1ra-1416/20222 — art. 206 alin. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni, din 24.02.2020 Ursac Virgiliu a fost achitat de învinuirea dusă în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. A fost soluționată chestiunea corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța în sensul celor expuse, instanța de fond a reținut, că Ursac Virgiliu a fost pus sub învinuire pentru faptul că el, în perioada de timp cuprinsă între lunile iulie-august ale anului 2017, aflându-se atât la domiciliul său amplasat în XXXXX, precum și în Federația Rusă și în alte regiuni nestabilite, având intenția comiterii traficului de copii în scopul exploatării sexuale necomerciale, profitând de situația de vulnerabilitate a părții vătămate minore XXXXX, condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând diverse sisteme informatice conectate la rețeaua internet, inclusiv telefonul mobil, aplicațiile de chat „Skype”, utilizând contul „XXXXX”, ce aparține lui XXXXX, de la care a solicitat anterior parola de acces, conturile rețelei de socializare www.odnoklassniki.ru cu id- ul „XXXXX” (ID: XXXXX), precum și alte numere SIM, aplicații, conturi ale rețelelor de socializare necunoscute de către organul de urmărire penală, camuflându-și identitatea prin utilizarea conturilor false din rețelele menționate precum și plasând fotografii ce nu-l reprezintă pe ultimul, manipulând cu promisiunea de a-i oferi minorei un telefon mobil performant, a recrutat-o prin intermediul rețelei internet în acest scop, pe minora XXXXX, despre care cunoștea cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, ducând cu aceasta discuții cu 1 caracter obscen referitor la raporturi sexuale și i-a solicitat minorei să-i expedieze în formă electronică poze intime ce o reprezintă pe ultima, fapt ce a fost realizat de către aceasta. Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale, în aceeași perioadă de timp, Ursac Virgiliu, în scopul exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate XXXXX, condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând aceleași sisteme informatice și amenințând-o cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane și crearea de profiluri false în rețelele de socializare, ce ar conține imaginile foto și video intime ce o reprezintă pe minoră, obținute anterior de către Ursac Virgiliu, contrar voinței minorei, prin constrângere psihică a determinat-o să-și facă în continuare foto în ipostaze indecente și să participe la sesiuni video online, fiind obligată de către Ursac Virgiliu să-și atingă organele genitale în momentul sesiunii video, ce era vizionată de către ultimul, totodată Ursac Virgiliu comitea acțiuni perverse față de partea vătămată, manifestate prin masturbarea membrului viril și obligarea acesteia să vizioneze imaginile video în direct, prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, cauzându-i astfel suferințe psihice, ultima comunicându-i că dorește să se sinucidă din cauza acestor acțiuni. Aceste acțiuni ale lui Ursac Virgiliu au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal – trafic de copii și anume, recrutarea unui copil, în scopul exploatării sexuale necomerciale, acțiuni însoțite de profitarea de situația de vulnerabilitate a copilului, de amenințare cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei copilului sau altor persoane.

Nefiind de acord cu sentința, apel, în termen, au declarat procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Oficiul „Nord” Russu Tatiana și avocatul Calugher Alina, în numele părții vătămate XXXXX. 3.1. Procurorul în motivarea apelului a invocat netemeinicia sentinței menționând că: - dispozitivul sentinței adoptate contravine descriptivului acesteia și prima instanță a făcut o motivare contradictorie, or, chiar dacă Ursac Virgiliu a fost achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el, instanță și-a motivat soluția pe critica probelor administrate de acuzare; - prima instanță a apreciat critic declarațiile părții vătămate, fără a indica temeiul ce a determinat o asemenea concluzie; - prima instanță nu a dat apreciere justă a probelor, din punct de vedere al coroborării lor, dând importanță doar declarațiilor inculpatului; - prima instanță nu s-a expus asupra concluziilor expuse de către expertul psiholog și a faptului că sesiunile „online” au fost efectuate în mod repetat, la solicitările insistente ale inculpatului; - aprecierea instanței precum că infracțiunea ar fi fost comisă de către XXXXX vine în contradicție cu ordonanța de scoatere a acestuia de sub urmărire penală, care a căpătat autoritatea lucrului judecat. Drept urmare, apelantul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ursac Virgiliu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal la închisoare