1ra-1412/22 — art.201/1 al.1 lt.b CP

1ra-1412/22 — art.201/1 al.1 lt.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1412/2022

1-20007882-01-1ra-12092022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Duca Denis în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2022, în cauza penală de

învinuire a lui

Palmă Mihail xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 21.01.2020 – 14.12.2021;

instanța de apel: 11.01.2022 – 15.06.2022;

instanța de recurs ordinar: 12.09.2022 – 01.03.2023.

A C O N S T A T A T:

2021, Palmă Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, i-

a fost stabilită o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată - 180

(una sută optzeci) ore.

În conformitate cu art. 67 alin. (3) Cod penal, s-a dispus ca, în caz

de eschivare cu rea-voință a condamnatului de la munca neremunerată

în folosul comunității, ea se va înlocui cu închisoare, calculându-se o zi

de închisoare pentru 4 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității.

S-a dispus încasarea de la Palmă Mihail în beneficiul Statului

cheltuielile judiciare în sumă - 1 990 lei.

Palmă Mihail, la 23.05.2019, aproximativ pe la ora 14.00, aflându-

se la domiciliul său amplasat în sat. xxxx, r-ul xxxx, urmărind scopul

impunerii voinței sale și a controlului personal, provocării stării de

tensiune și suferinței psihice, intenționat a manifestat un comportament

agresiv și violent față de fiica minoră a concubinei sale, xxxxxxxxx,

căreia, urmare a refuzului ultimei de a pleca la lucru în câmp, i-a aplicat

mai multe lovituri cu un baston peste diferite regiuni ale corpului

cauzându-i puternice suferințe psihice și fizice.

Tot el, continuându-și acțiunile sale ilegale îndreptate spre

impunerea voinței sale și a controlului personal, provocării stării de

tensiune și suferinței psihice asupra minorei xxxxx, la 15.06.2019 a

apucat-o de păr și i-a introdus capul într-o cadă cu apă impunând-o să

bea toată apa sau să plece la lucru la încărcat balotele de paie,

cauzându-i astfel puternice suferințe psihice și fizice.

Astfel, acțiunile inculpatului Palmă Mihail, au fost încadrate juridic

în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi –

”violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al

familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin intimidare în

scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei”.

Natalia în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței, cu

achitarea inculpatului din lipsa faptei și probelor ce ar dovedi comiterea

ei.

3.1 În motivarea apelului declarat, avocatul Ciumac Natalia invocat

următoarele:

- niciunul din cei audiați în instanța de fond, nu au confirmat

acuzațiile aduse;

- victima a menționat că a refuzat să revină la domiciliul părinților,

pentru că tatăl vitreg o trimitea la muncă în câmp, motiv pentru care a

locuit timp de câteva luni în familia mătușii Rusu Maria, care urmărind

scopul remunerării sociale, s-a adresat la autoritatea tutelară și poliție,

în urma cărui fapt a fost pornită cauza penală;

- incorect s-a dispus încasarea de la Palmă Mihail a cheltuielilor de

judecată.

2022, a fost respins ca nefondat apelul declarat cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut

corectitudinea aplicării cazului din speță a normelor procesual-penale ce

se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei, cu

respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității

procesului penal (art. 314 Cod de procedură penală); în limita învinuirii

formulate în rechizitoriu (art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală); cu

verificarea tuturor împrejurărilor de fapt și constatarea certă a aspectelor

de drept importante pentru justa ei soluționare, printr-o cercetare amplă

a probelor administrate la faza urmăririi penale ce au servit obiect de

cercetare judecătorească, primind o apreciere obiectivă din punct de

vedere al pertinenții, utilității, veridicității, concludenței și coroborării

reciproce (art. art.100-101 Cod de procedură penală).

Potrivit deciziei, la solicitarea părților s-a dispus reluarea cercetărilor

judecătorești în latura audierii nemijlocite în instanța de apel a părții

vătămate xxxxx, martorului Russu Maria și a inculpatului, cu verificarea

suplimentară a probatoriului administrat la caz.

