1ra-1416/20222 — art. 206 alin. 2 lit. c CP

1ra-1416/20222 — art. 206 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1416/2022

1-18045389-01-1ra-12092022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat, împotriva deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2022, de către avocatul Gulca-

Ojog Veronica, în numele inculpatului

Ursac Virgiliu XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.07.2018 – 24.02.2020;

Instanța de apel: 15.05.2020 – 08.06.2022;

Instanța de recurs: 12.09.2022 – 12.12.2022.

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

Ursac Virgiliu a fost achitat de învinuirea dusă în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod

penal pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

A fost soluționată chestiunea corpurilor delicte.

că Ursac Virgiliu a fost pus sub învinuire pentru faptul că el, în perioada de timp

cuprinsă între lunile iulie-august ale anului 2017, aflându-se atât la domiciliul său

amplasat în XXXXX, precum și în Federația Rusă și în alte regiuni nestabilite,

având intenția comiterii traficului de copii în scopul exploatării sexuale

necomerciale, profitând de situația de vulnerabilitate a părții vătămate minore

XXXXX, condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând diverse sisteme

informatice conectate la rețeaua internet, inclusiv telefonul mobil, aplicațiile de chat

„Skype”, utilizând contul „XXXXX”, ce aparține lui XXXXX, de la care a solicitat

anterior parola de acces, conturile rețelei de socializare www.odnoklassniki.ru cu id-

ul „XXXXX” (ID: XXXXX), precum și alte numere SIM, aplicații, conturi ale

rețelelor de socializare necunoscute de către organul de urmărire penală,

camuflându-și identitatea prin utilizarea conturilor false din rețelele menționate

precum și plasând fotografii ce nu-l reprezintă pe ultimul, manipulând cu

promisiunea de a-i oferi minorei un telefon mobil performant, a recrutat-o prin

intermediul rețelei internet în acest scop, pe minora XXXXX, despre care cunoștea

cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, ducând cu aceasta discuții cu

1

caracter obscen referitor la raporturi sexuale și i-a solicitat minorei să-i expedieze în

formă electronică poze intime ce o reprezintă pe ultima, fapt ce a fost realizat de

către aceasta.

Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale, în aceeași perioadă de

timp, Ursac Virgiliu, în scopul exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția

de vulnerabilitate a părții vătămate XXXXX, condiționată de vârsta fragedă a

copilului, utilizând aceleași sisteme informatice și amenințând-o cu divulgarea

informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane și crearea de profiluri false în

rețelele de socializare, ce ar conține imaginile foto și video intime ce o reprezintă pe

minoră, obținute anterior de către Ursac Virgiliu, contrar voinței minorei, prin

constrângere psihică a determinat-o să-și facă în continuare foto în ipostaze

indecente și să participe la sesiuni video online, fiind obligată de către Ursac

Virgiliu să-și atingă organele genitale în momentul sesiunii video, ce era vizionată

de către ultimul, totodată Ursac Virgiliu comitea acțiuni perverse față de partea

vătămată, manifestate prin masturbarea membrului viril și obligarea acesteia să

vizioneze imaginile video în direct, prin intermediul aplicațiilor de mesagerie,

cauzându-i astfel suferințe psihice, ultima comunicându-i că dorește să se sinucidă

din cauza acestor acțiuni.

Aceste acțiuni ale lui Ursac Virgiliu au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal – trafic de copii și anume,

recrutarea unui copil, în scopul exploatării sexuale necomerciale, acțiuni însoțite de

profitarea de situația de vulnerabilitate a copilului, de amenințare cu divulgarea

informațiilor confidențiale familiei copilului sau altor persoane.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Oficiul

„Nord” Russu Tatiana și avocatul Calugher Alina, în numele părții vătămate

XXXXX.

3.1. Procurorul în motivarea apelului a invocat netemeinicia sentinței

menționând că:

- dispozitivul sentinței adoptate contravine descriptivului acesteia și prima

instanță a făcut o motivare contradictorie, or, chiar dacă Ursac Virgiliu a fost achitat

pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el, instanță și-a motivat soluția pe critica

probelor administrate de acuzare;

- prima instanță a apreciat critic declarațiile părții vătămate, fără a indica

temeiul ce a determinat o asemenea concluzie;

- prima instanță nu a dat apreciere justă a probelor, din punct de vedere al

coroborării lor, dând importanță doar declarațiilor inculpatului;

- prima instanță nu s-a expus asupra concluziilor expuse de către expertul

psiholog și a faptului că sesiunile „online” au fost efectuate în mod repetat, la

solicitările insistente ale inculpatului;

- aprecierea instanței precum că infracțiunea ar fi fost comisă de către XXXXX

vine în contradicție cu ordonanța de scoatere a acestuia de sub urmărire penală, care

a căpătat autoritatea lucrului judecat.

Drept urmare, apelantul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Ursac Virgiliu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 206 alin. (2) lit. c)

Cod penal la închisoare pe un termen de 15 ani, în penitenciar de tip închis, cu

2

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau exercita o anumită activitate în

domeniul tehnologiilor informaționale pe un termen de 5 ani.