pe un termen de 15 ani, în penitenciar de tip închis, cu 2 privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau exercita o anumită activitate în domeniul tehnologiilor informaționale pe un termen de 5 ani. 3.2 Avocatul Calugher Alina prin apelul declarat în numele părții vătămate XXXXX a solicitat repunerea în termen a apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ursac Virgiliu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal la închisoare a cărui termen să depășească limita minimă pentru asemenea infracțiune. În susținerea cerințelor, apelantul a invocat motive similare apelului declarat de către procurorul Rusu Tatiana, suplimentar arătând că: - partea vătămată și reprezentantul legal al acesteia nu au fost prezente la pronunțarea sentinței, nu au fost informate despre finisarea examinării cauzei și nu au primit copia sentinței. Despre acest fapt acestea au aflat abia când au fost informate că urmează să se prezinte la Curtea de Apel Bălți, unde urmează să se examineze cererea de apel înaintată de procuror. Ulterior la 14.07.2020, XXXXX și partea vătămată au contractat pe avocatul Calugher Alina. Tot în acea zi au semnat mandatele de reprezentare, care au fost anexate la materialele cauzei, prin intermediul cancelariei Curții de Apel Bălți. Avocatul, partea vătămată și reprezentantul legal al acesteia au luat cunoștință cu sentința la 21.07.2020. În astfel de circumstanțe, consideră că cererea de apel se încadrează în termenul legal de 15 zile; - solicită audierea martorilor XXXXX, XXXXX, XXXXX și a psihologului specialist Stratuța Agnesa, martori-cheie ce nu au fost audiați în instanța de fond.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2022 au fost admise apelurile, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ursac Virgiliu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal la închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul tehnologiilor informaționale pe un termen de 5 (cinci) ani, în penitenciar de tip închis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a statuat că: a) întârzierea depunerii apelului de către avocatul Calugher Alina, în numele părții vătămate, a fost determinată de motive întemeiate. Partea vătămată și reprezentantul legal al acesteia, deși au participat inițial la judecarea cauzei penale, ulterior au depus cerere privind examinarea cauzei în lipsa lor și nu au fost prezente în ședința instanței de fond din 24 februarie 2020, când a fost pronunțată sentința motivată. Totodată copia sentinței integrale nu a fost expediată în adresa acesta și acestea au luat cunoștință cu sentința pronunțată la 21 iulie 2020 în prezența avocatului Calugher Alina (f.d. 189, vol. III), care a intervenit în proces la 14 iulie 2020 (f.d. 182-183, vol. III). b) prima instanță nu a verificat multilateral și obiectiv toate împrejurările de fapt și de drept a cauzei în raport cu probele anexate la dosar, iar concluzia instanței este prematură, eronată și contravine cumulului de probe anexate la materialele cauzei penale. 3 Ținând cont de cele menționate supra, instanța de apel, în fapt, a constatat că: Ursac Virgiliu în perioada de timp cuprinsă între lunile iulie-august ale anului 2017, aflându-se atât la domiciliul său amplasat în XXXXX, precum și în Federația Rusă și în alte regiuni nestabilite, având intenția comiterii traficului de copii în scopul exploatării sexuale necomerciale, profitând de situația de vulnerabilitate a părții vătămate minore XXXXX, condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând diverse sisteme informatice conectate la rețeaua internet, inclusiv telefonul mobil, aplicațiile de chat „Skype”, utilizând contul „XXXXX”, ce aparține lui XXXXX, de la care a solicitat anterior parola de acces, conturile rețelei de socializare www.odnoklassniki.ru cu ID „XXXXX” (ID: XXXXX), precum și alte numere SIM, aplicații, conturi ale rețelelor de socializare necunoscute de către organul de urmărire penală, camuflându-și identitatea prin utilizarea conturilor false din rețelele menționate precum și plasând fotografii ce nu-l reprezintă pe ultimul, manipulând cu promisiunea de a-i oferi minorei un telefon mobil performant, a recrutat-o prin intermediul rețelei internet în acest scop, pe minora XXXXX, despre care cunoștea cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, ducând cu aceasta discuții cu caracter obscen referitor la raporturi sexuale și i-a solicitat minorei să-i expedieze în formă electronică poze intime ce o reprezintă pe ultima, fapt ce a fost realizat de către aceasta. Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale, în aceeași perioadă de timp, Ursac Virgiliu, în scopul exploatării sexuale necomerciale, abuzând de poziția de vulnerabilitate a părții vătămate XXXXX, condiționată de vârsta fragedă a copilului, utilizând aceleași sisteme informatice și amenințând-o cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei sau altor persoane și crearea de profiluri false în rețelele de socializare, ce ar conține imaginile foto și video intime ce o reprezintă pe minoră, obținute anterior de către Ursac Virgiliu, contrar voinței minorei, prin constrângere psihică a determinat-o să-și facă în continuare foto în ipostaze indecente și să participe la sesiuni video online, fiind obligată de către Ursac Virgiliu să-și atingă organele genitale în momentul sesiunii video, ce era vizionată de către ultimul, totodată Ursac Virgiliu comitea acțiuni perverse față de partea vătămată, manifestate prin masturbarea membrului viril și obligarea acesteia să vizioneze imaginile video în direct, prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, cauzându-i astfel suferințe psihice, ultima comunicându-i că dorește să se sinucidă din cauza acestor acțiuni. În drept, aceste acțiuni ale lui Ursac Virgiliu au fost încadrate, de către instanța de apel, în baza art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal – trafic de copii și anume, recrutarea unui copil, în scopul exploatării sexuale necomerciale, acțiuni însoțite de profitarea de situația de vulnerabilitate a copilului, de amenințare cu divulgarea informațiilor confidențiale familiei copilului sau altor persoane. Fiind audiat în ședința instanței de apel, inculpatul Ursac Virgiliu a declarat că susține declarațiile depuse în instanța de fond și nu este de acord cu învinuirea adusă. Nu s-a folosit niciodată de telefonul lui XXXXX. Crede că acesta l-a învinuit pentru a se salva pe sine. Nu poate explica din care motiv XXXXX a indicat că a discutat cu el pe rețelele de socializare „Odnoklassniki” de pe pagina înregistrată „XXXXX.”. Nu este interzis să acceseze careva sait-uri, chiar și de pornografie infantilă. 4 Din declarațiile inculpatului depuse în instanța de fond, verificate în ședința instanței de apel, rezultă că nu este de acord cu învinuirea indicată, nu s-a folosit de rețeaua de socializare „Odnoklassniki” sau aplicația de chat „Skype”. Se folosea de aplicația de chat „Viber”. De pe această aplicație a comunicat doar cu părinții. Cu XXXXX se cunosc și sunt în relații normale. Nu este de acord cu cele declarate de el, deoarece nu s-a folosit niciodată de parola și sait-urile acestuia. Telefonul de model „Honor” l-a cumpărat înainte de a fi reținut în luna februarie-martie 2018. Nu a contactat pe partea vătămată nici în perioada lunilor iulie-august 2017. Pe aceasta prima dată a văzut-o în instanța de judecată. Nu poate explica de ce partea vătămată arată la el ca la făptuitor. Nu a contactat în spațiu internet pe XXXXX. Pe ultima o cunoaște de mică, fiind consăteni. Concubina lui XXXXX este înregistrată ca „XXXXX”. Nu cunoaște despre faptul că la 23-22 aprilie 2018 s-au accesat sait-uri porno. El nu le-a accesat. Telefonul era păstrat în buzunarul lui și nu l-a pierdut anterior. Doar concubina avea acces la telefonul lui. Cunoaște că utilizatorul „XXXXX” și „XXXXX” aparțin lui XXXXX (f.d. 105-107, vol. III). Deși inculpatul nu a recunoscut vina în cele incriminate lui, instanța de apel a ajuns la concluzia că nu poate prelua argumentele invocate în apărare pe motiv că acestea se combat prin: - declarațiile părții vătămate făcute în instanța de apel și cea de fond potrivit cărora inculpatul este persoana care în august 2017 a contact-o pe rețeaua de socializare „Odnoklassniki”, sub nickname-ul „XXXXX”. Acesta i-a propus un telefon mobil „Iphone” în schimbul unui serviciu sexual în format online, pe care urma să-l presteze pe aplicația de chat „Skype”. A acceptat propunerea. Inculpatul așa și nu i-a transmis telefonul mobil, dar o suna permanent și îi cerea prestarea de servicii sexuale în format online și poze indecente cu ea. Sub presiunea psihică a acestuia (dacă nu-l ascultă, el o va face de rușine, o să afle toată școala și părinții), a continuat să răspundă la apelurile inculpatului. Odată, când a telefonat-o să facă tot asta, ea a spus că nu vrea și a închis telefonul. Apoi, i-a scris un coleg de clasă și a întrebat-o ce face și dacă totul e bine, trimițându-i pozele ei goale și a întrebat cine este „XXXXX”, că el a transmis aceste poze. Colegul a îndrumat-o să se adreseze la poliție și să telefoneze la serviciul „Numărul copilului”. Inculpatul cunoștea ce vârstă are, deoarece pe rețelele de socializare era scris că are 15 ani. Pe aplicația de chat „Skype” inculpatul era cu numele „XXXXX”. Glasul, maniera de a vorbi și chipul persoanei cu care a vorbit coincide cu cele ale lui Ursac Virgiliu. Își amintește vocea lui Ursac Virgiliu din apelurile de pe aplicația de chat „Skype”. 