ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.03.2023

1ra-1424/22 — art.152 al.1 CP

HOTĂRÂRE
01.03.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.152 al.1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1424/22 — art.152 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1424/2022

1-21001974-01-1ra-14092022

Curtea Supremă de Justiție

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Chicu

Oleg în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 20 aprilie 2022, în cauza penală în privința inculpatului

Hacina Victor xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 06.01.2021 – 27.12.2021;

Instanța de apel: 21.01.2022 – 20.04.2022;

Instanța de recurs: 14.09.2022 – 01.03.2023.

Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod

penal și a fost stabilită o pedeapsă de 200 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

A fost informat Hacina Victor, despre obligația acestuia de a se prezenta în termen de

5 zile de la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești la Biroul de Probațiune în

a cărui rază teritorială se află domiciliul său, în vederea executării pedepsei aplicate.

A fost comunicat lui Hacina Victor că în cazul în care se va eschiva cu rea-voință de la

executarea muncii neremunerate în folosul comunității, aceasta se va înlocui cu închisoare,

calculând o zi de închisoare pentru 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

A fost aplicată în privința inculpatului Hacina Victor măsura preventivă – obligarea de

a nu părăsi țara, până la definitivarea prezentei sentințe.

A fost încasat din contul lui Hacina Victor în beneficiul statului cheltuielile judiciare

suportate la etapa urmăririi penale pentru la efectuarea expertizelor judiciare

nr.202025D0061 din 27.02.2020 și expertizei judiciare nr.202026D0059 din 27.03.2020, în

mărime totală de 640 (șase sute patruzeci) lei.

aproximativ la ora 16.00 cet. Hacina Victor aflându-se în fața gospodăriei sale din xxx, ca

urmare a unui conflict iscat cu cet. Rotari Nicolae, născut la xxx, i-a aplicat ultimului câteva

lovituri cu pumnii în regiunea coastelor, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară

nr.202026D0059 din 27.03.2020 vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă

durată, manifestată prin: fractură închisă de arc costal IX de dreapta, la nivelul liniei axilare

anterioare fără deplasare de fragmente.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale Hacina Victor a comis infracțiunea

prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal - vătămarea intenționată medie a sănătății și

1

integrității corporale, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările

prevăzute la art.151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătăți.

Hacina Victor, prin care a solicitat casarea sentinței, cu emiterea unei noi decizii de achitare a

inculpatului Hacina Victor de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal.

3.1 În motivarea cererii de apel avocatul Chicu Oleg în numele inculpatului Hacina

Victor a invocat că, prima instanță neîntemeiat a menționat despre vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate care se demonstrează din actele procedurale anexate la

materialele cauzei și atât din declarațiile victimei, cât si din declarațiile martorilor audiați.

Ca urmare a suprapunerii declarațiilor victimei și declarațiilor martorilor audiați în

cadrul procesului, există unele lacune pe care instanța de fond le-a considerat neînsemnate, la

motivarea dispozitivului sentinței prenotate.

La caz din declarațiile victimei Rotari Nicolae rezultă că în toamna anului 2020 între

ultimul și inculpatul Hacina Victor s-a iscat un conflict, soldat cu vătămări corporale medii în

urma loviturii puternice îndreptate asupra arcului costal de dreapta a victimei. La aceste

declarații, partea vătămată Rotari Nicolae a adăugat că, lovitura aplicată nu s-a sfârșit cu

cădere, ci într-o manieră liniștită după loviturile aplicate s-a îndreptat spre casă.

A menționat că, din declarațiile martorului Rotari Ion, care este în grad de rudenie cu

Rotari Nicolae (ultimul fiind tatăl martorului nominalizat), rezultă că detaliile declarațiilor

oferite au fost relatate martorului, însă-și de partea vătămată, după scurt timp de întâmplare.

Astfel, martorul Rotari Ion a declarat precum că inculpatul Hacina Victor i-a aplicat victimei

lovituri cu picioarele și pumnii, după ce victima a căzut jos de la propria înălțime.

A specificat că astfel instanța a reținut integral declarațiile martorilor, dar nu a dus

cont de faptul că, declarațiile expuse reprezintă lipsuri de temeinicie și adevăr, or, declarațiile

relatate care într-o formă sau alta ar putea demonstra vinovăția inculpatului sunt prezentate

de rudele nemijlocite ale victimei, care au istorisit în fapt cele întâmplate doar din spusele

părții vătămate, nefiind martori oculari sau neavând careva probe asupra celor relatate.

