1r-arest-6/2023 — art. 324 alin. 3 lit. a, b, c CP, art. 42 alin. 3, 5, 181-2 alin. 5 CP

1r-arest-6/2023 — art. 324 alin. 3 lit. a, b, c CP, art. 42 alin. 3, 5, 181-2 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

1r-arest-6/2023

1-23104908-01-1r/arest-20072023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 august 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

Președinte Puica Viorica

Judecători Talpă Boris

Daguța Sergiu

Grefier Roic Diana

Cu participarea:

Procurorului Codreanu Vitalie

Avocaților Balan Petru, Nicolae Posturusu și

Ion Vizdoga

Inculpatului Dodon Igor

a judecat în ședința de judecată publică, în ordine de recurs, recursul declarat de către

avocatul Balan Petru, în numele inculpatului Dodon Igor, asupra încheierii Curții Supreme

de Justiție din 17 iulie 2023 privind prelungirea măsurii preventive obligarea de a nu părăsi

țara, inculpatului Dodon Igor XXXXX învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 324 alin. (3) lit. a), b), c), art. 42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) Cod penal.

Procedura de citare legală a fost executată.

Apărarea a susținut recursul după text, solicitând admiterea lui în sensul declarat.

Acuzarea a pledat pentru respingerea recursului ca inadmisibil cu menținerea

încheierii.

Asupra recursului, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

Igor în baza art. art. 324 alin. (3) lit. a), b), c), 42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) Cod penal.

În privința lui Dodon Igor a fost aplicată măsura preventivă:

- arestarea la domiciliu începând cu 24 mai 2022, ora 07:00, care ulterior a fost

prelungită până la 20 noiembrie 2022, ora 07:00;

- obligarea de a nu părăsi țara începând cu 20 noiembrie 2022, ora 07:00, care ulterior

a fost prelungită până la 16 septembrie 2023.

demersul privind prelungirea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara în privința

inculpatului Dodon Igor, pe un termen de 60 de zile, invocând că:

- infracțiunea de corupere pasivă în proporții deosebit de mari de către o persoană cu

funcție de demnitate publică în interesul unei organizații criminale, de care este învinuit

Dodon Igor, conform art.16 alin.(5) Cod penal, este din categoria celor deosebit de grave,

care prevede o pedeapsă exclusiv cu închisoare de 7 la 15 ani și, reieșind din condițiile

1

stipulate de art.176 alin. (2) Cod de procedură penală, cade sub incidența acelor fapte

prejudiciabile, pasibile de aplicare a măsurilor preventive;

- în partea ce ține de învinuirea lui Dodon Igor în comiterea infracțiunii ca organizator

și complice la acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale,

deși această infracțiune, conform prevederilor art.16 alin.(3) Cod penal, este mai puțin

gravă, totuși natura acesteia, relațiile sociale lezate prin comiterea ei, prezența riscurilor

constatate în prezenta cauză, constituie elemente proprii speței, care urmează a fi luate în

considerare de către instanța de judecată la emiterea încheierii de prelungire a măsurii

preventive – obligarea de a nu părăsi țara în privința inculpatului Dodon Igor;

- judecarea în fond a cauzei de inculpare a lui Dodon Igor și existența probelor la

dosar, constituie temeiuri, care indică asupra existenței bănuielilor rezonabile, care ar

convinge un observator obiectiv că persoana în cauză le-ar fi săvârșit;

- la dosarul penal, expediat Curții Supreme de Justiție pentru examinarea în fond, se

conțin probe necesare pentru constatarea necesității prelungirii măsurii preventive sub

formă de obligare de a nu părăsi țara de către inculpatul Dodon Igor;

- sunt pertinente și urmează a fi apreciate ca fiind concludente datele conținute pe

înscrisurile extrase de pe adresa web: https://jc.instante.justice.md/ro/agenda-of-

meetings?dossier_part=dodon%20igor&type=Penal&apply_filter=1, care la rubrica

căutare generează informațiile că inculpatul Dodon Igor, mai este vizat în calitate de

inculpat pe alte două capete de acuzare care se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani;

- prelungirea măsurii preventive sub formă de obligare de a nu părăsi țară în privința

inculpatului Dodon Igor, este prevăzută de lege și necesară într-o societate democratică,

aceasta fiind compatibilă și cu aprecierea Curții Constituționale, care în pct. 48 din

