1ra-1633/2022 — art.42 alin.2, 322 alin.1, 42 alin.2, 322 alin.3, 42 alin.2, 217/1 alin.3 lit. b.e,f CP

1ra-1633/2022 — art.42 alin.2, 322 alin.1, 42 alin.2, 322 alin.3, 42 alin.2, 217/1 alin.3 lit. b.e,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1633/2022

(1-21029157-01-1ra-02122022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Matușenco Ion în numele inculpaților, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 septembrie 2022, în cauza penală

privindu-i pe

CLADNIȚCHI Nicolae XXXXX, născut

la XXXXX, originar și XXXXX;

LUPAȘCU Nicolae XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.02.2021 – 28.05.2021;

Instanța de apel: 25.06.2021 – 13.09.2022;

Instanța de recurs: 02.12.2022– 20.01.2023.

c o n s t a t ă:

Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 42 alin. (2), 322 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 3 (trei)

luni;

- art. 42 alin. (2), 322 alin. (3) Cod penal la închisoare pe termen de 2 (doi) ani;

- art. 2171 alin. (3), lit. b), e) și f) Cod penal la închisoare pe termen de 4 (patru)

ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități care implică gestionarea

substanțelor narcotice pe termen de 4 (patru) ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Cladnițchi

Nicolae pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 4 (patru) ani și 6

1

(șase) luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe termen de 4

(patru) ani.

Lupașcu Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute de:

- art. 42 alin. (2), 322 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 6 (șase)

luni;

- art. 42 alin. (2), 322 alin. (3) Cod penal la închisoare pe termen de 3 (trei) ani;

- art. 2171 alin. (3) lit. b), e) și f) Cod penal la închisoare pe termen de 4 (patru)

ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități care implică gestionarea

substanțelor narcotice pe termen de 4 (patru) ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Lupașcu Nicolae pedeapsă definitivă

sub formă de închisoare pe termen de 5 (cinci) ani cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități care implică gestionarea

substanțelor narcotice pe termen de 4 (patru) ani.

S-a încasat în mod solidar de la Cladnițchi Nicolae și Lupașcu Nicolae în

beneficiul statului suma de 3360 (trei mii trei sute șaizeci) lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare suportate pentru efectuarea expertizei judiciare.

A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte.

Nicolae de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Lupașcu Nicolae,

intenționat, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și prevăzând

urmările lor, au păstrat ilegal cu scop de înstrăinare, până la data de 17 ianuarie 2021

marihuană. Tot ei, la 17.01.2021 aproximativ la ora 23:00, de comun acord și prin

înțelegere prealabilă, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări,

având intenția de a transmite droguri și 12 cartele SIM de la compania de

telecomunicații SA „Moldcell” persoanelor ce se dețineau în Penitenciarul nr. 6-

Soroca, amplasat pe adresa XXXXX, s-au deplasat din XXXXX, unde apropiindu-

se de edificiile de pază ale Penitenciarului nr. 6- Soroca, ilegal, în mod tăinuit, au

efectuat o aruncătură peste edificiul de pază al penitenciarului, a unui obiect de

formă sferică, învelit cu bandă adezivă de culoare străvezie care a fost depistat și

ridicat de către angajații instituției, pe acoperișul sectorului nr. 4 al penitenciarului.

Imediat după efectuarea aruncăturii aceștia au fost reținuți de angajații

Penitenciarului nr. 6- Soroca, care au solicitat intervenția poliției. În obiectul aruncat

se conținea masă vegetală de culoare verde cu miros specific de cânepă și 12 cartele

SIM ale companiei de telecomunicații SA „Moldcell”.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-26 din 20.01.2021, masa

vegetală de culoare verde, prezentată spre examinare într-un pachet polimeric de

culoare albastră, depistată și ridicată la data de 17.01.2021 în Penitenciarul nr. 6-

2

Soroca, pe acoperișul sectorului nr. 4, reprezenta marihuană, care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante, în cantitate de 40,655 grame, masă uscată.

Conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr. 76 din 23.01.2006 cu modificările ulterioare,

marihuana (materie uscată) de la 2.0 gr. până la 500 gr., reprezintă cantități mari.

Marihuana este inclusă în lista nr.1, tabelul nr.1„Substanțele narcotice,

substanțele psihotrope, neutilizate în scopuri medicinale” aprobată prin Hotărârea de

Guvern a Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004, cu modificările și

completările din Hotărârea de Guvern nr. 43 din 26.01.2009.

Tot el, la aceiași dată și în aceleași circumstanțe, de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu Lupașcu Nicolae, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, având intenția de a transmite droguri, deținuților ce se dețin în

Penitenciarul nr. 6- Soroca, amplasat pe adresa XXXXX, s-au deplasat XXXXX,

unde apropiindu-se de edificiile de pază a Penitenciarului nr. 6- Soroca, ilegal, în

mod tăinuit, au efectuat o aruncătură peste edificiul de pază a penitenciarului, a unui

obiect, de formă sferică, învelit cu bandă adezivă de culoare străvezie care a fost

depistat și ridicat, de către angajații instituției, pe acoperișul sectorului nr. 4 a

penitenciarului. Imediat după efectuarea aruncăturii aceștia au fost reținuți de

angajații Penitenciarului nr. 6 - Soroca, care au solicitat intervenția poliției. În

obiectul aruncat se conținea masă vegetală de culoare verde cu miros specific de

cânepă și 12 cartele SIM a companiei de telecomunicații SA „Moldcell”.

Potrivit punctului 17 al Anexei nr.7 la Statutul executării pedepsei de către

condamnați, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 583 din 26.05.2006 cartelele SIM

sunt interzise în penitenciare.

Tot el, la aceiași dată și în aceleași circumstanțe, de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu Lupașcu Nicolae, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, având intenția de a transmite droguri, deținuților ce se dețin în

Penitenciarul nr. 6- Soroca, amplasat pe adresa XXXXX s-au deplasat din XXXXX

unde apropiindu-se de edificiile de pază a Penitenciarului nr. 6 Soroca ilegal, în mod

tăinuit, au efectuat o aruncătură peste edificiul de pază a penitenciarului, a unui

obiect de formă sferică, învelit cu bandă adezivă de culoare străvezie care a fost

depistat și ridicat, de către angajații instituției, pe acoperișul sectorului nr. 4 a

penitenciarului. Imediat după efectuarea aruncăturii aceștia au fost reținuți de

angajații Penitenciarului nr. 6- Soroca, care au solicitat intervenția poliției. În

obiectul aruncat se conținea masă vegetală de culoare verde cu miros specific de

cânepă și 12 cartele SIM a companiei de telecomunicații SA „Moldcell”.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-26 din 20.01.2021,

masa vegetală de culoare verde, prezentată spre examinare într-un pachet polimeric

3

de culoare albastră, depistată și ridicată la data de 17.01.2021 în Penitenciarul nr. 6

Soroca, pe acoperișul sectorului nr. 4, reprezintă marihuană, care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante, în cantitate de 40,655 grame, masă uscată.

Conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 cu modificările ulterioare, -

marihuana (materie uscată) de la 2,0 gr., până la 500 gr., reprezintă cantități mari.

Marihuana este inclusă în lista nr.1, tabelul nr.1 „Substanțele narcotice,

substanțele psihotrope, neutilizate în scopuri medicinale” aprobată prin Hotărârea de

Guvern a Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004, cu modificările și

completările din Hotărârea de Guvern nr. 43 din 26 ianuarie 2009.

Matușenco Ion în interesele inculpaților, prin care solicita casarea sentinței cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Lupașcu Nicolae și

Cladnițchi Nicolae să fie achitați.