5 Recunoașterea după fotografie a avut loc în prezența psihologului. - declarațiile martorului XXXXX făcute în instanța de apel și cea de fond potrivit cărora în perioada 2015-2017 account-ul lui de pe aplicația de chat „Skype” și din rețeaua de socializare „Odnoklassniki” a fost utilizat de către inculpat. Ursac Virgiliu chiar a schimbat parola pe account-ul de pe aplicația de chat „Skype”. Din discuții cu inculpatul a înțeles că ultimul suna fete pe internet ș le cerea poze indecente. Cunoaște că utilizatorul cu numele „XXXXX” din rețeaua de socializare „Odnoklassniki” este Ursac Virgiliu, deoarece acesta odată i-a scris un mesaj de pe acest account. - declarațiile martorului XXXXX a declarat făcute în instanța de apel și cea de fond potrivit cărora în anul 2017 i-au fost expediate poze cu caracter intim pe rețeaua de socializare „Odnoklassniki”. În poze nu se vedea fața persoanei, dar cel care le-a expediat a spus că este partea vătămată. În același moment a contactat-o pe Diana pe profilul ei de pe „Odnoklassniki” și ea i-a spus că persoana respectivă nu o lasă în pace, că nu se simte bine, că ar vrea să-și pună capăt vieții. Își făcea griji și încerca să o convingă să ia altă decizie. - declarațiile martorului Magdici Agnesa (psiholog-intervievator) făcute în instanța de apel potrivit cărora în virtutea obligațiunilor de serviciu a evaluat pe partea vătămată, care se bănuia că ar fi fost supusă unui abuz în mediul online. În cadrul evaluării psihologice s-a constatat că minora avea tendințe suicidale, chiar a avut și tentință de suicid, era în stare severă de anxietate, este o frică exagerată permanentă și inexplicabilă, fiind diagnosticată cu forma severă de depresie. Consideră că minora nu a avut capacitatea de a denatura informația, or relatările minorei despre situația de abuz veneau în concordanță cu manifestările comportamentale. Relatările fiind fluente și, deci, nu erau inventate. La momentul evaluării minora îl cunoștea pe abuzator sub numele „XXXXX”. - cerere privind raportarea unui caz prezumat de exploatare sexuală a copilului cu utilizarea tehnologiilor informaționale (f.d. 14, vol. I). - cererea depusă de reprezentantul legal al părții vătămate minore privind luarea măsurilor, conform legislației în vigoare, cu persoane necunoscute, care au purtat discuții cu caracter cinic și obscen cu privire la relații sexuale, cu fiica minoră prin intermediul aplicației de chat „Skype” și rețelei de socializare „Odnoklassniki” (f.d. 15, vol. I). - procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model și recipisă din 03.08.2017 (f.d. 21-22, vol. I). - procesele-verbale de examinare a discuțiilor utilizatorului rețelei de socializare „Odnoklassniki” și de pe aplicația de chat „Skype” (f.d. 23-28, 29-59, vol. I). - informația Skype Communications SARL din 18.09.2017, din care rezultă că nu există nici un indiciu de utilizare a contului „XXXXX” în Moldova, accesul recent a contului indică faptul că această locație a utilizatorului este în Rusia (f.d. 63-67, vol. I). - procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore în cadrul urmăririi penale (f.d. 73-75, vol. I). - raportul privind efectuarea percheziției la domiciliul (f.d. 80-84, vol. I). - procesul-verbal de percheziție (f.d. 85, 89-90, vol. I). 6 - procesul-verbal de audiere a bănuitului XXXXX (f.d. 97-98, vol. I). - procesul-verbal de examinare profilului din rețeaua de socializare „Odnoklassniki” (f.d. 100-105, vol. I). - procesul-verbal de examinare obiectului (f.d. 106-131, vol. I). - raportul privind stabilirea lui Ursac Virgiliu ca persoană care posibil a comis sau este complice la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal (f.d. 132, vol. I). - procesul-verbal de percheziție (f.d. 137-138, vol. I). - ordonanță privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală a lui XXXXX (f.d. 148-149, vol. I). - informația de la Poliția de frontieră în privința lui XXXXX (f.d. 158, vol. I). - procesul-verbal de examinare a obiectului (f.d. 212-213, vol. I). -informația de la Poliția de frontieră (f.d. 231, vol. I). - raport de constatare potrivit căruia manipularea prin ademenire, normalizare și vulnerabilitatea minorei din partea stilizatorului „XXXXX” au avut scopul de a o determina pe minoră să nu povestească despre cele întâmplate dar și de a accepta propunerea venită din partea lui. Amenințările din partea învinuitului, au privat-o pe minoră de posibilitatea de a se apăra și de a contribui la încetarea abuzului față de ea. Dereglări de somn, tentativele de suicid, izolarea, anxietatea, trăirea rușinii și manifestarea neliniștii sunt consecințe apărute în urma abuzului din partea utilizatorului „XXXXX”. Sentimentul de rușine, nervozitatea, în raport cu întrebările legate de situația de abuz, neliniștea, dar și evitarea, sunt indicatori