Hotărârea nr. 19 din 03.07.2018 a statuat că „...o limitare a libertății de mișcare, dispusă

pentru asigurarea unei bune desfășurări a procedurii penale pendinte, nu reprezintă în sine

probleme din perspectiva articolului 2 din Protocolul nr.4 la Convenția pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, atât timp cât măsura rămâne

proporțională cu scopul legitim urmărit... ”, or, la caz, aceasta este proporțională, având în

vedere că obligația de a nu părăsi țara reprezintă o măsură care echilibrează libertatea

individuală, prin evitarea detenției, cu interesele justiției pe caz, impunând un control în

privința persoanei liberate prin stabilirea unor obligații;

- măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara, este o măsură prevăzută de lege,

urmărește scopul legitim al procesului penal, asigură un echilibru adecvat între interesele

justiției și drepturile individuale și este necesară într-o societate democratică;

- la caz, există la moment, toate temeiurile prevăzute de lege și argumentate, prin

aceea că inculpatul în mod intenționat urmărește tergiversarea examinării cazului, dorind

și acționând prin prezentarea unor date și documente care nu corespund adevărului cu

scopul de a părăsi țara, fapt ce determină necesitatea obiectivă de a dispune prelungirea

măsurii preventive sub formă de obligare de a nu părăsi țara pe un termen de 60 zile;

- inculpatul Dodon Igor, a fost deferit Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani pentru a

fi judecat în legătură cu circumstanțele că la data de 19 ianuarie 2023, în ședință de

judecată, în Curtea Supremă de Justiție, a folosit un document oficial „Trimiterea – extras

2

nr. 0163158” [F-027/e] și a solicitat instanței de judecată anexarea la materialele cauzei

penale a copiei adeverite a acesteia, pentru a i se încuviința părăsirea țării în perioada

28.01.2023– 05.02.2023, cu destinația România, pentru a asigura un tratament de

reabilitare post COVID-19, fiului său, Dodon Nicolae;

- prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 29 iunie 2023, s-a conexat

cauza penală în care inculpatul Dodon Igor este acuzat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 361 alin.(2) lit. b) Cod penal, la cauza penală privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (3) Cod penal;

- acest comportament al inculpatului nu mai face veridică și credibilă poziția sa că

odată neavând obligația de nepărăsire a țării nu se va eschiva de la examinarea cauzei și

eventual, în ipoteza condamnării, de la executarea sentinței;

- acuzarea de stat a început a prezenta probele în susținerea învinuirii aduse

inculpatului Dodon Igor, astfel odată avansând în examinarea cazului, inculpatul va fi

determinat de a se eschiva de la răspundere penală, motiv din care doar măsura preventivă

- obligarea de a nu părăsi țara, este capabilă să asigure prezența numitului pe teritoriului

Republicii Moldova și realizarea eficientă a actului de justiție;

- circumstanțele cazului, învinuirile aduse inculpatului Dodon Igor, legăturile sale

puternice cu Federația Rusă, prezența în acest stat a unor complici care se eschivează de

organul de urmărire penală, determină necesitatea de a prelungi măsura preventivă -

obligarea de a nu părăsi țara în privința inculpatului Dodon Igor, încă pe un termen de 60

zile;

- măsura nu este necesară pentru a administra probele, ci pentru a nu admite acțiuni

de natură ca inculpatul Dodon Igor, să materializeze riscurile invocate în prezentul demers

și pentru a nu afecta judecarea cauzei în mod obiectiv fără imixtiuni din partea inculpatului;

- în privința inculpatului Dodon Igor, sunt probe directe și verosimile, care confirmă

actualitatea motivelor care impun stabilirea unei limitări a libertății de mișcare, necesară

pentru asigurarea unei bune desfășurări a procedurii penale pendinte și asigurarea

caracterului obiectiv al examinării cauzei, or anterior, conform materialelor cauzei deferite

justiției au fost materializate riscurile de ingerință în procesul penal, confirmate prin probe

pertinente și concludente;

