1ra-869/2022 — art. 228 lit. d, 241 alin. 2 lit. b, f, 186 alin. 5 CP

1ra-869/2022 — art. 228 lit. d, 241 alin. 2 lit. b, f, 186 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.1ra-869/2022

1-18117411-01-1ra-08062022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

14 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie, Guzun Ion, Catan Liliana,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg și de către

reprezentantul părții vătămate și civile a Ministerului Mediului, Gîtlan Victor, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11

februarie 2022, în cauza penală în privința lui

Talpă Vladimir xxxx

Talpă Ion xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.03.2018 – 23.12.2019;

Instanța de apel: 22.01.2020 – 11.02.2022;

Instanța de recurs: 08.06.2022 – 14.03.2023.

a c o n s t a t a t:

procesul penal intentat în privința lui Talpă Vladimir și Talpă Ion, în baza art.228

lit. d) Cod penal, în temeiul art.332 alin.(2) Cod de procedură penală, din motivul că

fapta constituie contravenție.

Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost recunoscuți vinovați de comiterea

contravenției prevăzute de art.119 alin.(1) Cod Contravențional, fiind încetat

procesul contravențional în privința acestora, din motivul expirării termenului de

tragere la răspundere contravențională prevăzut de art.30 alin.(2) Cod

Contravențional.

A fost încetat procesul penal intentat în privința lui Talpă Vladimir și Talpă

Ion, în baza art.241 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, în temeiul art.332 alin.(2) Cod de

procedură penală, din motivul că fapta constituie contravenție.

Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost recunoscuți vinovați de comiterea

contravenției prevăzute de art.263 alin.(4) Cod Contravențional, fiind încetat

procesul contravențional în privința acestora, din motivul expirării termenului de

tragere la răspundere contravențională prevăzut de art.30 alin.(2) Cod

1

Contravențional.

Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, în temeiul art.390 alin.(1) pct.

3) Cod de procedură penală, pe motivul că, fapta acestora nu întrunește elementele

infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului privind încasarea, în mod solidar, de la Talpă Vladimir și Talpă Ion, a

prejudiciului material în mărime de 1 031 272 lei, a fost respinsă.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 06.12 2017 asupra

bunurilor ce aparțin inculpatului Talpă Vladimir Trifan, cu cota parte 1.0 și anume

a terenurilor cu numerele cadastrale 6041106.071; 6041112.092; 6041112.112;

6041112.127; 6041206.090; 6041209.024; 6041209.028; 6041209.031;

6041209.032; 6041305.136, a construcției din s. Milești, r-nul Nisporeni, cu codul

cadastral 6041305.136.01, cu cota parte 1.0, precum și a mijloacelor de transport

Autocamion de model „Kamaz 55102” a/f 1990, nr/î NS AM 414; Autoturism de

model „Dacia Logan” a/f 2007, nr/î AVR 245; Excavator de model „ĂO 2621”, a/f

1987, nr/î NS B 020; Tractor pe pneuri de model „MTZ 82 1”, a/f 2004, nr/î NS A

374; Remorcă de model „2PTS 6”, a/f 1984, nr/î NS RT 338 și asupra bunurilor ce

aparțin lui Talpă Ion Vladimir, IDNP 20050240094448, cu cota parte 1.0 și anume

a terenului cu numărul cadastral nr. 9201111.406 cu cota parte 1.0, situat în or.

Ungheni, str. Burebista, 18, precum și a mijloacelor de transport, autoturism de

model „BMW 525D”, a/f 2002, cu nr/î NS AO 177 și un autocamion de model „Ford

Transit”, a/f 2003, cu nr/î ICY 988 – după definitivarea sentinței – de anulat.

de urmărire penală, se învinuiește Talpă Vladimir, în aceea că acționând intenționat

în complicitate cu fiul său Talpă Ion a.n.1990 și alte persoane nestabilite de organul

de urmărire penală, în perioada anilor 2011 - august 2017, încălcând prevederile

art.18 alin.(1), 22 alin.(5), 24 alin.(1) și (3), 72 alin.(3) din Codul Subsolului, nr. 3-

XVI din 20.02.2009, art.36 din Codul Funciar nr. 828 din 25.12.1991 și art.8 alin.(1)

pct. 14) din Legea nr. 451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licențiere a

activității de întreprinzător, folosind neautorizat subsolul în lipsa documentației de

evaluare și aprobare a rezervelor de substanțe minerale utile și a unui contract de

atribuire în folosință a sectorului de subsol a perimetrului minier pentru extragerea

substanțelor minerale, a folosit terenurile cu destinație agricolă cu nr. cadastrale

60412090016, 60412090017, 60412090018, 60412090019, 60412090020,

60412090021, 60412090022, 60412090023, 60412090024, 60412090025 și

60412090026 cu suprafață de aproximativ 4 ha, amplasate în extravilanul s. Milești,

r-nul Nisporeni, de unde au extras prin excavație nisip în cantități deosebit de mari,

cauzând conform raportului de evaluare efectuat de Agenția pentru Geologie și

Resurse Minerale din 18.08.2017, un prejudiciu total în sumă de 1 031 272 lei.

Potrivit rechizitoriului acțiunile lui Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost

încadrate conform art.228 lit. d) Cod penal, cu semnele de calificare: încălcarea

cerințelor de protecție a zăcămintelor minerale sau a altor resurse ale subsolului, care

au provocat urmări grave.

Potrivit actului de învinuire, tot ei, se mai învinuiesc de organul de urmărire

penală în aceea că, Talpă Vladimir, în perioada anilor 2011 - august 2017, acționând

2

intenționat în complicitate cu fiul său Talpă Ion a.n.1990 și alte persoane nestabilite

de organul de urmărire penală, încălcând prevederile art.18 alin.(1), 22 alin.(5), 24

alin. (1) și (3), 72 alin.(3) din Codul Subsolului, nr. 3-XVI din 20.02.2009, art.36

din Codul Funciar nr. 828 din 25.12.1991 și art.8 alin.(1) pct. 14) din Legea nr. 451

din 30.07.2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător,

folosind neautorizat subsolul în lipsa documentației de evaluare și aprobare a

rezervelor de substanțe minerale utile și a unui contract de atribuire în folosință a

sectorului de subsol a perimetrului minier pentru extragerea substanțelor minerale,

a folosit terenurile cu destinație agricolă cu numerele cadastrale 60412090016,

60412090017, 60412090018, 60412090019, 60412090020, 60412090021,

60412090022, 60412090023, 60412090024, 60412090025, 60412090026 cu

suprafață de aproximativ de 4 ha, amplasate în extravilanul s. Milești, r-nul

Nisporeni, de unde a extras prin excavație substanțe minerale utile (nisip) în cantități

deosebit de mari, pe care ulterior îl comercializa persoanelor fizice și juridice,

livrându-l cu transportul său personal contra sumei de 1 200 – 2 000 lei, pentru

aproximativ 14-15 tone în dependență de distanța parcursă, obținând în acest sens

un profit în proporții deosebit de mari de aproximativ 1 031 272 lei.

Potrivit rechizitoriului acțiunile lui Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost

încadrate conform art.241 alin.(2) lit. b) și f) Cod penal, cu semnele de calificare:

practicarea ilegală a activității de întreprinzător, de două persoane, soldată cu

obținerea unui profit în proporții deosebit de mari.

Prin ordonanța de modificare a învinuirii din 09.12.2019 Talpă Vladimir și

Talpă Ion au fost puși sub învinuire în baza art.186 alin.(5) Cod penal, și anume,

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe

persoane, în proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Talpă Vladimir,

în perioada anilor 2011 – august 2017, având scop de cupiditate, acționând în mod

ascuns, intenționat și premeditat, în complicitate cu fiul său, Talpă Ion și alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, fiind conștient de acțiunile sale

și consecințele ce pot surveni, încălcând prevederile art.18 alin.(1), 22 alin.(5), 24

alin.(1) și (3), 72 alin.(3) din Codul Subsolului, art.36 din Codul Funciar și art.8

alin.(1) pct. 14) din Legea nr.451 din 30.07.2001 privind Reglementarea prin

licențiere a activității de întreprinzător, folosind neautorizat subsolul, în lipsa

documentației de evaluare și aprobare a rezervelor de substanțe minerale utile și a

unui contract de atribuire în folosință a sectorului de subsol a perimetrului minier

pentru sustragerea substanțelor minerale, au sustras prin excavație de pe terenurile

cu destinație agricolă din extravilanul s. Milești, r-nul Nisporeni cu numerele

cadastrale 60412090016, 60412090017, 60412090018, 60412090019,

60412090020, 60412090021, 60412090022, 60412090023, 60412090024,

60412090025, 60412090026 cu suprafața totală de 4 ha, zăcăminte minerale naturale

de nisip, care potrivit raportului de evaluare a Agenției pentru Geologie și Resurse

