1ra-9/2023 — art. 179 alin. 1; 164 alin. 2 lit. e, g CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 179 alin. 1; 164 alin. 2 lit. e, g CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-9/2023 — art. 179 alin. 1; 164 alin. 2 lit. e, g CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-9/2023
1-17116540-01-1ra-03012023
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
08 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Plămădeală Ghenadie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către
avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2022 și a sentinței
Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 15 iunie 2018, în cauza penală privindu-l pe
Stînga Gheorghe Xxxxx, născut la xxxxx, domiciliat în r-
nul Xxxxx s. Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 01.02.2017-15.06.2018
instanța de apel: 26.06.2020-25.10.2022
instanța de recurs: 03.01.2023-08.02.2023
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 15.06.2018, s-a încetat
procesul penal de învinuire a lui Stînga Gheorghe Xxxxx în comiterea infracțiunii
prevăzute de 179 alin.(1) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților.
S-a recunoscut vinovat Stînga Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 164 alin. (2) lit. e) și g) Cod penal și în baza acestei legi, i-a stabilit pedeapsă sub
formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, inculpatul Stînga
Gheorghe la 09 martie 2014 în jurul orei 23:00 aflându-se la domiciliul cet. Tican
Miroslava din s. Stejăreni r-nul Strășeni, împreună cu Mardari Serghei, având intenția
violării domiciliului cet. Galben Gheorghe, după o înțelegere prealabilă și de comun
acord, ambii, cu automobilul de model „Hyundai” culoare roșie condus de el, s-au
deplasat la domiciliul cet. Galben Gheorghe situat în s. Micleușeni, r-nul Strășeni,
unde la 10 martie 2014 în jurul orei 01:00, în vederea realizării scopului său
infracțional, intenționat, fără consimțământul proprietarului și contrar voinței
acestuia, a pătruns în curtea casei lui Galben Gheorghe, amplasată în s. Micleușeni, r-
nul Strășeni.
Tot el, la 10 martie 2014 în jurul orei 01:00, aflându-se ilegal împreună cu
Mardari Serghei în domiciliul cet. Galben Gheorghe, situat în s. Micleușeni, r-nul
Strășeni, în ogradă, pe prag în fața ușii casei, având intenția răpirii cet. Galben
Gheorghe, după o înțelegere prealabilă și de comun acord cu Mardari Serghei, ambii,
1
în vederea realizării scopului său infracțional i-au solicitat lui Galben Gheorghe să
iasă afară, unde ultimul ieșind afară și aflându-se pe pragul casei, a fost amenințat cu
aplicarea violenței fizice, în acest sens Stînga Gheorghe arătându-i lui Galben
Gheorghe în mod demonstrativ un cuțit și spunându-i să tacă și să iasă din ogradă
fără gălăgie, l-a impus pe Galben Gheorghe să părăsească domiciliu, la care ultimul
contrar voinței sale a ieșit în stradă.
În continuarea acțiunilor sale ilegale Stînga Gheorghe, în vederea realizării
scopului său criminal, aflându-se în drum în fața gospodăriei lui Galben Gheorghe, l-
a impus pe ultimul să urce în automobilul de model ,,Hyundai” culoare roșie care îi
aparține, cu care toți trei s-au deplasat în s. Stejăreni r-nul Strășeni, la domiciliul lui
Tican Miroslava unde, aflându-se în casă, în continuarea acțiunilor ilegale
amenințându-l cu răfuiala fizică, cu scop de răzbunare pentru unele conflicte apărute
anterior, de comun acord cu Mardari Serghei, ambii, privându-l pe Galben Gheorghe
de libertate, i-au aplicat ultimului periodic, mai multe lovituri cu pumnii și picioarele
peste diferite părți ale corpului, până în jurul orei 07:00, după care l-au urcat pe
Galben Gheorghe în portbagajul automobilului de model ,,Hyundai” culoare roșie,
ce-i aparține cu care și s-au deplasat la marginea pădurii din apropierea cantonului
nr. 1 rezervația ,,Codri” unde privându-l în continuare de libertate pe Galben
Gheorghe, l-au ținut în automobilul respectiv și în scop de răzbunare pentru conflicte
anterioare, i-a mai aplicat ultimului periodic lovituri cu pumnii până aproximativ la
orele 11:00 data de 10.03.2014, când la locul faptei s-a apropiat cet. Fesic Semion care
le-a și cerut lui Stînga Gheorghe și lui Mardari Serghei să înceteze actele ilegale,
luându-l din acel loc pe Galben Gheorghe pe care și l-a transportat la domiciliul
ultimului.
3.Nefiind de acord cu sentința pronunțată, a declarat apel avocatul Pîcălău
Dorian în numele inculpatului, solicitând repunerea în termenul de atac, audierea în
cadrul ședinței instanței de apel a părții vătămate, învinuitului Mardari S, privind
circumstanțele indicate în cererea de apel, cu privire la aplicarea armei albe, precum
și participației fiecărui învinuit, precum și emiterea unei decizii prin care Stînga
Gheorghe să fie recunoscut de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.164 alin.(1)
Cod penal, fiindu- i stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate, prin aplicarea art.
90 Cod penal.
În susținerea cererii a invocat că, în adresa sa a parvenit sentința penală în
privința lui Stînga Gheorghe din 15.06.2018, abia la 15.06.2020.(f.d.59, vol. III). Relevă
că despre emiterea sentinței în cauză atât inculpatul, cât și apărarea nu a cunoscut.