3.2 Avocatul Calugher Alina prin apelul declarat în numele părții vătămate

XXXXX a solicitat repunerea în termen a apelului, casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ursac

Virgiliu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod

penal la închisoare a cărui termen să depășească limita minimă pentru asemenea

infracțiune.

În susținerea cerințelor, apelantul a invocat motive similare apelului declarat de

către procurorul Rusu Tatiana, suplimentar arătând că:

- partea vătămată și reprezentantul legal al acesteia nu au fost prezente la

pronunțarea sentinței, nu au fost informate despre finisarea examinării cauzei și nu

au primit copia sentinței.

Despre acest fapt acestea au aflat abia când au fost informate că urmează să se

prezinte la Curtea de Apel Bălți, unde urmează să se examineze cererea de apel

înaintată de procuror.

Ulterior la 14.07.2020, XXXXX și partea vătămată au contractat pe avocatul

Calugher Alina. Tot în acea zi au semnat mandatele de reprezentare, care au fost

anexate la materialele cauzei, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Bălți.

Avocatul, partea vătămată și reprezentantul legal al acesteia au luat cunoștință

cu sentința la 21.07.2020.

În astfel de circumstanțe, consideră că cererea de apel se încadrează în

termenul legal de 15 zile;

- solicită audierea martorilor XXXXX, XXXXX, XXXXX și a psihologului

specialist Stratuța Agnesa, martori-cheie ce nu au fost audiați în instanța de fond.

au fost admise apelurile, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ursac Virgiliu a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal la închisoare pe un

termen de 11 (unsprezece) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul

tehnologiilor informaționale pe un termen de 5 (cinci) ani, în penitenciar de tip

închis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a statuat că:

a) întârzierea depunerii apelului de către avocatul Calugher Alina, în

numele părții vătămate, a fost determinată de motive întemeiate.

Partea vătămată și reprezentantul legal al acesteia, deși au participat inițial la

judecarea cauzei penale, ulterior au depus cerere privind examinarea cauzei în lipsa

lor și nu au fost prezente în ședința instanței de fond din 24 februarie 2020, când a

fost pronunțată sentința motivată. Totodată copia sentinței integrale nu a fost

expediată în adresa acesta și acestea au luat cunoștință cu sentința pronunțată la 21

iulie 2020 în prezența avocatului Calugher Alina (f.d. 189, vol. III), care a intervenit

în proces la 14 iulie 2020 (f.d. 182-183, vol. III).

b) prima instanță nu a verificat multilateral și obiectiv toate împrejurările

de fapt și de drept a cauzei în raport cu probele anexate la dosar, iar concluzia

instanței este prematură, eronată și contravine cumulului de probe anexate la

materialele cauzei penale.

3

Ținând cont de cele menționate supra, instanța de apel, în fapt, a constatat că:

Ursac Virgiliu în perioada de timp cuprinsă între lunile iulie-august ale anului 2017,

aflându-se atât la domiciliul său amplasat în XXXXX, precum și în Federația Rusă

și în alte regiuni nestabilite, având intenția comiterii traficului de copii în scopul

exploatării sexuale necomerciale, profitând de situația de vulnerabilitate a părții

vătămate minore XXXXX, condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând

diverse sisteme informatice conectate la rețeaua internet, inclusiv telefonul mobil,

aplicațiile de chat „Skype”, utilizând contul „XXXXX”, ce aparține lui XXXXX, de

la care a solicitat anterior parola de acces, conturile rețelei de socializare

www.odnoklassniki.ru cu ID „XXXXX” (ID: XXXXX), precum și alte numere

SIM, aplicații, conturi ale rețelelor de socializare necunoscute de către organul de

urmărire penală, camuflându-și identitatea prin utilizarea conturilor false din rețelele

menționate precum și plasând fotografii ce nu-l reprezintă pe ultimul, manipulând

cu promisiunea de a-i oferi minorei un telefon mobil performant, a recrutat-o prin

intermediul rețelei internet în acest scop, pe minora XXXXX, despre care cunoștea

cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, ducând cu aceasta discuții cu

caracter obscen referitor la raporturi sexuale și i-a solicitat minorei să-i expedieze în

formă electronică poze intime ce o reprezintă pe ultima, fapt ce a fost realizat de

către aceasta.

Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale, în aceeași perioadă de

timp, Ursac Virgiliu, în scopul exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția

de vulnerabilitate a părții vătămate XXXXX, condiționată de vârsta fragedă a

copilului, utilizând aceleași sisteme informatice și amenințând-o cu divulgarea

informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane și crearea de profiluri false în

rețelele de socializare, ce ar conține imaginile foto și video intime ce o reprezintă pe

minoră, obținute anterior de către Ursac Virgiliu, contrar voinței minorei, prin

constrângere psihică a determinat-o să-și facă în continuare foto în ipostaze

indecente și să participe la sesiuni video online, fiind obligată de către Ursac

Virgiliu să-și atingă organele genitale în momentul sesiunii video, ce era vizionată

de către ultimul, totodată Ursac Virgiliu comitea acțiuni perverse față de partea

vătămată, manifestate prin masturbarea membrului viril și obligarea acesteia să

vizioneze imaginile video în direct, prin intermediul aplicațiilor de mesagerie,

cauzându-i astfel suferințe psihice, ultima comunicându-i că dorește să se sinucidă

din cauza acestor acțiuni.