- în cadrul procesului penal au fost administrate probe care dovedesc că inculpatul ar

putea întreprinde măsurile pentru a influența martorii sau pentru a distruge probele, chiar

cele care au fost administrate, prin intimidarea martorilor care nu au fost audiați de instanța

de judecată, or, caracterul greutății probelor deja administrate, puse la dispoziția

inculpatului Dodon Igor și înaintarea cauzei în instanța de judecată, sunt în măsură să-l

determine pe numit să acționeze în sensul împiedicării derulării normale a judecării cauzei

de inculpare a sa, direct sau prin intermediul altor persoane, inclusiv afiliate infracțional;

- inculpatul Dodon Igor, deja aflându-se în libertate, fără alte obligații decât

nepărăsirea țării, ar putea întreprinde toate măsurile pentru a distruge, a influența unii

martori, prin intimidarea publică a lor cu anumite declarații în afara procesului de judecată

în fața instanței, ceea ce ar afecta grav caracterul obiectiv al procesului penal și ar facilita

eschivarea de la răspundere și pedeapsă penală a numitului;

3

- temeiurile care inițial au servit la aplicarea și ulterior la prelungirea măsurilor

preventive în privința lui Dodon Igor la momentul de fată au păstrat actualitatea, chiar se

constată un comportament orientat spre împiedicarea înfăptuirii actului de justiție;

- măsura de constrângere - obligarea de a se prezenta, prevăzută de art.197 alin.(l) pct.

1) Cod de procedură penală, care ar putea fi aplicată inculpatului nu are capacitatea de a

preveni împiedicarea judecării cauzei și nu va asigura împiedicarea părăsirii teritoriului

Republicii Moldova de către inculpatul Dodon Igor;

- în privința numitului sunt probe directe și verosimile că anume el a comis

infracțiunile incriminate, pentru care este prevăzută o pedeapsă exclusiv privativa de

libertate, existând o bănuială rezonabilă că inculpatul din aceste motive ar putea să

părăsească teritoriul Republicii Moldova și ar întreprinde toate măsurile pentru a se eschiva

de la executarea eventualei sentințe de condamnare, iar măsura preventivă „obligarea de a

nu părăsi țara” ar asigura executarea sentinței, această măsură este prevăzută de lege, este

necesară într-o societate democratică și urmărește un scop legitim, fiind proporțională în

raport cu gravitatea faptelor incriminate și respectarea intereselor prioritare ale societății

de luptă cu corupția.

procurorului și dispusă prelungirea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara pe un

termen de 60 de zile în privința inculpatului Dodon Igor acuzat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 324 alin. (3) lit. a), b), c), 42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) Cod penal.

3.1 Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că motivele invocate de către acuzare în

susținerea demersului cad sub incidența prevederilor art. art. 175 – 178 Cod de procedură

penală și anume:

- existența bănuielii rezonabile în comiterea infracțiunilor incriminate de art. 42 alin.

(3), (5), 1812 alin. (5) și art. 324 alin. (3) lit. a), b), c) Cod penal, care, conform art. 16 alin.

(4), (5) Cod penal, fac parte din categoria infracțiunilor grave și deosebit de grave, pentru

care Legea prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de la 1 an la 6 ani și respectiv de

la 7 la 15 ani, fapt care ar determina inculpatul de a întreprinde măsuri pentru a evita

desfășurarea normală și tergiversarea procesului penal, existența riscului eschivării de la

judecată și influenta asupra probelor părții acuzării, inclusiv și a martorilor care urmează

să fie audiați în ședința de judecată, atragerea la răspunderea penală sau să-și ușureze într-

un fel poziția sa, în detrimentul caracterului obiectiv al examinării cauzei;

- cererea de prelungire a măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara – este

prevăzută de norma procesual-penală și nu impune într-un mod arbitrar o limitare a

libertății de mișcare;

- prelungirea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara – se impune și este

suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal în termen rezonabil și respectarea

normelor procesual penale, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de Lege;

- măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara, oferă suficiente garanții,

prin obligațiile care pot fi impuse pe durata ei, pentru a asigura supravegherea eficientă a

comportamentului social al inculpatului, prezența în fața instanței de judecată și asigurarea

cercetării probatoriului cauzei și examinării cauzei penale în termeni rezonabili.