care ne permit să ne dăm seama despre impactul negativ pe care l-a avut abuzul asupra personalității și comportamentului minorei. Minora XXXXX are capacitatea să perceapă corect circumstanțele de fapt și nu are tendința să denatureze realitatea. Acest lucru este confirmat de, capacitate bună de memorare și reproducere a evenimentelor din viața sa, capacitatea bună de înțelegere a întrebărilor adresate pe parcursul evaluării psihologice și instalarea sentimentului de rușine în legătură cu cele trăite (f.d. 18-22a, vol. II). - declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore depuse în instanța de fond potrivit cărora la 31.07.2017 pe la orele 21:00 trecând prin odaia fiicei a auzit că aceasta plânge. A întrebat-o ce s-a întâmplat și fiica i-a povestit că persoana pe nume „XXXXX” de pe rețeaua „Odnoklassniki” a cerut poze nude ale ei, la ce le-a expediat în adresa lui, că a trimis pozele în schimbul unui telefon mobil și că fiica presta servicii sexuale online. Au apelat la linia fierbinte „Telefonul copilului” și început cercetarea cazului. La prezentarea spre recunoaștere fiicei i-au fost arătate mai multe fotografii și ea a arătat la 2 fotografii, din motiv că a văzut persoana „XXXXX” rău și nu era sigură. Când a fost audiată, fiica a declarat că inculpatul este persoana „XXXXX”, recunoscându-l după comportament. La urmărirea penală a făcut declarații veridice și le-a semnat fiind audiată în cadrul urmăririi penale, atunci ținea minte mai bine despre evenimentele întâmplate, decât la moment (f.d. 90-95, vol. III). - declarațiile martorului XXXXX depuse în instanța de fond, potrivit cărora susține declarațiile depuse la urmărirea penală. 7 XXXXX este unchiul ei, care împreună cu Ursac Virgiliu lucrau peste hotare în Federația Rusă. Discuta cu unchiul său pe rețeaua de socializare „Odnoklassniki”. Într-o seară a primit 2 poze nude, cu organul genital bărbătesc dezgolit, de pe profilul lui XXXXX pe profilul ei. La acel moment a șters pozele și a blocat profilul pe câteva zile, apoi l-a deblocat și prin același profil a scris unchiului său: „Ce a fost aceasta?”, la ce a primit răspunsul că nu el a trimis pozele date, că inculpatul se folosește de profilul lui de pe „Odnoklassniki” și de pe aplicația de chat „Skype” (f.d. 96-97, vol. III). - declarațiile martorului XXXXX depuse în instanța de fond, potrivit cărora este concubina inculpatului și nu a văzut ca să viziteze sait-uri cu pornografie infantilă. Nu i-a trimis careva poze indecente și nu cunoaște dacă el a expediat cuiva astfel de poze (f.d. 98-99, vol. III). - declarațiile martorului XXXXX depuse în instanța de fond, din care rezultă, că despre cazul dat cunoaște la general de la prietenii și de la foștii colegi de clasă. Cunoaște că partea vătămată a fost contactată de o persoană de pe profilul „XXXXX”. Partea vătămată a fost șantajată cu faptul că pozele ei indecente vor fi transmise pe sait-urile colegilor, prietenilor și dacă va refuza să facă ce i se cere va fi spusă părinților. Ea personal a fost contactată de o persoană „XXXXX” pe rețeaua de socializare „Odnoklassniki”. A acceptat cererea acestuia de prietenie și el i-a propus să se uite la un video, promițând că după aceasta el îi va dărui un telefon. Video nu i-a fost trimis din care motiv ea a pus în „lista neagră” contactul „XXXXX” (f.d. 100-102, vol. III). - declarațiile martorului XXXXX depuse în instanța de fond, din care rezultă, că este tatăl inculpatului Ursac Virgiliu și nu cunoaște detaliile celor întâmplate. Fiul lui se folosea de rețeaua „Viber”, deoarece această rețea prindea mai bine și tot de pe „Viber” o contacta și pe mama sa și pe concubina cu copii. În Federația Rusă ei locuiau împreună în apartamentul în care făceau reparații. De rețeaua „Skype” nu se folosea nimeni (f.d. 103-104, vol. III). Analizând probele enunțate, instanța de apel a conchis că probele administrate de acuzare, corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de procedură penale, adică sânt pertinente, concludente, utile, coroborând între ele și demonstrând deplin vinovăția inculpatului. Temei de a pune la îndoială declarațiile date de partea vătămată și martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu s-au stabilit. Partea vătămată și martorii au dat declarații clare și nu le-au modificat, mai ales că au dat depoziții fiind preîntâmpinați pentru răspunderea penală pentru darea de declarații false în ședințele judiciare și sub jurământ, aceste declarații fiind confirmate și prin elementele de fapt dobândite din rezultate acțiunilor procesuale petrecute pe caz, cercetate în cadrul ședințelor judiciare. În același timp, declarațiile inculpatului nu combat situația stabilită pe cauză de constatare a existenței infracțiunii și vinovăției inculpatului, ele contrazicându-se prin probele administrate de acuzare. Totodată, faptul nerecunoașterii vinei sale de către inculpat nu poate echivala cu achitarea lui, din moment ce probele cercetate, în cumul, demonstrează cu certitudine vina inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. 