Urmare declarațiilor depuse în instanța de apel a inculpatului Palmă

Mihail, a părții vătămate xxxxx și a martorului Russu Maria și declarațiile

celorlalți martori audiați în instanța de fond, instanța de apel a constatat

că, prima instanță corect a statuat la baza condamnării lui Mihail Palmă

și probele scrise din care rezultă, că Russu Maria a sesizat Organul de

urmărire penală de a întreprinde măsuri eficace în privința lui Palmă

Mihail, care la 23.05.2019 pe la orele 14.00 în domiciliul său, a aplicat

forța fizică asupra minorei xxxx (f.d. 7), la care, deși potrivit Raportului

de constatare nr. 201919P0437 din 26.06.2019 leziuni corporale la

momentul examenului medico-legal n-au fost depistate, totuși din

conținutul Raportului de expertiză judiciară psihiatrico-psihologică nr.

201937A0415 din 26.12.2019 rezultă, că la moment nu suferă de

maladie psihică cronică sau temporară, nu manifestă tendința spre

prezentarea denaturată a realității, semne de sugestibilitate sporită; are

capacitatea de a depune declarații pe caz, prezentând nivel de dezvoltare

intelectuală în corespundere cu norma perioadei de vârstă, reieșind din

particularitățile psihologice individuale, precum și din conținutul situației

analizate (insulte verbale, acțiuni agresive, la care se pretinde că a fost

supusă din partea lui Palmă Mihail), expertizata a suportat traumă

psihologică, ce se manifestă prin: somn dereglat, sentimentul lipsei de

securitate, frică, dispoziție tristă (f.d. 81-84).

Astfel, în baza probelor administrate pe caz, ce au servit obiect de

cercetare judecătorească în fond și apel, instanța de apel a apreciat drept

corectă soluția de condamnare a lui Mihail Palmă pe art. 2011 alin. (1),

lit. b) Cod penal, reieșind inclusiv din structura respectivei componențe

de infracțiune, în care obiectul juridic principal îl formează relațiile

sociale cu privire la solidaritatea familială, iar cel juridic secundar,

relațiile sociale cu privire la integritatea corporală, sănătatea, integritatea

fizică sau psihică, onoarea și demnitatea persoanei, etc., obiectul

material reprezentându-l corpul persoanei ce este membru al familiei

făptuitorului, care devine victimă al infracțiunii.

Instanța de apel a reținut că, reieșind din strictura componenței de

infracțiune vizată în speță, instanța de fond corect a reținut, că în sensul

art. 2 al Legii cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie –

acțiunea sau inacțiunea prejudiciabilă din contextul infracțiunii

prevăzute la alin. (1) art. 2011 Cod penal cunoaște mai multe modalități

faptice de realizare, cum ar fi: violența fizică și cea psihologică, adică

impunerea voinței sau controlului personal, etc., ceea ce a și comis

inculpatul Palmă Mihail în ziua de 23.05.2019 prin manifestarea unui

comportament agresiv și violent față de victimă. Aplicându-i mai multe

lovituri cu bastonul peste diferite părți a corpului, iar la 15.06.2019

apucând-o de păr și introducându-i capul într-o cadă cu apă, în ambele

cazuri pentru, că a refuzat să plece la munci în câmp, cauzându-i prin

intimidare puternice suferințe psihice și fizice, adică traumă psihologică,

manifestată prin somn dereglat, sentimentul lipsei de securitate, frică,

dispoziție tristă, ea ne manifestând tendința spre prezentarea denaturată

a realității și neavând potrivit expertului psiholog tendință de

sugestibilitate.

În aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție

directă, urmărind scopul comiterii acțiunilor violente asupra membrului

familiei sale și anume fiicei concubinei.

În decizie s-a menționat că, în urma analizei obiective a

probatoriului, instanța de fond corect a concluzionat vinovăția lui Mihail

Palmă reieșind din declarațiile inițiale din faza urmăririi penale a părții

vătămate xxxxx, din care rezultă, că tocmai acțiunile violente a acestuia

au determinat-o să plece cu traiul temporar la mătușa sa, revenind

pentru scurt timp în familie, ca mamă-sa să nu fie privată de drepturile

părintești, însă urmare a aceluiași comportament violent, a fost nevoită

din nou să plece din familie, deja cu adresarea către organele de resort.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, potrivit raportului de

evaluare a familiei din 18.06.2019, minora xxxxx a plecat din familie la

rudele de pe tatăl biologic, pentru, că tatăl vitreg a alungat-o de acasă ca

urmare a neîndeplinirii sarcinii zilnice de muncă (f.d. 16, Vol.1), drept

urmare prin dispoziția primarului nr. 21 din 18.06.2019 aceasta a fost

plasată de urgență pe termen de 72 ore în familia unchiului Russu Vasile

și a soției acestuia Russu Maria (f.d. 17, Vol.1), prin dispoziția nr. 22 din

20.06.2019 fiind plasată provizoriu la ei timp de 45 zile (f.d. 18, Vol.1).

