1ra-1633/2022 — art.42 alin.2, 322 alin.1, 42 alin.2, 322 alin.3, 42 alin.2, 217/1 alin.3 lit. b.e,f CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central, din 28 mai 2022, Cladnițchi Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 42 alin. (2), 322 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 3 (trei) luni; - art. 42 alin. (2), 322 alin. (3) Cod penal la închisoare pe termen de 2 (doi) ani; - art. 2171 alin. (3), lit. b), e) și f) Cod penal la închisoare pe termen de 4 (patru) ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe termen de 4 (patru) ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Cladnițchi Nicolae pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe termen de 4 (patru) ani și 6 1 (șase) luni cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe termen de 4 (patru) ani. Lupașcu Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 42 alin. (2), 322 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 6 (șase) luni; - art. 42 alin. (2), 322 alin. (3) Cod penal la închisoare pe termen de 3 (trei) ani; - art. 2171 alin. (3) lit. b), e) și f) Cod penal la închisoare pe termen de 4 (patru) ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe termen de 4 (patru) ani. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Lupașcu Nicolae pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 5 (cinci) ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe termen de 4 (patru) ani. S-a încasat în mod solidar de la Cladnițchi Nicolae și Lupașcu Nicolae în beneficiul statului suma de 3360 (trei mii trei sute șaizeci) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea expertizei judiciare. A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Cladnițchi Nicolae de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Lupașcu Nicolae, intenționat, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și prevăzând urmările lor, au păstrat ilegal cu scop de înstrăinare, până la data de 17 ianuarie 2021 marihuană. Tot ei, la 17.01.2021 aproximativ la ora 23:00, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având intenția de a transmite droguri și 12 cartele SIM de la compania de telecomunicații SA „Moldcell” persoanelor ce se dețineau în Penitenciarul nr. 6- Soroca, amplasat pe adresa XXXXX, s-au deplasat din XXXXX, unde apropiindu- se de edificiile de pază ale Penitenciarului nr. 6- Soroca, ilegal, în mod tăinuit, au efectuat o aruncătură peste edificiul de pază al penitenciarului, a unui obiect de formă sferică, învelit cu bandă adezivă de culoare străvezie care a fost depistat și ridicat de către angajații instituției, pe acoperișul sectorului nr. 4 al penitenciarului. Imediat după efectuarea aruncăturii aceștia au fost reținuți de angajații Penitenciarului nr. 6- Soroca, care au solicitat intervenția poliției. În obiectul aruncat se conținea masă vegetală de culoare verde cu miros specific de cânepă și 12 cartele SIM ale companiei de telecomunicații SA „Moldcell”. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-26 din 20.01.2021, masa vegetală de culoare verde, prezentată spre examinare într-un pachet polimeric de culoare albastră, depistată și ridicată la data de 17.01.2021 în Penitenciarul nr. 6- 2 Soroca, pe acoperișul sectorului nr. 4, reprezenta marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, în cantitate de 40,655 grame, masă uscată. Conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 76 din 23.01.2006 cu modificările ulterioare, marihuana (materie uscată) de la 2.0 gr. până la 500 gr., reprezintă cantități mari. Marihuana este inclusă în lista nr.1, tabelul nr.1„Substanțele narcotice, substanțele psihotrope, neutilizate în scopuri medicinale” aprobată prin Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004, cu modificările și completările din Hotărârea de Guvern nr. 43 din 26.01.2009. Tot el, la aceiași dată și în aceleași circumstanțe, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Lupașcu Nicolae, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având intenția de a transmite droguri, deținuților ce se dețin în Penitenciarul nr. 6- Soroca, amplasat pe adresa XXXXX, s-au deplasat XXXXX, unde apropiindu-se de edificiile de pază a Penitenciarului nr. 6- Soroca, ilegal, în mod tăinuit, au efectuat o aruncătură peste edificiul de pază a penitenciarului, a unui obiect, de formă sferică, învelit cu bandă adezivă de culoare străvezie care a fost depistat și ridicat, de către angajații instituției, pe acoperișul sectorului nr. 4 a penitenciarului. Imediat după efectuarea aruncăturii aceștia au fost reținuți de angajații Penitenciarului nr. 6 - Soroca, care au solicitat intervenția poliției. În obiectul aruncat se conținea masă vegetală de culoare verde cu miros specific de cânepă și 12 cartele SIM a companiei de telecomunicații SA „Moldcell”. Potrivit punctului 17 al Anexei nr.7 la Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 583 din 26.05.2006 cartelele SIM sunt interzise în penitenciare. Tot el, la aceiași dată și în aceleași