4

Petru, în numele inculpatului Dodon Igor, invocând că:

- motivele reținute în încheierea contestată sunt declarative și reprezintă doar

presupuneri și speculații care nu pot fi puse la baza unui act procesual de dispoziție care

limitează dreptul la libera circulație;

- prezentarea probelor acuzării la cercetarea judecătorească nu constituie un motiv

care să poată fi luat în calcul la aplicarea sau prelungirea măsurilor preventive, or,

chestiunile care pot fi luate în calcul de instanță la aplicarea și respectiv prelungirea

măsurilor preventive sunt indicate în art. 176 alin. (3) Cod de procedură penală;

- inculpatul nu a încălcat niciodată condițiile și restricțiile măsurilor preventive

anterior aplicate. Astfel, conduita anterioară a inculpatului vorbește împotriva prelungirii

măsurii preventive;

- inculpatul nu a părăsit țara, chiar dacă avea permisiunea instanței de judecată și chiar

dacă acuzatorul de stat pornise cauza penală nr. 2023960024 în baza art. 361 alin. (2) lit.

b) Cod penal pe motive inventate.

Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente:

Potrivit materialelor cauzei deduse judecării rezultă că, dosarul penal ce îl vizează pe

Dodon Igor se află pe rolul Curții Supreme de Justiție, fiind la faza judecării în primă

instanță.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2022 lui Dodon Igor i-a fost înlocuită măsura

preventivă arestarea la domiciliu cu obligarea de a nu părăsi țara pe un termen de 60 de

zile, termenul căreia, ulterior, prin încheierile Curții Supreme de Justiție din 16 ianuarie

2023, 16 martie 2023 și 18 mai 2023 a fost prelungit până la 18 iulie 2023.

La 13 iulie 2023 procurorul Iarmaliuc Petru a depus demers de prelungire a

termenului măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara cu 60 de zile, motivând că

riscurile ce au stat la baza aplicării acesteia persistă în continuare și că prelungirea

termenului ar asigura executarea sentinței, această măsură fiind prevăzută de lege, necesară

într-o societate democratică și urmărește un scop legitim, fiind proporțională în raport cu

gravitatea faptelor incriminate și respectarea intereselor prioritare ale societății de luptă cu

corupția.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 17 iulie 2023 s-a dispus admiterea

demersului procurorului, cu prelungirea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara

pe un termen de 60 de zile până la 16 septembrie 2023.

Recurs, în temeiul art. 196 Cod de procedură penală, a declarat avocatul Balan Petru,

în numele inculpatului Dodon Igor, pledând pentru respingerea demersului procurorului.

Verificând legalitatea încheierii atacate, pe baza materialelor prezentate, în contextul

motivelor invocate de recurent, Colegiul statuează că potrivit art. 196 alin. (2) Cod de

procedură penală, hotărârea judecătorului de instrucție sau a instanței cu privire la

aplicarea, prelungirea sau înlocuirea măsurii preventive poate fi atacată cu recurs în

instanța ierarhic superioară, iar în cazul Curții Supreme de Justiție, recursul se

examinează de alți trei judecători ai Curții Supreme de Justiție.

5

Potrivit art. 329 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul aplicării arestării

preventive, hotărârea instanței poate fi atacată, în termen de 3 zile, în instanța ierarhic

superioară cu recurs, care se va judeca conform prevederilor art. 311 și 312, care se

aplică în mod corespunzător. În cazul aplicării sau prelungirii măsurii preventive sub

formă de arest sau de arest la domiciliu de către Curtea Supremă de Justiție, hotărârea

acesteia poate fi atacată cu recurs, care se va examina de alți 3 judecători ai Curții

Supreme de Justiție.

În conformitate cu prevederile art. 311 Cod de procedură penală coroborate cu

prevederile art. 312 Cod de procedură penală, instanța efectuează controlul judiciar a

încheierilor prin care s-a decis asupra chestiunilor de aplicare sau neaplicare arestării,

privind prelungirea sau refuzul de a prelungi durata ei sau privind liberarea provizorie

sau refuzul liberării provizorii, în condițiile art. 308-310, la recursul declarat împotriva

acestora.

Potrivit art. 308-310 Cod de procedură penală, instanța examinează demersurile

privind aplicarea față de învinuit a arestării preventive, arestării la domiciliu sau

prelungirea duratei arestării învinuitului cât și cererea de eliberare provizorie.

În continuare, în corespundere cu art. 437 alin. (1) pct. 3), 4), alin. (2), (3) Cod de

procedură penală, pot fi atacate cu recurs sentințele pronunțate de Curtea Supremă de

Justiție și alte hotărâri penale pentru care legea prevede această cale de atac. Încheierile

pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii,

pot fi atacate separat cu recurs. Recursul declarat împotriva sentinței se consideră făcut

și împotriva încheierilor.