Motivele pentru care a fost declarat apelul:

- sentința nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, acesta fiind expus în

mod neclar;

- instanța de fond a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravenea unei hotărâri de

aplicare a aceleași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Apelantul a notat că probele prezentate la materialele dosarului de către organul

de urmărire penală sunt impertinente și au fost obținute cu încălcarea normelor

legislației în vigoare, iar instanța de judecată nu a luat în considerație aceste

circumstanțe de fapt și a interpretat eronat normele materiale.

Considera apelantul că, de către organul de urmărire penală probele au fost

falsificate și obținute contrar rigorilor Codului de procedură penală și anume:

procesul verbal privind depistarea infracțiunii, or constatarea bănuielii rezonabile

privitor la o infracțiune comisă, ora întocmirii 00:30; audierea martorilor au fost

efectuate contrar prevederilor art. 107 Cod de procedură penală, or, motivele

excepționale pentru care martorii au fost audiați pe timp de noapte nu au fost indicate

de către organul de urmărire penală.

La faza urmăririi penale organul de urmărire penală a admis încălcări care duc

la nulitatea de fapt și de drept a probelor prin care se impune declararea ca fiind

impertinente și inadmisibile: procesul verbal de cercetare a locului incidentului;

procesele verbale de audiere a martorilor descrise supra; ordonanța de recunoaștere

în calitate de mijloc material de probă substanțele narcotice. Astfel, solicita

excluderea probelor descrise și neadmiterea lor la adoptarea soluției în cauza penală

descrisă.

4

Menționează apelantul că, vinovăția persoanei se stabilește în cadrul unui

proces cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă

și stabilirea vinovăției, sarcina probațiunii fiind pusă pe seama acuzării. Legea

procesual-penală stabilește că, răsturnarea prezumției nevinovăției sau concluziile

despre vinovăția persoanei în comiterea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe

presupuneri.

Totodată, atât timp cât nu vor fi îndeplinite întocmai cerințele legale cu ocazia

întocmirii rechizitoriului, în special, nu va fi o informație completă cu privire la

învinuirea înaintată persoanei trase la răspundere penală, este vădit că actul de

sesizare și investire a instanței este lovit de nulitate de drept absolută, nulitate pe

care instanța este obligată s-o constate și din oficiu.

Apărarea invoca că colaboratorii penitenciarului sunt persoane cointeresate în

cauza penală descrisă, iar interesul cel mai important este în aceia că ultimii urmează

să poarte răspundere pentru reținere ilegală și sechestrare ilegală a persoanelor.

La fel menționează apelantul că, modul în care mijloacele de probă au fost

obținute s-a desfășurat prin procedee probatorii contrare Codului de procedură

penală și jurisprudenței CEDO, astfel, procesul penal în privința inculpaților în

ansamblul său, în sensul art. 6 al Convenției nu a fost echitabil.

2022, apelul avocatului Ion Matușenco în interesele inculpaților a fost respins ca

nefondat, sentința s-a menținut fără modificări.

instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și în baza art. 101 Cod de procedură penală a dat probelor administrate pe caz

o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a notat că, în rezultatul cercetării obiective și multilaterale a

probelor administrate în prezenta cauză în instanța de apel, s-a dovedit cu certitudine

comiterea de către Cladnițchi Nicolae și Lupașcu Nicolae a infracțiunilor prevăzute

de art. art. 42 alin. (2), 322 alin. (1), 42 alin. (2), 322 alin. (3) și 42 alin. (2), 2171

alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal.

Prin urmare, vinovăția inculpaților de a transmite ilegal obiecte interzise

persoanelor deținute în penitenciar, inclusiv droguri, s-a confirmat prin declarațiile

martorilor Panas Gheorghii, Afanasii Nicolae, Ursu Valerii, Tofan Vasilii, Cerici

Igor, Gasan Marcel și Bric Alexandru care unanim au confirmat faptele conținute în

actul de învinuire și chiar au indicat nemijlocit la persoanele inculpaților, invocând

că i-au recunoscut, inclusiv după complexitatea corporală, înălțime, îmbrăcăminte și

încălțăminte.