A relevat că, în aceste circumstanțe, nu este exclus precum, că victima și-a provocat

din propria imprudență vătămări medii, or expertul judiciar medico-legal Railean Sergiu în

declarațiile sale a constatat, că leziunile depistate au putut fi produse în urma unei căderi de

la propria înălțime. Raportul de expertiză judiciară medico-legală nr.202025D0061 din

27.02.2020 prin care la cet. Rotari Nicolae s-a constatat, fractură închisă de arc costal IX pe

dreapta fără deplasare de fragmente, nici într-o măsură nu demonstrează vinovăția

inculpatului de săvârșirea infracțiunii la art.152 alin.(1) Cod penal, or, leziunile depistate pot

fi produse în urma a mai multor circumstanțe.

Prima instanță nu a reținut declarațiile inculpatului și concubinei acestuia Pîrțu

Tatiana, ultima reprezentând unicul martor ocular la caz, restul participanților la judecarea

cauzei au istorisit situația în fapt doar din cele relatate de către victimă Rotari Nicolae. Ca

urmare, se depistează discordanțe în cele declarate, or, victima era conștientă de faptul

inducerii în eroare a fiului Rotari Ion și soției Rotari Parascovia.

respins apelul ca nefondat și s-a menținut sentința fără modificări.

4.1 În motivarea soluției, instanța de apel a statuat că, prima instanță corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpatul Hacina Victor a

săvârșit infracțiunea prevăzute de art.152 alin.(1) Cod penal,– vătămarea intenționată medie a

sănătății și integrității corporale, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat

urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătăți”.

Referitor la motivele invocate de apărare precum că, prima instanță a adoptat soluția

incorectă de condamnare a inculpatului Hacina Victor și că acesta urma a fi achitat de sub

învinuirea adusă în baza art.152 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a constatat că prima

instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea

2

recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, stabilirea și

individualizarea pedepsei.

Instanța de apel a considerat că aceste afirmații ale avocatului reprezintă opinia

subiectivă a părții apărării, or, prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat

soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.152 alin.(1) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către

organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu

respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă

potrivit art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de

fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în

comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate.

Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită pe deplin, în

afara dubiilor rezonabile, vina inculpatului Hacina Victor, prin următoarea sistemă de probe

pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile

inculpatului Hacina Victor date în ședința de judecată în prima instanță și verificate prin

citire în instanța de apel; declarațiile părții vătămate Rotari Nicolae date în ședința de

judecată în prima instanță și verificate prin citire în instanța de apel; declarațiile martorului

Rotari Parascovia date în ședința de judecată în prima instanță și verificate prin citire în

instanța de apel; declarațiile martorului Rotari Ion date în ședința de judecată în prima

instanță și verificate prin citire în instanța de apel; declarațiile martorului Frunză Maria

date în ședința de judecată în prima instanță și verificate prin citire în instanța de apel;

declarațiile martorului Cerici Radu date în ședința de judecată în prima instanță și verificate

prin citire în instanța de apel; declarațiile specialistului Railean Sergiu date în ședința de

judecată în prima instanță și verificate prin citire în instanța de apel; declarațiile

suplimentare ale specialistului Railean Sergiu date în ședința de judecată în prima instanță

și verificate prin citire în instanța de apel; raportul de constatare nr. 202025D0033 din data

de 04.02.2020, prin care la cet. Rotari Nicolae s-a constatat vătămare corporală medie, care

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată (f.d.31); raportul de constatare

nr.202025P0036 din data de 23.01.2020, prin care la cet. Rotari Nicolae s-a constatat

vătămare corporală medie, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată (f.d.32);

raportul de expertiză judiciară nr.202025D0061 din 27.02.2020, prin care la cet. Rotari

Nicolae s-a constatat, fractură închisă de arc costal IX pe dreapta fără deplasare de

fragmente, care a putut fi provocată de la acțiunea traumatic cu obiect dur, contondent, care

putea fi pumnul, corespunde timpului și circumstanțelor indicate în ordonanță (18.01.2020)

