.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că cererea declarată de către avocatul
Gortolomei Viorel în comun cu inculpatul Vasile Zubco privind strămutarea
judecării cauzei penale în privința lui Vasile Zubco invinuit în baza art. 2641 alin.
(1) Cod penal, de la Curtea de Apel Chișinău, la o altă instanță egală în grad, este
neîntemeiată, adoptându-se soluția de respingere a acesteia.
Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 46-50 Cod de
procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Respinge cererea declarată de către avocatul Gortolomei Viorel în comun cu
inculpatul Vasile Zubco, privind strămutarea judecării a cauzei penale de învinuire
a lui Vasile Zubco în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, de la Curtea de Apel
Chișinău, la o altă instanță egală în grad, ca fiind neîntemeiată.
Încheierea este irevocabilă și pronunțată integral la 13 iunie 2023.
Președinte Ion Guzun
Judecători Boris Talpă
Sergiu Daguța
3