Prin conținutul înregistrării video s-a constatat prezența lui Cladnițchi Nicolae

și Lupașcu Nicolae lângă edificiile de pază ale Penitenciarului nr. 6 - Soroca care

ilegal au efectuat o aruncătură peste edificiul de pază al penitenciarului, a unui

5

obiect, de formă sferică, după care în mare grabă s-au îndepărtat de la locul efectuării

aruncăturii.

Faptele comise sau confirmat prin raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-

R-26 din 20.01.2021, potrivit căruia s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde,

prezentată spre examinare într-un pachet polimeric de culoare albastră, depistată și

ridicată la 17.01.2021 în Penitenciarul nr. 6- Soroca, pe acoperișul sectorului nr. 4,

reprezenta marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, în

cantitate de 40,655 grame, masă uscată.

Cu referire la obiecțiile apărării precum că nu corespunde gramajul ridicat cu

cel indicat de către expert în raport, instanța de fond corect a reținut declarațiile

martorilor cât și afirmațiile acuzatorului de stat, că diferența de gramaj rezultă din

faptul că masa vegetală a fost cântărită cu cântare diferite, iar cântarul expertului

este cel mai cu precizie cântar. Prin urmare era o diferență neesențială și la baza

învinuirii a fost indicată cantitatea indicată de către expert.

Deși inculpații neagă cu desăvârșire faptul comiterii infracțiunilor

incriminate, instanța de apel a conchis că vinovăția acestora a fost dovedită pe deplin

în baza probelor administrate pe caz, cercetate în instanța de fond și, suplimentar, în

ședința instanței de apel.

Instanța de apel a notat că, instanța de fond, constatând infracțiunea comisă de

către inculpați, ținând cont de prevederile legale a art. 7, 61, 75 Cod penal, a numit

o pedeapsă echitabilă lui Cladnițchi Nicolae și lui Lupașcu Nicolae.

Astfel, instanța a reținut că infracțiunile incriminate prin prisma prevederilor

art. 16 Cod penal fac parte din categoria celor grave (art. 2171 alin. (3) lit. b), e) și f)

Cod penal), ușoare (art. 322 alin. (1) Cod penal) și mai puțin grave (art. 322 alin. (3)

Cod penal).

Referitor la personalitatea lui Cladnițchi Nicolae, s-a stabilit că ultimul anterior

a mai fost în conflict cu legea penală, la data de 03.01.2020, în privința acestuia fiind

intentat procesul penal în baza art. 187 alin. (2), lit. b), e) și f) Cod penal și încetat

în legătură cu împăcarea părților, iar potrivit cazierului contravențional ultimul a

comis 7 contravenții în diferite domenii (f.d. 90).

Cu referire la personalitatea lui Lupașcu Nicolae, s-a stabilit că, la evidența

medicului narcolog sau psihiatru nu se afla, conform revendicării anterior a fost atras

la răspundere penală de mai multe ori, iar potrivit cazierului contravențional ultimul

a comis 7 contravenții în diferite domenii. (f.d. 116).

Prin urmare, instanța de apel statuează că, pedeapsa este echitabilă când impune

infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societății, perturbate prin

infracțiuni.

În opinia instanței de apel, pedeapsa sub formă de închisoare aplicată lui

Cladnițchi Nicolae cu aplicarea corectă a prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, în

6

baza art. 42 alin. (2), 322 alin. (1), 42 alin. (2), 322 alin. (3), 42 alin. (2), 2171 alin.

(3) lit. b), e) și f) Cod penal cât și în privința lui Lupașcu Nicolae, recunoscut vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 322 alin. (1), 42 alin. (2), 322

alin. (3), 42 alin. (2), 2171 alin. (3) lit. b), e) și f) Cod penal a fost una legală,

încadrând-se în limitele prevăzute de sancțiunea normei de incriminare și s-a

apreciat ca fiind capabilă să asigure realizarea scopului pedepsei penale de corectare

și reeducare a inculpaților.

