1ra-1491/2022 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-1491/2022 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1491/2022

1-19011076-01-1ra-13102022

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

23 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Boico Victor și Plămădeală Ghenadie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2022, în cauza penală în privința lui

Boaghe Vladimir Xxxx, născut xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 11.04.2019 – 18.12.2020;

Instanța de apel: 25.01.2021 – 26.07.2022;

Instanța de recurs: 13.10.2022 – 30.01.2023.

A C O N S T A T A T :

Vladimir a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(5) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități ce țin de

administrarea și răspunderea materială a bunurilor altor persoane pe un termen de 3

(trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

A fost încetat procesul cu privire la acțiunea civilă din motivul retragerii

acesteia de către partea vătămată Culceac Alexandru.

acționând cu intenția îndreptată spre dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a cet. Culceac Alexandru, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților, în

perioada de timp martie-august 2010, pe teritoriul mun. Bălți, Boaghe Vladimir s-a

prezentat lui Culceac Alexandru și membrilor lui de familie cu numele Jucov Vladimir,

1

care deține funcția de conducător al Biroului Antidrog a Inspectoratului de Poliție,

având rang de locotenent-colonel de poliție, i-a comunicat, în mod intenționat, o

informație ce nu corespunde adevărului, și anume că poate să acorde ajutor ultimului

în angajarea la serviciu în cadrul Serviciului Vamal, fapt pentru ce era necesară o

anumită remunerare, astfel dobândind ilegal în mai multe rate de la cet. Culceac

Alexandru mijloace bănești în sumă de 4100 de euro, ceea ce constituia conform

cursului valutar 65600 lei, 200 dolari SUA, ceea ce constituia conform cursului valutar

2400 lei și 20950 lei, mijloace bănești care erau necesari pentru procurarea uniformei,

perfectarea comisiei medicale, eliberarea carnetului de muncă, la fel și un automobil de

model „BMW” n/î xxxx în valoare de 40000 lei.

Intrînd în posesia bunurilor nominalizate, Boaghe Vladimir nu și-a onorat

obligațiunile sale, însușind bunurile ce aparțin lui Culceac Alexandru în sumă totală de

128350 lei, cauzându-i astfel o daună materială în proporții deosebit de mari.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmate de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept faptele inculpatului Boaghe Vladimir întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal -

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei

persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoase a unei fapte

adevărate în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care

identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul

sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv și viclean,

săvârșită cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

Denis în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Boaghe Vladimir.

3.1. În motivarea apelului s-a invocat că, la adoptarea sentinței instanța de

judecată era obligată, potrivit art. 385 CPP, să soluționeze următoarele chestiuni: 1) dacă

a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume

lege penală este prevazută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei

infractiuni.

În acest sens a menționat că, Boaghe Vladimir a primit sumele de bani indicate

în învinuire, însă acesta le-a transmis lui Cernogor Alexandr cu scopul de a-l angaja pe

Culceac Alexandru la Vama aeroportului Chișinau. Banii au fost primiți pentru a

interveni pe lângă persoanele care pretindeau că au influență (Ceronogor Alexandr) în

sfera publică de angajare în serviciul vamal. Însă, Boaghe Vladimir nu a săvârșit fapta

de care este învinuit, și anume el nu a avut intenția de a însuși bunuri ce aparțin altei

2

persoane și nici nu a însușit bunurile altei persoane, deoarece el a primit de la Culceac

Alexandru bani, pe care i-a transmis lui Cernogor Alexandr.

Astfel, pentru a încadra o faptă ca fiind infracțiune de escrocherie, primirea

bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament are loc doar în cazul în care

făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea

scopul de a le sustrage și nu avea intenția să-și onoreze angajamentul asumat.

Mai mult ca atât, angajamentul asumat urmează a fi unul licit, or, în speță

angajamentul asumat de Boaghe Vladimir era unul licit, și anume: de a interveni pe

lângă persoanele influente de a-l angaja pe Culceac Alexandru la vamă, pe orice cale,

în lipsa unui concurs, sau în caz de existență a unui concurs, cu asigurarea că Culceac

Alexandru va fi declarat câștigător, și anume la postul vamal de la aeroportul Chișinău.

În asemenea circumstanțe a relevat că, Culceac Alexandru știa cu certitudine că

banii trasmiși erau destinați pentru a influența funcționarii publici să adopte acte

contrare legii, pentru a-l favoriza în a câștiga postul de muncă dorit, deoarece Culceac

Alexandru la acel moment deja era absolvent al Facultății de economie și drept al

Universității „Alecu Russo” din Bălți, având o pregătire intelectuală înaltă, la fel ca și

sora sa Ludmila, care lucra în calitate de contabil-șef și preda ore de economie, având

studii superioare, și nu se poate afirma că au fost induși în eroare și că banii transmiși

erau pentru careva acte și uniformă.

De asemenea a relevat că, Bondarenco Ludmila a declarat în fața instanței că

urma să achite în jur de 4000 de euro, iar la întrebarea apărării a spus că banii erau

destinați pentru niște cunoștințe a lui Vladimir pentru a fi angajat fratele său direct la

postul vamal al aeroportului Chișinău, fără vreun concurs.

Astfel, elementul material al infracțiunii de escrocherie se realizează printr-o

acțiune de inducere în eroare, săvârșită prin prezentarea ca adevarată a unei fapte

mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. Prin oricare dintre cele două

modalități, făptuitorul îi creează persoanei vătămate o falsă reprezentare a realității,

indiferent de mijloacele folosite în acest sens. Aptitudinea unui mijloc de a induce în

eroare depinde și de persoana victimei, de gradul de instrucție și educatie, mediul din

care provine, de starea psihică în care se găsea în momentul săvârșirii faptei. La fel,

pentru existența infracțiunii este necesar ca victima să fi fost indusă în eroare, să fi ajuns

la o reprezentare greșită a unei situații sau împrejurări, ca rezultat al activitații

făptuitoralui.

Problema delimitării escrocheriei de traficul de influență se pune în mod

frecvent în practica judiciară, cele două infracțiuni se deosebesc sub aspectul obiectului

juridic. Astfel, la escrocherie sunt încălcate relațiile sociale referitoare la patrimoniu, în

timp ce în cazul traficului de influență sunt încălcate relațiile sociale în legatură cu

3

serviciul în sfera publică. La escrocherie folosul material este obținut ca urmare a

inducerii în eroare, în timp ce la traficul de influență făptuitorul obține folosul material

în urma promisiunii că va interveni la acel funcționar în legatură cu atribuțiile de

serviciu ale acestuia.

