1r-4/2023 — art. 324 alin. 3 lit. a, b, c CP, art. 42 alin. 3, 5, 181-2 alin. 5 CP

Pe rolul Curții Supreme de Justiție se află cauza penală de învinuire a lui Dodon Igor în baza art. 324 alin. (3) lit. a), b), c) și art. 42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) Cod penal.

Potrivit rechizitoriului, Dodon Igor se învinuiește că el la 07.06.2019, acționând cu intenție directă, conform unui plan infracțional bine chibzuit din timp, exercitând funcția de Președinte al Republicii Moldova, fiind persoană cu funcție de demnitate publică, conform poziției 1 din Anexa la Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate public, acționând contrar obligațiilor stabilite de art. 77 alin. (2) din Constituția Republic Moldova, conform cărora Președintele Republicii Moldova reprezintă statul și este garantul suveranității, independentei naționale, al unității și integrității teritoriale a țării; acționând contrar angajamentelor asumate prin jurământul depus la validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile art. 79 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, conform cărora s-a obligat să apere democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea independența, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei; contrar prevederilor art. 86 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, conform cărora, Președintele Republicii Moldova poartă tratative și ia parte la negocieri, 1 încheie tratate internaționale în numele Republicii Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului, acționând contrar prevederilor legale, urmărind promovarea intereselor lui Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din Republica Moldova, precum și scopul de a se eschiva de la răspundere penală în Federația Rusă, acționând inclusiv întru realizarea intereselor sale personale și ale partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, aflându-se în incinta sediului partidului politic „Partidul Democrat din Moldova”, din mun. Chișinău, str. Armenească 44/3, a pretins și a acceptat bani în sumă de la 600 000 până la 1 000 000 dolari SUA, ceea ce conform cursului Băncii Naționale a Moldovei constituia la acel moment suma de la 10 922 400 până la 18 204 00 lei MD, de la Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, pentru a negocia în calitate de Președinte al Republicii Moldova, cu factori de decizie din Federația Rusă, condiții favorabile partidului politic „Partidul Democrat din Moldova” și personal lui Plahotniuc Vladimir privind crearea unei coaliții de guvernare în Republica Moldova, între partidul politic „Partidul Democrat din Moldova” și partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, ceea ce prevedea modul de distribuire a funcțiilor de miniștri în cadrul noului Guvern și a funcțiilor de conducere a instituțiilor publice, precum și exonerarea lui Plahotniuc Vladimir de la răspundere penală pe dosarele pendinte în privința acestuia, care sunt în gestiunea organelor de drept din Federația Rusă. În continuare, în aceleași circumstanțe, Dodon Igor, urmărind intenția de a intra în posesia banilor și folosirea acestora în interes personal și în interesul partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, a solicitat lui Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, ca banii pretinși și acceptați să fie transmiși lui Furculiță Corneliu, care avea calitatea de membru al comitetului executiv politic și mandatar financiar al partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, prin intermediul lui Botnari Constantin, care la acel moment exercita funcția de secretar general al partidului politic „Partidul Democrat din Moldova”. Conform înțelegerii între Dodon Igor, Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei banii pretinși și acceptați de către Igor Dodon, urmau a fi folosiți de către Furculiță Corneliu, pentru achitarea salariului membrilor partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și altor cheltuieli aferente ale aceluiași partid politic. În drept, aceste acțiuni ale lui Dodon Igor au fost calificate, de către organul de urmărire penală, în baza art. 324 alin. (3) lit. a), b), c) Cod penal – pretinderea, acceptarea personal și primirea de către o persoană cu funcție de demnitate publică, prin mijlocitori, bunuri în proporții deosebit de mari, ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini și pentru a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, acționând în interesul unei organizații criminale. Tot Dodon Igor se învinuiește în aceea că, el la 04.06.2019, aflându-se în incinta sediului partidului politic „Partidul Democrat din Moldova”, din mun. Chișinău, str. Armenească 44/3, fiind persoană cu funcție de demnitate publică și exercitând funcția de Președinte al Republicii Moldova, acționând în interesul partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, a organizat acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, de către Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, care au creat și conduceau organizația criminală „Plahotniuc”. 