circumstanțe, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Lupașcu Nicolae, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având intenția de a transmite droguri, deținuților ce se dețin în Penitenciarul nr. 6- Soroca, amplasat pe adresa XXXXX s-au deplasat din XXXXX unde apropiindu-se de edificiile de pază a Penitenciarului nr. 6 Soroca ilegal, în mod tăinuit, au efectuat o aruncătură peste edificiul de pază a penitenciarului, a unui obiect de formă sferică, învelit cu bandă adezivă de culoare străvezie care a fost depistat și ridicat, de către angajații instituției, pe acoperișul sectorului nr. 4 a penitenciarului. Imediat după efectuarea aruncăturii aceștia au fost reținuți de angajații Penitenciarului nr. 6- Soroca, care au solicitat intervenția poliției. În obiectul aruncat se conținea masă vegetală de culoare verde cu miros specific de cânepă și 12 cartele SIM a companiei de telecomunicații SA „Moldcell”. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2-R-26 din 20.01.2021, masa vegetală de culoare verde, prezentată spre examinare într-un pachet polimeric 3 de culoare albastră, depistată și ridicată la data de 17.01.2021 în Penitenciarul nr. 6 Soroca, pe acoperișul sectorului nr. 4, reprezintă marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, în cantitate de 40,655 grame, masă uscată. Conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 cu modificările ulterioare, - marihuana (materie uscată) de la 2,0 gr., până la 500 gr., reprezintă cantități mari. Marihuana este inclusă în lista nr.1, tabelul nr.1 „Substanțele narcotice, substanțele psihotrope, neutilizate în scopuri medicinale” aprobată prin Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004, cu modificările și completările din Hotărârea de Guvern nr. 43 din 26 ianuarie 2009.

Sentința instanței de fond a fost contestată cu apel de către avocatul Matușenco Ion în interesele inculpaților, prin care solicita casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Lupașcu Nicolae și Cladnițchi Nicolae să fie achitați. Motivele pentru care a fost declarat apelul: - sentința nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, acesta fiind expus în mod neclar; - instanța de fond a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravenea unei hotărâri de aplicare a aceleași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Apelantul a notat că probele prezentate la materialele dosarului de către organul de urmărire penală sunt impertinente și au fost obținute cu încălcarea normelor legislației în vigoare, iar instanța de judecată nu a luat în considerație aceste circumstanțe de fapt și a interpretat eronat normele materiale. Considera apelantul că, de către organul de urmărire penală probele au fost falsificate și obținute contrar rigorilor Codului de procedură penală și anume: procesul verbal privind depistarea infracțiunii, or constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă, ora întocmirii 00:30; audierea martorilor au fost efectuate contrar prevederilor art. 107 Cod de procedură penală, or, motivele excepționale pentru care martorii au fost audiați pe timp de noapte nu au fost indicate de către organul de urmărire penală. La faza urmăririi penale organul de urmărire penală a admis încălcări care duc la nulitatea de fapt și de drept a probelor prin care se impune declararea ca fiind impertinente și inadmisibile: procesul verbal de cercetare a locului incidentului; procesele verbale de audiere a martorilor descrise supra; ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloc material de probă substanțele narcotice. Astfel, solicita excluderea probelor descrise și neadmiterea lor la adoptarea soluției în cauza penală descrisă. 4 Menționează apelantul că, vinovăția persoanei se stabilește în cadrul unui proces cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției, sarcina probațiunii fiind pusă pe seama acuzării. Legea procesual-penală stabilește că, răsturnarea prezumției nevinovăției sau concluziile despre vinovăția persoanei în comiterea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Totodată, atât timp cât nu vor fi îndeplinite întocmai cerințele legale cu ocazia întocmirii rechizitoriului, în special, nu va fi o informație completă cu privire la învinuirea înaintată persoanei trase la răspundere penală, este vădit că actul de sesizare și investire a instanței este lovit de nulitate de drept absolută, nulitate pe care instanța este obligată s-o constate și din oficiu. Apărarea invoca că colaboratorii penitenciarului sunt persoane cointeresate în cauza penală descrisă, iar interesul cel mai important este în aceia că ultimii urmează să poarte răspundere pentru reținere ilegală și sechestrare ilegală a persoanelor. La fel menționează apelantul că, modul în care mijloacele de probă au fost obținute s-a desfășurat prin procedee probatorii contrare Codului de procedură penală și jurisprudenței CEDO, astfel, procesul penal în privința inculpaților în ansamblul său, în sensul art. 6 al Convenției nu a fost echitabil.