Minerale nr. 09-21-034 din 18.08.2017, constituie 4770 m3, la preț de 477 000 lei,

pe care l-a vândut și l-a transmis cu titlu gratuit persoanelor fizice și juridice,

cauzând bugetului de stat un prejudiciu material în proporții deosebit de mare în

sumă de 477 000 lei și art.228 lit. d) Cod penal, și anume, încălcarea cerințelor de

protecție a subsolului, adică: încălcarea cerințelor de protecție a zăcămintelor

minerale sau a altor resurse ale subsolului, care au provocat urmări grave, în

următoarele circumstanțe: Talpă Vladimir, în perioada anilor 2011 - august 2017,

3

acționând intenționat și premeditat, în complicitate cu fiul său Talpă Ion a.n.1990 și

alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, fiind conștient de acțiunile

sale și consecințele ce pot surveni, având scopul extragerii ilicite de nisip, ignorând

intenționat cerințele de protecție a zăcămintelor minerale ale subsolului, încălcând

prevederile art.18 alin.(1), 22 alin.(5), 24 alin.(1), (3), 72 alin.(3) din Codul

Subsolului, art.36 din Codul Funciar și art.8 alin.(1) pct. 14) din Legea nr. 451 din

30.07.2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător,

folosind neautorizat subsolul în lipsa documentației de evaluare și aprobare a

rezervelor de substanțe minerale utile și a unui contract de atribuire în folosință a

sectorului de subsol a perimetrului minier pentru extragerea substanțelor minerale,

urmare a sustragerii ilegale de nisip prin excavație de pe terenurile cu numerele

cadastrale 60412090016, 60412090017, 60412090018, 60412090019,

60412090020, 60412090021, 60412090022, 60412090023, 60412090024,

60412090025, 60412090026 cu suprafață de aproximativ de 4 ha, amplasate în

extravilanul s. Milești, r-nul Nisporeni, care aveau destinație agricolă, a cauzat

conform raportului de evaluare a Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale

nr.09-21-034 din 18.08.2017, un prejudiciu total în sumă de 554 272 lei.

care a solicitat casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Talpă Vladimir să

fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(5) Cod penal, la 10 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Talpă Vladimir

să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.228 lit. d) Cod penal, la 2 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform

prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, prin concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial, a-i stabili inculpatului Talpă Vladimir pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 10 ani 8 luni, în penitenciar de tip semiînchis.

Talpă Ion să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(5) Cod

penal, la 10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

Talpă Ion să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.228 lit. d) Cod penal,

la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform

prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, prin concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial, a-i stabili inculpatului Talpă Vladimir pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 10 ani 8 luni, în penitenciar de tip semiînchis.

Să fie admisă acțiunea civilă înaintată de către Ministerul Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și Mediului, în sumă de 1 031 272 lei.

Să fie menținut sechestrul aplicat asupra bunurilor lui Talpă Vladimir și să fie

menținut sechestrul aplicat asupra bunurilor lui Talpă Ion.

În motivarea apelului a indicat că, din probele cercetate s-a dovedit că

inculpații au săvârșit o infracțiune mai gravă decât cea incriminată anterior, astfel la

data de 09.12.2019, acuzatorul de stat în temeiul art.326 alin.(1) Cod de procedură

penală, a modificat acuzarea inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion, aducându-le

la cunoștința acestora noua ordonanță de modificare a acuzării, în ședința de judecată

în prezența apărătorului acestora.

Astfel, prin noua ordonanță de modificare a acuzării, inculpaților Talpă

Vladimir și Talpă Ion li s-a incriminat comiterea infracțiunilor prevăzute de art.228

lit. d) și art.186 alin.(5) Cod penal, în ședința de judecată le-a fost explicat conținutul

4

ordonanțelor și drepturile lor, declarând în fața instanței că actul de modificare a

acuzării le este clar și nu au nevoie de timp suplimentar pentru a se pregăti în vederea

susținerii apărării lor și au refuzat să de-a explicații asupra noii acuzări.

Respectiv după modificarea acuzării, instanța de judecată urma să se expună

în limitele învinuirii formulate inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion, ceea ce nu

a făcut, atribuindu-și competențele unui organ de constatare și stabilind vinovăția

inculpaților asupra unui capăt de învinuire la care acuzatorul de stat a renunțat

(art.241 alin.(2) lit. b), f) Cod penal), încălcând astfel principiul de judecare în

limitele cauzei și în limitele învinuirii formulate.

Totodată, a mai indicat că aprecierea probelor acuzării de către instanța de

judecată nu a fost una corectă și imparțială, fapt care a dus la pronunțarea unei

sentințe neîntemeiate prin care inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost achitați

privind comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal și încetat

procesul penal privind comiterea infracțiunii prevăzute de art.228 lit. d) Cod penal.

În acest sens, a precizat că reieșind din declarațiile martorilor audiați,

acuzatorul de stat a solicitat instanței să aprecieze critic declarațiile acestora și să le

coroboreze cu cele de la urmărirea penală din care era evident faptul că inculpații

Talpă Vladimir și Talpă Ion, exploatau acea carieră de nisip și ulterior îl

comercializau sau îl oferea gratuit persoanelor interesate, iar pe lângă probele cu

martori care au fost cercetate, acuzarea a prezentat un șir de probe concludente și

utile care în coroborare cu declarațiile martorilor și măsurile speciale de investigații,

au confirmat vinovăția în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.228 lit. d) și 186

alin.(5) Cod penal.

Astfel, a susținut acuzarea că potrivit raportului nr. 09-22-042 din 18.08.2017,

cu privire la rezultatele controlului în limitele s. Milești, r-nul Nisporeni, s-a stabilit,

existența unei excavații miniere din care recent s-au efectuat lucrări de extragere a

sedimentelor de nisip, în lipsa dreptului de folosință asupra subsolului, în lipsa

actului de confirmare a perimetrului minier, în lipsa proiectului tehnic de lucru

aprobat și în lipsa licenție pentru genul respectiv de activitate. În rezultatul

prelucrării rezultatelor din teren cu ajutorul stației GPS „Trimble R6 nr.

5203481556, s-a stabilit că suprafața totală afectată de lucrări miniere ilicite recente

constituie 12 400 m2 ; suprafața pe care s-a constatat prezența abatajului de nisip,

care a fost extras recent constituie 1 590 m2, grosimea medie a stratului util

constituie 3 metri, respectiv, volumul de nisip extras ilicit constituie 4 770 m3, iar

prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a substanțelor

minerale utile, conform situației la 15.08.2017, este în sumă de 1 031 272 lei, anume

acest prejudiciu cauzat mediului în mărime de 1 031 272 lei, reprezintă latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art.228 lit. d) Cod penal, fiind calificat drept

„urmări grave”, or, prin recunoașterea inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion,

vinovați de comiterea contravenției prevăzute de art.119 alin.(1) Cod

contravențional în baza probelor prezentate de acuzatorul de stat, instanța nu a

sesizat că, prejudiciul cauzat mediului, demonstrat de acuzator, face diferența dintre

calificarea acțiunilor inculpaților în baza legii penale și nu în cea contravențională.

Norma prevăzută la art.119 alin.(1) Cod contravențional, încriminează

modalitatea de protecție și folosire a subsolului, fără a fi invocate consecințe, iar

norma prevăzută la art.228 Cod penal, se aplică în cazul încălcării normei

contravenționale enunțate, dacă au survenit consecințele statuate cum ar fi

5

prăbușirile sau alunecările de proporții ale terenului; poluarea apelor subterane,

creând pericol pentru sănătatea populației; decesul persoanei din imprudență și alte

urmări grave, admițând faptul că nu au fost constatate urmările prejudiciabile, iar

instanța a considerat că acțiunile inculpaților întrunesc elementele componenței de

contravenție prevăzute de art.119 Cod contravențional. Nu-i clar, care a fost motivul

pentru care instanța nu a admis mărimea prejudiciului cauzat mediului, invocat în

actul de acuzare, în mărime de 554 272 lei, la baza recunoașterii vinei pentru

contravenție, fiind puse aceleași probe ale acuzării.

Prin raportul nr.09-22-042 din 18.08.2017, cu privire la rezultatele controlului

în limitele s. Milești, r-nul Nisporeni, s-a stabilit existența unei excavații miniere din

care recent s-au efectuat lucrări de extragere a sedimentelor de nisip, în lipsa

dreptului de folosință asupra subsolului, în lipsa actului de confirmare a perimetrului

minier, în lipsa proiectului tehnic de lucru aprobat și în lipsa licenței pentru genul

respectiv de activitate.