2 Astfel, la 04.06.2019, Dodon Igor, în cadrul întâlnirii cu Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, aflându-se în incinta sediului partidului politic „Partidul Democrat din Moldova”, din mun. Chișinău, str. Armenească 44/3, a acceptat de la Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, bani în sumă de la 600 000 până la 1 000 000 dolari SUA, ceea ce conform cursului Băncii Naționale a Moldovei, constituia la acel moment suma de 10 922 400 lei MD și respectiv 18 204 00 lei MD, pentru cheltuieli curente ale partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților aceluiași partid politic. Conform înțelegerii între Dodon Igor, Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, banii pretinși și acceptați de către Dodon Igor, urmau a fi transmiși lui Furculiță Comeliu, prin intermediul lui Botnari Constantin, iar ulterior urmau a fi folosiți de către Furculiță Corneliu, care avea calitatea de membru al comitetului executiv politic și mandatar financiar al partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, prin intermediul lui Botnari Constantin, care la acel moment exercita funcția de secretar general al partidului politic „Partidul Democrat din Moldova”, mijloace financiare pentru achitarea salariului membrilor partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și altor cheltuieli aferente ale aceluiași partid politic. Tot Dodon Igor, la 07.06.2019, aflându-se în incinta sediului partidului politic „Partidul Democrat din Moldova”, din mun. Chișinău, str. Armenească 44/3, fiind persoană cu funcție de demnitate publică și exercitând funcția de Președinte al Republicii Moldova, acționând în interesul partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și de comun acord cu persoane din conducerea Federației Ruse, a pretins de la Plahotniuc Vladimir, care a creat și conducea organizația criminală „Plahotniuc”, finanțarea ilegală a partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, cu transmiterea lunară persoanelor responsabile de gestiunea financiară a partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, a sumei de la 600 000 până la 1 000 000 dolari SUA, ceea ce conform cursului Băncii Naționale a Moldovei constituia la acel moment suma de la 10 922 400 lei MD până la 18 204 00 lei MD, pentru cheltuieli curente ale partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, inclusiv achitarea salariilor angajaților aceluiași partid. În drept, aceste acțiuni ale lui Dodon Igor au fost calificate, de către organul de urmărire penală, în baza art.42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) Cod penal – organizarea si dirijarea acceptării cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale și contribuirea la comiterea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, înlăturare de obstacole.

În privința lui Dodon Igor a fost aplicat măsura preventivă: - arestul la domiciliu începând cu 24 mai 2022, ora 07:00, care ulterior a fost prelungită până la 20 noiembrie 2022, ora 07:00; - obligarea de a nu părăsi țara începând cu 20 noiembrie 2022, ora 07:00, care ulterior a fost prelungită până la 20 martie 2023.

La 10 martie 2023 procurorul în Procuratura Anticorupție, Iarmaliuc Petru a înaintat demers privind prelungirea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara pe un termen de 60 de zile, invocând că: - infracțiunea de corupere pasivă în proporții deosebit de mari de către o persoană cu funcție de demnitate publică în interesul unei organizații criminale, de care este învinuit Dodon Igor, conform art. 16 alin. (5) Cod penal, este din categoria celor deosebit de 3 grave, care prevede o pedeapsă exclusiv cu închisoare de 7 la 15 ani și reieșind din condițiile stipulate de art. 176 alin. (2) Cod de procedură penală, cade sub incidența acelor fapte prejudiciabile, pasibile de aplicare a măsurilor preventive; - în partea ce ține de învinuirea lui Dodon Igor în comiterea infracțiunii de organizator și complice la acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, deși această infracțiune, conform prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, este mai puțin gravă, totuși natura acesteia, relațiile sociale lezate prin comiterea ei, prezența riscurilor constatate în prezenta cauză, constituie elemente proprii speței, care urmează a fi luate în considerare de către instanța de judecată la emiterea mandatului de arestare în privința inculpatului Dodon Igor; - judecarea în fond a cauzei penale și existența probelor la dosar, constituie temeiuri, care indică asupra existenței bănuielii rezonabile, care ar convinge un observator obiectiv că persoana în cauză le-ar fi săvârșit; - la dosarul penal se conțin probe necesare pentru constatarea actualității necesității prelungirii măsurii