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2022, apelul avocatului Ion Matușenco în interesele inculpaților a fost respins ca nefondat, sentința s-a menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, prima instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și în baza art. 101 Cod de procedură penală a dat probelor administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a notat că, în rezultatul cercetării obiective și multilaterale a probelor administrate în prezenta cauză în instanța de apel, s-a dovedit cu certitudine comiterea de către Cladnițchi Nicolae și Lupașcu Nicolae a infracțiunilor prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 322 alin. (1), 42 alin. (2), 322 alin. (3) și 42 alin. (2), 2171 alin. (3) lit. b), e), f) Cod penal. Prin urmare, vinovăția inculpaților de a transmite ilegal obiecte interzise persoanelor deținute în penitenciar, inclusiv droguri, s-a confirmat prin declarațiile martorilor Panas Gheorghii, Afanasii Nicolae, Ursu Valerii, Tofan Vasilii, Cerici Igor, Gasan Marcel și Bric Alexandru care unanim au confirmat faptele conținute în actul de învinuire și chiar au indicat nemijlocit la persoanele inculpaților, invocând că i-au recunoscut, inclusiv după complexitatea corporală, înălțime, îmbrăcăminte și încălțăminte. Prin conținutul înregistrării video s-a constatat prezența lui Cladnițchi Nicolae și Lupașcu Nicolae lângă edificiile de pază ale Penitenciarului nr. 6 - Soroca care ilegal au efectuat o aruncătură peste edificiul de pază al penitenciarului, a unui 5 obiect, de formă sferică, după care în mare grabă s-au îndepărtat de la locul efectuării aruncăturii. Faptele comise sau confirmat prin raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/2- R-26 din 20.01.2021, potrivit căruia s-a stabilit că masa vegetală de culoare verde, prezentată spre examinare într-un pachet polimeric de culoare albastră, depistată și ridicată la 17.01.2021 în Penitenciarul nr. 6- Soroca, pe acoperișul sectorului nr. 4, reprezenta marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, în cantitate de 40,655 grame, masă uscată. Cu referire la obiecțiile apărării precum că nu corespunde gramajul ridicat cu cel indicat de către expert în raport, instanța de fond corect a reținut declarațiile martorilor cât și afirmațiile acuzatorului de stat, că diferența de gramaj rezultă din faptul că masa vegetală a fost cântărită cu cântare diferite, iar cântarul expertului este cel mai cu precizie cântar. Prin urmare era o diferență neesențială și la baza învinuirii a fost indicată cantitatea indicată de către expert. Deși inculpații neagă cu desăvârșire faptul comiterii infracțiunilor incriminate, instanța de apel a conchis că vinovăția acestora a fost dovedită pe deplin în baza probelor administrate pe caz, cercetate în instanța de fond și, suplimentar, în ședința instanței de apel. Instanța de apel a notat că, instanța de fond, constatând infracțiunea comisă de către inculpați, ținând cont de prevederile legale a art. 7, 61, 75 Cod penal, a numit o pedeapsă echitabilă lui Cladnițchi Nicolae și lui Lupașcu Nicolae. Astfel, instanța a reținut că infracțiunile incriminate prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal fac parte din categoria celor grave (art. 2171 alin. (3) lit. b), e) și f) Cod penal), ușoare (art. 322 alin. (1) Cod penal) și mai puțin grave (art. 322 alin. (3) Cod penal). Referitor la personalitatea lui Cladnițchi Nicolae, s-a stabilit că ultimul anterior a mai fost în conflict cu legea penală, la data de 03.01.2020, în privința acestuia fiind intentat procesul penal în baza art. 187 alin. (2), lit. b), e) și f) Cod penal și încetat în legătură cu împăcarea părților, iar potrivit cazierului contravențional ultimul a comis 7 contravenții în diferite domenii (f.d. 90). Cu referire la personalitatea lui Lupașcu Nicolae, s-a stabilit că, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se afla, conform revendicării anterior a fost atras la răspundere penală de mai multe ori, iar potrivit cazierului contravențional ultimul a comis 7 contravenții în diferite domenii. (f.d. 116). Prin urmare, instanța de apel statuează că, pedeapsa este echitabilă când impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societății, perturbate prin infracțiuni. În opinia instanței de apel, pedeapsa sub formă de închisoare aplicată lui Cladnițchi Nicolae cu aplicarea corectă a prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, în 6 baza art. 42 alin. (2), 322 alin. (1), 42 alin. (2), 322 alin. (3), 42 alin. (2), 2171 alin. (3) lit. b), e) și f) Cod penal cât și în privința lui Lupașcu Nicolae, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 322 alin. (1), 42 alin. (2), 322 alin. (3), 42 alin. (2), 2171 alin. (3) lit. b), e) și f) Cod penal a fost una legală, încadrând-se în limitele prevăzute de sancțiunea normei de incriminare și s-a apreciat ca fiind capabilă să asigure realizarea scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților. Analizând materialele cauzei prin prisma acestor aspecte, s-a atestat că alegațiile avocatului în interesele inculpaților nu au fost admise, or acestea se întemeiază doar pe o apreciere subiectivă a circumstanțelor cauzei de către apelant, în condițiile în care instanța s-a expus argumentat asupra chestiunilor esențiale invocate în apelul în cauză, iar careva motive întemeiate ce ar combate poziția instanței ierarhic inferioare pe acest aspect nu s-a reținut din textul cererii de apel.