În rezultatul prelucrării rezultatelor din teren cu ajutorul stației GPS „Trimble

R6 nr.5203481556, s-a stabilit: suprafața totală afectată de lucrări miniere ilicite

constituie 12 400 m2; suprafața pe care s-a constatat prezența abatajului de nisip,

care a fost extras recent constituie 1 590 m2, grosimea medie a stratului util

constituie 3 metri, respectiv, volumul de nisip estras ilicit constituie 4 770 m3.

Conform aceluiași raport s-a stabilit că, în rezultatul extragerii ilicite de substanțe

minerale utile (nisip) din excavația minieră din teritoriul administrativ al s. Milești,

r-nul Nisporeni, conform situației la data de 15.08.2017, prejudiciul este în sumă de

1 031 272 lei, format din prejudiciu efectiv al mediului în mărime de 554 272 lei și

prejudiciul cauzat bugetului de stat prin vânzarea substanțelor minerale utile nisip în

cantitate de 4 770 m3, la preț de 477 000 lei.

De asemenea, prin declarațiile martorilor a fost posibilă coroborarea celorlalte

probe ale acuzării și anume a cercetării la fața locului, a raportului de expertiză nr.09-

21-034 din 18.08.2017, efectuat de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, a

măsurilor speciale de investigații și anume interceptarea convorbirilor telefonice ale

inculpaților, din care se constată că aceștia erau implicați activ în procesul de

excavație și transportare a nisipului din cariera satului Milești, raionul Nisporeni,

fiind telefonați zilnic în perioada interceptărilor (22.06.2018 - 20.11.2018), de

persoane terțe, care au solicitat să le fie transportat nisip și în majoritatea cazurilor

aceștia acceptau. La fel, în urma MSI - urmărirea vizuală și documentarea cu ajutorul

mijloacelor tehnice, s-a stabilit că, inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost

surprinși sustrăgând ilegal nisip din cariera satului Milești, uneori chiar și noaptea,

fapt care denotă că inculpații conștientizau caracterul ilegal al acțiunilor lor și pentru

a nu fi observați ziua de alte persoane sustrăgeau nisipul noapte, pe care ulterior îl

transportau persoanelor interesate cu transportul personal care a fost ridicat în cadrul

percheziției de la inculpatul Talpă Vladimir, or, în viziunea instanței, martorii urmau

a depune declarații fixe referitoare la cantitatea, calitatea, prețul unui kg de nisip,

pentru a putea stabili prejudiciul.

Contrar prevederilor art.101 alin.(3) Cod de procedură penală, care prevede

că „nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală

sau instanța de judecată”, instanța de judecată a pus la îndoială Raportul de evaluare

nr.09-21-034 din 18.08.2017 a Agenției pentru geologie și resurse minerale și a

apreciat ca fiind cu putere probatorie mai mare raportul de expertiză extrajudiciară

6

nr.067 din 23.02.2018, efectuat de Institutul de Cercetări Științifice în Construcții

„ÎNCERCOM” ÎS, potrivit căruia nisipul ridicat din cariera s. Milești conține praf

cu componente de pulbere de argilă, iar costul 1 m3 de acest nisip variază de la 10

până la 15 lei (f.d.72-88, vol. III), menționând că „în astfel de circumstanțe, mijlocul

de probă prezentat de către apărător, în apărarea inculpaților este de natură să

trezească dubii rezonabile cu privire la mărimea prejudiciului imputat”.

De asemenea, instanța de judecată a apreciat aceleași probele administrate de

procuror la faza urmăririi penale și cercetate în ședințele de judecată în mod diferit.

Astfel, pentru a se expune asupra capătului de acuzare prin care inculpații Talpă

Vladimir și Talpă Ion erau învinuiți de art.228 lit. d) Cod penal, instanța a reținut că,

declarațiile martorilor sunt pertinente, concludente și utile și ele coroborează cu

celelalte probe scrise acumulate de organul de urmărire penală, statuând că totuși

aceste probe denotă nu comiterea infracțiunii prevăzute de art.228 lit. d) Cod penal,

dar comiterea contravenției prevăzute de art.119 alin.(1) Cod contravențional, în

baza căruia i-a și recunoscut vinovați încetând procesul contravențional, deoarece a

expirat termenul de prescripție. Ulterior, pentru a se expune asupra capătului de

acuzare prin care inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion sunt învinuiți pe art.186

alin.(5) Cod penal, instanța conchide că, martorii audiați în cadrul cercetării

judecătorești, nu au furnizat suficientă informație precum că - anume inculpații

Talpă Vladimir și Talpă Ion, au sustras nisip din cariera s. Milești, r-nul Nisporeni,

iar raportul de evaluare a Agenției pentru geologie și resurse minerale nr.09-21-034

din 18.08.2017, nu denotă că, anume inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion au extras

cantitatea de 4 770 m3 de nisip, din cariera s. Milești, raionul Nisporeni, ignorând

formularea concluziei din raportul dat, în care era indicat că „suprafața pe care s-a

constatat prezența abatajului de nisip, care a fost extras recent constituie 1 590 m2,

grosimea medie a stratului util constituie 3 metri, respectiv, volumul de nisip extras

ilicit constituie 4 770 m3”.

Acțiunea civilă înaintată de Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și

Mediului, în sumă de 1 031 272 lei, a fost respinsă neîntemeiat, de vreme ce, instanța

a stabilit vinovăția inculpaților în comiterea contravenției prevăzute de art.119

alin.(1) Cod contravențional și art.263 alin.(4) Cod contravențional, stabilind

vinovăția acestora în baza probelor care au stat la baza învinuirii, care sunt

pertinente, concludente și utile pentru stabilirea vinovăției.

3.1. Reprezentantul părții vătămate și civile a Ministerului Mediului, Gîtlan

Victor, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Talpă Vladimir și Talpă Ion să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza

art.art.186 alin.(5), 228 lit. d), 241 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, cu admiterea integrală

a acțiunii civile înaintate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului privind încasarea, în mod solidar, de la Talpă Vladimir și Talpă Ion a

prejudiciului adus mediului în valoare de 1 031 272 lei.

În motivarea apelului a invocat că, acțiunile inculpaților au fost săvârșite

contrar prevederilor Codului Subsolului, Codului Funciar, Legii nr.451/2001 privind

reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, folosind neautorizat

subsolul în lipsa documentației de evaluare și aprobare a rezervelor de substanțe

minerale utile, a contractului de atribuire în folosință a subsolului, a perimetrului

minier, a licenței pentru efectuarea extragerilor de substanțe minerale utile, în

7

rezultatul acțiunilor săvârșite cu intenție, inculpații au adus un prejudiciu mediului

în mărime de 1 031 272 lei, fapt constatat prin procesul-verbal al Agenției pentru

Geologie și Resurse Minerale de cercetare la fața locului din 15.08.2017, raportul

Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale nr.09-22-042 din 18.08.2017, cu

privire la rezultatele controlului în limitele s. Milești, r-nul Nisporeni, raportul

Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale nr.09-21-034 din 18.08.2017, cu

privire la evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime

a substanțelor minerale utile, calculat conform Instrucțiunii nr.385 din 08.08.2004

privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul nerespectării legislației

privind subsolul (Publicată în MO RM nr.189 din 22.10.2004, nr.385).

Raportând acțiunile inculpaților la componența de infracțiune de la art.228 lit.

d) Cod penal, se apreciază că, obiectul infracțiunii îl constituie mediul și resursele

lui naturale, iar obiectul material îl constituie subsolul. Latura obiectivă a acestei

infracțiuni s-a realizat prin încălcarea cerințelor de protecție a zăcămintelor minerale

sau a altor resurse ale subsolului, prin acțiunea de extragere a nisipului în volum de

4 770 m3 de pe terenurile cu destinație agricolă care se aflau în posesia și folosința

inculpaților, în lipsa documentației de evaluare și aprobare a rezervelor de substanțe

minerale utile, a contractului de atribuire în folosință a subsolului, a perimetrului

minier, a licenței pentru efectuarea extragerilor de substanțe minerale utile, acțiuni

care contravin art.art.13, 14, 16 și 18 Codului subsolului, art.71 Codului funciar.

A menționat că, componența materială a infracțiunii de încălcare a cerințelor

de protecție a subsolului, s-a consumat prin survenirea consecinței de „alte urmări

grave” care constă în cauzarea de daune mediului în mărime de 1 031 272 lei.