8 Statuarea primei instanțe că infracțiunea ar fi fost comisă de către Patlatîi Ion este eronată, de vreme ce acesta a fost scos de sub urmărire penală, ordonanța în cauză căpătând autoritatea lucrului judecat. La fel, cu toate că apărarea critică probele, aceasta la nici o etapă a procesului penal nu a contestat legalitatea lor. La acest capitol, instanța de apel a menționat că, din actele cauzei rezultă că, la terminarea urmăririi penale, când învinuitul Ursac Virgiliu a luat cunoștință de materialele dosarului în prezența apărătorului Gulca-Ojog Veronica, aceștia n-au invocat despre nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acțiunilor și actelor perfectate (f.d. 31-32, vol. II). Astfel, învinuitul și apărătorul acestuia la etapa urmăririi penale nu au invocat despre nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acestor acte procedurale. La individualizarea pedepsei, instanța de apel a făcut referire la gravitatea infracțiunii săvârșite, care este calificată ca infracțiune deosebit de gravă, la persoana celui vinovat, care deși nu a fost judecat, totodată se află la evidență la medicul narcolog, la circumstanțele cauzei și anume comiterea infracțiunii față de o persoană minoră, lipsa circumstanțelor atenuante și agravante. În baza celor relatate, instanța de apel a considerat necesar a stabili lui Ursac Virgiliu pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul tehnologiilor informaționale pe un termen de 5 ani.

Împotriva deciziei, recurs ordinar declară avocatul Gulca-Ojog Veronica, în numele inculpatului Ursac Virgiliu. În motivarea cererii, titularul indică la prezența erorilor de drept prevăzute de pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și menționează că: a) din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă că ea nu este întemeiata din punct de vedere juridic, concluziile nefiind expuse într-o consecutivitate logică strictă, iar motivarea deciziei adoptate este una sumara și incompletă, or, la adoptarea deciziei nu sunt reținute circumstanțele de fapt și de drept, nu sunt evaluate și analizate în mod concret mijloacele de probă administrate în vederea stabilirii adevărului, nu se constată vinovăția inculpatului, sub aspectul infracțiunii pentru care este condamnat, iar temeiurile de fapt și de drept reținute de instanța de apel nu coroborează cu motivele adoptării soluției. În sensul celor reiterate, se atrage atenția asupra faptului că instanța de apel nu a elucidat contradictorialitatea declarațiilor părții vătămate, care la fiecare fază a procesului a schimbat declarațiile sale privind recunoașterea inculpatului. De asemenea, instanța de pale nu s-a expus asupra înfăptuirii, contrar prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a prezentării spre recunoaștere, care de altfel nu a fost anexată la materialele cauzei penale. La fel, instanța de apel a admis în calitate de probe evaluarea psihologică, efectuată de un specialist care nu se regăsește în Registrul de stat al experților și a examinat profilurile din rețelele de socializare și din aplicația de chat fără a fi dispusă o expertiză. b) instanța de apel a admis cererea de apel a avocatului declarată în numele părții vătămate, cu toate că aceasta a fost declarată în afara termenului legal, 9 or partea vătămata la 09 iulie 2020 a cunoscut despre faptul că procurorul a depus cerere de apel (a se vedea avizul). La 14 iulie 2020 partea vătămata depune către Curtea de Apel Bălti cerere prin care solicită restituirea telefonului mobil de model recunoscut corp delict. Necătând la acestea, cererea de apel este depusă la 30 iulie 2020, cu mult peste termen, or, începând cu 09 iulie 2020 începe a curge termenul de apel pentru aceasta. Faptul că partea vătămata a contractat mai târziu un avocat nu o repune pe aceasta în termen, deoarece partea vătămată are dreptul de a exercita un drept atât prin intermediul avocatului, cât și personal. c) instanța de apel a indicat eronat, la stabilirea pedepsei, că inculpatul se afla la evidența medicului narcolog, la dosar lipsind probe în acest sens. Mai mult, la materialele cauzei sunt anexate răspunsurile de la medicul narcolog și psihiatru conform cărora inculpatul nu se afla la evidenta medicilor sus menționați. Drept urmare, se solicită admiterea recursului ordinar, casarea totală a deciziei cu menținerea sentinței.

În corespundere cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, referință depune procurorul, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.

