1ds-2/2023 — art. 249 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 249 CPP
- Temei legal
- art. 249 CPP
1ds-2/2023 — art. 249 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul 1ds-2/2023
1-19031554-01-1ds-08022023
Curtea Supremă de Justiție
Î N C H E I E R E
28 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
judecînd cererea avocatului Babenco Borislav în numele inculpatului,
privind soluționarea unor chestiuni cu privire la executarea hotărîrilor
judecătorești, în cauza penală în privința lui Martirosean Artur XXXXX,
A C O N S T A T A T:
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
05 noiembrie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul
în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, casată decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2018, în cauza
penală în privința lui Martirosean Artur, în partea modului de executare a
pedepsei, rejudecată cauza în această parte și pronunțată o nouă hotărâre,
conform căreia s-a exclus aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
Martirosean Artur s-a considerat condamnat în baza:
- art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executare
în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau
de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice pe
un termen de 5 (cinci) ani.
- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executare
în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor, Martirosean Artur s-a considerat condamnat la
pedeapsă definitivă de 3 (trei) ani închisoare, cu executare în penitenciar de
tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o
anumită activitate ce ține de circulația substanțelor narcotice pe un termen de
5 (cinci) ani.
Termenul executării pedepsei cu închisoare stabilite lui Martirosean
Artur, de calculat din momentul reținerii, cu includerea în termenul pedepsei
a perioadei aflării acestuia în stare de arest de la data de 23 septembrie 2017
până la 01 decembrie 2017.
Celelalte dispoziții ale hotărârii judecătorești contestate, au fost
menținute.
1
La 19 ianuarie 2023 și ulterior la 16 februarie 2023, în cadrul Curții
Supreme de Justiție au parvenit cererile avocatului Babenco Borislav în
numele inculpatului Martirosean Artur, privind soluționarea unor chestiuni
cu privire la executarea hotărîrilor judecătorești, prin care solicită corectarea
erorilor materiale cuprinse în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme
de Justiție din 05 noiembrie 2019 și anume ca termenul executării pedepsei cu
închisoare stabilite lui Martirosean Artur de calculat din momentul reținerii,
cu includerea în termenul pedepsei a perioadei aflării acestuia în stare de arest
de la 02 iunie 2017 pînă la 01 decmebrie 2017.
În argumentarea solicitărilor sale, avocatul menționează că, potrivit
răspunsului Penitenciarului nr. 13 Chișinău nr.7/B-544/22 din 25.10.2022,
Martirosean Artur a fost deținut în perioada 02.06.2017 – 01.12.2017, însă în
decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 noiembrie
2019, s-a indicat că termenul executării pedepsei cu închisoare stabilite lui
Martirosean Artur, de calculat din momentul reținerii, cu includerea în
termenul pedepsei a perioadei aflării acestuia în stare de arest de la data de 23
septembrie 2017 până la 01 decembrie 2017.
Consideră că, există neconcordanțe între informația prezentată de
Penitenciarul nr.13 – Chișinău prin certificatul din 25.10.2022, privind
perioada de detenție a lui Martirosean Artur și informația indicată în decizia
Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 noiembrie 2019.
Examinând cererile privind soluționarea unor chestiuni cu privire la
executarea hotărîrilor judecătorești, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră că, acestea urmează a fi respinse ca neîntemeiate reieșind
din următoarele considerente.
Potrivit art. 249 Cod de procedură penală, erorile materiale evidente din
cuprinsul unui act procedural se corectează de însuși organul de urmărire
penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care a întocmit
actul, la cererea celui interesat ori din oficiu. La corectarea erorilor materiale,
părțile pot fi chemate spre a da explicații. Despre corectarea efectuată, organul
de urmărire penală întocmește un proces-verbal, iar judecătorul de instrucție
sau instanța de judecată – o încheiere, făcîndu-se mențiune și la sfîrșitul
actului corectat.
Conform art. 250 Cod de procedură penală, prevederile art.249 se aplică
și în cazul în care organul de urmărire penală, judecătorul de instrucție sau
instanța de judecată, ca urmare a unei omisiuni vădite, nu s-a pronunțat
asupra sumelor pretinse de martori, experți, interpreți, traducători, apărători,
asupra restituirii obiectelor, corpurilor delicte sau a ridicării măsurilor
asiguratorii, precum și a altor măsuri.