Drept urmare, făcându-se referire la prevederile art. 113 alin. (1) și art. 118 alin.

(1) și (2) Cod penal, apelantul a considerat că fapta prejudiciabilă săvârșită de Boaghe

Vladimir constituie infracțiunea prevăzută la art. 326 Cod penal - traficul de influență,

iar organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată, nu au efectuat o calificare

corespunzătoare normelor penale, și drept urmare sentința primei instanțe este una

ilegală și neîntemeiată.

Subsecvent a menționat că, partea vătămată Culceac Alexandru care a oferit

bunuri pentru o persoană care are/susține că are o influență asupra unei persoane

publice a comis fapta prejudiciabilă care întrunește elementele infracțiunii prevazute

de art. 326 alin. (11) Cod penal.

Distinct a invocat și faptul că, Boaghe Vladimir nu mai răspundea la telefon,

după o perioadă de timp, datorită acțiunilor ulterioare a lui Cernogor Alexandr, care la

fel nu mai răspundea la telefon, astfel, Boaghe Vladimir a înțeles că promisiunea sa nu

se va mai realiza și a încercat să evite discuțiile inutile, a dorit să adune bani pentru a fi

restituiți lui Culceac Alexandr și a nu strica relațiile pe care le creaseră cu familia părții

vătămate.

La fel, a invocat și faptul că, dacă Boaghe Vladimir ar fi dorit să însușească banii,

acesta nu-i restituia, însă în cele din urmă a restituit echivalentul banilor primiți părții

vătămate, iar acesta din urmă nu mai are careva pretenții de ordin material sau moral.

Intenția cu care a acționat Boaghe Vladimir, reținută în sentință, este bazată doar

pe presupuneri și contrară probelor din dosar, intenția reală fiind traficul de influență

și nicidecum dobândirea bunurilor altei persoane.

3.2. Ulterior, avocatul Tatiana Guțu și inculpatul Boaghe Vladimir au depus un

apel suplimentar comun, prin care au solicitat admiterea apelului, casarea integrală a

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii potrivit modului stabilit de

prima instanță, prin care acțiunile lui Boaghe Vladimir să fie încadrate în baza art. 326

alin. (3) lit. a) și art. 190 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse cu închisoare cu

suspendarea executării acesteia potrivit art. 90 Cod penal.

În susținerea poziției respective au invocat că, potrivit alin. (2) art. 1 Cod de

procedură penală, procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății, statului

de infraciuni, precum și protejarea persoanei și societățiii de faptele ilegale ale

persoanelor cu funcții de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor

presupuse sau săvârșite, astfel că orice persoană care a săvârșit o infraciune să fie

4

pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la

răspundere penală și condamnată.

În acest sens au remarcat că, vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se

consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată călăuzindu-se pe

principiul prezumției nevinovației, cercetînd nemijlocit toate probele prezentate, iar

îndoielile care nu pot fi înlăturate fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita

unei proceduri legale, a dat răspuns la toate chestiunile prevazute în art. 385 CPP.

Astfel au relevat că, în rezultatul examinării probelor și a declarațiilor

martorilor în cadrul cercetării judecătorești, prin prisma coroborării, vinovăția lui

Boaghe Vladimir în comiterea faptei prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal nu s-a

dovedit.

În susținerea poziției respective apărarea, făcând trimitere la prevederile art. 51

alin. (1) și art. 52 Cod penal a relatat că, potrivit declarațiilor sale, Boaghe Vladimir, a

invocat faptul că în perioada 2008-2009 a făcut cunoștință cu Culceac Ludmila, fratele

și mama acesteia. Suma de 3500 euro primiți de la Culceac Alexandru, Boaghe Vladimir

i-a transmis-o lui Cernogor Alexandru la parcarea aeroportului din mun. Chisinau,

unde a mers cu un cunoscut de a-l său pe nume Cesnocov Andrei, care a văzut

momentul transmiterii banilor.

Cernogor Alexandru era în uniformă de serviciu și urma să-l angajeze pe

Culceac Alexandru la vama aeroportului mun. Chisinau, în schimbul sumei bănești

primite. Boaghe Vladimir sustine că a fost mințit de către Cernogor Alexandru,

menționând că după ce a transmis banii, l-a contactat pe Cernogor Alexandru, dar

telefonul era deconectat și ultimul a disparut. Ulterior, a încercat să-l găseasca prin

intermediul cărorva cunoștinte, însă toți afirmau că Cernogor Alexandru nu a lucrat și

nici nu lucrează la aeroportul din mun. Chișinău. La aeroport nu s-a adresat și nici nu

a depus plângere la poliție pe acest fapt. După cele întâmplate, aproximativ în anul 2009

el a plecat din țară. Prin intermediul telefonului a comunicat cu Ludmila i-a promis că

îi va restitui suma de 3500 euro fratelui său, Culceac Alexandru.

La întrebările procurorului, inculpatul Boaghe Vldimir, a comunicat că, îl

cunoștea pe Cernogor Alexandru de aproximativ un an de zile și a făcut cunoștință cu

el când se afla la odihnă la Vadul lui Vodă. Cernogor Alexandru i-a povestit lui Boaghe

Vladimir că activează la vamă la aeroport. Boaghe Vladimir la acel moment activa în

calitate de șofer și de câteva ori l-a condus pe Cernogor Alexandru de la aeroport în

careva direcții. Referitor la automobilul ce aparținea lui Culceac Alexandru a menționat

că, acesta s-a defectat și l-a lăsat la serviciu auto în or. Fălești, după care Culceac

Alexandru urma să-l i-a de la Lupușor Anatolie. Inculpatul afirmă că nu a vândut

automobilul lui Lupușor Anatolie, doar l-a rugat să i-l transmită lui Culceac Alexandru.

5

Boaghe Vladimir a luat cu împrumut 900 euro de la Lupușor Anatolie pentru a achita

reparația automobilului, după care a plecat din țară pentru a câștiga bani și a restitui

datoriile, iar automobilul a rămas la service auto și Lupușor Anatolie refuza să i-l dea

lui Gulceac Alexandru, deoarece Boaghe Vladimir îi era dator cu bani.