În drept, aceste acțiuni ale lui Ursac Virgiliu au fost încadrate, de către

instanța de apel, în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal – trafic de copii și anume,

recrutarea unui copil, în scopul exploatării sexuale necomerciale, acțiuni însoțite de

profitarea de situația de vulnerabilitate a copilului, de amenințare cu divulgarea

informațiilor confidențiale familiei copilului sau altor persoane.

Fiind audiat în ședința instanței de apel, inculpatul Ursac Virgiliu a declarat că

susține declarațiile depuse în instanța de fond și nu este de acord cu învinuirea

adusă.

Nu s-a folosit niciodată de telefonul lui XXXXX.

Crede că acesta l-a învinuit pentru a se salva pe sine.

Nu poate explica din care motiv XXXXX a indicat că a discutat cu el pe

rețelele de socializare „Odnoklassniki” de pe pagina înregistrată „XXXXX.”.

Nu este interzis să acceseze careva sait-uri, chiar și de pornografie infantilă.

4

Din declarațiile inculpatului depuse în instanța de fond, verificate în ședința

instanței de apel, rezultă că nu este de acord cu învinuirea indicată, nu s-a folosit de

rețeaua de socializare „Odnoklassniki” sau aplicația de chat „Skype”.

Se folosea de aplicația de chat „Viber”.

De pe această aplicație a comunicat doar cu părinții.

Cu XXXXX se cunosc și sunt în relații normale. Nu este de acord cu cele

declarate de el, deoarece nu s-a folosit niciodată de parola și sait-urile acestuia.

Telefonul de model „Honor” l-a cumpărat înainte de a fi reținut în luna

februarie-martie 2018.

Nu a contactat pe partea vătămată nici în perioada lunilor iulie-august 2017. Pe

aceasta prima dată a văzut-o în instanța de judecată.

Nu poate explica de ce partea vătămată arată la el ca la făptuitor.

Nu a contactat în spațiu internet pe XXXXX. Pe ultima o cunoaște de mică,

fiind consăteni.

Concubina lui XXXXX este înregistrată ca „XXXXX”.

Nu cunoaște despre faptul că la 23-22 aprilie 2018 s-au accesat sait-uri porno.

El nu le-a accesat.

Telefonul era păstrat în buzunarul lui și nu l-a pierdut anterior. Doar concubina

avea acces la telefonul lui.

Cunoaște că utilizatorul „XXXXX” și „XXXXX” aparțin lui XXXXX (f.d.

105-107, vol. III).

Deși inculpatul nu a recunoscut vina în cele incriminate lui, instanța de apel a

ajuns la concluzia că nu poate prelua argumentele invocate în apărare pe motiv că

acestea se combat prin:

- declarațiile părții vătămate făcute în instanța de apel și cea de fond potrivit

cărora inculpatul este persoana care în august 2017 a contact-o pe rețeaua de

socializare „Odnoklassniki”, sub nickname-ul „XXXXX”. Acesta i-a propus un

telefon mobil „Iphone” în schimbul unui serviciu sexual în format online, pe care

urma să-l presteze pe aplicația de chat „Skype”. A acceptat propunerea.

Inculpatul așa și nu i-a transmis telefonul mobil, dar o suna permanent și îi

cerea prestarea de servicii sexuale în format online și poze indecente cu ea.

Sub presiunea psihică a acestuia (dacă nu-l ascultă, el o va face de rușine, o să

afle toată școala și părinții), a continuat să răspundă la apelurile inculpatului.

Odată, când a telefonat-o să facă tot asta, ea a spus că nu vrea și a închis

telefonul.

Apoi, i-a scris un coleg de clasă și a întrebat-o ce face și dacă totul e bine,

trimițându-i pozele ei goale și a întrebat cine este „XXXXX”, că el a transmis aceste

poze.

Colegul a îndrumat-o să se adreseze la poliție și să telefoneze la serviciul

„Numărul copilului”.

Inculpatul cunoștea ce vârstă are, deoarece pe rețelele de socializare era scris

că are 15 ani.

Pe aplicația de chat „Skype” inculpatul era cu numele „XXXXX”.

Glasul, maniera de a vorbi și chipul persoanei cu care a vorbit coincide cu cele

ale lui Ursac Virgiliu.

Își amintește vocea lui Ursac Virgiliu din apelurile de pe aplicația de chat

„Skype”.

5

Recunoașterea după fotografie a avut loc în prezența psihologului.

- declarațiile martorului XXXXX făcute în instanța de apel și cea de fond

potrivit cărora în perioada 2015-2017 account-ul lui de pe aplicația de chat „Skype”

și din rețeaua de socializare „Odnoklassniki” a fost utilizat de către inculpat. Ursac

Virgiliu chiar a schimbat parola pe account-ul de pe aplicația de chat „Skype”. Din

discuții cu inculpatul a înțeles că ultimul suna fete pe internet ș le cerea poze

indecente. Cunoaște că utilizatorul cu numele „XXXXX” din rețeaua de socializare

„Odnoklassniki” este Ursac Virgiliu, deoarece acesta odată i-a scris un mesaj de pe

acest account.