Din conținutul cererilot declarate se pretinde că instanța de recurs
ordinar, eronat a indicat că, termenul examinării pedepsei cu închisoare
2
stabilite lui Martirosean Artur, fiind dispus calcularea acestuia din momentul
reținerii, cu includerea în termenul pedepsei a perioadei aflării acestuia în
stare de arest de la data de 23 septembrie 2017 până la 01 decembrie 2017.
Instanța de recurs reține că, avocatul a depus cererea privind
soluționarea unor chestiuni cu privire la executarea hotărîrilor judecătorești
în cauza penală în privința lui Martirosean Artur, făcînd trimitere la
prevederile art. 469 Cod de procedură penală.
Respectiv, art. 469 din Codul de procedură penală stabilește chestiunile
care urmează să fie soluționate de către instanță la executarea pedepsei,
inclusiv (pct.(12)) - computarea arestării preventive sau a arestării la
domiciliu, dacă aceasta nu a fost soluționată la adoptarea hotărârii de
condamnare;
Art. 470 din Codul de procedură penală stabilește competența instanței
care soluționează chestiunile privind executarea hotărîrilor judecătorești: La
caz, potrivit alin.(1) - chestiunile privind executarea hotărîrilor prevăzute la
art. 469 alin.(1) pct.1)-4), 6)–16), 171) și 18) se soluționează de către instanța de
judecată din raza de activitate a organului sau a instituției care execută
pedeapsa.
Modul de soluționare a chestiunilor privind punerea în executare a
hotărîrilor judecătorești este determinat de prevederile art. 471 din Codul de
procedură penală. Astfel, conform alin.(1) - chestiunile specificate la art. 469
alin.(1) pct.5), 11) și 14) se soluționează de către judecătorii instanței de drept
comun, iar chestiunile prevăzute la celelalte puncte din art.469 alin.(1) se
soluționează de către judecătorul de instrucție la demersul instituției care
pune în executare pedeapsa, la cererea condamnatului sau a apărătorului
acestuia ori, după caz, la demersul procurorului care exercită supravegherea
organului sau instituției care pune în executare pedeapsa. (...)
Deși, cererea este depusă în scopul soluționării unor chestiuni cu privire
la executarea hotărârilor judecătorești, avocatul solicită „corectarea erorilor
materiale cuprinse în decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
05 noiembrie 2019 și anume ca termenul executării pedepsei cu închisoare stabilite lui
Martirosean Artur de calculat din momentul reținerii, cu includerea în termenul
pedepsei a perioadei aflării acestuia în stare de arest de la 02 iunie 2017 pînă la 01
decembrie 2017”.
În baza art. 249 din codul de procedură penală (Corectarea erorilor
materiale):
(1) Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se
corectează de însuși organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucție
sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori
din oficiu.
3
(2) La corectarea erorilor materiale, părțile pot fi chemate spre a da
explicații.
(3) Despre corectarea efectuată, organul de urmărire penală întocmește
un proces-verbal, iar judecătorul de instrucție sau instanța de judecată – o
încheiere, făcându-se mențiune și la sfîrșitul actului corectat.
Conform art.250 din Codul de procedruă penală (Înlăturarea unor
omisiuni vădite): - prevederile art.249 se aplică și în cazul în care organul de
urmărire penală, judecătorul de instrucție sau instanța de judecată, ca urmare
a unei omisiuni vădite, nu s-a pronunțat asupra sumelor pretinse de martori,
experți, interpreți, traducători, apărători, asupra restituirii obiectelor,
corpurilor delicte sau a ridicării măsurilor asiguratorii, precum și a altor
măsuri.
Astfel, având în vederea că, soluționarea unor chestiuni cu privire la
executarea hotărârilor judecătorești, inclusiv computarea arestării preventive
sau a arestării la domiciliu, dacă aceasta nu a fost soluționată la adoptarea
hotărârii de condamnare, ține de competența instanței de judecată din raza de
activitate a organului sau a instituției care execută pedeapsa, iar erorile sau
omisiunile, care de fapt, la caz, în conformitate cu prevederile art.249, art.250
din Codul de procedură penală, nici nu se constată, Colegiul penal lărgit
consideră justificat respingerea cererilor avocatului.
Conducându-se de prevederile art. 342 Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D I S P U N E:
Se resping cererile avocatului Babenco Borislav în numele inculpatului,
privind soluționarea unor chestiuni cu privire la executarea hotărîrilor
judecătorești, în cauza penală în privința lui Martirosean Artur XXXXX, ca
fiind neîntemeiate
Încheierea nu este susceptibilă de atac, fiind pronunțată integral.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
4