și mai puțin probabil ca rezultat al căderii corpului de la propria înălțime, condiționează

dereglare sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie. Fractura închisă de arc

costal IX pe dreapta nu corespunde timpului și mecanismului de formare (12.11.2019, cădere

din căruță) (f.d.33-34); procesul-verbal de confruntare din data de 28.02.2020, prin care

bănuitul Hacina Victor și partea vătămată, Rotari Nicolae și-au menținut depozițiile date

anterior (f.d.42-43); raportul de expertiză judiciară nr.202026D0059 din 27.03.2020 prin

care la cet. Rotari Nicolae s-a constatat fractură închisă de arc costal IX pe dreapta la

nivelul liniei axilare anterioare, fără deplasare de fragmente, care a putut fi provocată de la

acțiunea traumatic cu obiect dur, contondent, care putea fi pumnul, corespunde timpului și

circumstanțelor indicate în ordonanță din 18.01.2020 și mai puțin probabil - ca rezultat al

căderii corpului de la propria înălțime, condiționează dereglare sănătății de lungă durată și

se califică ca vătămare medie. Fractura închisă de arc costal IX pe dreapta, la nivelul liniei

axilare medii, în fază de consolidare, care a putut fi provocată de la acțiunea traumatic cu

obiect dur, sau la lovire de acesta (cădere din căruță la 12.11.2019), nu corespunde

circumstanțelor și timpului de formare indicat în ordonanță (18.01.2020), condiționează

dereglare sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie (f.d.49-50).

3

Instanța de apel, examinând probatorul și a considerat dovedită indubitabil vina

inculpatului Hacina Victor în comiterea vătămării intenționate medie a sănătății și integrității

corporale, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151

Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătăți., acțiunile lui just au

fost calificate în temeiul art.152 alin.(1) Cod penal, personalitatea inculpatului fiind

susceptibilă răspunderii penale.

Astfel, instanța de apel audiind participanții la proces, examinând materialul probator

prezentat de procuror prin prisma argumentelor apelului a considerat dovedit în afara dubiilor

rezonabile faptul că, la 18.01.2020 aproximativ la ora 16.00 cet. Hacina Victor Gheorghii

aflându-se în fața gospodăriei sale din satul Jeloboc, raionul Orhei, ca urmare a unui

conflict iscat cu cet. Rotari Nicolae, născut la 04.01.1958, i-a aplicat ultimului câteva

lovituri cu pumnii în regiunea coastelor, cauzându-i conform raportului de expertiză

judiciară nr.202026D0059 din 27.03.2020 vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății

de lungă durată, manifestată prin: fractură închisă de arc costal IX de dreapta, la nivelul

liniei axilare anterioare fără deplasare de fragmente.

Instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe examinate mai sus și apreciată

de către instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală,

coroborează între ele și demonstrează incontestabil faptul că, inculpatul HacinaVictor a

comis fapta prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal.

Cu referire la componența de infracțiune incriminată inculpatului în baza art.152 Cod

penal, instanța de apel a notat că obiectul juridic special al infracțiunii de vătămare

intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății îl constituie relațiile sociale cu

privire la sănătatea persoanei. Obiectul material al acestei infracțiuni îl reprezintă corpul

persoanei. Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art.152 Cod penal are următoarea

structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau inacțiunea de cauzare a vătămării

medii a integrității corporale sau a sănătății; 2) urmările prejudiciabile sub forma vătămării

medii a integrității corporale sau a sănătății; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Infracțiunea prevăzută la art.152 Cod penal, este o

infracțiune materială. Ea se consideră consumată din momentul survenirii vătămării medii a

integrității corporale sau a sănătății. Latura subiectivă a infracțiunii de vătămare intenționată

medie a integrității corporale sau a sănătății se exprimă, în primul rând, în vinovăție sub

formă de intenție directă sau indirectă. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.152

alin.(1) Cod penal se exprimă prin intenție (directă sau indirectă). La caz, instanța a constatat

prezenta semnelor laturii subiective exprimate prin intenție, reieșind din modalitatea de

aplicare a loviturii părții vătămate (cu pumnul), zona corpului unde a fost îndreptată,

gravitatea leziunii provocate, exprimate prin vătămare medie a integrității corporale sau a

sănătății.