preventive sub formă de obligare de a nu părăsi țara de către inculpatul Dodon Igor; - măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara, este o măsură prevăzută de lege, urmărește scopul legitim al procesului penal, asigură un echilibru adecvat între interesele justiției și drepturile individuale și este necesară într-o societate democratică; - în privința inculpatului Dodon Igor, sunt probe directe și verosimile, care confirmă actualitatea motivelor care impun stabilirea unei limitări a libertății de mișcare, necesară pentru asigurarea unei bune desfășurări a procedurii penale pendinte și asigurarea caracterului obiectiv al examinării cauzei, or anterior, conform materialelor cauzei deferite justiției au fost materializate riscurile de ingerință în procesul penal, confirmate prin probe pertinente și concludente; - în cadrul procesului penal au fost administrate probe care dovedesc că inculpatul ar putea întreprinde măsurile pentru a influența martorii sau pentru a distruge probele, chiar cele care au fost administrate, prin intimidarea martorilor care nu au fost audiați de instanța de judecată or, caracterul greutății probelor deja administrate, puse la dispoziția inculpatului Dodon Igor și înaintarea cauzei în instața de judecată, sunt în măsură să-l determine pe numit să acționeze în sensul împiedicării derulării normale a judecării cauzei de inculpare a sa, direct sau prin intermediul altor persoane, inclusiv afiliate infracțional; - există toate temeiurile prevăzute de lege și argumentate prin aceia că inculpatul în mod intenționat urmărește tergiversarea examinării cazului, dorind și acționând prin prezentarea unor date și documente care nu corespund adevărului cu scopul de a părăsi țara, fapt ce determină necesitatea obiectivă de a dispune prelungirea măsurii preventive sub formă de obligare de a nu părăsi țara pe un termen de 60 de zile; - la 19 ianuarie 2023, în ședința de judecată, Dodon Igor a folosit un document oficial „Trimiterea – extras nr. 0163158”(F-027/e) și a solicitat instanței de judecată anexarea la materialele cauzei penale a copiei adeverite a acesteia, pentru a i se încuviința părăsirea țării în perioada 28.01.2023 – 05.02.2023, cu destinația România, pentru a asigura un tratament de reabilitare post Covid – 19, fiului său, Dodon Nicolae. Conform măsurilor întreprinse de către Procuratura Anticorupție, s-a constatat că, medicul de familie Popa Nadejda, care era indicat în documentul oficial „Trimiterea – extras nr. 0163158”(F-027/e), nu a întocmit acest act și nu a consultat copilul minor Dodon 4 Nicolae. Prin urmare, aceste acțiuni ale inculpatului Dodon Igor sunt investigate prin prisma prevederilor art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, în cadrul cauzei nr. 2023960024. Astfel, acest comportament al inculpatului nu mai face veridică și credibilă poziția sa că odată neavând obligația de nepărăsire a țării nu se va eschiva de la examinarea cauzei și eventual în ipoteza condamnării, de la executarea sentinței; - măsura nu este necesară pentru a administra probele, ci pentru a nu admite acțiuni de natură ca inculpatul Dodon Igor, să materializeze riscurile invocate în prezentul demers și pentru a nu afecta judecarea cauzei în mod obiectiv fără imixtiuni din partea inculpatului; - inculpatul Dodon Igor, deja aflându-se în libertate, fără alte obligații decât nepărăsirea țării, ar putea întreprinde toate măsurile pentru a distruge, a influența unii martori, prin intimidarea publică a lor cu anumite declarații în afara procesului de judecată în fața instanței, ceea ce ar afecta grav caracterul obiectiv al procesului penal și ar facilita eschivarea de la răspundere și pedeapsă penală; - temeiurile care inițial au servit la aplicarea și ulterior la prelungirea măsurilor preventive în privința lui Dodon Igor la momentul de față au păstrat actualitatea; - măsura de constrângere – obligarea de a se prezenta, prevăzută de art. 197 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, care ar putea fi aplicată inculpatului nu are capacitatea de a preveni împiedicarea judecării cauzei și nu va asigura împiedicarea părăsirii teritoriului Republicii Moldova de către inculpatul Dodon Igor; - în privința inculpatului Dodon Igor sunt probe directe și verosimile că anume el a comis infracțiunile incriminate, pentru care este prevăzută o pedeapsă exclusiv privativa de libertate, existând o bănuială rezonabilă că inculpatul din aceste motive ar putea să părăsească teritoriul Republicii Moldova și ar întreprinde toate măsurile pentru a se eschiva de la executarea eventualei sențințe de condamnare, iar măsura preventivă „obligarea de a nu părăsi țara” ar asigura executarea sentinței, această măsură este prevăzută de lege, este necesară într-o societate democratică și urmărește un scop legitim, fiind proporțională în raport cu gravitatea faptelor incriminate și respectarea intereselor prioritare ale societății de luptă cu corupția.