Instanța de fond nu a dat o deplină apreciere acestor declarații, or, Boaghe

Vladimir a pretins că are influență asupra unor funcționari publici din Serviciul Vamal,

respectiv, prin promisiunile făcute și primind sumele de bani cu scopul asigurării unei

angajări în Serviciul Vamal acesta a comis o faptă de trafic de influență, iar cele invocate

de acuzare și reținute de instanță, și anume: „Boaghe Vladimir nu și-a onorat

obligațiunile sale, însușind bunurile ce aparțin lui Culceac Alexandru” nu corespund

situației de fapt și de drept.

A mai remarcat că, instanța urma să de-a o apreciere juridică corectă faptelor

incriminate lui Boaghe Vladimir și să facă o distincție între escrocherie și traficul de

infruență.

Astfel, potrivit art. 326 Cod penal, prin trafic de influență legiuitorul a prevăzut

următoarele acțiuni: primirea sau extorcarea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau

avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin

mijlocitor, pentru sine sau pentru o altă persoană, săvârșite intenționat de către o

persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unui funcționar, în

scopul de a-l face să îndeplinească ori să nu îndeplinească acțiuni ce intra în obligațiile

lui de serviciu, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

La acest capitol se scoate în evidență că, Boaghe Vladimir a făcut declarații în

cauza penală, iar acestea urmau a fi verificate corespunzator, inclusiv în vederea unei

încadrări juridice corecte a acțiunilor ultimului, obligație ce reiese din prevederile art.

19 CPP.

Astfel, instanța urma să delimiteze infracțiunea de trafic de influență în ipoteza

unei influențe susținute, pe de o parte, de infracțiunea de escrocherie (art. 190 CP), pe

de altă parte.

În acest sens urmează a se ține cont de faptul că, în cazul escrocheriei remunerea

este obținută ca urmare a manoperelor frauduloase, în timp ce în cazul traficului de

influență făptuitorul obține remunerația ca efect al promisiunii că va interveni pe lângă

factorul de decizie în ale carui atribuții de serviciu intră soluționarea chestiunii de

interes ale cumpărătorului de influență.

Astfel, pentru a reține încadrarea infracțiunii de trafic de influență (art. 326 alin.

(1) CP), în ipoteza unei influențe susținute, influența asupra factorului de decizie

trebuie să fie credibilă și posibilă (la nivelul atitudinii psihice a făptuitorului). Aceasta

înseamnă că făptuitorul la momentul pretinderii, acceptării ori primirii remunerației

6

ilicite nu are influență, însă el acționează cu intenția de a exercita această influență în

viitor asupra factorului de decizie, mizând pe anumite circumstanțe.

Prin urmare, apărarea a susținut că, declarațiile făcute de Boaghe Vladimir au

fost susținute de martorul Cesnocov Andrei, care fiind audiat în instanța de judecată a

declarat că în anul 2010 a mers cu Boaghe Vladimir la o întâlnire la aeroportul din mun.

Chișinău. Ajungând, a ieșit o persoană în uniformă și Vladimir urma să discute cu el

despre angajarea la serviciu a unei persoane. A asistat la discuția dintre cei doi și a

înțeles că persoana în uniformă a fost de acord să-l ajute pe Vladimir în schimbul unei

sume de bani. Discuția lor a durat aproximativ 10 min., apoi l-a lăsat pe Vladimir în

centrul mun. Chișinău. Nu cunoaște pe cine anume Vladimir dorea să-l ajute cu

angajarea la serviciu, la Chișinău cu Vladimir a fost doar o singură dată.

Prin declarațile respective se atestă intenția inculpatului și delimitarea între

pretinsa escrocherie și trafic de influență.

Cu privire la circumstanțele în care Boaghe Vladimir a primit automobilul de

model „BMW” n/î xxxx, ce aparținea lui Culceac Alexandru, în valoare de 40000 lei se

relevă că, atât organul de urmărire penală, cât și instanța urma să facă o distincție între

intențile lui Boaghe Vladimir la momentul primirii banilor de la Culceac Alexandru în

scopul pretinsei interveniri față de factorii de decizie din cadrul Serviciului Vamal în

persoana colonelului Cernogor Alexandru, și faptul că automobilul invocat nu a fost

primit „cu scopul cumpărării a careva influențe” în interesul lui Culceac Alexandru de

a primi funcția. Respectiv, doar în raport cu circumstațele date fapta urma a fi reținută

în acest aspect ca o escrocherie, realizându-se elementele componenete ale infracțiunii

date.

În concluzie apărarea a considerat că, prin prisma prevederilor art. 113 Cod

penal, instanța de apel urmează să califice corect faptele comise de către Boaghe

Vladimir și să recalifice acțiunile ultimului conform art. 326 alin. (3) lit. a) și art. 190

alin. (1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse echitabile.

admise apelurile declarate, sentința casată parțial, inclusiv din alte motive decât cele

invocate, în latura penală, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, în această

parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Boaghe Vladimir a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

la art. 190 alin. (5) Cod penal, și în baza acestei Legi i se stabilește acestuia pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea

bunurilor materiale și a mijloacelor financiare pe un termen de 3 (trei) ani.

7

Plângerea condamnatului Boaghe Vladimir împotriva administrației

instituțiilor penitenciare referitoare la condițiile de detenție care, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile

condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale a fost admisă parțial.

Se constată faptul că Boaghe Vladimir a fost deținut în perioada 27.03.2019 -

13.06.2019 în Penitenciarul nr. 11 Bălți în condiții contrare prevederilor art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale o perioadă

de 78 (șaptezeci și opt) zile în calitate de prevenit.

În conformitate cu art. 4734 alin. (6) Cod de procedură penală, a fost redusă

pedeapsa condamnatului Boaghe Vladimir cu 156 (una sută cincizeci și șase) zile pentru

perioada de 78 (șaptezeci și opt) zile în care condamnatul s-a aflat în arest preventiv în

Penitenciarul nr. 11 Bălți în calitate de prevenit, cu calcularea a 2 (două) zile de

închisoare pentru 1 (una) zi de arest preventiv.

Termenul pedepsei definitive stabilite lui Boaghe Vladimir prin prezenta

decizie sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis a fost redus cu 156 (una sută cincizeci și șase) zile.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, prin

sentință, instanța de fond a constatat fapta cu descrierea semnelor calificative a

infracțiunii imputate conform textului dispoziției art. 190 Cod penal în redacția nouă.

Or, reieșind din analiza textuală a rechizitoriului, instanța de apel a constatat că, faptele

de săvârșirea cărora se învinuiește Boaghe Vladimir au fost încadrate potrivit

conținutului legal al art. 190 Cod penal în redacția modificărilor operate prin Legea nr.

179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018 - „prin inducerea în eroare” și „prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului, părților”, însă fără a se ține cont că fapta incriminată lui Boaghe Vladimir a

fost comisă în anul 2010, urmând a fi reținută în sarcina acestuia elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute la art. 190 Cod penal în redacția anterioară modificărilor din

26 iulie 2018, și anume - „prin înșelăciune și prin abuz de încredere”.

Potrivit art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru

aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

În pct. 23 al deciziei Curții Constituționale nr. 126 din 15 noiembrie 2018 privind

excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 190 alin. (1) Cod penal,

este menționat: „Curtea admite că prin noua redacție a articolului 190 alin. (1) din Codul

penal a fost detaliată latura obiectivă a infracțiuniii de escrocherie, legislatorul urmărind scopul

eliminării acestei interpretări extensive defavorabile”.

8

Or, prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din data de 17.08.2018,

infracțiunea de escrocherie nu a fost decriminalizată, dar a fost concretizată latura

obiectivă a acesteia prin modalități alternative de comitere a faptei prejudiciabile.

În aceste circumstanțe s-a atestat că, în acțiunile inculpatului Boaghe Vladimir

au fost reținute semnele calificative ale infracțiunii de escrocherie potrivit redacției noi,

care la acel moment (martie-august 2010) nu erau prevăzute de legea penală.

Sub acest aspect, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel, instanța

de apell a constatat în conformitate cu art. 385 alin. (1) pct. 1)-14) Cod de procedură

penală că: Boaghe Vladimir, acționând în mod intenționat și din interes material, urmărind

scopul dobândirii ilicite, prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunurilor altei persoane pentru

sine, în perioada de timp martie-august 2010, pe teritoriul mun. Bălți, Boaghe Vladimir s-a

prezentat lui Culceac Alexandru și membrilor lui de familie cu numele Jucov Vladimir, care

deține funcția de conducător al Biroului Antidrog a Inspectoratului de Poliție, având rang de

locotenent-colonel de poliție, i-a comunicat, în mod intenționat, o informație ce nu corespunde

adevărului, și anume că poate să acorde ajutor ultimului în angajarea la serviciu în cadrul

Serviciului Vamal, fapt pentru ce era necesară o anumită remunerare, astfel dobândind ilegal în

mai multe rate de la cet. Culceac Alexandru mijloace bănești în sumă de 4100 de euro, ceia ce

constituia conform cursului valutar 65600 lei, 200 dolari SUA, ceia ce constituia conform

cursului valutar 2400 lei și 20950 lei, mijloace bănești care erau necesare pentru procurarea

uniformei, perfectarea comisiei medicale, eliberarea carnetului de muncă, la fel și un automobil

model „BMW” n/î xxxx în valoare de 40000 lei.

Intrând în posesia bunurilor nominalizate, Boaghe Vladimir nu și-a onorat obligațiunile

sale, însușind bunurile ce aparțin lui Culceac Alexandru în sumă totală de 128350 lei,

cauzându-i astfel o dauna materială în proporții deosebit de mari.

Astfel, instanța de apel a considerat că, acțiunile inculpatului Boaghe Vladimir

urmează a fi calificate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, după indicii calificativi:

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz

de încredere, care a produs daune în proporții deosebit de mari.

Prin urmare, substituind din oficiu învinuirea formulată lui Boaghe Vladimir,

instanța de apel a conchis că au fost respectate prevederile art. 410 Cod de procedură

penală, deoarece prin modificările efectuate în învinuire nu a fost agravată situația

inculpatului (apelantului), or, după cum s-a reitereat supra, prin Legea nr. 179 din 26

iulie 2018, în vigoare din data de 17.08.2018, infracțiunea de escrocherie nu a fost

decriminalizată, dar a fost concretizată latura obiectivă a acesteia prin modalități

alternative de comitere a faptei prejudiciabile, astfel ne fiind încălcate prevederile art.

66 alin. (1), (2) pct. 1), 325 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 10 Cod penal, deoarece

9

calificativele: înșelăciune și abuz de încredere, care erau în vigoare la momentul săvârșirii

faptei, nu majorează volumul învinuirii inițiale, ci din contra - le atenuează.

În continuare, instanța de apel a menționat că, pofida faptului că inculpatul nu

și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestuia în s-a

confirmat prin totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată de către instanța de

fond și verificate prin citire în instanța de apel, și anume: declarațiile părții vătămate

Culceac Alexandru; declarațiile martorilor Bondarenco Ludmila, Lupușor Anatolie și

Culeac Lidia.

Totodată, vinovăția inculpatului Boaghe Vladimir a fost confirmată și prin

probele scrise administrate în instanța de fond și verificate în instanța de apel, și anume:

cererea lui Culceac Alexandru din 09.02.2011, prin care a solicitat atragerea la

răspundere a lui Boaghe Vladimir Ivan; înscrisuri de ciornă privind anumite sume de

bani; procesul-verbal de ridicare din 28.04.2011, potrivit căruia a fost ridicat

automobilul de model „BMW 520” cu n/î xxxx de culoare neagră; recipisa din

28.04.2011, prin care se confirmă că Culceac Alexandru a primit spre păstrare

automobilul de model „BMW 520” cu n/î xxxx de la ofițerul de urmărire penală;

informația prin care se confirmă că proprietarul automobilul de model „BMW 520” cu

n/î xxxx era Ocran Corneliu; copia procurii din 29.04.2009, prin care se confirmă că

automobilul de model „BMW 520” cu n/î xxxx a fost încredințat lui Culceac Alexandru.

Instanța de apel a constatat lipsa temeiurilor de a pune la îndoială declarațiile

părții vătămate, martorilor și probele administrate în faza urmăririi penale și cercetate

în ședința de judecată a instanței de fond și date citirii în instanța de apel, care în

ansamblu coroborează între ele și pe deplin confirmă vinovăția inculpatului Boaghe

Vladimir în săvîrșirea infracțiunii incriminate, iar nerecunoașterea vinovăției de către

inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce există probe pertinente și

concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu

certitudine vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate, poziția acestuia

fiind una de apărare și este îndreptată spre eschivarea de la răspundere pentru cele

comise.

Astfel, inculpatul Boaghe Vladimir, prezentându-se lui Bondarenco Ludmila,

care este sora părții vătămate Culceac Alexandru, sub o identitate falsă, și anume ca

fiind Jucov Vladimir, care activează în funcția de conducător a Biroului Antidrog a

Inspectoratului de Poliție Chișinău, deținând gradul de locotenent - colonel de poliție,

ca urmare a relațiilor amoroase ce s-au creat pe parcurs între Boaghe Vladimir și

Bondarenco Ludmila, a dobândit încrederea ultimei și a membrilor familiei sale, iar pe

parcurs cunoscând că partea vătămată Culceac Alexandru este absolvent a Universității

de stat Alecu Russo din mun. Bălți la specialitatea Economie și Drept și este în căutarea

10

unui loc de muncă, abuzând de încrederea familei lui Culceac Alexandru, creată ca

urmare a afecțiunii ce o avea Bondarenco Ludmila față de inculpat, prin înșelăciune i-

a propus părții vătămate că-l poate ajuta să se angajeze la serviciu în cadrul Serviciului

Vamal prin intermediul lui Cernogor Alexandru, care este angajat la Biroul vamal din

cadrul Aeroportului mun. Chișinău, iar în rezultat, în mai multe tranșe, a obținut de la

Culceac Alexandru bani și bunuri în sumă de 128350 lei, însă ulterior inculpatul Boaghe

Vladimir a dispărut, fără a-și onora obligatia asumată.

În continuare, având scopul de înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

că automobilul său este defectat, a primit de la partea vătămată Culceac Alexandru în

folosință temporară automobilul de model „BMW 520” cu n/î xxxx, pe care în scurt

timp, sub pretextul că acesta s-a defectat, i-a comunicat lui Culceac Alexandru că este

la un Service auto, de unde îl poate lua oricând, însă în realitate i l-a vândut lui Lupușor

Anatolie la pretul de 1700 euro, primind de la ultimul un avans de 900 euro, restul

sumei urmând a fi achitată inculpatului Boaghe Vladimir la perfectarea actelor.

Ulterior, victima constatând că Boaghe Vladimir se eschivează, la telefon nu

răspundea, iar ca urmare a acțiunilor întreprinse în vederea recuperării automobilului

de model „BMW 520” cu n/î xxxx partea vătămată Culceac Alexandru a constat că de

fapt inculpatul se numește Boaghe Vladimir și nu Jucov Vladimir, a înțeles că a fost

înșelat, în rezultatul căruia s-a adresat după ajutor la organele de drept.

Faptele constatate supra au fost reținute și din dedarațiile inculpatului Boaghe

Vladimir, care nu neagă faptul că s-a aflat în relații apropiate cu Bondarenco Ludmila,

că a promis lui Culceac Alexandru că-l poate ajuta să se angajeze în câmpul muncii în

cadrul Serviciului Vamal prin intermediul lui Cernogor Alexandru, iar pentru acesta

este necesar de o anumită sumă de bani, în rezultat primind de la Culceac Alexandru

suma în mărime de 128350 lei, pe care susține că a transmis-o lui Cernogor Alexandru,

precum și faptul că a primit de la Culceac Alexandru în folosință automobilul de model

„BMW 520” cu n/î xxxx, care ulterior defectându-se l-a lăsat la un service auto în or.

Fălești, negând faptul că l-a vândut lui Lupușor Anatolie, iar banii primiți de la acesta

au fost luați cu împrumut.

Cât privește argumentele părții apărării expuse în cererile de apel precum că

acțiunile lui Boaghe Vladimir pe faptul primirii banilor de la partea vătămată Culceac

Alexandru sub pretextul angajării în câmpul muncii întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, iar pe faptul înstrăinării

automobilului de model „BMW 520” cu n/î xxxx întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 190 alin. (1) Cod penal, instanța de apel le-a apreciat ca

fiind neîntemeiate și contrare circumstantelor cauzei din cele ce succed.

11

Infracțiunea specificată la alin. (1) al art. 326 Cod penal - presupunînd ipoteza

în care făptuitorul susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu

funcție de demnitate publică, persoane publice străine sau funcționar internațional -

trebuie deosebită de fapta presupunînd înșelăciunea care se referă la relația

făptuitorului cu o persoană publică, o persoană cu funcție de demnitate publică, o

persoană publică străină sau un funcționar internațional, când făptuitorul pretinde fals

că are influență asupra acelui factor de decizie. În ultimul caz, făptuitorul anume

pretinde fals, nu susține, cum este specificat în alin. (1) art. 326 Cod penal. În acest caz,

răspunderea urmează a fi aplicată pentru infracțiunea prevăzută la art. 190 Cod penal,

aceasta deoarece înșelăciunea nu întrunește cerințele pe care trebuie să le aibă

înșelăciunea în contextul infracțiunii specificate la alin. (1) art. 326 Cod penal.

În circumstanțele descrise supra, instanța de apel a atestat că, deși inculpatul

Boaghe Vladimir a susținut că poate interveni pe lângă careva factori de decizie din

cadrul Serviciului Vamal al RM în vederea angajării la serviciu a lui Culceac Alexandru,

acesta din start nu a avut posibilitatea de a interveni pe lângă careva persoane, deoarece

nici nu cunoștea pe nimeni din cadrul structurii respective, adică a pretins în mod fals

că are careva influență, iar în această situație intervine răspunderea penală pentru

infracțiunea prevăzută la art. 190 Cod penal și nu cea prevăzută la art. 326 Cod penal,

după cum susține partea apărării.

La fel, sunt lipsite de relevanță și declarațiile inculpatului precum că a transmis

suma primită de la Culceac Alexandru la un oarecare colaborator vamal pe nume

Cernogor Alexandru, or, însuși inculpatul Boaghe Vladimir susține că așa persoană nu

a activat niciodată în cadrul Serviciului Vamal.

Mai mult ca atât, nici nu au fost prezentate instanței probe ce ar confirma

existența lui Cernogor Alexandru, precum și faptul că ultimul îl cunoaște pe inculpat,

a primit de la inculpat careva sume de bani, precum și faptul că a susținut că are careva

influență asupra factorilor de decizie din cadrul Serviciului Vamal al RM.

Într-un alt context, la calificarea acțiunilor inculpatului Boaghe Vladimir în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a ținut cont și de prevederile art. 126 alin.

(11) Cod penal, potrivit căruia se consideră proporții deosebit de mari valoarea

bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate,

păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de

o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe

economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei.

Prin Hotărârea Guvernului RM nr. 773 din 27.11.2009 privind aprobarea

cuantumului salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2010 s-a

12

stabilit că, salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2010 este în mărime

de 2950 lei.

În contextul dat, instanța a reținut că, inculpatul Boaghe Vladimir a fost pus sub

învinuire pentru faptul că în perioada anului 2010 prin înșelăciune și abuz de încredere

a dobândit ilicit bunuri și bani de la partea vătămată Culceac Alexandru în sumă totală

de 128 350 lei, sumă care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate

stabilite prin Hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei (2950 x 40 =

118000 lei), adică se atribuie la daune în proporții deosebit de mari.

Astfel, raportând aspectele faptice a cauzei la normele dreptului material

specificate mai sus, ascultînd participanții la proces, cercetînd probele prezentate în

susținerea învinuirii înaintate, instanța de apel a apreciat că, în speță a fost demonstrată

incontestabil, în conformitate cu prevederile art. 27, art. 99 - art. 101 Cod de procedură

penală, prin suficiente probe directe, utile și veridice din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblu coroborează între ele,

vinovăția inculpatului Boaghe Vladimir în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 190

alin. (5) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, săvârșite în proporții deosebit de mari.

Cu referire la pedeapsa ce urmează a fi stabilită inculpatului Boaghe Vladimir,

instanța de apel a menționat că, Boaghe Vladimir a fost găsit vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pentru care legea penală prevede

pedeapsa cu închisoare de la 8 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Potrivit alin. (5) art. 16 Cod penal, infracțiunea comisă de către inculpat este

calificată ca fiind deosebit de gravă.

De asemenea, la stabilirea mărimii și categoriei pedepsei, instanța de apel a luat

în considerație și personalitatea inculpatului Boaghe Vladimir, care nu și-a recunoscut

vina, anterior a fost judecat de mai multe ori, inclusiv pentru comiterea unor infracțiuni

similare, nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării și din nou a comis o

infracțiune deosebit de gravă.

Totodată, în sarcina inculpatului Boaghe Vladimir nu s-a stabilit prezența

circumstanțelor atenuante sau agravante.

Din considerentele indicate și ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de

individualizare a pedepsei și coroborarea probelor care furnizează informațiile

respective, precum și indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitatea

între scopul reeducării infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și

așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de

13

drept încălcate, instanța de apel a considerat că pedeapsa lui Boaghe Vladimir urmează

a fi stabilită sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani.

În calitate de pedeapsă complementară prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal,

instanța de apel a considerat necesar de a aplica în privința lui Boaghe Vladimir -

privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea bunurilor materiale și a

mijloacelor financiare pe un termen de 3 (trei) ani.

Luînd în considerație că Boaghe Vladimir a fost recunoscut vinovat în comiterea

unei infracțiuni din categoria celor deosebit de grave, în temeiul alin. (4) art. 72 Cod

penal, pedeapsa închisorii stabilită conform prezentei decizii de către Boaghe Vladimir

urmează a fi executată în penitenciar de tip închis.

La fel, instanța de apel a considerat necesar de a menține fără modificări

dispozițiile sentinței în latura acțiunii civile și a corpurilor delicte.

Cu referire la cererea inculpatului Boaghe Vladimir privind recunoașterea

condițiilor inumane de detenție, instanța de apel a atestat că, pe parcursul examinării

cauzei în instanța de apel inculpatul Boaghe Vladimir a depus plângere împotriva

administrației instituțiilor penitenciare referitoare la condițiile de detenție care,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile

condamnatului garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale, cu solicitarea reducerii pedepsei în conformitate cu

prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

La data de 21.06.2021, administrația Penitenciarului nr. 11 Bălți a prezentat

instanței de apel raportul întocmit în temeiul art. 4733 alin. (3) Cod de procedură penală

asupra condițiilor de detenție contestate.

Din raportul prezentat, instanța de apel a conchis că, Boaghe Vladimir a fost

deținut în Penitenciarul nr. 11 Bălți în calitate de prevenit în perioada de la 27.03.2019

până la 13.06.2019, o perioadă totală de 78 zile, iar începând cu data de 18.12.2020 până

la moment se deține în penitenciar cu statut de condamnat.

În plângerea depusă inculpatul Boaghe Vladimir a invocat deținerea sa în

condiții inumane și degradante.

Astfel, ținând cont de materialele prezentate, instanța de apel a constatat că,

Boaghe Vladimir s-a aflat în detenție în Penitenciarul nr. 11 Bălți în perioada de la

27.03.2019 până la 13.06.2019, adică 78 zile în condiții de supraaglomerare, cu

nerespectarea standardului național de cel puțin 4 m2 per deținut.

Având în vedere distincția normelor procedural penale aplicabile în

dependență de calitatea persoanei la momentul deținerii sale în penitenciar până la

pronunțarea unui verdict judiciar pe fondul cauzei penale, instanța de apel a dispus în

temeiul art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, reducerea pedepsei inculpatului

14

Boaghe Vladimir, aplicând formula de reducere a două zile de închisoare pentru o zi

de arest preventiv, și anume cu 156 (una sută cincizeci și șase) zile (78 x 2 = 156).

În rest, ce ține de constatarea condițiilor inumane de detenție în privința

inculpatului Boaghe Vladimir după pronunțarea sentinței Judecătoriei Bălți sediul

Central din 18 decembrie 2020, instanța de apel a menționat că, atare chestiune ține de

competența exclusivă a judecătorului de instrucție în temeiul art. 4732 CPP, dat fiind

faptul că această perioadă se referă la detenția persoanei deja cu statut de condamnat.

Tatiana în numele inculpatului, care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),

13) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare

în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

5.1. În motivarea celor solicitate partea apărării indică următoarele aspecte:

- instanța de apel examinând cauza a reținut faptul că inculpatul Boaghe

Vladimir a fost pus sub învinuire pentru faptul că în perioada anului 2010 prin

înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit bunuri și bani de la partea vătămată

Culeac Alexandru în sumă totală de 128 350 lei, sumă care depășește 40 de salarii medii

lunare pe economie prognozate stabilite prin Hotărârea de Guvem în vigoare la

momentul săvârșirii faptei (2950 x 40 = 118000 lei), adică se atribuie la daune în proporții

deosebit de mari.

Conform prevederilor art. 126 Cod penal, în vigoare la momentul comiterii

faptei adică anul 2010 (1) Se consideră proporții deosebit de mari, proportii mari valoarea

bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,

comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de

un grup de persoane, care, la momentul săvârșirii infracțiunii, depășește 5000 și, respectiv 2500

unități convenționate de amendă.

Potrivit noilor modificări la art. 126 Cod penal (1) Se consideră proporții mari

valoarea bunurilor dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,

comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de

un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite

prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

[Art. 126 alin. (1) modificat prin LP247 din 29.07.22, M0267-273/26.08.22 art. 566;

în vigoare la 26.08.22]

(11) Se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor dobândite, primite,

fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera

vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40

de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la

momentul săvârșirii faptei.

15

[Art. 126 al. (11) modiflcat prin LP247 din 29.07.22, M0267-273/26.08.22 art. 566;

în vigoare la 26.08.22];

- instanța de apel pentru a putea reține „înșelăciunea și abuzul de încredere” partea

acuzării urma să modifice învinuirea adusă lui Boaghe Vladimir, fapt care n-a fost

efectuat;

- vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul

când instanța de judecată călăuzindu-se pe principiul prezumției nevinovăției

cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile care nu pot fi înlăturate fiind

interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspuns la

toate chestiunile prevăzute în art.385 CPP.

Instanța de apel nu a interpretat corect probele administrate în raport cu

circumstanțele cauzei și nu a dat o apreciere juridică a acestora, respectiv a adoptat o

decizie ilegală;

- instanțele de fond nu au dat o deplină apreciere declarațiilor făcute de inculpat

de unde urma a fi stabilită intenția acestuia, or, Boaghe Vladimir a pretins că are

influențe asupra unor funcționari publici din Serviciul Vamal, respectiv prin

promisiunile făcute și primind sumele de bani cu scopul asigurării unei angajări în

Serviciul Vamal acesta a comis o faptă de trafic de influență;

- instanța de apel a reținut faptul că în speță, la calificarea faptei este obligatorie

stabilirea scopului de cupiditate și că Boaghe Vladimir a acționat cu intenție directă în

scop de cupiditate, or, după primirea bunurilor descrise în partea descriptivă a

prezentei decizii, nu și-a îndeplinit angajamentele asumate pe motiv că nu deținea

asemenea drepturi, deoarece a pretins în mod fals că are influență asupra factorilor de

decizie din cadrul Serviciului Vamal. La fel, scopul de cupiditate a inculpatului Boaghe

Vladimir se confirmă și prin acțiunile acestuia de înstrăinare a automobilului de model

„BMW” primit de la partea vătămată. Or, în situația în care am admite ipotetic că

automobilul s-a defectat și a fost lăsat la un auto service din or. Fălești, acesta urma să-

i comunice despre aceasta părții vătămate, dar nu să-l înstrăineze. Instanța de apel

eronat a reținut acest fapt, or, reieșind însăși din declarațiile părții vătămate Culeac

Alexandru, ultimul declară că „după ceva timp, Vladimir l-a telefonat pe Alexandru și i-a

comunicat că automibilul s-a defectat și că se află la service auto în or. Fălești”.

Astfel, instanța urma să de-a o apreciere juridică corectă faptelor încriminate lui

Boaghe Vladimir și să facă o distincție între escocherie și trafic de influență.

Anume prin declarațiile făcute de Boghe Vladimir și care au fost susținute de

martorul Cesnocov Andrei se atestă intenția inculpatului și delimitarea între pretinsa

escrocherie și trafic de influență, care fiind audiat în instanța de judecată a declarat că

în anul 2010 a mers cu Boaghe Vladimir la o întâlnire la aeroport în mun. Chișinău,

16

Ajungând, a ieșit o persoană în uniformă și Vladimir urma să discute cu el despre

angajarea la serviciu a unei persoane. A asistat la discuția dintre cei doi și a înțeles că

persoana în uniformă a fost de acord să-l ajute pe Vladimir în schimbul unei sume de

bani. Discuția lor a durat aproximativ 10 minute, apoi l-a lăsat pe Vladimir în centrul

mun. Chișinău. Nu cunoaște anume pe cine Vladimir dorea să-l ajute cu angajarea la

serviciu, la Chișinău cu Vladimir a fost doar o singură data;

- partea acuzării n-a demonstrat intenția lui Boaghe Vladimir de a însuși banii

primiți de la Culeac Alexandru, or, însăși Boaghe Vladimir a declarat că a comunicat

prin intermediul telefonului cu Ludmila și i-a promis că va restitui suma de 3500 euro

fratelui său, Culceac Alexandru și a plecat peste hotare pentru a câștiga banii respectivi

și ai întoarce, ultimul n-a negat faptul primirii banilor, pe cînd să fi acționat cu intenția

de a însuși banii ca pentru sine, Boaghe Vladimir putea să nege vehement faptul

primirii banilor. Dar totuși Boaghe Vladimir s-a ținut de cuvânt și a restituit lui Culeac

Alexandru echivalentul banilor primiți și acesta nu are pretenții de ordin material. Iar

automobilul a fost ridicat de colaboartorii de poliție și restituit părții vătămate încă la

momentul adresării acestuia la organele de drept.

Intenția, scopul de cupiditate care instanța de apel a reținut-o în decizia

adoptată este bazată doar pe presupuneri și este contrară probelor din dosar, intenția

reală fiind în a trafica influența și nicidecum de a dobândi bunurile altei persoane ca

pentru sine.

În rest invocă argumente similar celor invocate în cererea de apel.

pct. 11) Cod procedură penală, procurorul a depus referință care a pledat pentru

admiterea recursului declarat, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de

apel, în alt complet judecată.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei și

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarat în speță, aceasta este

bazată pe temeiurile pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 13) Cod de

17

procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când 6)

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub

învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde,

13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului.

Analizând minuțios actele dosarului, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță,

este incident temeiul de casare prevăzut de pct. 6) din alin. (1) al art. 427 din Codul de

procedură penală - instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Primordial, Colegiul penal lărgit constată că potrivit rechizitoriului, Boaghe

Vladimir a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal, după indicii calificativi - ,,dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea

în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca

mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului,

părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului

juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinate de

comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune în proporții deosebit de mari” (f.d.

102, vol. I). În conținutul rechizitoriului, întocmit la 10.04.2019, a fost descrisă

următoarea situație de fapt ,,Boaghe Vladimir, acționând cu intenția îndreptată spre

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a cet. Culceac Alexandru,

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, părților, în perioada de timp martie-august 2010, pe teritoriul

mun. Bălți, Boaghe Vladimir s-a prezentat lui Culceac Alexandru și membrilor lui de familie cu

numele Jucov Vladimir, care deține funcția de conducător al Biroului Antidrog a Inspectoratului

de Poliție, având rang de locotenent-colonel de poliție, i-a comunicat, în mod intenționat, o

informație ce nu corespunde adevărului, și anume că poate să acorde ajutor ultimului în

angajarea la serviciu în cadrul Serviciului Vamal, fapt pentru ce era necesară o anumită

remunerare, astfel dobândind ilegal în mai multe rate de la cet. Culceac Alexandru mijloace

bănești în sumă de 4100 de euro, ceea ce constituia conform cursului valutar 65600 lei, 200

dolari SUA, ceea ce constituia conform cursului valutar 2400 lei și 20950 lei, mijloace bănești

care erau necesari pentru procurarea uniformei, perfectarea comisiei medicale, eliberarea

carnetului de muncă, la fel și un automobil de model „BMW” n/î EDAZ 400 în valoare de 40000

lei.

18

Intrînd în posesia bunurilor nominalizate, Boaghe Vladimir nu și-a onorat obligațiunile

sale, însușind bunurile ce aparțin lui Culceac Alexandru în sumă totală de 128350 lei,

cauzându-i astfel o daună materială în proporții deosebit de mari”.

Colegiul reține că, deși inculpatul Boaghe Vladimir a săvârșit infracțiunea

imputată până la modificările operate prin Lege nr. 179 din 26 iulie 2018, infracțiunea

de escrocherie fiind consumată sub acțiunea legii de până la aceste modificări, când

escrocheria era definită ca „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau

abuz de încredere”, prima instanță l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal (redacția nouă), fiindu-i stabilită o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de a exercita activități ce țin de

administrarea și răspunderea materială a bunurilor altor persoane pe un termen de 3

(trei).

Fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către partea apărării și

inculpat, instanța de apel a admis apelurile declarate, a casat sentința Judecătoriei Bălți,

sediul Central din 18 decembrie 2020, și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Boaghe Vladimir a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și în baza acestei Legi i

s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu privarea

de dreptul de a exercita activități ce țin de administrarea și răspunderea materială a

bunurilor altor persoane pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

În conformitate cu art. 4734 alin. (6) Cod de procedură penală, a fost redusă

pedeapsa condamnatului Boaghe Vladimir cu 156 (una sută cincizeci și șase) zile pentru

perioada de 78 (șaptezeci și opt) zile în care condamnatul s-a aflat în arest preventiv în

Penitenciarul nr. 11 Bălți în calitate de prevenit, cu calcularea a 2 (două) zile de

închisoare pentru 1 (una) zi de arest preventiv.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a descris următoarea situație de

fapt ,,Boaghe Vladimir, acționând în mod intenționat și din interes material, urmărind scopul

dobândirii ilicite, prin înșelăciune și abuz de încredere, a bunurilor altei persoane pentru

sine, în perioada de timp martie-august 2010, (…)” (f.d. 153, vol. II).

În acest sens, Colegiul penal lărgit stabilește că argumentul indicat de avocatul

inculpatului în recursul declarat, precum că ,,Instanța judecă cauza numai în privința

persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Astfel,

instanța de apel pentru a putea reține ,,înșelăciunea și abuzul de încredere”, partea acuzării

urma să modifice învinuirea adusă lui Boaghe Vladimir, fapt ce n-a fost efectuat”, este unul

valid în această cauză.

19

Or, analizând decizia recurată, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel

în motivarea soluției adoptate, constată fapta ca săvârșită de către inculpat potrivit

calificativelor din redacția veche a dispoziției art. 190 Cod penal, și anume prin

înșelăciune și abuz de încredere.

Statuând asupra celor menționate, Colegiul penal lărgit reține că, potrivit art.

325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează

numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu.

Deși, instanța de apel face referire la norma menționată supra, și atestă că

,,reieșind din analiza textuală a rechizitoriului Colegiul penal constată că, faptele de săvârșirea

cărora se învinuiește Boaghe Vladimir au fost încadrate potrivit conținutului legal al art. 190

Cod penal în redacția modificărilor operate prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din

17 august 2018 - „prin inducerea în eroare” și „prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților”, însă fără a se

ține cont că fapta incriminată lui Boaghe Vladimir a fost comisă în anul 2010, urmând a fi

reținută în sarcina acestuia elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 190 Cod

penal în redacția anterioară modificărilor din 26 iulie 2018, și anume - „prin înșelăciune și prin

abuz de încredere” (f.d. 152, vol. II), ulterior indică contradictoriu că ,, substituind din oficiu

învinuirea formulată lui Boaghe Vladimir, Colegiul penal conchide că au fost respectate

prevederile art. 410 Cod de procedură penală, deoarece prin modificările efectuate în învinuire

nu a fost agravată situația inculpatului (apelantului), or, după cum s-a reitereat supra, prin

Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din data de 17.08.2018, infracțiunea de escrocherie

nu a fost decriminalizată, dar a fost concretizată latura obiectivă a acesteia prin modalități

alternative de comitere a faptei prejudiciabile, astfel ne fiind încălcate prevederile art. 66 alin.

(1), (2) pct. 1), 325 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 10 Cod penal, deoarece calificativele:

înselăciune și abuz de încredere, care erau în vigoare la momentul săvîrșirii faptei, nu majorează

volumul învinuirii inițiale, ci din contra - le atenuează” (f.d. 153 verso, vol. II).

Colegiul, califică o asemenea motivare ca fiind una divergentă și inacceptabilă,

or, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă, să fie

rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor

și incertitudinilor existente, având în vedere, că lipsa unei motivări corespunzătoare

dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit efectuând o analiză textuală a părții

motivante a deciziei instanței de apel deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea

considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul

verificării sentinței contestate de partea apărării, în raport cu motivele invocate de părți

și circumstanțele reale ale acestei cauze.

20

Drept urmare, Colegiul penal lărgit conchide că erorile comise de către instanța

de apel nu pot fi corectate în instanța de recurs și se impune remiterea cauzei la

rejudecare, cu distribuirea acesteia altui complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile

legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale

cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și nemijlocit de motivele

casării acesteia, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Guțu Tatiana în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 iulie

2022, în cauza penală în privința lui Boaghe Vladimir Xxxx, și dispune rejudecarea

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată integral la 16 martie

2023.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Boico Victor

Plămădeală Ghenadie

21