În acest context, instanța de apel a considerat că, a fost dovedit integral în acțiunile

inculpatului Hacina Victor prezența laturii obiective a infracțiunii în acțiunile inculpatului

Hacina Victor, compusă din următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă ce constă în

acțiunea de cauzare a vătămărilor corporale medii, atestată prin aplicarea unei lovituri părții

vătămate, 2) urmările prejudiciabile sub forma vătămărilor corporale medii a integrității

corporale sau a sănătății, confirmate prin raportul de expertiză judiciară nr.202025D0061 din

27.02.2020, prin care cet. Rotari Nicolae i-a fost cauzată o fractură închisă de arc costal IX

pe dreapta fără deplasare de fragmente, care a putut fi provocată de la acțiunea traumatic cu

obiect dur, contondent, care putea fi pumnul, corespunde timpului și circumstanțelor indicate

în ordonanță (18.01.2020). Din aceleași concluzii ale raportului de expertiză judiciară

nr.202025D0061 din 27.02.2020, instanța de apel reține și alte semne specifice ale

infracțiunii prevăzute la art.152 Cod penal, precum dereglarea îndelungată a sănătății, lipsa

pericolului pentru viață, lipsa urmărilor prejudiciabile caracteristice pentru vătămarea

intenționat gravă a integrității corporale sau a sănătății.

4

Totodată, instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei pedepsei

inculpatului Hacina Victor, a ținut cont de prevederile art.art.6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod

penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunii mai puțin

grave prin prisma prevederilor art.16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din

intenție, de personalitatea inculpatului care anterior nu a fost condamnat, nu se află la

evidență la medicul narcolog sau psihiatru, are doi copii minori la întreținere.

Circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art.76 Cod penal, în privința

lui Hacina Victor, instanța de judecată a identificat comiterea pentru prima data a unei

infracțiuni mai puțin grave. Circumstanțe ce agravează răspunderea penală, conform art.77

Cod penal, în privința lui Hacina Victor, instanța de judecată nu a reținut.

Așa dar, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum

și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră că, în coraport cu fapta

comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului - corijarea și

reeducarea lui V. Hacina este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de muncă

neremunerată, or, categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul

penal, care urmează a fi aplicate într-o anumită consecutivitate - de la cea mai blindă, până la

cea mai aspră.

Instanța de apel a considerat că, anume această pedeapsă, în formă de amendă, este

echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă

stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul

gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și personalitatea inculpatului.

în numele inculpatului Hacina Victor, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile

art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 13) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei și

sentinței, cu trimiterea cauzei la rejudecare.

5.1. În motivarea recursului avocatul Chicu Oleg în numele inculpatului Hacina Victor

invocă că, decizia motivată a fost adusă la cunoștința inculpatului la 10.08.2022 de către

Biroul de Probațiune Orhei. Astfel, aspectul procedural privind termenul de declarare a

recursului a fost respectat, or, potrivit pun.9 din HCSJ nr.9 din 30.10.2009, cu privire la

judecarea recursului ordinar în cauza penală - termenul de declarare a recursului pentru

inculpatul care a lipsit atât la dezbateri, cât si la pronunțarea deciziei, chiar dacă a fost

reprezentat de avocat, curge de la înmânarea copiei de pe hotărârea judecătorească.

Menționează că, motivarea soluției adoptate de către instanță (atât în prima instanță

cât și instanța de apel) constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în

realizarea justiției, dând părților posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la

legalitatea și temeinicia soluției adoptate. Anume motivarea soluției prezumă punerea în

evidentă a unor date concrete, care, folosite ca premise, pot determina formularea unei/unor

concluzii logice. Or, o simplă afirmare a unei concluzii fără indicarea unei/unor date

concrete, fără invocarea modului în care a fost stabilită acea dată sau referirea explicită ori

implicită la actele cauzei în general nu presupune nici pe departe ideea de a motiva. În acest

context, CtEDO statuează faptul că motivarea unei hotărâri constituie una dintre

componentele dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO. Astfel, instanța

are obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor părților

(Cauza Boldea c. România, Hotărârea din 20 aprilie 2010, pct. 32, 38).

Susține că, la examinarea cauzei penale, instanța de apel a ignorat prevederile Codului

de procedură penală. Potrivit art.394 Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței

de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită,

indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței. O hotărâre

motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și posibilitatea de a revedea decizia

5

de către instanța de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un

control public al administrării justiției (Cauza Suominen c. Finlanda (2003), par 37;Cauza

Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007), par. 85).