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2023 a fost admis demersul procurorului și dispusă prelungirea măsurii preventive obligarea de a nu părăsi țara pe un termen de 60 zile în privința inculpatului Dodon Igor acuzat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a), b), c), art. 42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) Cod penal. 5.1. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că motivele invocate de către acuzare în susținerea demersului cad sub incidența prevederilor art. art. 175-178 Cod de procedură penală și anume: - existența bănuielii rezonabile în comiterea infracțiunilor incriminate de art. 42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) și art. 324 alin. (3) lit. a), b), c) Cod penal, care, conform art. 16 alin. (4), (5) Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor grave și deosebit de grave, pentru care Legea prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de la 1 an la 6 ani și respectiv de la 7 la 15 ani, fapt care ar determina inculpatul de a întreprinde măsuri pentru a evita desfășurarea normală și tergiversarea procesului penal, existența riscului eschivării de la judecată și influenta asupra probelor părții acuzării, inclusiv și a martorilor care urmează să fie audiați în ședința de judecată, atragerea la răspunderea 5 penală sau să-și ușureze într-un fel poziția sa, în detrimentul caracterului obiectiv al examinării cauzei; - cauza se tergiversează din motive atât obiective, cât și subiective din partea părții apărării, prin înaintarea diferitor cererii și demersuri la etapa cercetării judecătorești; - cererea de prelungire a măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara – este prevăzută de norma procesual-penală și nu impune într-un mod arbitrar o limitare a libertății de mișcare; - prelungirea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara – se impune și este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal în termen rezonabil și respectarea normelor procesual penale, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de Lege; - măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara, oferă suficiente garanții, prin obligațiile care pot fi impuse pe durata ei, pentru a asigura supravegherea eficientă a comportamentului social al inculpatului, prezența în fața instanței de judecată și asigurarea cercetării probatoriului cauzei și examinării cauzei penale în termeni rezonabili. Reieșind din circumstanțele mai sus constatate, s-a concluzionat că afirmațiile apărătorilor privind necesitatea respingerii demersului procurorului, sunt neîntemeiate și declarative. Totodată, nefiind clară mențiunea din referința apărătorilor „prelungirea arestului la domiciliu în privința lui Igor Dodon este neproporțională” (pag. 5 din referință), instanța examinând demersul de prelungire a măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara.

La 20 martie 2023 recurs împotriva încheierii nominalizate declară avocatul Balan Petru, în numele inculpatului Dodon Igor, invocând că: - demersul este nemotivat și conține fraze generale și abstracte; - procurorul nu a demonstrat de ce alte măsuri procesuale de constrângere, nu ar fi suficiente în acest caz; - lipsesc riscurile evidente care să impună o prelungire a termenului măsurii preventive obligarea de a nu părăsi țara cu 60 zile; - proba prezentată de acuzare în susținerea demersului – declarațiile martorului Popa Nadejda – a fost deja examinată de instanță la soluționarea chestiunii de înlocuire a măsuri preventive și a fost apreciată ca insuficientă; - prezentarea probelor, exercitarea dreptului la apărare sau tergiversarea examinării nu constituie motiv și temei de a prelungi o măsură preventivă; - comportamentul inculpatului în timpul urmăririi penale și a judecării cauzei în primă instanță infirmă argumentul acuzării că vor fi întreprinse măsuri în vederea părăsirii țării, intimidării sau influențării martorilor. Prin urmare, ingerința în dreptul la libera circulație a inculpatului, aplicată prin prelungirea măsurii preventive până la 180 de zile și având în vedere etapa actuală a procesului penal, nu este proporțională cu scopurile urmărite, nefiind păstrat un just echilibru între cerințele de interes general și drepturile inculpatului. 6.1 În instanța de recurs, avocatul Balan Petru depune supliment la cererea de recurs, indicând că încheierea recurată conține fraze standard și superficiale, nefiind motivată în spiritul art. 6 CoEDO, or instanța nu a făcut o analiză a restrângerii exercitării dreptului la libera circulație conform criteriilor stabilite de §3 art. 2 Protocolul 4 la Convenție, ci doar a repetat câteva argumente arătate de acuzare, omițându-se abordarea 6 probelor și a argumentelor apărării. Mai mult, exercitarea apărării inculpatului în proces este un drept și nu poate fi confundat cu tergiversarea procesului.