- declarațiile martorului XXXXX a declarat făcute în instanța de apel și cea de

fond potrivit cărora în anul 2017 i-au fost expediate poze cu caracter intim pe

rețeaua de socializare „Odnoklassniki”. În poze nu se vedea fața persoanei, dar cel

care le-a expediat a spus că este partea vătămată.

În același moment a contactat-o pe Diana pe profilul ei de pe „Odnoklassniki”

și ea i-a spus că persoana respectivă nu o lasă în pace, că nu se simte bine, că ar vrea

să-și pună capăt vieții. Își făcea griji și încerca să o convingă să ia altă decizie.

- declarațiile martorului Magdici Agnesa (psiholog-intervievator) făcute în

instanța de apel potrivit cărora în virtutea obligațiunilor de serviciu a evaluat pe

partea vătămată, care se bănuia că ar fi fost supusă unui abuz în mediul online.

În cadrul evaluării psihologice s-a constatat că minora avea tendințe suicidale,

chiar a avut și tentință de suicid, era în stare severă de anxietate, este o frică

exagerată permanentă și inexplicabilă, fiind diagnosticată cu forma severă de

depresie.

Consideră că minora nu a avut capacitatea de a denatura informația, or

relatările minorei despre situația de abuz veneau în concordanță cu manifestările

comportamentale. Relatările fiind fluente și, deci, nu erau inventate.

La momentul evaluării minora îl cunoștea pe abuzator sub numele „XXXXX”.

- cerere privind raportarea unui caz prezumat de exploatare sexuală a copilului

cu utilizarea tehnologiilor informaționale (f.d. 14, vol. I).

- cererea depusă de reprezentantul legal al părții vătămate minore privind luarea

măsurilor, conform legislației în vigoare, cu persoane necunoscute, care au purtat

discuții cu caracter cinic și obscen cu privire la relații sexuale, cu fiica minoră prin

intermediul aplicației de chat „Skype” și rețelei de socializare „Odnoklassniki” (f.d.

15, vol. I).

- procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model și recipisă din

03.08.2017 (f.d. 21-22, vol. I).

- procesele-verbale de examinare a discuțiilor utilizatorului rețelei de

socializare „Odnoklassniki” și de pe aplicația de chat „Skype” (f.d. 23-28, 29-59,

vol. I).

- informația Skype Communications SARL din 18.09.2017, din care rezultă că

nu există nici un indiciu de utilizare a contului „XXXXX” în Moldova, accesul

recent a contului indică faptul că această locație a utilizatorului este în Rusia (f.d.

63-67, vol. I).

- procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore în cadrul urmăririi penale

(f.d. 73-75, vol. I).

- raportul privind efectuarea percheziției la domiciliul (f.d. 80-84, vol. I).

- procesul-verbal de percheziție (f.d. 85, 89-90, vol. I).

6

- procesul-verbal de audiere a bănuitului XXXXX (f.d. 97-98, vol. I).

- procesul-verbal de examinare profilului din rețeaua de socializare

„Odnoklassniki” (f.d. 100-105, vol. I).

- procesul-verbal de examinare obiectului (f.d. 106-131, vol. I).

- raportul privind stabilirea lui Ursac Virgiliu ca persoană care posibil a comis

sau este complice la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod

penal (f.d. 132, vol. I).

- procesul-verbal de percheziție (f.d. 137-138, vol. I).

- ordonanță privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală a lui XXXXX

(f.d. 148-149, vol. I).

- informația de la Poliția de frontieră în privința lui XXXXX (f.d. 158, vol. I).

- procesul-verbal de examinare a obiectului (f.d. 212-213, vol. I).

-informația de la Poliția de frontieră (f.d. 231, vol. I).

- raport de constatare potrivit căruia manipularea prin ademenire, normalizare

și vulnerabilitatea minorei din partea stilizatorului „XXXXX” au avut scopul de a o

determina pe minoră să nu povestească despre cele întâmplate dar și de a accepta

propunerea venită din partea lui. Amenințările din partea învinuitului, au privat-o pe

minoră de posibilitatea de a se apăra și de a contribui la încetarea abuzului față de

ea.

Dereglări de somn, tentativele de suicid, izolarea, anxietatea, trăirea rușinii și

manifestarea neliniștii sunt consecințe apărute în urma abuzului din partea

utilizatorului „XXXXX”. Sentimentul de rușine, nervozitatea, în raport cu

întrebările legate de situația de abuz, neliniștea, dar și evitarea, sunt indicatori care

ne permit să ne dăm seama despre impactul negativ pe care l-a avut abuzul asupra

personalității și comportamentului minorei.