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Matușenco Ion în interesele inculpaților a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12), 16) Cod de procedură penală, reiterând argumentele apelului și solicită casarea deciziei, cu dispunerea remiterii cauzei penale la rejudecare în alt complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Colegiul penal reține că recurentul, nefiind de acord cu decizia contestată o critică, ca temei pentru recurs invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12), 16) Cod de procedură penală. În sensul celor menționate, Colegiul reține că recurentul indică la prezența erorilor de drept prevăzute de pct. 6) că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra 7 tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, pct. 8) că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, pct. 10) - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, pct. 12) că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și pct. 16) că norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept enunțate supra, se menționează că, recursul apărătorului conține invocări identice apelului declarat în numele inculpaților, instanța de apel expunându-se în mod argumentat asupra acestora, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune (hotărârea CtEDO García Ruiz versus Spania), or noțiunea de proces echitabil cere ca instanța care și-a motivat succint decizia, fie prin preluarea motivelor instanței inferioare, fie altfel, să examineze în mod real întrebările esențiale care i-au fost adresate (hotărârea CtEDO Boldea versus România). Prin urmare, erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală invocate de recurent nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Cu referire la prevederile 414, 417 Cod de procedură penală, motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s- a procedat în speță. Prin urmare, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune inculpatul, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită apărătorul. În acest sens, se atestă că la soluționarea cauzei instanțele de judecată au ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, au cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, 8 concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), 322 alin. (1), 42 alin. (2), 322 alin. (3) și 2171 alin. (3), lit. b), e) și f) Cod penal. Cu referire la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, invocată de recurent, aceasta nu și-a găsit confirmare, or la individualizarea pedepsei instanțele just și argumentat au ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 84 Cod penal, pedeapsa respectivă fiind motivată, individualizată și aplicată inculpaților în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestora, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lor, cât și a altor persoane. Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și că se acceptă motivarea făcută și pentru a evita repetări inutile o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO (hotărârea Albert versus România), iar argumentele expuse de recurent întru casarea deciziei recurate sunt declarative și neîntemeiate, instanța de apel examinând minuțios cauza a apreciat toate probele din dosar, examinându-le în ansamblu și detaliat, iar alte probleme de drept care ar afecta hotărârea în cauză nu au fost invocate și nici nu se conțin în materialele dosarului. În continuare, Colegiul penal notează că, deși avocatul invocă temeiul pentru declararea recursului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală- norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, în conținutul cererii nu expune nici o argumentare în susținerea respectivului, iar instanța de recurs nu este competentă să-l completeze din oficiu. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar al avocatului este vădit neîntemeiat. Având în vedere considerentele menționate supra, Colegiul Penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din cererea de recurs înaintată de recurent nu și-au găsit confirmarea.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Matușenco Ion în 9 numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 septembrie 2022, în cauza penală privindu-i pe CLADNIȚCHI Nicolae XXXXX și LUPAȘCU Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia integrală semnată la 28 februarie 2023, publicată la 17 martie 2023. Președinte Iurie DIACONU Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 10