Analizând materialele cauzei prin prisma acestor aspecte, s-a atestat că

alegațiile avocatului în interesele inculpaților nu au fost admise, or acestea se

întemeiază doar pe o apreciere subiectivă a circumstanțelor cauzei de către apelant,

în condițiile în care instanța s-a expus argumentat asupra chestiunilor esențiale

invocate în apelul în cauză, iar careva motive întemeiate ce ar combate poziția

instanței ierarhic inferioare pe acest aspect nu s-a reținut din textul cererii de apel.

interesele inculpaților a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12), 16) Cod de procedură penală, reiterând argumentele

apelului și solicită casarea deciziei, cu dispunerea remiterii cauzei penale la

rejudecare în alt complet de judecată.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul

în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Colegiul penal reține că recurentul, nefiind de acord cu decizia contestată o

critică, ca temei pentru recurs invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10),

12), 16) Cod de procedură penală.

În sensul celor menționate, Colegiul reține că recurentul indică la prezența

erorilor de drept prevăzute de pct. 6) că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

7

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, pct. 8) că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, pct. 10) - s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale, pct. 12) că faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită și pct. 16) că norma de drept aplicată în hotărârea

atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept enunțate supra,

se menționează că, recursul apărătorului conține invocări identice apelului declarat

în numele inculpaților, instanța de apel expunându-se în mod argumentat asupra

acestora, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare

nu se mai impune (hotărârea CtEDO García Ruiz versus Spania), or noțiunea de

proces echitabil cere ca instanța care și-a motivat succint decizia, fie prin preluarea

motivelor instanței inferioare, fie altfel, să examineze în mod real întrebările

esențiale care i-au fost adresate (hotărârea CtEDO Boldea versus România).

Prin urmare, erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod

de procedură penală invocate de recurent nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța

de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8)

Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Cu referire la prevederile 414, 417 Cod de procedură penală, motivarea

hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu

presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât

sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-

a procedat în speță.

Prin urmare, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl

propune inculpatul, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care

nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este

lipsită de orice temei legal. Simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte

cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil

pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită apărătorul.

În acest sens, se atestă că la soluționarea cauzei instanțele de judecată au ținut

cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, au cercetat probele

sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

8

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), 322

alin. (1), 42 alin. (2), 322 alin. (3) și 2171 alin. (3), lit. b), e) și f) Cod penal.

Cu referire la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, invocată de recurent, aceasta nu și-a găsit confirmare, or la

individualizarea pedepsei instanțele just și argumentat au ținut cont de prevederile

art. 7, 61, 75, 84 Cod penal, pedeapsa respectivă fiind motivată, individualizată și

aplicată inculpaților în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestora,

precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lor, cât și a altor

persoane.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și că se acceptă motivarea făcută și pentru a evita repetări inutile o

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO (hotărârea Albert

versus România), iar argumentele expuse de recurent întru casarea deciziei recurate

sunt declarative și neîntemeiate, instanța de apel examinând minuțios cauza a

apreciat toate probele din dosar, examinându-le în ansamblu și detaliat, iar alte

probleme de drept care ar afecta hotărârea în cauză nu au fost invocate și nici nu se

conțin în materialele dosarului.

În continuare, Colegiul penal notează că, deși avocatul invocă temeiul pentru

declararea recursului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală-

norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare

a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, în conținutul

cererii nu expune nici o argumentare în susținerea respectivului, iar instanța de

recurs nu este competentă să-l completeze din oficiu.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că

hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că

au fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar al avocatului este vădit

neîntemeiat.

Având în vedere considerentele menționate supra, Colegiul Penal

concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

criticele din cererea de recurs înaintată de recurent nu și-au găsit confirmarea.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Matușenco Ion în

9

numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

13 septembrie 2022, în cauza penală privindu-i pe CLADNIȚCHI Nicolae XXXXX

și LUPAȘCU Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia integrală semnată la 28 februarie 2023, publicată la 17 martie 2023.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

10