Minora XXXXX are capacitatea să perceapă corect circumstanțele de fapt și nu

are tendința să denatureze realitatea. Acest lucru este confirmat de, capacitate bună

de memorare și reproducere a evenimentelor din viața sa, capacitatea bună de

înțelegere a întrebărilor adresate pe parcursul evaluării psihologice și instalarea

sentimentului de rușine în legătură cu cele trăite (f.d. 18-22a, vol. II).

- declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore depuse în instanța

de fond potrivit cărora la 31.07.2017 pe la orele 21:00 trecând prin odaia fiicei a

auzit că aceasta plânge. A întrebat-o ce s-a întâmplat și fiica i-a povestit că persoana

pe nume „XXXXX” de pe rețeaua „Odnoklassniki” a cerut poze nude ale ei, la ce

le-a expediat în adresa lui, că a trimis pozele în schimbul unui telefon mobil și că

fiica presta servicii sexuale online.

Au apelat la linia fierbinte „Telefonul copilului” și început cercetarea cazului.

La prezentarea spre recunoaștere fiicei i-au fost arătate mai multe fotografii și

ea a arătat la 2 fotografii, din motiv că a văzut persoana „XXXXX” rău și nu era

sigură.

Când a fost audiată, fiica a declarat că inculpatul este persoana „XXXXX”,

recunoscându-l după comportament.

La urmărirea penală a făcut declarații veridice și le-a semnat fiind audiată în

cadrul urmăririi penale, atunci ținea minte mai bine despre evenimentele întâmplate,

decât la moment (f.d. 90-95, vol. III).

- declarațiile martorului XXXXX depuse în instanța de fond, potrivit cărora

susține declarațiile depuse la urmărirea penală.

7

XXXXX este unchiul ei, care împreună cu Ursac Virgiliu lucrau peste hotare în

Federația Rusă. Discuta cu unchiul său pe rețeaua de socializare „Odnoklassniki”.

Într-o seară a primit 2 poze nude, cu organul genital bărbătesc dezgolit, de pe

profilul lui XXXXX pe profilul ei. La acel moment a șters pozele și a blocat profilul

pe câteva zile, apoi l-a deblocat și prin același profil a scris unchiului său: „Ce a fost

aceasta?”, la ce a primit răspunsul că nu el a trimis pozele date, că inculpatul se

folosește de profilul lui de pe „Odnoklassniki” și de pe aplicația de chat „Skype”

(f.d. 96-97, vol. III).

- declarațiile martorului XXXXX depuse în instanța de fond, potrivit cărora

este concubina inculpatului și nu a văzut ca să viziteze sait-uri cu pornografie

infantilă. Nu i-a trimis careva poze indecente și nu cunoaște dacă el a expediat cuiva

astfel de poze (f.d. 98-99, vol. III).

- declarațiile martorului XXXXX depuse în instanța de fond, din care rezultă,

că despre cazul dat cunoaște la general de la prietenii și de la foștii colegi de clasă.

Cunoaște că partea vătămată a fost contactată de o persoană de pe profilul

„XXXXX”. Partea vătămată a fost șantajată cu faptul că pozele ei indecente vor fi

transmise pe sait-urile colegilor, prietenilor și dacă va refuza să facă ce i se cere va

fi spusă părinților.

Ea personal a fost contactată de o persoană „XXXXX” pe rețeaua de

socializare „Odnoklassniki”. A acceptat cererea acestuia de prietenie și el i-a propus

să se uite la un video, promițând că după aceasta el îi va dărui un telefon. Video nu

i-a fost trimis din care motiv ea a pus în „lista neagră” contactul „XXXXX” (f.d.

100-102, vol. III).

- declarațiile martorului XXXXX depuse în instanța de fond, din care rezultă,

că este tatăl inculpatului Ursac Virgiliu și nu cunoaște detaliile celor întâmplate.

Fiul lui se folosea de rețeaua „Viber”, deoarece această rețea prindea mai bine

și tot de pe „Viber” o contacta și pe mama sa și pe concubina cu copii.

În Federația Rusă ei locuiau împreună în apartamentul în care făceau reparații.

De rețeaua „Skype” nu se folosea nimeni (f.d. 103-104, vol. III).

Analizând probele enunțate, instanța de apel a conchis că probele administrate

de acuzare, corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penale, adică

sânt pertinente, concludente, utile, coroborând între ele și demonstrând deplin

vinovăția inculpatului.

Temei de a pune la îndoială declarațiile date de partea vătămată și martorii

audiați în cadrul ședințelor judiciare nu s-au stabilit. Partea vătămată și martorii au

dat declarații clare și nu le-au modificat, mai ales că au dat depoziții fiind

preîntâmpinați pentru răspunderea penală pentru darea de declarații false în

ședințele judiciare și sub jurământ, aceste declarații fiind confirmate și prin

elementele de fapt dobândite din rezultate acțiunilor procesuale petrecute pe caz,

cercetate în cadrul ședințelor judiciare.

În același timp, declarațiile inculpatului nu combat situația stabilită pe cauză de

constatare a existenței infracțiunii și vinovăției inculpatului, ele contrazicându-se

prin probele administrate de acuzare. Totodată, faptul nerecunoașterii vinei sale de

către inculpat nu poate echivala cu achitarea lui, din moment ce probele cercetate, în

cumul, demonstrează cu certitudine vina inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate.