Mai menționează că, decizia instanței de apel este una incompletă, deoarece nu oferă

răspuns la toate motivele importante invocate în sprijinul apărării, iar nemotivarea unei

hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. 1

CEDO. CtEDO, în jurisprudența sa, a reiterat că efectul art. 6 este, printre altele, de a plasa

un „tribunal” sub o obligație de a petrece o examinare adecvată a pozițiilor, argumentelor și

probelor, fără a prejudicia evaluarea sa dacă ele sunt relevante pentru decizia sa (Cauza

Buzescu c. România din 24 mai 2005, nr. 61302/00).

La caz, prima instanță cât și instanța de apel, nu au motivat și apreciat corect probele,

or, potrivit declarațiilor date de expert în cadrul ședinței de judecată rezultă că, acele

vătămări puteau fi provocate și din cădere. Expertul a indicat că, nu se exclude posibilitatea

cauzării a vătămărilor și în alte circumstanțe decât cele reținute în sarcina recurentului.

Potrivit celor relatate de expert - pentru așa gen de vătămări pentru a formula concluzii este

necesar prezentarea clișeelor radiologice, însă, la materiile cauzei lipsesc una dintre cele mai

importante probe și anume - clișeele radiologice. Respectiv, atât instanța de fond cât și

instanța de apel, nu au apreciat cele declarate de expert, or, în așa circumstanțe rezultă că, nu

a fost examinată cauza mult aspectual, instanțele inferioare făcând trimitere doar la probele

comode pentru a condamna recurentul, motiv pentru care deciziile luate urmează a fi casate.

Concomitent afirmă că, instanțele inferioare a reținut ca probe declarațiile martorilor

care recunosc că nu au fost la fața locului, însă declară cele relatate de partea vătămată. În așa

circumstanțe, martorii declară practic doar cele indicate de către partea vătămată și respectiv

-declarațiile lor nu pot servi la constatarea anumitor date și fapte în sensul art.90 alin.(1) Cod

de procedură penală. La materialele cauzei nu există nici o probă din care se poate constata

că partea vătămată a avut dereglări de sănătate mai mult de 21 zile, cum ar fi: un extras din

fișa pacientului, care ar demonstra că partea vătămată a fost internat în spital mai mult de 21

zile; din contra, potrivit declarațiilor date de partea vătămată rezultă că ultimul nu a stat

internat în spital, a plecat și la piață pentru a procura animale, iar din declarațiile martorilor

rezultă că partea vătămată a efectuat lucrări gospodărești.

Așadar, partea apărării consideră că, atât timp cât la materialele cauzei nu există o

dovadă că partea vătămată ar fi avut dereglări de sănătate mai mult de 21 zile, nu poate fi

reținut în sarcina recurentului faptul că în urma acțiunilor sale a creat vătămări corporale

medii pârții vătămate. Expertul în ședința de judecată a indicat că fiecare organism este

diferit, iar recuperarea pacientului este diferită de la caz la caz, respectiv - pentru a incrimina

recurentului prevederile art.152 alin.(1) Cod penal, trebuie demonstrat faptul că partea

vătămată a avut nevoie mai mult de 21 zile pentru recuperare. Deci, încă odată se

demonstrează faptul că instanțele inferioare nu au dat apreciere probelor, au emis decizii

arbitrare, fapt pentru care urmează a fi casate.

De asemenea, instanța de apel nici nu a pus în discuție posibilitatea aplicării amnistiei,

deși la caz poate fi aplicată amnistia. Respectiv, decizia instanței de apel nu elucidează toate

aspectele, motiv pentru care urmează a fi casată și trimisă la rejudecare, ori conform art. 1 din

aceiași lege, se stabilește că, prezenta lege se aplică persoanelor bănuite, învinuite și

inculpate, precum și persoanelor condamnate, respectiv este întrunit temeiul pentru casare

prevăzut la art.427 Cod de procedură penală, adică a intervenit o lege mai favorabilă.

Opinează că, la materialele cauzei lipsesc clișeele radiologice, care este principala

probă pe baza căreia expertul poate formula concluzii, precum și a faptului că la materialele

cauzei nu este o probă care ar demonstra faptul că partea vătămată pentru recuperare a avut

nevoie de un termen mai mare de 21 zile.

dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind declarat peste termen.

6

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, din următoarele

considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel.

Însă, conform art.422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

Conform art.231 alin.(3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu

se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului, dispozitivul deciziei

adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 20 aprilie 2022, în prezența

procurorului, avocatului Chicu Oleg, inculpatului Hacina Victor și a părții vătămate Rotari

Nicolae, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și

dispozitivul deciziei adoptate (f.d.232-237, 239, vol. I).