Latura subiectivă exprimată prin intenție a fost probată prin măsurile speciale

de investigație: interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Talpă

Vladimir și Talpă Ion și declarațiile martorilor în ședința de judecată

Astfel, faptul că, întru motivarea deciziei de încetare a procesului penal pentru

săvârșirea infracțiunii de la art.186 alin.(5) Cod penal, instanța de fond a apreciat

eronat că, obiectul material al acestei infracțiuni sunt bunurile mobile „create prin

munca omului”, or, nisipul extras de către inculpați în volum de 4 770 m3, de

asemenea este un bun mobil care poate constitui obiect material al infracțiunii de

furt. De asemenea, instanța de fond a apreciat că, raportul Agenției pentru Geologie

și Resurse Minerale nr.09-21-034 din 18.08.2017 cu privire la evaluarea

prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a substanțelor

minerale utile, calculat conform Instrucțiunii nr.385 din 08.08.2004 privind

evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul nerespectării legislației privind

subsolul, nu constituie o probă concludentă și certă, care confirmă existența

prejudiciului material, apreciind că nu există o legătură de cauzalitate între acțiunile

de excavație a subsolului și urmările prejudiciabile, or, prin procesul-verbal al

Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale de cercetare la fața locului din

15.08.2017 (f.d.15, vol. II), raportul Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale

nr.09-22-042 din 18.08.2017, cu privire la rezultatele controlului în limitele s.

Milești, r-nul Nisporeni (f.d.16, vol. II), raportul Agenției pentru Geologie și Resurse

Minerale nr.09-21-034 din 18.08.2017 (f.d.17, vol. II), cu privire la evaluarea

prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a substanțelor

minerale utile, calculat conform Instrucțiunii nr.385 din 08.08.2004 privind

evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul nerespectării legislației privind

8

subsolul, s-a stabilit cu certitudine că, Talpă Vladimir și Talpă Ion au sustras

bunurile mobile - substanța minerală utilă nisip în volum de 4 770 m3, proprietate

publică a statutului, în lipsa documentației de evaluare și aprobare a rezervelor de

substanțe minerale utile, a contractului de atribuire în folosință a subsolului, a

perimetrului minier, a licenței pentru efectuarea extragerilor de substanțe minerale

utile, cauzând un prejudiciu în mărime de 1 031 272 lei.

Reieșind din declarațiile martorilor Stamate Ecaterina, Doroftei Eugeniu, Parfeni

Gheorghi, au fost confirmate ansamblul de activități sistematice ale inculpaților, care

folosind mijloacele tehnice din proprietate, extrăgeau ilegal nisipul din extravilanul s.

Milești, r-nul Nisporeni, pe care ulterior îl comercializau, obținând profit, cu asigurarea

inclusiv, a prestării serviciului de transport la destinație a nisipului. Toate aceste

activități erau realizate fără înregistrarea la organele corespunzătoare și fără deținerea

licenței pentru extracția substanțelor minerale, or, nu a fost prezentată vreo probă, care

ar demonstra contrariul, iar, instanța de fond nu a ținut cont de proba administrată,

raportul Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale nr. 09-22-042 din 18.08.2017,

cu privire la rezultatele controlului în limitele s. Milești r-nul Nisporeni, care a stabilit

că volumul de nisip extras ilicit constituia 4 770 m 3.

De asemenea, în opinia părții vătămate, prima instanță eronat a interpretat

prevederile art.219 alin.(1)-(4), art.220 alin.(1), (2), art.225 alin.(1), (3) Cod de

procedură penală, or, stabilind vina inculpaților în comiterea contravenției prevăzute de

art.119 alin.(1) Cod contravențional și art.263 alin.(4) Cod contravențional, prima

instanță urma să admită acțiunea civilă înaintată.

2022, au fost admise apelurile declarate, casată total sentința, inclusiv din oficiu în

baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost achitați de sub învinuirea înaintată în baza

art.art.186 alin.(5), 228 lit. d) Cod penal, în temeiul art.390 alin.(1) pct. 2) Cod de

procedură penală, pe motivul că faptele nu au fost săvârșite de inculpați.

A fost respinsă, ca nefondată acțiunea civilă a Ministerului Mediului (în urma

reorganizării Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului) al

Republicii Moldova împotriva inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion privind

încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune.

A fost ridicat sechestrul aplicat asupra bunurilor ce aparțin inculpaților.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a enunțat că, din cuprinsul

rechizitoriului, inițial inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion li s-a incriminat

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.228 lit. d) și 241 alin.(2) lit. b) și f) Cod

penal. În cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, la data de 09.12.2019, în

temeiul art.326 alin.(1) Cod de procedură penală, acuzatorul de stat a modificat

învinuirea, aducându-le la cunoștința inculpaților ordonanța de modificare a

acuzării, în ședința de judecată, în prezenta apărătorului lor, faptele inculpaților fiind

încadrate în baza art.art.186 alin.(5) și 228 lit. d) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a reținut că, în ședința de judecată inculpaților Talpă

Ion și Talpă Vladimir le-a fost explicat conținutul ordonanțelor și drepturile lor,

ultimii declarând în fața instanței că actul de modificare a acuzării le este clar și nu

au nevoie de timp suplimentar pentru a se pregăti în vederea susținerii apărării lor și

9

au refuzat să de-a explicații asupra noii acuzări.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că verificând lucrările instanței de

fond, la judecarea cauzei penale, instanța de judecată a judecat cauza penală

depășind limitele învinuirii, or, instanța de fond s-a expus asupra învinuirii înaintată

inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.228 lit. d), 186 alin.(5) și

241 alin.(2) lit. b), f) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion

au fost puși sub învinuire în baza art.186 alin.(5) Cod penal, și anume, furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, în

proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Talpă Vladimir, în perioada

anilor 2011 – august 2017, având scop de cupiditate, acționând în mod ascuns,

intenționat și premeditat, în complicitate cu fiul său, Talpă Ion și alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, fiind conștient de acțiunile sale și

consecințele ce pot surveni, încălcând prevederile art.18 alin.(1), 22 alin.(5), 24 alin.

(1) și (3), 72 alin.(3) din Codul Subsolului, art.36 din Codul Funciar și art.8 alin.(1)

pct. 14) din Legea nr. 451 din 30.07.2001 privind Reglementarea prin licențiere a

activității de întreprinzător, folosind neautorizat subsolul, în lipsa documentației de

evaluare și aprobare a rezervelor de substanțe minerale utile și a unui contract de

atribuire în folosință a sectorului de subsol a perimetrului minier pentru sustragerea

substanțelor minerale, au sustras prin excavație de pe terenurile cu destinație agricolă

din extravilanul s. Milești, r-nul Nisporeni cu numerele cadastrale 60412090016,

60412090017, 60412090018, 60412090019, 60412090020, 60412090021,

60412090022, 60412090023, 60412090024, 60412090025, 60412090026 cu

suprafața totală de 4 ha, zăcăminte minerale naturale de nisip, care potrivit raportului

de evaluare a Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale nr.09-21-034 din

18.08.2017, constituie 4 770 m3, la preț de 477 000 lei, pe care l-a vândut și l-a

transmis cu titlu gratuit persoanelor fizice și juridice, cauzând bugetului de stat un

prejudiciu material în proporții deosebit de mare în sumă de 477 000 lei și art.228

lit. d) Cod penal, și anume, încălcarea cerințelor de protecție a subsolului, adică:

încălcarea cerințelor de protecție a zăcămintelor minerale sau a altor resurse ale

subsolului, care au provocat urmări grave, în următoarele circumstanțe: Talpă

Vladimir, în perioada anilor 2011 - august 2017, acționând intenționat și premeditat,

în complicitate cu fiul său Talpă Ion a.n.1990 și alte persoane nestabilite de organul

de urmărire penală, fiind conștient de acțiunile sale și consecințele ce pot surveni,

având scopul extragerii ilicite de nisip, ignorând intenționat cerințele de protecție a

zăcămintelor minerale ale subsolului, încălcând prevederile art.18 alin.(1), 22

alin.(5), 24 alin.(1), (3), 72 alin.(3) din Codul Subsolului, art.36 din Codul Funciar,

și art.8 alin.(1) pct. 14) din Legea nr. 451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin

licențiere a activității de întreprinzător, folosind neautorizat subsolul în lipsa

documentației de evaluare și aprobare a rezervelor de substanțe minerale utile și a

unui contract de atribuire în folosință a sectorului de subsol a perimetrului minier

pentru extragerea substanțelor minerale, urmare a sustragerii ilegale de nisip prin

excavație de pe terenurile cu numerele cadastrale 60412090016, 60412090017,

60412090018, 60412090019, 60412090020, 60412090021, 60412090022,

60412090023, 60412090024, 60412090025, 60412090026 cu suprafață de

aproximativ de 4 ha, amplasate în extravilanul s. Milești, r-nul Nisporeni, care aveau

destinație agricolă, a cauzat conform raportului de evaluare a Agenției pentru

10

Geologie și Resurse Minerale nr.09-21-034 din 18.08.2017, un prejudiciu total în

sumă de 554 272 lei.

Instanța de apel a reținut că, în susținerea învinuirii în ședința de judecată,

partea acuzării a prezentat următoarele probe: declarațiile reprezentantul părții

vătămate, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (f.d.119, vol.