Instanța de apel a constatat că, potrivit raportului de evaluare

psihologică nr. 157 din 28.06.2019, minora xxxxx manifestă semne

specifice minorilor victime a violenței, precum:

- violență fizică, contacte verbale dureroase, manifestate prin

plesnirea, provocarea de vânătăi, bătăi, lovituri cu palma;

- violență psihologică, injurii, intimidări, privarea de satisfacerea

nevoilor personale esențiale, ceea ce i-a provocat frică, depersonalizare,

privarea, supraîncărcarea cu responsabilități, manipularea din partea

tatălui vitreg;

- violență prin deprimare/neglijare, ce se manifestă prin

incapacitatea sau refuzul tatălui vitreg de acordare a celor necesare,

pentru toate aspectele vieții, educație, dezvoltare emoțională, nutriție,

adăpost;

- violență economică, manifestată prin controlul banilor câștigați

pentru lucrul zilnic, din partea tatălui vitreg la bani (f.d. 22-23 v.1).

Instanța de apel a constatat că, declarațiile inițiale a victimei au fost

susținute și prin depozițiile făcute de martorii Tcacenco Elena și Mițnei

Livia, căror victima xxxxxx li s-a plâns referitor la comportamentul

violent manifestat față de ea de către Palmă Mihail, fapt pentru care

aceasta plecase temporar din familie cu traiul la rudele sale. În ce

privește modificarea de către xxxxxx peste timp a respectivelor declarații,

instanța de apel a concluzionat că, aceasta situație poate fi motivată prin

dorința ei de a-și păstra relații familiale normale cu mama sa, care în

continuare conlocuiește cu inculpatul, având împreună și un copil minor.

Instanța de apel, la fel ca și instanța de fond, a respins argumentul

apărării referitor la pretinsa lipsă de probe ce ar dovedi vinovăția

inculpatului, inclusiv în aspectul lipsei de vătămări corporale pe corpul

victimei, or raportul de constatare nr. 201919P0437 a fost întocmit abia

la 26.06.2019 la expirarea mai bine de o lună de zile după primele fapte

din 23.05.2019, după cea de-a doua faptă din 15.06.2019, fiind logic, că

nu s-au depistat careva leziuni corporale la momentul examenului

medico-legal, iar simpla nerecunoaștere de către el a vinovăției,

nedeterminând absolvirea lui de răspundere penală, fiind o modalitate de

apărare și o încercare de eschivare de la pedeapsa penală.

Totodată, instanța de apel a considerat că, întru respectarea

drepturilor procesuale a părților la un proces echitabil, prima instanță

întemeiat a dispus audierea nemijlocită la ședințele de judecată a minorei

Xxxxx, acordându-i părții apărării posibilitatea participării la audieri,

ținând cont de faptul că minora nu a fost audiată la faza urmăririi penale

în condiții speciale.

Instanța de apel a atestat că, constatând ca fiind dovedită integral

vinovăția inculpatului în faptele comise, prima instanță la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei penale, corect a ținut cont de gravitatea

lor prin prisma art. 16 Cod penal, persoana lui caracterizată pozitiv de

către autoritatea publică locală (f.d. 25), lipsa antecedentelor penale (f. d.

41; 48- 49, Vol.1), ne fiind la evidența medicului narcolog și psihiatru (f.

d. 40), comportamentul la zi a părții vătămate, care nu dorește

pedepsirea acestuia.

În cazul din speță, instanța de apel a conchis că pedeapsa numită de

către instanța de fond inculpatului pentru faptele comise, este una

echitabilă și proporțională, având drept scop corectarea lui și prevenirea

comiterii de alte fapte penale, lipsind careva impedimente pentru

aplicarea prevederilor art. 67 Cod penal.