Titularul recursului ordinar s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a depus cererea în termen.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Totodată, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Din conținutul cererii de recurs rezultă că titularul invocă prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la motivele invocate de recurent, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a judecat cauza cu abateri de la normele procesual-penale și că speței nu-i este aplicabilă soluția solicitată de recurent și prevăzută de art. 435 alin. (1) p. 2) lit. a) Cod de procedură penală – admite recursul, casează total hotărârea atacată și menține hotărârea primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis – reieșind din următoarele: 10 În primul rând, Colegiul menționează că, chestiunea ce ține de respectarea termenului de declarare a apelului de către avocatul Calugher Alina, în numele părții vătămate XXXXX nu a fost soluționată în conformitate cu prescripțiile legale. În acest sens, se reține că potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prevede că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Această prevedere legală are caracter de garanție procesuală, egală pentru toate părțile participante în proces, fiind impusă obligația îndeplinirii în termen a actelor procedurale, sub sancțiunea decăderii din acest drept procesual. În conformitate cu prevederile art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 de zile de la data pronunțării sentinței integrale. În continuare, potrivit art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întîrzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Prevederile art. 404 Cod de procedură penală stipulează că, apelul peste termen poate fi declarat de către participantul care a lipsit atît la judecată, cît și la pronunțarea sentinței. Totodată, potrivit practicii CtEDO, termenul de exercitare a căii de atac începe a curge de la data pronunțării hotărârii (hotărârea Sutter versus Elveția) și participantul la proces citat legal o dată, deja cunoaște despre faptul desfășurării în privința sa a unui proces judiciar și este obligat de sine stătător să se intereseze de mersul procesului în continuare și examinarea cauzei în lipsa acestuia nu va constitui o încălcare a art. 6 CoEDO (hotărârea Ponomaryov contra Ucrainei). Mai mult, repunerea în termen a unei cereri, în condițiile în care nu se constată motive întemeiate, ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești, ceea ce în accepțiunea CtEDO urmează a fi interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice cât și a egalității armelor, ceea ce duce la violarea art. 6 CoEDO – dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi respectat cu referință la partea acuzării și a apărării, fără discriminare (hotărârea Ghirea versus Republica Moldova). În speță, instanța de apel vis-a-vis de apelul declarat de către avocatul Calugher Alina, în numele părții vătămate XXXXX, a indicat că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate. Or, partea vătămată și reprezentantul legal al acesteia, deși au participat inițial la judecarea cauzei penale, ulterior au depus cerere privind examinarea cauzei în lipsa lor și nu au fost prezente în ședința instanței de fond din 24 februarie 2020, când a fost pronunțată sentința motivată. Totodată copia sentinței integrale nu a fost expediată în adresa acesta și acestea au luat cunoștință cu sentința pronunțată la 21 iulie 2020 în prezența avocatului Calugher Alina (f.d. 189, vol. III), care a intervenit în proces la 14 iulie 2020 (f.d. 182-183, vol. III), omițând a se expune dacă sunt întrunite cumulativ condițiile prevederilor art. 403-404 Cod de procedură penală și anume: a) partea care dorește să atace hotărîrea cu apel să fie absentă atît la judecată, cît și la pronunțarea sentinței și b) cererea de apel să fie înaintată nu mai tîrziu de 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale, ultima 11 condiție îi privește doar pe inculpat și partea civilmente responsabilă, deoarece doar împotriva lor poate fi începută executarea. În al doilea rând, Colegiul statuează că instanța de apel nu a judecat apelul avocatului Calugher Alina, în numele părții vătămate, în conformitate cu prevederile legale, or, din lecturarea proceselor-verbale ale ședințelor de judecată rezultă că instanța de apel nu a efectuat verificarea corectitudinii sesizării instanței de apel. La acest capitol se arată că procedura de examinare a apelului se efectuează în ordinea prevăzută de prima instanța, cu unele excepții prevăzute în capitolul IV, secțiunea 1. Ședința de judecată în apel prezintă unele particularități distincte față de ședința în prima instanță în ce privește aspectul etapelor procesuale ale ședinței de judecată și anume desfășurarea judecății în apel are loc în următoarele etape: a) partea pregătitoare a ședinței de judecată în instanța de apel; b) cercetarea judecătorească; c) dezbateri judiciare; d) replici; e) deliberare și pronunțarea hotărîrii în apel. Măsurile pregătitoare pentru desfășurarea ședinței de judecată în instanța de apel, ca primă etapă, reprezintă verificările prealabile privind corectitudinea ... sesizării instanței de apel. Verificarea corectitudinii sesizării instanței de apel presupune că instanța urmează să verifice dacă sentința atacată este supusă apelului potrivit legii, dacă cererea de apel aparține unei persoane care este titular legal al dreptului de apel, dacă cererea de apel a fost declarată în termenul legal. În cazul în care apelul este inadmisibil sau tardiv, judecata nu mai are loc, întrucît instanța de apel nu