IV); declarațiile martorului Chițanu Fiodor (f.d.110, vol. IV); declarațiile martorului

Leucă Petru (f.d.111, vol. IV); declarațiile martorului Parfeni Gheorghii (f.d.113,

vol. IV); declarațiile martorului Doroftei Eugeniu (f.d.114, vol. IV); declarațiile

martorului Stamate Ecaterina (f.d.115, vol. IV); declarațiile martorului Stici Simion

(f.d.116, vol. IV); declarațiile martorului Pîrțac Grigore (f.d.117, vol. IV);

declarațiile martorului Sîrbu Vasile.

Totodată, instanța de apel a mai reținut, că partea apărării, în ședința de

judecată, a prezentat următoarele probe: declarațiile martorului Vîrlan Radu

(f.d.112, vol. IV); declarațiile martorului Dobîndă Vasile (f.d.118, vol. IV).

Instanța de apel a reținut că în ședința de judecată au fost cercetate probele

materiale administrate atât de partea acuzării, cât și de partea apărăii: procesul-verbal

din 18.08.2017, de consemnare a măsurii speciale de investigație - interceptarea și

înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Talpă Vladimir (f.d.79-86, vol. I);

procesul-verbal din 18.08.2017, de consemnare a măsurii speciale de investigație -

interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Talpă Ion (f.d.87-92,

vol. I); procesul-verbal din 10.10.2017 de consemnare a măsurii speciale de

investigație - interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Talpă

Vladimir (f.d.93-98, vol. I); procesul-verbal din 10.10.2017 de consemnare a măsurii

speciale de investigație - interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui

Talpă Ion (f.d.99-107, vol. I); procesul-verbal din 01.11.2017 de consemnare a

măsurii speciale de investigație - interceptarea și înregistrarea convorbirilor

telefonice ale lui Talpă Vladimir (f.d.108-119, vol. I); procesul-verbal din

01.11.2017 de consemnare a măsurii speciale de investigație - interceptarea și

înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Talpă Ion (f.d.120-135, vol. I); procesul-

verbal din 28.12.2017 de consemnare a măsurii speciale de investigație -

interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Talpă Vladimir (f.d.136-

139, vol. I); procesul-verbal din 28.12.2017 de consemnare a măsurii speciale de

investigație - interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui Talpă Ion

(f.d.140-141, vol. I); procesul-verbal din 28.12.2017 de consemnare a măsurii

speciale de investigație - interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice ale lui

Talpă Ion (f.d.146-150, vol. I); procesul-verbal din 28.12.2017 de consemnare a

măsurii speciale de investigație - interceptarea și înregistrarea convorbirilor

telefonice ale lui Talpă Irina (f.d.173-176, vol. I); procesul-verbal din 01.11.2017 de

consemnare a măsurii speciale de investigație - urmărirea vizuală, cu documentarea

cu ajutorul mijloacelor tehnice, s-a stabilit că, în perioada 15.06.2017 - 14.07.2017,

a fost documentată extragerea zăcămintelor de nisip de către Talpă Ion și încă o

persoană, cu utilizarea tehnicii speciale: excavator cu n/î NS B 020, autocamion cu

n/î NS AM 484, autocamion cu n/î IWE 783 (f.d.232-233, vol. I); procesul-verbal

din 01.11.2017 de consemnare a măsurii speciale de investigație - urmărirea vizuală,

cu documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice, s-a stabilit că în perioada

14.07.2017 - 13.08.2017, a fost documentată extragerea ilicită a zăcămintelor de

nisip de către Talpă Ion și încă o persoană, cu utilizarea tehnicii speciale: excavator

11

cu n/î NS B 020, autocamion cu n/î NS AM 484, autocamion cu n/î IWE 783 si

autocamion de model Gaz 66, fără număr de înmatriculare (f.d.234-235, vol. I);

procesul-verbal din 01.11.2017, de consemnare a măsurii speciale de investigație -

urmărirea vizuală, cu documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice, prin care s-a

stabilit că în perioada 14.08.2017 – 13.09.2017, a fost documentată extragerea ilicită

a zăcămintelor de nisip de către Talpă Ion cu utilizarea tehnicii speciale: excavator

cu n/î NS B 020, autocamion cu n/î NS AM 484, cu ulterioara transportare în s.

Seliște, r-nul Nisporeni (f.d.236-237, vol. I); procesul-verbal din 01.11.2017, de

consemnare a măsurii speciale de investigație - documentarea cu ajutorul

mijloacelor tehnice, prin care s-a stabilit că în perioada 12.07.2017 - 13.08.2017, a

fost documentată extragerea ilicită a zăcămintelor de nisip de către Talpă Ion cu

utilizarea tehnicii speciale: excavator cu n/î NS B 020, autocamion cu n/î NS AM

484, pe timp de noapte (f.d.238-239, vol. I); procesul-verbal din 01.11.2017 de

consemnare a măsurii speciale de investigație - documentarea cu ajutorul

mijloacelor tehnice, prin care s-a stabilit că în perioada 05.06.2017 - 14.07.2017, a

fost documentată extragerea ilicită a zăcămintelor de nisip de către Talpă Ion și

Talpă Vladimir cu utilizarea tehnicii speciale: excavator cu n/î NS B 020,

autocamion cu n/î NS AM 484, autocamion cu n/î IWE 783 (f.d.240-241, vol. I);

procesul-verbal din 01.11.2017 de consemnare a măsurii speciale de investigație -

documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice, prin care s-a stabilit că, în perioada

14.07.2017 - 13.08.2017, a fost documentată extragerea ilicită a zăcămintelor de

nisip de către Talpă Ion și Talpă Vladimir, cu utilizarea tehnicii speciale: excavator

cu n/î NS B 020, autocamion cu n/î NS AM 484, autocamion cu n/î IWE 783 și

autocamion de model Gaz 66, fără număr de înmatriculare (f.d.242-243, vol. I);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.08.2017, cu planșă fotografică

(f.d.1-10, vol. II); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.08.2017 (f.d.15,

vol. II); raportul nr. 09-22-042 din 18.08.2017, cu privire la rezultatele controlului

în limitele s. Milești, r-nul Nisporeni (f.d.16, vol. II); raportul nr.09-21-034 din

18.08.2017, efectuat de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, cu privire la

evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a

substanțelor minerale utile, prin care s-a stabilit că în rezultatul extragerii ilicite de

substanțe minerale utile (nisip) din excavația minieră din limitele teritoriala

administrative ale s. Milești, r-nul Nisporeni, conform situației la 15.08.2017 este în

sumă de 1031272 lei (f.d.17, vol. II); procesul-verbal al percheziției din 28.11.2017,

efectuată la domiciliul lui Talpă Vladimir din s. Milești, r-nul Nisporeni (f.d.57-64,

vol. II); procesul-verbal al percheziției din 28.11.2017, efectuată la domiciliul lui

Talpă Ion din or. Ungheni, str. Burebista 18 (f.d.99-100, vol. II); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 26.12.2017 (f.d.191, vol. II); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 26.12.2017 (f.d.192, vol. II); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 26.12.2017 (f.d.193, vol. III); raportul de expertiză

extrajudiciară nr. 067 din 23.02.2018 potrivit căruia nisipul ridicat din cariera s.

Milești conține praf cu componente de pulbere de argilă, iar costul 1 m3 de acest

nisip variază de 10 până la 15 lei (f.d.44-55, vol. III).

Astfel, instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de

judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și

veridicității raportată la declarațiile părților date în ședința de judecată și probele

administrate, a constatat că inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion urmează a fi

12

achitați de învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(5) Cod

penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de

mai multe persoane, în proporții deosebit de mari și art.228 lit. d) Cod penal –

încălcarea cerințelor de protecție a subsolului, adică încălcarea cerințelor de

protecție a zăcămintelor minerale sau a altor resurse ale subsolului, care au

provocat urmări grave, în temeiul art.390 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală,

pe motivul că, faptele nu au fost săvârșite de inculpați.