Tot din procesul-verbal al ședinței instanței de apel se constată că, după pronunțarea

dispozitivului deciziei, participanții la proces au fost înștiințați despre ziua și ora pronunțării

integrale a deciziei motivate și anume pentru data de 29 iunie 2022, ora 14:00.

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 29 iunie 2022, ședință

despre care avocatul Chicu Oleg și inculpatul Hacina Victor a cunoscut, fiindu-i cunoscută și

soluția pe caz, copia deciziei motivate fiind expediată părților (f.d.255, vol. I).

Colegiul penal menționează că, la data de 29 august 2022, avocatul Chicu Oleg în

numele inculpatului Hacina Victor a depus recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel

adoptate la caz (f.d.8-17, vol. II), care a fost înregistrat în cadrul Secției documentare

procesuală a cauzelor penale a Curții Supreme de Justiție.

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu

există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Colegiul penal constată că, în cauza deferită judecării, pentru recurent termenul de atac

prevăzut de art.422 Cod de procedură penală, se calculează începând cu data de 30 iunie

2022, adică a doua zi după pronunțarea deciziei motivate, ținând cont de dispozițiile art.231

alin.(3), (5) Cod de procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 29 iulie 2022.

Respectiv, recursul ordinar declarat de către avocatul Cazacu Dumitru în numele

inculpatului Breus Iurie la 30 august 2022 nu se încadrează în termenul limită prevăzut de

art.422 Cod de procedură.

În acest context, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate argumentele

recurentului precum că, aspectul procedural privind termenul de declarare a recursului a fost

respectat, invocând că avocatul și inculpatul nu au fost prezenți la pronunțarea deciziei

motivate, aceasta fiindu-i adusă la cunoștința inculpatului la 10.08.2022 de către Biroul de

Probațiune Orhei, or, la data adoptării dispozitivului deciziei instanței de apel, atât avocatul

Chicu Oleg cât și inculpatul Hacina Victor au fost înștiințați despre ziua și ora pronunțării

integrale a deciziei motivate și anume pentru data de 29 iunie 2022, ora 14:00.

Totodată, inculpatul Hacina Victor cunoscând despre existența cauzei penale în

privința sa, urma să dea dovadă de diligență și să se intereseze de soarta dosarului.

Colegiul penal menționează că, art.230 alin.(2) Cod de procedură penală prescrie

expres că - în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest

termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut și are un

caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea

de atac.

Astfel, Colegiul penal conchide că, omisiunea de a respecta termenul de depunere a

recursului, nu este oarecum justificată, or, părțile urmau să se intereseze de soarta dosarului,

având obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența

7

CEDO (cauza Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, cauza Ghirea

versus Moldova din 26 iunie 2012), de a proteja drepturile inculpatului de acces la instanță,

inclusiv și de a depune în termen legal cererea de recurs, fapt ignorat de către recurent, ce în

consecință, s-a soldat cu omiterea termenului de declarare a recursului.

O astfel de soluție este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în

sensul art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de

atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul

securității raporturilor juridice.

Prin urmare, instanța de recurs va decide inadmisibilitatea recursului înaintat, din

motiv că este declarat peste termen.

penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Chicu Oleg în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie

2022, în cauza penală în privința inculpatului Hacina Victor xxx, deoarece este declarat peste

termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 martie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-03-23
0,95
1ra-1412/22 — art.201/1 al.1 lt.b CP
Dosarul nr. 1ra-1412/2022 1-20007882-01-1ra-12092022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 martie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir, Judecători - Plămădeală Gh
CSJ 2023-03-03
0,94
1ra-53/2023 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-53/2023 1-20092698-01-1ra-12012023 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 februarie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte: - Cobzac Elena Judecătorii: - Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghe
CSJ 2023-01-17
0,94
1ra-1382/2022 — art. 320 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1382/2022 (1-20094617-01-1ra-06092022) C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 16 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Ion
CSJ 2023-10-11
0,94
1ra-235/2023 — art. 186 alin. 2 lit. c, d, 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-235/2023 1-20020735-01-1ra-06022023 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 11 octombrie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte – Ţurcan Anatolie, Judecători – Daguța S
CSJ 2021-10-15
0,93
1ra-1392/2021 — art. 152 alin. 1; 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1392/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 11 august 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda Judecători – Timofti Vladimir, Cobzac Elena a examinat adm
Sursă