Instanța de apel a considerat că prima instanță corect a admis

solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul Palmă

Mihail în beneficiul statului cheltuielile judiciare, care în corespundere

cu art. 227 alin. (1), (2), pct. 5) Cod de procedură penală, sunt

cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a

procesului penal, cuprinzând sumele suportate pentru efectuarea

expertizelor medico-legale și psihiatrică, având în vedere și faptul că

inculpatul este apt de muncă.

avocatul Duca Denis în numele inculpatului, invocând prevederile art.

427 alin. (1), pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, declară recurs, prin

care solicită admiterea recursului, casarea deciziei, cu dispunerea

achitării lui Palmă Mihail.

5.1. În argumentarea recursului ordinar, avocatul Duca Denis în

numele inculpatului menționează următoarele:

- inculpatul nu a recunoscut nici la o etapă procesuală învinuirea

adusă, iar obligația demonstrării vinovăției acestuia urma a fi asigurată

de către partea acuzării;

- în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, vina în

comiterea infracțiunii nu a fost demonstrată, mai mult, nici o probă

directă sau indirectă nu indică că Palmă Mihail ar fi comis faptele care i

se incriminează;

- minora, fiind audiată în ambele instanțe, a negat că Palmă Mihail

ar fi comis faptele din rechizitoriu asupra acesteia. Mai mult, aceasta a

relatat cum a apărut plângerea la poliție și modalitatea de audiere a sa la

poliție, unde era făcută sub dictarea polițistului și a mătușii sale, Russu

Maria, care i-a spus să depună plângerea, deoarece dorea să obțină

tutela și să primească ajutor social în legătură cu întreținerea sa

temporară;

- instanțele de judecată nu au dat nici o apreciere celor relatate de

minoră în cadrul ședinței de judecată;

- în cazul în care minora urma să fie audiată în condiții speciale, în

fața unui judecător, nu mai apăreau dubii și erau excluse posibile

ingerințe de către mătușa sa și a organului de urmărire penală;

- în instanța de apel, procurorul a solicitat termen pentru a verifica

dacă într-adevăr nu a avut loc vreo instigare sau abuz din partea mătușii

sau din partea organelor de urmărire penală, însă așa și nu a mai

prezentat instanței vreo concluzie în acest sens;

- vinovăția inculpatului a fost întemeiată pe presupuneri, iar

instanța urma să emită o sentință de achitare;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu corespunde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii,

cât și este expus neclar și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

431 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință

procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că

acesta este inadmisibil, din următoarele considerente.

În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art.

422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod

obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect Legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia, în

cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) și 8) alin.

(1), art. 427 Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situațiile

în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, hotărârea atacată nu corespunde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii și acesta este

expus neclar și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

La caz, se constată că titularul cererii de recurs critică soluția

instanțelor de fond, din considerentul aprecierii greșite a probelor care a

generat condamnarea inculpatului.

Potrivit art. 414 alineatele (1), (3) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel. În cazul în care declarațiile persoanelor care au fost

audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea

acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel

conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Iar

articolul 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prevede că,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul de

pe rol, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1 din prezenta

decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a

constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea

înaintată inculpatului și încadrarea juridică corectă a acțiunilor

infracționale ale ultimului, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, care au fost apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării lor, instanța indicând detaliat motivele pentru care au

respins versiunile și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se

argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apel, probele

administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile

inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1), lit.

b) Cod penal.

Colegiul penal menționează că, temeiul invocat de către avocatul

Duca Denis precum că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” este

prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte

o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea

judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost

stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor

constitutive ale infracțiunii respective.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte

între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței

infracțiunii, prevăzute de norma penală. Acest temei include cazurile când

nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale

infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au

constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele

care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Așadar, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz însă, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este

analizată detaliat și mult aspectual în textul deciziei instanței de apel, iar

careva temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au

stabilit, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de

procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, situația de fapt a fost just

stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a

întregului ansamblu probator administrat și expus în pct. 4.1 al

prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor inculpatului Palmă

Mihail este corectă și corespunde situației de fapt reținute, întemeiat

instanța de apel ajungând la concluzia că sunt îndeplinite în prezenta

speță condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului Palmă Mihail

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1), lit. b) Cod

penal.