Cu referire la învinuirea în baza art.228 lit. d) Cod penal, instanța de apel a

reținut că din cuprinsul actului de învinuire rezultă că, inculpații Talpă Vladimir și

Talpă Ion sunt învinuiți în faptul că, dânșii având scopul extragerii ilicite de nisip,

ignorând intenționat cerințele de protecție a zăcămintelor minerale ale subsolului,

încălcând prevederile art.18 alin.(1), 22 alin.(5), 24 alin.(1) și (3), 72 alin.(3) din

Codul Subsolului, art.36 din Codul Funciar și art.8 alin.(1) pct. 14) din Legea nr.451

din 30.07.2001 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător,

folosind neautorizat subsolul în lipsa documentației de evaluare și aprobare a

rezervelor de substanțe minerale utile și a unui contract de atribuire în folosință a

sectorului de subsol a perimetrului minier pentru extragerea substanțelor minerale,

urmare a sustragerii ilegale de nisip prin excavație de pe terenurile cu nr. cadastrale

60412090016, 60412090017, 60412090018, 60412090019, 60412090020,

60412090021, 60412090022, 60412090023, 60412090024, 60412090025,

60412090026 cu suprafață de aproximativ 4 ha, amplasate în extravilanul s. Milești,

r-nul Nisporeni, care aveau destinație agricolă, a cauzat conform raportului de

evaluare a Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale nr.09-21-034 din

18.08.2017, un prejudiciu total în sumă de 554 272 lei. Reieșind din actul de

învinuire rezultă că, partea acuzării, incriminând inculpaților fapta de încălcare a

cerințelor de protecție a subsolului care au provocat urmări grave, însă, instanța de

apel nu a reținut careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care apreciate

din punct de vedere al coroborării lor să demonstreze faptul că, inculpații Talpă

Vladimir și Talpă Ion au comis fapta de încălcare a cerințelor de protecție a

subsolului care au provocat urmări grave.

Cu referire la declarațiile martorilor Chițanu Fiodor, Leuca Petru, Parfeni

Gheorghe, Stamate Ecaterina care au declarat că sunt locuitori ai satului Milești din

r-nul Nisporeni și cunosc despre faptul că, Talpă Vladimir și Talpă Ion, cu tehnica

proprie, au efectuat excavații de nisip din cariera improvizată de pe teritoriul satului

Milești, instanța de apel a aprecia critic aceste declarații, or, prin declarațiile acestor

martori nu s-a constatat „dincolo de orice îndoială rezonabilă” faptul că, inculpații

Talpă Vladimir și Talpă Ion au realizat latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art.228 lit. d) Cod penal, și anume încălcarea cerințelor de protecție a zăcămintelor

minerale sau a altor resurse ale subsolului, care au provocat urmări grave.

Instanța de apel a precizat că analizând raportul nr.09-21-034 din 18.08.2017,

efectuat de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, cu privire la evaluarea

prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a substanțelor

minerale utile, prin care s-a stabilit că în rezultatul extragerii ilicite de substanțe

minerale utile (nisip) din excavația minieră din limitele teritoriala administrative ale

s. Milești, r-nul Nisporeni, conform situației la 15.08.2017 este în sumă de 1 031 272

lei, menționând că, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost stabilită legătura de

cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile în forma incriminată

13

inculpaților, or, instanța de apel nu a reținut careva probe pertinente, concludente și

veridice, care apreciate din punct de vedere al coroborării lor să demonstreze faptul

că, anume inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion au comis acțiunile ilicite care au

produs prejudiciul conform actului de învinuire.

În susținerea acestei concluzii, instanța de apel a reținut că reieșind din actul

de învinuire rezultă că, partea acuzării, incriminând inculpaților fapta de încălcare a

cerințelor de protecție a subsolului care au provocat urmări grave, nu a specificat și

nu a probat în cadrul ședinței de judecată care sunt urmările grave survenite în urma

comiterii faptei prejudiciabile de către inculpați, or, suma prejudiciului incriminat

acestora nu poate fi apreciată drept urmare gravă, aceasta fiind posibil de a fi

incriminată în situația survenirii unor urmări grave cum este vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății.

Instanța de apel a reținut că, prin sentință, instanța de fond a dispus

recalificarea acțiunilor incriminate inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion din

prevederile art.228 lit. d) Cod penal în baza art.119 alin.(1) Cod Contravențional –

folosirea neautorizată a subsolului.

Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că reieșind din limitele învinuirii

înaintate inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion conform actului de învinuire, nu

poate fi reținut ca fiind întemeiată nici soluția pronunțată de către instanța de fond

de recalificare a acțiunilor în baza art.119 alin.(1) Cod contravențional – folosirea

neautorizată a subsolului, or, după cum a fost reiterat supra, în cadrul cercetării

judecătorești, acuzatorul de stat nu a administrat careva probe pertinente,

concludente, utile și veridice, care apreciate din punct de vedere al coroborării lor să

demonstreze faptul că - inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion ar fi încălcat cerințele

de protecție a zăcămintelor minerale sau a altor resurse ale subsolului.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, prin declarațiile martorilor audiați în

cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, și suplimentar în instanța de apel,

rezultă că, cariera de nisip din satul Milești, raionul Nisporeni există de aproximativ

60-70 ani și pe parcursul acestor ani oricine din locuitorii satului Milești, raionul

Nisporeni, dar și din satele vecine, precum și întreprinderi, care aveau nevoie,

efectuau lucrări de extragere a nisipului de acolo. A mai notat că, materialele

acumulate la faza urmăririi penale, dintre care raportul nr.09-22-042 din 18.08.2018,

raportul nr.09-21-034 din 18.08.2017, procesele-verbale de percheziție din

28.11.2017 nu completează declarațiile martorilor audiați în cadrul cercetării

judecătorești, astfel încât, instanța de apel să constate „dincolo de orice îndoială

rezonabilă” faptul că, inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion au comis fapta

prejudiciabilă de încălcare a cerințelor de protecție a zăcămintelor minerale sau a

altor resurse ale subsolului, care au provocat urmări grave.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion în

baza art.186 alin.(5) Cod penal, instanța de apel a reținut că la baza învinuirii

inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion este pusă sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, cauzând un

prejudiciu material în sumă de 477 000 lei, iar în vederea probării prejudiciului

cauzat, partea acuzării a prezentat raportul de evaluare a Agenției pentru Geologie

și Resurse Minerale nr.09-21-034 din 18.08.2017, însă prin probele administrate la

dosar de către partea acuzării nu s-a constatat că, anume inculpații Talpă Vladimir

și Talpă Ion ar fi extras această cantitate de nisip.

14

Apreciind probele administrate la dosarul penal, instanța de apel a conchis că,

mijloacele de probă nu dovedesc faptul că, urmările prejudiciabile sub forma

prejudiciului patrimonial indicat în actul de învinuire au fost cauzate anume de către

inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion. Potrivit raportului de evaluare a prejudiciului,

întocmit de Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale din 18.08.2017, se indică

faptul că, suprafața sectorului afectat de lucrări miniere recente este de 1,24 ha,

dintre care prezența abatajului de nisip s-a constatat pe suprafața de 1 590 m.p.,

volumul de nisip constatat ca fiind extras este de 4 770 m3, iar prețul estimativ pentru

1 m3 de nisip constituie 100 lei și deci prejudiciul a fost apreciat la 477 000 lei.

În susținerea acestei concluzii, instanța de apel a reținut că, din raportul

menționat supra, nu se constată că, volumul total de nisip extras a fost sustras anume

de către inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion.

Tot în acest sens, instanța de apel a reținut că, nici unul din martorii audiați în

cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, și suplimentar în instanța de apel,

nu au furnizat careva date sau stări de fapt, în baza cărora să se concluzioneze că,

anume inculpații au sustras o cantitate de 4770 m.p. nisip din cariera din satul

Milești, raionul Nisporeni în perioada anilor 2011 – august 2017.

Mai mult, nici unul din martorii audiați nu au declarat faptul că, i-au văzut pe

inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion împreună la cariera din satul Milești, raionul

Nisporeni, nici pe timp de zi și nici pe timp de noapte. Din declarațiile martorilor

audiați în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și suplimentar în instanța

de apel rezultă că, cariera de nisip din satul Milești, raionul Nisporeni există de

aproximativ 60-70 ani și pe parcursul acestor ani oricine din locuitorii satului

Milești, raionul Nisporeni, dar și din satele vecine, precum și de la întreprinderi, care

aveau nevoie, efectuau lucrări de extragere a nisipului de acolo.

Astfel, instanța de apel a menționat că, martorul Leuca Petru, care a activat în

calitate de Primar al satului Milești, raionul Nisporeni a comunicat în prima instanță

și în instanța de apel faptul că, în perioada anilor 2013-2015 tehnica ce aparține SA

„Drumuri Nisporeni” a transportat nisip din cariera satului Milești, raionul Nisporeni

și l-a depozitat pe teritoriul satului Bălănești, raionul Nisporeni ca material

antiderapant pentru drumuri pe timp de iarnă. În acest sens, a primit și o dispoziție

de la Consiliul raional Nisporeni. Aceleași declarații au fost relatate și de martorul

apărării, Pîrțac Grigore, care a activat în calitate de Primar al satului Milești.

Instanța de apel a remarcat și faptul că, tehnica și mecanismele ce se aflau în

cariera satului Milești, raionul Nisporeni, fotografiată de către inculpatul Talpă

Vladimir. Conform adeverinței Agenției Servicii Publice TC 0039702 din

04.04.2018, unitățile de transport aparțin SA „Drumuri Nisporeni”.