a fost sesizată în conformitate cu legislația. La caz, nici o acțiune din cele relatate supra nu au fost efectuate de către instanța de apel și aceasta fără o verificare a corectitudinii sesizării instanței, adică fără a audia părțile asupra chestiunii privind respectarea termenului de atac a sentinței, a trecut la judecarea în fond a apelurilor. Prin urmare, cele indicate în textul hotărârii „Audiind participanții la proces, verificând nerespectarea termenului de declarare a apelului...” (f.d. 120, vol. IV) nu corespunde cu cele petrecute în ședința de judecată. În al treilea rând, Colegiul conchide că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Astfel, potrivit art. 384-397 Cod de procedură penală, hotărârea trebuie să corespundă atât după formă cât și după conținut. Adică, actul judecătoresc trebuie să fie expus în mod consecvent, astfel ca o nouă situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte. Totodată, dispozitivul este o parte esențială a hotărârii și reprezentă soluția aleasă de instanță. De aceea, el trebuie să fie concis, explicit, categoric și să coreleze cu motivarea soluției adoptate. În sens contrar, hotărârea este netemeinică. Din analiza textului părții descriptive a deciziei se desprinde împrejurarea că instanța de apel a ajuns la concluzia de repunere în termen a apelului (f.d. 120, vol. IV), fără a indica și în dispozitivul deciziei despre această soluție, menționându-se doar că „Admite apelurile declarate...” (f.d. 144, vol. IV). În al patrulea rând, instanța de apel a pus la baza concluziei de condamnare probe ce nu au fost cercetate în ședința de judecată. 12 Potrivit prevederilor art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. La caz, se reliefează împrejurarea că aceste prevederi legale nu au fost întocmai respectate, or probele puse la baza soluției condamnare a lui Ursac Virgiliu – declarațiile depuse în instanța de fond de către inculpat, partea vătămată, reprezentantul legal al părții vătămate și martorii XXXXX cît și cererea depusă de reprezentantul legal al părții vătămate (f.d. 15, vol. I), procesul-verbal de ridicare din 03.08.2017 (f.d. 21-22, vol. I), procesele-verbale de examinare a discuțiilor utilizatorului rețelei de socializare „Odnoklassniki” și de pe aplicația de chat „Skype” (f.d. 23-28, 29-59, vol. I), informația Skype Communications SARL din 18.09.2017 (f.d. 63-67, vol. I), procesul-verbal de audiere a părții vătămate minore în cadrul urmăririi penale (f.d. 73-75, vol. I), raportul privind efectuarea percheziției la domiciliul (f.d. 80-84, vol. I), procesul-verbal de percheziție (f.d. 85, 89-90, vol. I), procesul-verbal de audiere a bănuitului XXXXX (f.d. 97-98, vol. I), procesul-verbal de examinare profilului din rețeaua de socializare „Odnoklassniki” (f.d. 100-105, vol. I), procesul-verbal de examinare obiectului (f.d. 106-131, vol. I), raportul privind stabilirea lui Ursac Virgiliu ca persoană care posibil a comis sau este complice la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (2) lit. c) Cod penal (f.d. 132, vol. I), procesul-verbal de percheziție (f.d. 137-138, vol. I), ordonanță privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală a lui XXXXX (f.d. 148-149, vol. I), informația de la Poliția de frontieră în privința lui XXXXX (f.d. 158, vol. I), procesul-verbal de examinare a obiectului (f.d. 212-213, vol. I), informația de la Poliția de frontieră (f.d. 231, vol. I), raportul de constatare (f.d. 18- 22a, vol. II) – nu au fost cercetate în ședința de judecată, prin prisma principiului nemijlocirii și contradictorialității și nu au fost indicate în procesul-verbal al ședinței de judecată, or un act procedural în acest sens nu se conține în materialele cauzei penale, iar cele anexate nu conțin asemenea date. În atare situație, se consideră, că decizia instanței de apel contravine prevederilor art. 414 și 417 Cod de procedură penală, iar erorile procesuale nu pot fi reparate în prezenta procedură, impunându-se rejudecarea cauzei de către instanța de apel, or instanța de recurs nu poate substitui instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, ținând cont de motivele expuse în prezenta decizie și de motivele invocate în recursul declarat, iar ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. 8.1. Reieșind din faptul că decizia instanței de apel este desființată și că prin sentință inculpatului nu i-a fost aplicată măsură preventivă privativă de libertate, se dispune eliberarea acestuia din arest preventiv, dacă a fost reținut în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2022 și dacă în privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub formă de arest sau acesta nu execută 13 pedeapsă penală în baza altor hotărâri judecătorești, or, din oficiu, nu pot fi invocate motive pentru a deține persoana în continuare în arest preventiv.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e: Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Gulca-Ojog Veronica, în numele inculpatului Ursac Virgiliu, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2022 în cauza penală privindu-l pe Ursac Virgiliu XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Ursac Virgiliu XXXXX urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă a fost reținut în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2022 și dacă în privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub formă de arest sau acesta nu execută pedeapsă penală în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată și pronunțată integral la 10 februarie 2023. Președinte TOMA Nadejda Judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie GUZUN Ion BOICO Victor 14