Referitor la argumentul recurentului, precum că nici o probă directă

sau indirectă nu indică că Palmă Mihail ar fi comis faptele care i se

incriminează, Colegiul penal constată că, în cadrul cercetărilor

judecătorești în ambele instanțe, corect au fost analizate în cumul

probele prezentate de către părți, și anume: plângerea din 19.06.2019

depusă de către Russu Maria, prin care a rugat să fie luate măsuri

conform legislației cu Palmă Mihail, care la 23.05.2019, aproximativ ora

14:00, a aplicat forța fizică asupra minorei Xxxxx (f. d. 7, Vol. I); raportul

de evaluare psihologică nr. 157 din 28.06.2019, potrivit căruia minora

Xxxxx manifestă semne specifice minorilor, victime a violenței în familie,

precum – violență fizică, violență psihologică, violență prin

deprivare/neglijare, violență economică (f. d. 22-23, Vol. I); raportul de

expertiză judiciară psihiatrico-psihologică nr. 201937A0415 din

26.12.2019, potrivit căruia Xxxxx la moment nu suferă de maladie

psihică, cronică sau temporară și nu manifestă tendința spre prezentarea

denaturată a realității (f. d.81-84, Vol. I); declarațiile martorului Russu

Vasile, care a declarat că, Xxxxx a venit la el acasă și i-a spus că nu se

împacă cu părinții și că este bătută de aceștia (f. d. 136, Vol. I);

declarațiile martorului Tcacenco Elena, care din spusele fiicei cunoaște

că Xxxxx, a venit la ei acasă anul trecut și a comunicat că este bătută de

cei de acasă, fiindu-i muiat capul într-un butoi cu apă (f. d. 137, Vol. I);

declarațiile martorului Russu Maria, care a declarat că, Xxxxx i-a

comunicat că Palmă Mihail o bătea și a înmuiat-o cu capul într-un butoi

cu apă (f. d. 159-160, Vol. I).

Instanța de apel, respectând prevederile art. art. 414, 417 alin. (1)

pct. 7), 8) Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase

toate probele administrate și a conchis asupra temeiniciei soluției

pronunțate de prima instanță, expusă mai sus, deoarece argumentele

apărării nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată.

Colegiul penal atestă că, în cadrul cercetării judecătorești în instanța

de fond cât și în instanța de apel, s-a demonstrat că la materialele cauzei

sunt anexate suficiente probe pertinente, concludente și utile, care

coroborând între ele, combat prezumția de nevinovăție a inculpatului

Palmă Mihail.

Cu referire la greșita audiere a victimei minore la faza de urmărire

penală, instanța de apel corect a apreciat ca fiind întemeiată dispusă de

către prima instanță audierea nemijlocită la ședințele de judecată a

minorei Xxxxx, deși Colegiul penal constată că, partea apărării nu au

contestat legalitatea actelor procedurale îndeplinite de organul de

urmărire penală în modul stabilit de Lege, precum și la finisarea

urmăririi penale, și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu au

avut nici o obiecție asupra procesului-verbal de audiere a părții vătămate

minore, prezumându-se că au acceptat situația dată.

Totodată, Colegiul penal atestă că, instanța de apel just a analizat

declarațiile părții vătămate depuse în instanțele de judecată în coraport

cu declarațiile depuse de aceasta la faza de urmărire penale, cât și în

coroborare cu celelalte probe, pe care în virtutea corectitudinii și pentru

a evita repetări inutile, instanța de recurs o acceptă și o însușește.

În aceeași ordine de idei, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a

motiva diferit răspunsul la aceleași argumente invocate în cererea de

apel, în contextul oferirii răspunsurilor plauzibile de către instanța de

apel.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în situația dată, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu

prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care

acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la

împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruiz c.

Spaniei, 21.01.1999, Helle c. Finlandei, 19.12.1997).

Colegiul penal apreciază că, în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, este

bine argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată, și astfel nu se

constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

În acest context, Colegiul penal conchide că, la examinarea

recursului declarat, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar

condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul avocatul

Duca Denis în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Duca Denis

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Bălți din 15 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Palmă

Mihail xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 23 martie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie