1reab-3/23 — art. 54-1 lit. a CP RSSU

Dosarul nr. 1reab-3/2023

1-23015127-01-1reab-31012023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena, Diaconu Iurie, Țurcan Anatolie, Plămădeală

Ghenadie,

a judecat, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de către Adjunctul

Procurorului General interimar, Nesterov Aliona, prin care solicită casarea sentinței

Tribunalului militar al trupelor „NKVD” al regiunii Vinița din 27 iulie 1945, în

cauza penală privindu-l pe

Țațu Piotr xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

31.01.2023 – 28.02.2023 (instanța de recurs în anulare).

Asupra recursului în anulare, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

27 iulie 1945, Țațu Piotr, a fost condamnat în baza art.54-1 lit. a) Cod penal al RSSU

(red. 1927), la pedeapsa de 10 ani privațiune de libertate, cu ispășirea pedepsei în

lagăr de corectare prin muncă, cu interdicții în drepturi pe un termen de 5 (cinci) ani,

cu confiscarea averii.

pentru faptul că, a rămas pe teritoriul temporal ocupat de către inamic, fiind înrolat

de către autoritățile române în serviciu la funcția de translator în jandarmeria

română. A luat parte la reținerea și interogarea cetățenilor sovietici, adică prin

acțiunile sale a comis trădare de patrie, infracțiune prevăzută de art. 54-1 lit. a) Cod

penal al RSSU (red. 1927).

În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Țațu Piotr a recunoscut parțial faptele

imputate și a declarat că, după plecarea Armatei Roșii și venirea autorităților române

în orașul Chișinău, a fost înrolat în jandarmeria română în calitate de translator.

Participa la interogarea cetățenilor sovietici.

În instanța de judecată circumstanțele incriminate inculpatului Țațu Piotr nu au

fost confirmate. Martori nu au fost audiați.

1

453 alin. (1) Cod de procedură penală, a declarat recurs în anulare, solicitând casarea

sentinței, în privința lui Țațu Piotr în baza art. 54-1 lit. a) Cod penal al RSSU, cu

încetarea procesului penal și reabilitarea acestuia.

În susținerea argumentelor formulate, Procurorul General Adjunct interimar a

invocat că sentința de condamnare în privința inculpatului Țațu Piotr a fost

pronunțată fără a ține cont de declarațiile acestuia, cu încălcarea dreptului la un

proces echitabil.

S-a constatat că, instanța de judecată a examinat cauza penală în ședință închisă

în lipsa acuzatorului și a apărătorului, ce constituie încălcarea art. 11 din Declarația

Universală a drepturilor omului, potrivit căruia: ,,orice persoană acuzată de un

delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal

în cursul unui proces public în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile

necesare apărării sale”, încălcarea dreptului fundamental prevăzut de art. 6 din

Convenția pentru apărarea Drepturilor omului și a Libertăților Fundamentale

(CEDO).

În cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, nu au fost prezentate probe

care dovedesc existența în faptele comise de Țațu Piotr a infracțiunii de trădare de

patrie, deoarece ele nu confirmă faptul că, prin acțiunile sale, a intenționat să

prejudicieze potențialul militar, independentă statală sau inviolabilitatea teritorială a

URSS, așa cum prevede dispoziția art.54-1 lit. a) Cod penal al RSSU (red.1927).

În privința inculpatului Țațu Piotr a fost încălcat și art.7 din Convenția pentru

apărarea Drepturilor omului și a Libertăților Fundamentale care stipulează, că:

,,nimeni nu poate fi condamnat pentru o acțiune sau o omisiune care la momentul

în care a fost săvârșită, nu constituia o infracțiune, potrivit dreptului național sau

internațional”.

De către instanța de judecată, în privința inculpatului Țațu Piotr a fost încălcat

și art.4 Protocolul nr.7 al CEDO, care prevede dreptul de a nu fi judecat și pedepsit

de două ori, pentru una și aceeași faptă, or față de acesta au fost aplicate două

pedepse principale - privațiune de libertate și obligarea îndeplinirii unor munci fizice

în lagăr de corectare prin muncă, ce reprezintă încălcarea Convenției.

Reiterând cele expuse, sentința de condamnare emisă în privința inculpatului

Țațu Piotr este o încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților fundamentale

stipulate în Convenție și anume încălcarea dreptului la un proces echitabil, ceea ce

conform art.6 pct.44) din Codul de procedură penală reprezintă un viciu fundamental

admis în cadrul examinării precedente a cazului, ce în mod direct afectează decizia

adoptată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

2

Potrivit art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (3), art. 452 alin. (1), art. 453 alin. (1) Cod

de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare de către

Procurorul General și adjuncții săi în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârile pronunțate, se consideră încălcarea esențială a

drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului. Hotărârea judecătorească

definitivă împiedică reluarea examinării procesului penal în privința aceleiași

persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazului în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea pronunțată.

La 30 decembrie 1992 a intrat în vigoare Legea nr. 1225-XII din 08.12.1992

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Colegiul penal lărgit menționează că potrivit art. 3 lit. a) al Legii nominalizate,

sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în

drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada

dintre 07 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice în

baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare pentru „trădare de

patrie”.

Sub acest aspect, instanța de recurs în anulare reține că Țațu Piotr a fost

condamnat prin sentința Tribunalului Militar al trupelor „NKVD” al regiunii Vinița

din 27 iulie 1945, în baza art. 54-1 lit. a) Cod penal al RSSU (red. 1927), pentru

trădare de patrie.

Conform art. 53 alin. (2) al Legii nr. 1225-XII din 08.12.1992, recursurile în

anulare se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul

de procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

Ținând cont de cele constatate și de prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b)

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată prezența în speță a motivelor

întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească irevocabilă de condamnare a

lui Țațu Piotr în baza art. 54-1 lit. a) Cod penal al RSSU (red. 1927), cu casarea

acesteia și în temeiul prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

cu încetarea procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea

persoanei la răspundere penală, și reabilitarea condamnatului.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare

urmează a fi admis, cu casarea totală a hotărârii irevocabile contestate, ca fiind

afectată de un viciu fundamental și dispunerea încetării procesului penal, pe motiv

că sunt prezente circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

(1), art. 457 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

D E C I D E:

3

Admite recursul în anulare declarat de către Adjunctul Procurorului General

interimar, Nesterov Aliona, casează total sentința Tribunalului Militar al trupelor

„NKVD” al regiunii Vinița din 27 iulie 1945, cu încetarea procesului penal în

privința lui Țațu Piotr xxxxx, în baza învinuirii pe art. 54-1 lit. a) Cod penal al

RSSU (red. 1927), pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea lui la

răspundere penală și dispune reabilitarea acestuia, în conformitate cu art. 3 lit. a) a

Legii Republicii Moldova nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea

victimelor represiunilor politice.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Diaconu Iurie

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

4