Judecând recursul declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente: Potrivit materialelor cauzei deduse judecării rezultă că, dosarul penal ce-l vizează pe Dodon Igor se află pe rolul instanței de judecată (Curtea Supremă de Justiție), fiind la faza judecării în primă instanță. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 noiembrie 2022 lui Dodon Igor i-a fost înlocuit arestul la domiciliu cu obligarea de nepărăsire a țării (măsură preventivă non-privativă de libertate) pe un termen de 60 zile, termenul căreia, ulterior, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 ianuarie 2023 a fost prelungit până la 20 martie 2023. Încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 noiembrie 2022 de înlocuire a arestului la domiciliu cu obligarea de nepărăsire a țării și cea din 16 ianuarie 2023 de prelungire a duratei măsurii preventive – obligarea de nepărăsire a țării, nu au fost contestate de către partea apărării. La 10 martie 2023 procurorul Iarmaliuc Petru a depus demers de prelungire a termenului măsurii preventive cu 60 zile, motivând că riscurile ce au stat la baza aplicării – obligarea de nepărăsire a țării – persistă în continuare și că prelungirea termenului acesteia ar asigura executarea sentinței, această măsură fiind prevăzută de lege, necesară într-o societate democratică și urmărește un scop legitim, fiind proporțională în raport cu gravitatea faptelor incriminate și respectarea intereselor prioritare ale societății de luptă cu corupția. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2023 s-a dispus admiterea demersului în sensul declarat. Recurs, în temeiul art. 196 Cod de procedură penală, declară avocatul Balan Petru, în numele inculpatului Dodon Igor, pledând pentru respingerea demersului procurorului. Verificând legalitatea încheierii atacate, pe baza materialelor prezentate, în contextul motivelor invocate de recurent, Colegiul statuează că potrivit art. 196 alin. (2) Cod de procedură penală, hotărârea judecătorului de instrucție sau a instanței cu privire la aplicarea, prelungirea sau înlocuirea măsurii preventive poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic superioară, iar în cazul Curții Supreme de Justiție, recursul se examinează de alți trei judecători ai Curții Supreme de Justiție. Potrivit art. 329 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul aplicării arestării preventive, hotărârea instanței poate fi atacată, în termen de 3 zile, în instanța ierarhic superioară cu recurs, care se va judeca conform prevederilor art. 311 și 312, care se aplică în mod corespunzător. În cazul aplicării sau prelungirii măsurii preventive sub formă de arest sau de arest la domiciliu de către Curtea Supremă de Justiție, hotărîrea acesteia poate fi atacată cu recurs, care se va examina de alți 3 judecători ai Curții Supreme de Justiție . În conformitate cu prevederile art. 311 Cod de procedură penală coroborate cu prevederile art. 312 Cod de procedură penală, instanța efectuează controlul judiciar a încheierilor prin care s-a decis asupra chestiunilor de aplicare sau neaplicare arestării, privind prelungirea sau refuzul de a prelungi durata ei sau privind liberarea provizorie 7 sau refuzul liberării provizorii, în condițiile art. 308-310, la recursul declarat împotriva acestora. Potrivit art. 308-310 Cod de procedură penală, instanța examinează demersurile privind aplicarea față de învinuit a arestării preventive, arestării la domiciliu sau prelungirea duratei arestării învinuitului cît și cererea de eliberare provizorie. În continuare, în corespundere cu art. 437 alin. (1) pct. 3), 4), alin. (2), (3) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs sentințele pronunțate de Curtea Supremă de Justiție și alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac. Încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs. Recursul declarat împotriva sentinței se consideră făcut și împotriva încheierilor. Prin urmare, prescripțiile de drept enunțate denotă că, la faza judecării cauzei, legea procesual penală prevede calea de atac – recursul – doar pentru hotărârile judecătorești privind aplicarea și prelungirea duratei arestului preventiv și arestului la domiciliu, iar încheierea prin care a fost admis demersul și prelungită durata obligări de nepărăsire a țării inculpatului nu este susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs, argumentele privind dezacordul cu aceasta urmând a fi invocate doar în recursul declarat împotriva hotărârii în fond. Totodată, potrivit practicii judiciare naționale constante, aceste prevederi legale nu aduc atingere drepturilor și libertăților procesuale ale persoanei, de vreme ce în ședința de judecată inculpatului îi sunt garantate toate drepturile procesuale, iar prevederea unei căi de atac pentru încheieri ce se referă la măsurile non-privative de liberate ar periclita procesul de judecare a cauzei într-un termen rezonabil. În contextul celor relatate, instanța de recurs constată că încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2023 nu se supune căii de atac în ordine de recurs și, în temeiul art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură penală, respinge recursul ca inadmisibil, menținând hotărârea atacată. În aceste circumstanțe, Colegiul penal nu se va expune asupra motivelor invocate în recurs or, soluția de respingere a recursului ca inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui recurs exercitat în mod legal.

Conform prevederilor art. 329 alin. (2) și art. 447 – 449 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de către avocatul Balan Petru, în numele inculpatului Dodon Igor, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2023 privind prelungirea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara – inculpatului Dodon Igor XXXXX acuzat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a), b), c), art. 42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) Cod penal. Decizia este irevocabilă și pronunțată integral la 28 martie 2023. Președintele ședinței Toma Nadejda Judecătorii Catan Liliana Guzun Ion 8