Prin urmare, prescripțiile de drept enunțate denotă că, la faza judecării cauzei, legea

procesual penală prevede calea de atac – recursul – doar pentru hotărârile judecătorești

privind aplicarea și prelungirea duratei arestului preventiv și arestului la domiciliu, iar

încheierea prin care a fost admis demersul procurorului și prelungită durata măsurii

preventive – obligarea de a nu părăsi țara inculpatului Dodon Igor, nu este susceptibilă de

a fi atacată separat cu recurs, argumentele privind dezacordul cu aceasta urmând a fi

invocate doar în recursul declarat împotriva hotărârii pe fond.

Totodată, potrivit practicii judiciare naționale constante, aceste prevederi legale nu

aduc atingere drepturilor și libertăților procesuale ale persoanei, de vreme ce în ședința de

judecată inculpatului îi sunt garantate toate drepturile procesuale, iar prevederea unei căi

de atac pentru încheieri ce se referă la măsurile non-privative de liberate ar periclita

procesul de judecare a cauzei într-un termen rezonabil.

Referitor la argumentul avocatului privind încălcarea art. 2 din Protocolul 7 la CEDO,

Colegiul penal îl respinge ca neîntemeiat din următoarele considerente:

Conform normei invocate de recurent „1. Orice persoană declarată vinovată de o

infracțiune de către un tribunal are dreptul să ceară examinarea declarației de vinovăție

sau a condamnării de către o jurisdicție superioară. Exercitarea acestui drept, inclusiv

motivele pentru care acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege. 2. Acest drept

poate face obiectul unor excepții în cazul infracțiunilor minore, definite prin lege, sau când

cel interesat a fost judecat în primă instanță de către cea mai înaltă jurisdicție ori a fost

declarat vinovat și condamnat ca urmare a unui recurs împotriva achitării sale.”, dat fiind

6

că Dodon Igor prin încheierea recurată nu a fost „declarat vinovat sau condamnat de un

tribunal”, el nu poate beneficia de garanția prevăzută de art. 2 din Protocolul 7 la CEDO.

Mai mult ca atât, alin. (2) din norma precizată prevede excepție de la dreptul de două

grade de jurisdicție chiar și persoanelor judecate în primă instanță de către cea mai înaltă

jurisdicție, pe când în cazul de față, Dodon Igor nu a fost judecat pe fond de Curtea

Supremă de Justiție în prima instanță, ci prin încheierea recurată în privința lui a fost

aplicată măsura preventivă non privativă de libertate – obligarea de nepărăsire a țării.

Din aceleași considerente nu sunt relevante nici prevederile art. 6 alin. (1) din

Convenția Europeană pentru drepturile și libertățile omului, invocate de recurent.

Mai mult, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate

argumentele invocate de recurent din motiv că normele date se referă la dreptul de a

rejudeca cauza pe fond dar nu la examinarea măsuri preventive.

În contextul celor relatate, instanța de recurs constată că încheierea Curții Supreme

de Justiție din 17 iulie 2023 nu se supune căii de atac în ordine de recurs și, în temeiul art.

449 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură penală, recursul urmează a fi respins ca

inadmisibil, menținând hotărârea atacată.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal nu se va expune asupra motivelor invocate în

recurs or, soluția de respingere a recursului ca inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii

atacate, întrucât instanța nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decât

în cadrul unui recurs exercitat în mod legal.

Verificând legalitatea încheierii atacate, pe baza materialelor prezentate, în contextul

motivelor invocate de recurent, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, conducându-

se de prevederile art. 329 alin. (2) și art. 447 – 449 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de către avocatul Balan Petru, în numele

inculpatului Dodon Igor, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 17 iulie 2023

privind prelungirea măsurii preventive obligarea de a nu părăsi țara, inculpatului Dodon

Igor XXXXX, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a), b),

c), art. 42 alin. (3), (5), 1812 alin. (5) Cod penal.

Decizia este irevocabilă și va fi pronunțată integral la 04 septembrie 2023.

Președintele ședinței Puica Viorica

Judecătorii Talpă Boris

Daguța Sergiu

7