8

Statuarea primei instanțe că infracțiunea ar fi fost comisă de către Patlatîi Ion

este eronată, de vreme ce acesta a fost scos de sub urmărire penală, ordonanța în

cauză căpătând autoritatea lucrului judecat.

La fel, cu toate că apărarea critică probele, aceasta la nici o etapă a procesului

penal nu a contestat legalitatea lor.

La acest capitol, instanța de apel a menționat că, din actele cauzei rezultă că, la

terminarea urmăririi penale, când învinuitul Ursac Virgiliu a luat cunoștință de

materialele dosarului în prezența apărătorului Gulca-Ojog Veronica, aceștia n-au

invocat despre nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale,

ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acțiunilor și actelor perfectate

(f.d. 31-32, vol. II).

Astfel, învinuitul și apărătorul acestuia la etapa urmăririi penale nu au invocat

despre nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce

prezumă că au fost de acord cu legalitatea acestor acte procedurale.

La individualizarea pedepsei, instanța de apel a făcut referire la gravitatea

infracțiunii săvârșite, care este calificată ca infracțiune deosebit de gravă, la

persoana celui vinovat, care deși nu a fost judecat, totodată se află la evidență la

medicul narcolog, la circumstanțele cauzei și anume comiterea infracțiunii față de o

persoană minoră, lipsa circumstanțelor atenuante și agravante.

În baza celor relatate, instanța de apel a considerat necesar a stabili lui Ursac

Virgiliu pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în domeniul tehnologiilor informaționale pe un termen de

5 ani.

Veronica, în numele inculpatului Ursac Virgiliu.

În motivarea cererii, titularul indică la prezența erorilor de drept prevăzute de

pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și menționează că:

a) din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă că ea nu este întemeiata

din punct de vedere juridic, concluziile nefiind expuse într-o consecutivitate logică

strictă, iar motivarea deciziei adoptate este una sumara și incompletă, or, la

adoptarea deciziei nu sunt reținute circumstanțele de fapt și de drept, nu sunt

evaluate și analizate în mod concret mijloacele de probă administrate în vederea

stabilirii adevărului, nu se constată vinovăția inculpatului, sub aspectul infracțiunii

pentru care este condamnat, iar temeiurile de fapt și de drept reținute de instanța de

apel nu coroborează cu motivele adoptării soluției.

În sensul celor reiterate, se atrage atenția asupra faptului că instanța de apel nu

a elucidat contradictorialitatea declarațiilor părții vătămate, care la fiecare fază a

procesului a schimbat declarațiile sale privind recunoașterea inculpatului. De

asemenea, instanța de pale nu s-a expus asupra înfăptuirii, contrar prevederilor art.

94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a prezentării spre recunoaștere, care de

altfel nu a fost anexată la materialele cauzei penale.

La fel, instanța de apel a admis în calitate de probe evaluarea psihologică,

efectuată de un specialist care nu se regăsește în Registrul de stat al experților și a

examinat profilurile din rețelele de socializare și din aplicația de chat fără a fi

dispusă o expertiză.

b) instanța de apel a admis cererea de apel a avocatului declarată în

numele părții vătămate, cu toate că aceasta a fost declarată în afara termenului legal,

9

or partea vătămata la 09 iulie 2020 a cunoscut despre faptul că procurorul a depus

cerere de apel (a se vedea avizul).

La 14 iulie 2020 partea vătămata depune către Curtea de Apel Bălti cerere prin

care solicită restituirea telefonului mobil de model recunoscut corp delict.

Necătând la acestea, cererea de apel este depusă la 30 iulie 2020, cu mult peste

termen, or, începând cu 09 iulie 2020 începe a curge termenul de apel pentru

aceasta.

Faptul că partea vătămata a contractat mai târziu un avocat nu o repune pe

aceasta în termen, deoarece partea vătămată are dreptul de a exercita un drept atât

prin intermediul avocatului, cât și personal.

c) instanța de apel a indicat eronat, la stabilirea pedepsei, că inculpatul se

afla la evidența medicului narcolog, la dosar lipsind probe în acest sens. Mai mult, la

materialele cauzei sunt anexate răspunsurile de la medicul narcolog și psihiatru

conform cărora inculpatul nu se afla la evidenta medicilor sus menționați.

Drept urmare, se solicită admiterea recursului ordinar, casarea totală a deciziei

cu menținerea sentinței.

procedură penală, referință depune procurorul, solicitând respingerea recursului ca

inadmisibil.

procedură penală și a depus cererea în termen.

Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei

și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Totodată, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Din conținutul cererii de recurs rezultă că titularul invocă prezența erorilor de

drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală – instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la motivele invocate

de recurent, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a judecat cauza cu

abateri de la normele procesual-penale și că speței nu-i este aplicabilă soluția

solicitată de recurent și prevăzută de art. 435 alin. (1) p. 2) lit. a) Cod de procedură

penală – admite recursul, casează total hotărârea atacată și menține hotărârea

primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis – reieșind din următoarele:

10

În primul rând, Colegiul menționează că, chestiunea ce ține de respectarea

termenului de declarare a apelului de către avocatul Calugher Alina, în numele părții

vătămate XXXXX nu a fost soluționată în conformitate cu prescripțiile legale.