În ceea ce privește interceptările și înregistrările convorbirilor telefonice

(procesele-verbale din 18.08.2021, procesele-verbale din 10.10.2017, procesele-

verbale din 01.11.2017, procesele-verbale din 28.12.2017), instanța de apel a

apreciat critic aceste mijloace de probă, deoarece acestea nu confirmă vinovăția

inculpaților în comiterea faptelor prejudiciabile incriminate, ca urmare a faptului că,

interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice a avut loc în perioada

22.06.2017 – 21.07.2017, 22.08.2017 – 21.09.2017, 21.10.2017 – 20.11.2017,

09.09.2017 – 09.10.2017, pe când învinuirea a fost înaintată inculpaților în perioada

anilor 2011 – august 2017, respectiv, probele invocate de partea acuzării se referă la

o perioadă ulterioară de timp, decât cea indicată în actul de învinuire.

15

Astfel, instanța de apel a reținut că, în ședința de judecată partea acuzării nu a

demonstrat și nu a probat faptul că, volumul de nisip extras în cantitate de 4 770 m3

ar fi fost extras de către inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion.

Cu referire la argumentele de apel invocate de reprezentantul părții vătămate

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și anume că, intenția

extragerii nisipului de către inculpați se confirmă prin interceptarea și înregistrarea

convorbirilor telefonice al inculpaților, precum și prin declarațiile martorilor audiați

în cadrul ședinței de judecată, instanța de apel a apreciat critic, deoarece din

convorbirile telefonice sau supravegherea video, înregistrate de către organul de

urmărire penală nu demonstrează intenția inculpaților de a livra cuiva nisip din

cariera vizată în cantitățile incriminate conform acului de acuzație. Mai mult, prin

declarațiile martorilor acuzării și martorilor apărării nu se confirmă faptul că,

inculpații intenționau să livreze nisip, or, martorii audiați au comunicat că, inculpații

le declarau că nu se ocupă cu așa ceva.

Totodată, instanța de apel a menționat că, învinuirea înaintată inculpaților

Talpă Ion și Talpă Vladimir de către partea acuzării se bazează pe Raportul de

evaluare a Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale din 18.08.2017, din care

rezultă că, cantitatea de zăcăminte naturale extrase constituie 4 770 m3, la prețul de

1 m3 de 100 lei, cu aplicarea unor coeficienți și cu calcularea bonității solului fertil.

La acest capitol, instanța de apel a reținut ca pertinente argumente părții

apărării care a evidențiat faptul că este neclar costul de 1 m3 de 100 lei.

Totodată, cuantumul prejudiciului rezultă din calculul costului nisipului ca o

substanță minerală utilă și anume ca nisip și prundiș pentru construcții, indicat în

pct. 5.3. în tabelul „Categoriile de substanțe minerale utile” din Instrucția nr.385 din

08.08.2004 „privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul

nerespectării legislației privind subsolul”, în baza căreia s-a făcut acest calcul.

Însă, potrivit răspunsului Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului nr.18-07/802 din 26.02.2019 la interpelarea părții apărării din 11.02.2019

rezultă că, în perimetrul și limitele hotarelor satului Milești, raionul Nisporeni nu

sunt zăcăminte de nisip ca substanțe minerale utile.

Prin urmare, în cariera din satul Milești, raionul Nisporeni nu se regăsește

nisip indicat în punctul 5.3. din tabela Instrucțiunii nr. 385 din 08.08.2004. În această

Instrucțiune, în punctul 5. se explică clar că, materialele inițiale de constatare sunt

actul de control, proces-verbal, probe de laborator, etc. însă, la faza urmăririi penale

lipseau careva probe de laborator.

În acest sens, partea apărării a prezentat instanței de judecată – raportul de

expertiză extrajudiciară nr.067 din 23.02.2018, efectuat în baza analizelor de

laborator a Institutului de Cercetări Științifice în Construcții „Încercom” ÎS, potrivit

căruia, nisipul ridicat din cariera din satul Milești, raionul Nisporeni nu este bun

pentru construcții, conține praf cu componente de pulbere de argilă, iar costul 1 m3

de acest nisip variază de la 10 până la 15 lei. (f.d.72-88, vol. III, f.d.16-56, vol. IV)

În astfel de împrejurări, instanța de apel a constatat că, proba apărării

prezentată în apărarea inculpaților este de natură să trezească dubii rezonabile cu

privire la mărimea prejudiciului cauzat și imputat inculpaților.

Așadar, instanța de apel a menționat că, la caz, urmează a fi pronunțată o

sentință de achitare în privința inculpaților Talpă Ion și Talpă Vladimir învinuiți în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.186 alin.(5), 228 lit. d) Cod penal, pe

16

motiv că, faptele nu au fost săvârșite de inculpați.

În continuare, instanța de apel a reiterat că, de către Ministerul Agriculturii

Dezvoltării Regionale și Mediului, recunoscută, prin încheierea protocolară din 23

mai 2018, în calitate de parte vătămată și parte civilă în prezentul proces, a fost

înaintată acțiune civilă privind încasarea, în mod solidar, de la Talpă Vladimir și

Talpă Ion, a prejudiciului material în mărime de 1 031 272 lei, astfel, în corespundere

cu prevederile art.art.219 alin.(1) – (4), 220 alin.(1), (2), 225 alin.(1), (3) Cod de

procedură penală, ținând cont de prevederile art.art.1398 alin.(1), 2036 alin.(1), (2)

și 2037 alin.(1) Cod civil, instanța de apel a remarcat că în privința inculpaților Talpă

Vladimir și Talpă Ion a fost pronunțată o sentință de achitare în temeiul art.390 alin.

(1) pct. 2) Cod de procedură penală și respectiv, nu s-a constatat legătura cauzală

între faptele comise de inculpați și prejudiciul invocat, motiv din care instanța a

respins acțiunea înaintată ca fiind nefondată.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, prin încheierea Judecătoriei

Ungheni din 06.12.2017 s-a aplicat sechestru asupra bunurilor ce aparțin

inculpatului Talpă Vladimir Trifan, IDNP - 0982208249004, cu cota parte 1.0 și

anume a terenurilor cu numerele cadastrale 6041106.071; 6041112.092;

6041112.112; 6041112.127; 6041206.090; 6041209.024; 6041209.028;

6041209.031; 6041209.032; 6041305.136, a contracției din s. Milești, r-nul

Nisporeni, cu codul cadastral 6041305.136.01, cu cota parte 1.0, precum și a

mijloacelor de transport Autocamion de model „Kamaz 55102” a/f 1990, nr/î NS

AM 414; Autoturism de model „Dacia Logan” a/f 2007, nr/î AVR 245; Excavator

de model „ĂO 2621”, a/f 1987, nr/î NS B 020; Tractor pe pneuri de model „MTZ

82 1”, a/f 2004, nr/î NS A 374; Remorcă de model „2PTS 6”, a/f 1984, nr/î NS RT

338 și asupra bunurilor ce aparțin lui Talpă Ion, IDNP 20050240094448, cu cota

parte 1.0 și anume a terenului cu numărul cadastral nr.9201111.406 cu cota parte

1.0, situat în or. Ungheni, str. Burebista 18, precum și a mijloacelor de transport,

autoturism de model „BMW 525D”, a/f 2002, cu nr/î NS AO 177 și un autocamion

de model „Ford Transit”, a/f 2003, cu nr/î ICY 988, or, reieșind din situația speței,

și anume că, în privința inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion a fost pronunțată o

sentință de achitare în temeiul art.390 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală,

instanța de apel a dispus ridicarea sechestrului aplicat asupra bunurilor imobile și

mobile ce aparțin inculpaților Talpă Ion și Talpă Vladimir.

art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În argumentarea recursului se argumentează că, instanța de apel nu a răspuns

motivat la fiecare argument invocat în cererile de apel, or, atât acuzarea, precum și

partea vătămată au criticat apeluri modalitatea în care prima instanță a apreciat

probele administrate, însă instanța de apel nu s-a expus asupra acestor aspecte.

În continuare, recurentul afirmă că, la baza deciziei de achitare, instanța de

apel a pus doar declarațiile de autoapărare ale inculpaților, interpretând greșit

probele pe care le-a prezentat acuzarea în sprijinul învinuirii lui Talpă Ion și Talpă

Vladimir pe art.art.186 alin.(5), 228 lit. d) Cod penal.

În aceeași ordine de idei, poate fi reținute ca obiective și puse la baza unei

decizii echitabile probele prezentate de către partea apărării și anume - raportul de

expertiză extrajudiciară nr.067 din 23 februarie 2018, întocmit de către Institutul de

17

Cercetări Științifice în Construcții ,,INICERCOM" și răspunsul Ministerului

Agriculturii Dezvoltării Regionale și mediului nr.18-07/802 din 26 februarie 2019,

or, în condițiile în care din conținutul răspunsului Ministerului Agriculturii

Dezvoltării Regionale și mediului nr.18-07/802 din 26 februarie 2019, instanța de

apel а înțeles că în perimetrul și limitele hotarelor satului Milești raionul Nisporeni

nu există substanțe minerale utile - zăcăminte de nisip și instanța de apel urma să

constate lipsa cel puțin a faptului infracțiunii prevăzute de art.228 lit. d) Cod penal.

Mai mult, instanța de apel nu și-a motivat aprecierea critică a probelor acuzării

și s-a limitat la o expunere succintă și pur teoretică a semnelor subiective și obiective

ale componențelor de infracțiune prevăzute de art.art.186 alin.(5), 228 lit. d) Cod

penal, fără a examina corespunderea între semne și acțiunile inculpatului.

A elucidat conținutul probelor acuzării și a punctat că, instanța de apel nu a

efectuat o analiză amplă a acestora, ce ar fi conformă cu regulile de apreciere a

probelor, prevăzute de art.101 Cod de procedură penală. De asemenea, susține că

instanța de apel urma să aprecieze critic declarațiile inculpaților, or acestea nu

coroborează cu probe din dosar prezentate de acuzare în sprijinul învinuirii.

Omisiunea de a se expune motivat asupra argumentului invocat în cererea de

apel cu privire la modalitatea de apreciere a probelor, echivalează cu nerezolvarea

fondului apelului.

5.1. Reprezentantul părții vătămate și civile a Ministerului Mediului, Gîtlan

Victor, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, contestă decizia

instanței de apel cu recurs ordinar, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel, invocând argumente similare cu cele indicate în apel

(pct.3.1. din prezenta decizie), invocând suplimentar că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită.

marginea recursurilor ordinare declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora

și menținerea deciziei instanței de apel.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din

considerentele ce succed.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță, se atestă

că procurorul invocă în calitate de temei pentru declararea recursului prevederile art.

427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar reprezentantul părții vătămate

invocă prevederile art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

18

comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă reieșind din esența

argumentelor invocate de către reprezentantul părții vătămate, se atestă că acestea

de asemenea se referă la temeiul de casare prevăzut la pct. 6) alin.(1) a art.427 Cod

de procedură penală, din care motiv Colegiul penal lărgit se va expune în privința

acestui temei de casare.

Din esența argumentelor formulate de către titularii cererilor de recurs,

Colegiul penal atestă că recurenții invocă dezacordul cu soluția de achitare

pronunțată de către instanța de apel în privința inculpaților.

Recapitulând esența cauzei penale deduse judecății, instanța de recurs reține

că potrivit sentinței, a fost încetat procesul penal intentat în privința lui Talpă

Vladimir și Talpă Ion, în baza art.228 lit. d) Cod penal, în temeiul art.332 alin.(2)

Cod de procedură penală, din motivul că fapta constituie contravenție.

Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost recunoscuți vinovați de comiterea

contravenției prevăzute de art.119 alin.(1) Cod Contravențional, fiind încetat

procesul contravențional în privința acestora, din motivul expirării termenului de

tragere la răspundere contravențională prevăzut de art.30 alin.(2) Cod

contravențional.

A fost încetat procesul penal intentat în privința lui Talpă Vladimir și Talpă

Ion, în baza art.241 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, în temeiul art.332 alin.(2) Cod de

procedură penală, din motivul că fapta constituie contravenție.

Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost recunoscuți vinovați de comiterea

contravenției prevăzute de art.263 alin.(4) Cod Contravențional, fiind încetat

procesul contravențional în privința acestora, din motivul expirării termenului de

tragere la răspundere contravențională prevăzut de art.30 alin.(2) Cod

contravențional.

Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost achitați de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal, în temeiul art.390 alin.(1) pct.

3) Cod de procedură penală, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către partea acuzării și

partea vătămată, instanța de apel a casat total sentința, inclusiv din oficiu în baza

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Talpă Vladimir și Talpă Ion au fost

achitați de sub învinuirea înaintată în baza art.186 alin.(5), 228 lit. d) Cod penal, în

temeiul art.390 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală, pe motivul că faptele nu au

fost săvârșite de inculpați.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recursuri și temeiurilor de casare, Colegiul penal constată că, criticile aduse de către

titularii cererilor de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății.

În acest context, instanța de recurs menționează că conform art.414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor

19

motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de

procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Analizând motivele aduse de către recurenți în cererile de recurs ordinar,

Colegiul penal lărgit subliniază, că în cazul în care instanța de apel nu a fost de acord

cu soluția primei instanțe, precum și cu probele prezentate de către procuror, atunci

aceasta urma să dezvăluie soluția adoptată și să își expună punctul său de vedere

asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind

înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale,

lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat pe cauză.

Potrivit rigorilor impuse de prevederile art.art.414, 417 Cod de procedură

penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să desfășoare analiza

probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea motivelor care au stat

la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care considerente acestora urma să

se facă o reapreciere, urmând a fi admise ori respinse ca probe.

Colegiul penal lărgit, reținând prevederile art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1) -

(4) Cod de procedură penală, reține că, verificarea probelor este o activitate a

instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor

de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte

probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care

au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului

probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele,

dar și de a expune esența acestor și legătura lor cu conținutul altor probe care în

ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele

probe sunt admise, iar altele respinse.

Contrar celor enunțate, Colegiul penal lărgit atestă că, deși instanța de apel a

criticat soluția primei instanțe, precum și probele acumulate de către organul de

urmărire penală în susținerea învinuirii, la rândul său - a omis să descrie în decizia

emisă conținutul probelor administrate la dosar, să facă o analiză a fiecărei probe

separat, iar apoi să le aprecieze în cumul prin coroborare.

Instanța de recurs constată că, deși instanța de apel a ajuns la concluzia

achitării inculpaților de sub învinuirea adusă în baza art.art.186 alin.(5), 228 lit. d)

Cod penal, în motivarea acestei soluții, instanța s-a limitat doar la descrierea unor

20

probe administrate la cauza penală, fără a le supune aprecierii cu o argumentare

detaliată și a le acorda un suport motivat, concluzionând într-o manieră superficială

că acestea nu dovedesc faptul că, anume inculpații Talpă Vladimir și Talpă Ion au

comis acțiunile ilicite care au produs prejudiciul conform actului de învinuire.

Astfel, Colegiul penal constată că, la baza deciziei de achitare a stat doar

declarațiile inculpaților Talpă Vladimir și Talpă Ion, din care rezultă că din

declarațiile date de către inculpați, instanța de apel a extras doar unele pasaje, care

i-au permis să facă o concluzie generală cu referire la nevinovăția acestora, prin ce

a ignorat declarațiile martorilor Vîrlan Rdu, Stici Simion, Doroftei Eugeniu, Chițanu

Fiodor, Leuca Petru, Parfeni Gheorghe și Stamate Ecaterina, date în cadrul urmăririi

penale din care rezultă că sunt locuitori ai satului Milești din r-nul Nisporeni și

cunosc despre faptul că, Talpă Vladimir și Talpă Ion, cu tehnica proprie, au efectuat

excavații de nisip din cariera improvizată de pe teritoriul satului Milești, precum și

materialele acumulate la faza urmăririi penale, dintre care raportul nr.09-22-042 din

18.08.2018 și raportul nr.09-21-034 din 18.08.2017.

De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel nu a

pătruns în esența argumentelor invocate în apelul acuzării și părții vătămate, nu le-a

supus verificării prin prisma probatoriului administrat la dosar și nu a răspuns în

mod corespunzător la toate motivele invocate în cererile de apel.

Fată de aspectele anterior prezentate, Colegiul penal lărgit statuează că

instanța de apel a motivat insuficient hotărârea adoptată și a dat o apreciere greșită

probelor administrate pe caz, or aprecierea probelor este unul din cele mai

importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă

de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și de părțile din

proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența și utilitatea acestora. Fiecare probă trebuie apreciată și după

veridicitatea acesteia, care poate fi caracterizată ca o corespundere a datelor de fapt

cu realitatea care se probează. Toate probele în ansamblu sunt apreciate din punct de

vedere al coroborării lor, cu respectarea art.101 Cod de procedură penală.

În concluzie, Colegiul penal lărgit constată că, în speța discutată și-au găsit

confirmare temeiurile invocate de recurenți și prevăzute în art.427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi

apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții

corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care

au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414

Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea

o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile

art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs, iar în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

21

penală, Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Popov Oleg și de către reprezentantul părții vătămate și

civile a Ministerului Mediului, Gîtlan Victor, casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2022, în cauza penală în privința lui

Talpă Vladimir xxxx și Talpă Ion xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către

aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 23 martie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

Guzun Ion

Catan Liliana

22