În acest sens, se reține că potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală

prevede că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un

anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen.

Această prevedere legală are caracter de garanție procesuală, egală pentru

toate părțile participante în proces, fiind impusă obligația îndeplinirii în termen a

actelor procedurale, sub sancțiunea decăderii din acest drept procesual.

În conformitate cu prevederile art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală,

termenul de apel este de 15 de zile de la data pronunțării sentinței integrale.

În continuare, potrivit art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, apelul

declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut

în termen dacă instanța de apel constată că întîrzierea a fost determinată de motive

întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării

pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Prevederile art. 404 Cod de procedură penală stipulează că, apelul peste termen

poate fi declarat de către participantul care a lipsit atît la judecată, cît și la

pronunțarea sentinței.

Totodată, potrivit practicii CtEDO, termenul de exercitare a căii de atac

începe a curge de la data pronunțării hotărârii (hotărârea Sutter versus Elveția) și

participantul la proces citat legal o dată, deja cunoaște despre faptul desfășurării în

privința sa a unui proces judiciar și este obligat de sine stătător să se intereseze de

mersul procesului în continuare și examinarea cauzei în lipsa acestuia nu va

constitui o încălcare a art. 6 CoEDO (hotărârea Ponomaryov contra Ucrainei). Mai

mult, repunerea în termen a unei cereri, în condițiile în care nu se constată motive

întemeiate, ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea

termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești, ceea ce în

accepțiunea CtEDO urmează a fi interpretat ca încălcare a principiilor securității

juridice cât și a egalității armelor, ceea ce duce la violarea art. 6 CoEDO – dreptul la

un proces echitabil, care urmează a fi respectat cu referință la partea acuzării și a

apărării, fără discriminare (hotărârea Ghirea versus Republica Moldova).

În speță, instanța de apel vis-a-vis de apelul declarat de către avocatul

Calugher Alina, în numele părții vătămate XXXXX, a indicat că întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate. Or, partea vătămată și reprezentantul legal al

acesteia, deși au participat inițial la judecarea cauzei penale, ulterior au depus

cerere privind examinarea cauzei în lipsa lor și nu au fost prezente în ședința

instanței de fond din 24 februarie 2020, când a fost pronunțată sentința motivată.

Totodată copia sentinței integrale nu a fost expediată în adresa acesta și acestea au

luat cunoștință cu sentința pronunțată la 21 iulie 2020 în prezența avocatului

Calugher Alina (f.d. 189, vol. III), care a intervenit în proces la 14 iulie 2020 (f.d.

182-183, vol. III), omițând a se expune dacă sunt întrunite cumulativ condițiile

prevederilor art. 403-404 Cod de procedură penală și anume: a) partea care dorește

să atace hotărîrea cu apel să fie absentă atît la judecată, cît și la pronunțarea

sentinței și b) cererea de apel să fie înaintată nu mai tîrziu de 15 zile de la

începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale, ultima

11

condiție îi privește doar pe inculpat și partea civilmente responsabilă, deoarece doar

împotriva lor poate fi începută executarea.

În al doilea rând, Colegiul statuează că instanța de apel nu a judecat apelul

avocatului Calugher Alina, în numele părții vătămate, în conformitate cu prevederile

legale, or, din lecturarea proceselor-verbale ale ședințelor de judecată rezultă că

instanța de apel nu a efectuat verificarea corectitudinii sesizării instanței de apel.

La acest capitol se arată că procedura de examinare a apelului se efectuează în

ordinea prevăzută de prima instanța, cu unele excepții prevăzute în capitolul IV,

secțiunea 1.

Ședința de judecată în apel prezintă unele particularități distincte față de

ședința în prima instanță în ce privește aspectul etapelor procesuale ale ședinței de

judecată și anume desfășurarea judecății în apel are loc în următoarele etape: a)

partea pregătitoare a ședinței de judecată în instanța de apel; b) cercetarea

judecătorească; c) dezbateri judiciare; d) replici; e) deliberare și pronunțarea

hotărîrii în apel.

Măsurile pregătitoare pentru desfășurarea ședinței de judecată în instanța de

apel, ca primă etapă, reprezintă verificările prealabile privind corectitudinea ...

sesizării instanței de apel.

Verificarea corectitudinii sesizării instanței de apel presupune că instanța

urmează să verifice dacă sentința atacată este supusă apelului potrivit legii, dacă

cererea de apel aparține unei persoane care este titular legal al dreptului de apel,

dacă cererea de apel a fost declarată în termenul legal.

În cazul în care apelul este inadmisibil sau tardiv, judecata nu mai are loc,

întrucît instanța de apel nu a fost sesizată în conformitate cu legislația.

La caz, nici o acțiune din cele relatate supra nu au fost efectuate de către

instanța de apel și aceasta fără o verificare a corectitudinii sesizării instanței, adică

fără a audia părțile asupra chestiunii privind respectarea termenului de atac a

sentinței, a trecut la judecarea în fond a apelurilor.

Prin urmare, cele indicate în textul hotărârii „Audiind participanții la proces,

verificând nerespectarea termenului de declarare a apelului...” (f.d. 120, vol. IV)

nu corespunde cu cele petrecute în ședința de judecată.

În al treilea rând, Colegiul conchide că motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

Astfel, potrivit art. 384-397 Cod de procedură penală, hotărârea trebuie să

corespundă atât după formă cât și după conținut.

Adică, actul judecătoresc trebuie să fie expus în mod consecvent, astfel ca o

nouă situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea,

excluzându-se folosirea formulărilor inexacte. Totodată, dispozitivul este o parte

esențială a hotărârii și reprezentă soluția aleasă de instanță. De aceea, el trebuie să

fie concis, explicit, categoric și să coreleze cu motivarea soluției adoptate. În sens

contrar, hotărârea este netemeinică.

Din analiza textului părții descriptive a deciziei se desprinde împrejurarea că

instanța de apel a ajuns la concluzia de repunere în termen a apelului (f.d. 120, vol.

IV), fără a indica și în dispozitivul deciziei despre această soluție, menționându-se

doar că „Admite apelurile declarate...” (f.d. 144, vol. IV).

În al patrulea rând, instanța de apel a pus la baza concluziei de condamnare

probe ce nu au fost cercetate în ședința de judecată.

12

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală, instanța de

apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu

au fost consemnate în procesul-verbal.

La caz, se reliefează împrejurarea că aceste prevederi legale nu au fost

întocmai respectate, or probele puse la baza soluției condamnare a lui Ursac Virgiliu

– declarațiile depuse în instanța de fond de către inculpat, partea vătămată,

reprezentantul legal al părții vătămate și martorii XXXXX cît și cererea depusă de

reprezentantul legal al părții vătămate (f.d. 15, vol. I), procesul-verbal de ridicare

din 03.08.2017 (f.d. 21-22, vol. I), procesele-verbale de examinare a discuțiilor

utilizatorului rețelei de socializare „Odnoklassniki” și de pe aplicația de chat

„Skype” (f.d. 23-28, 29-59, vol. I), informația Skype Communications SARL din

18.09.2017 (f.d. 63-67, vol. I), procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore

în cadrul urmăririi penale (f.d. 73-75, vol. I), raportul privind efectuarea

percheziției la domiciliul (f.d. 80-84, vol. I), procesul-verbal de percheziție (f.d. 85,

89-90, vol. I), procesul-verbal de audiere a bănuitului XXXXX (f.d. 97-98, vol. I),

procesul-verbal de examinare profilului din rețeaua de socializare „Odnoklassniki”

(f.d. 100-105, vol. I), procesul-verbal de examinare obiectului (f.d. 106-131, vol. I),

raportul privind stabilirea lui Ursac Virgiliu ca persoană care posibil a comis sau

este complice la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod

penal (f.d. 132, vol. I), procesul-verbal de percheziție (f.d. 137-138, vol. I),

ordonanță privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală a lui XXXXX (f.d.

148-149, vol. I), informația de la Poliția de frontieră în privința lui XXXXX (f.d.

158, vol. I), procesul-verbal de examinare a obiectului (f.d. 212-213, vol. I),

informația de la Poliția de frontieră (f.d. 231, vol. I), raportul de constatare (f.d. 18-

22a, vol. II) – nu au fost cercetate în ședința de judecată, prin prisma principiului

nemijlocirii și contradictorialității și nu au fost indicate în procesul-verbal al ședinței

de judecată, or un act procedural în acest sens nu se conține în materialele cauzei

penale, iar cele anexate nu conțin asemenea date.

În atare situație, se consideră, că decizia instanței de apel contravine

prevederilor art. 414 și 417 Cod de procedură penală, iar erorile procesuale nu pot fi

reparate în prezenta procedură, impunându-se rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, or instanța de recurs nu poate substitui instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, ținând cont de motivele expuse în prezenta decizie și de

motivele invocate în recursul declarat, iar ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

8.1. Reieșind din faptul că decizia instanței de apel este desființată și că prin

sentință inculpatului nu i-a fost aplicată măsură preventivă privativă de libertate, se

dispune eliberarea acestuia din arest preventiv, dacă a fost reținut în baza deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2022 și dacă în privința acestuia

nu este aplicată măsură preventivă sub formă de arest sau acesta nu execută

13

pedeapsă penală în baza altor hotărâri judecătorești, or, din oficiu, nu pot fi invocate

motive pentru a deține persoana în continuare în arest preventiv.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Gulca-Ojog Veronica, în

numele inculpatului Ursac Virgiliu, casează total decizia Colegiului Penal al Curții

de Apel Bălți din 08 iunie 2022 în cauza penală privindu-l pe Ursac Virgiliu

XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Ursac Virgiliu XXXXX urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă a

fost reținut în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie

2022 și dacă în privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub formă de

arest sau acesta nu execută pedeapsă penală în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată și pronunțată integral la 10 februarie

2023.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

14