Face trimitere la declarațiile părții vătămate Galben Gheorghe și relevă că apar
dubii rezonabile cu privire la care dintre bănuiți era înarmat cu cuțit, fapt
nespecificat în sentință.
Susține că, în materialele cauzei penale, lipsesc careva acte procesuale ce ar
indica la faptul care sunt acțiunile în ceea ce privește Mardari S., cu atât mai mult că
acesta fiind pus sub învinuire, urma să fie recunoscută participația penală săvârșită
la infracțiunea dată. Iar în lipsa unor asemenea acte, este imposibilă stabilirea
participației penale.
Consideră partea apărării că, acțiunile inculpatului Stânga Gheorghe au fost
2
incorect calificate conform prevederile art.164 alin.(2) lit.e) și g) Cod penal, reieșind
din faptul că în virtutea acestor prevederi, dacă răpirea este săvârșită de două sau
mai multe persoane, acțiunile acestora urmează să fie calificate inclusiv conform
normelor materiale de drept penal ale Codului penal. În aceste context, face trimitere
la art.41-45 Cod penal.
Opinează că pentru calificare conform prevederilor art. 164 alin. (2) lit. e) Cod
penal este necesar de a pune sub acuzare de săvârșirea infracțiunii cel puțin două
persoane. În același timp sub acuzare a fost pus doar cet. Stînga Gheorghe, iar în
privința complicelui a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală din lipsa
elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 179, 164 Cod penal.
În așa mod, sugerează partea apărării că devine evident faptul că calificarea
acțiunilor lui Stînga Gheorghe conform ăreverilor art. 164 Cod penal, este cel puțin
injustă și este supusă unei critici temeinice și rezonabile.
Cât privește calificarea potrivit lit. g) alin. (2) art. 164 Cod penal, atrage atenția
că nu a fost stabilit rolul fiecărei persoane ce a săvârșit acțiunile ilegale în privința lui
Galben Gheorghe deoarece acesta în declarațiile sale nu indică corect cine la
amenințat cu cuțitul, fie cu aplicare acestuia.
Relevă că, Mardari Seghei nu a fost audiat în cadrul dosarului penal dat,
precum și nu i-a fost stabilită vinovăția în ceea ce privește cuțitul aplicat, precum și
nu i-a fost stabilită forma participației penale, în ceea ce privește arma albă.
În virtutea circumstanțelor enumerate supra, este evidentă lipsa unei calificări
juste ale infracțiunii imputate lui Stînga Gheorghe prin lipsa stabilirii participației
penale a fiecăruia dintre inculpați.
Astfel, în sentința contestată se conține în mod expres numele cet. Mardari S.
fiind apreciat rolul, în timp ce în conformitate cu recomandarea CSJ, acest fapt este
inadmisibil. Această circumstanță deja indică la incertitudinea sentinței penale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie
2022, a fost repus în termen apelul avocatului în numele inculpatului Stînga
Gheorghe. Respins ca nefondat apelul avocatului în numele inculpatului Stînga
Gheorghe, și menținută sentința.
În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea sentinței,
instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la
concluzia că, inculpatul Stînga Gheorghe a săvârșit infracțiunile prevăzute de art.
164 alin. (2) lit. e) și g) Cod penal, după indicii calificativi - răpirea unei persoane,
săvârșită de două sau mai multe persoane cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă
și de art. 179 alin. (1) Cod penal după indici calificativi- violarea de domiciliu, adică,
pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia.
Instanța de apel a reținut că în instanța de fond pe parcursul cercetării
judecătorești, atât de către partea vătămată, cât și de către inculpat au fost înainte
cereri de încetare a procesului, în legătură cu împăcarea părților, pe capătul de
învinuire în baza art.179 Cod penal.
Dat fiind faptul că infracțiunea prevăzută de art.179 Cod penal se califică ca o
infracțiune ușoară, iar legea penală permite împăcarea părților în acest caz, fapt ce
duce la înlăturarea răspunderii penale, părțile exprimându-și în acest sens acordul
3
lor în ședința de judecată, instanța de fond întemeiat a încetat procesul penal în
legătură cu împăcarea părților.
Sancțiunea art. 164 alin. (2) lit. e) și g) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă
de închisoare de la 6 până la 10 ani.
Așa, instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei pedepsei
inculpatului Stînga Gheorghe a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 70, 75, 76,
77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria
infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că
infracțiunea a fost săvârșită cu intenție și face parte din capitolul infracțiunilor contra
libertății, cinstei și demnității persoanei, care atentează la una din valorile
fundamentale - relațiile sociale cu privire la ocrotirea libertății fizice, de deplasare și
de acțiune a persoanei în conformitate cu voința proprie, de personalitatea
inculpatului care anterior nu a mai fost condamnat, de săvârșirea infracțiunii fiind în
stare de ebrietate, s-a eschivat de la prezentarea în fața instanței de judecată, că are
loc permanent de trai, că la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.s.76), la medicul
narcolog sau psihiatru nu se află (f.d.73).
Circumstanțe atenuante la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a stabilit.
Circumstanțe agravante la stabilirea pedepsei au fost stabilite: săvârșirea infracțiunii
fiind în stare de ebrietate.
Instanța de fond, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a
personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața
socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră
că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile a faptelor și personalitatea
inculpatului, concluzionează că persoana vinovată poate fi corectată și reeducată
doar prin stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani cu
executarea pedepsei cu închisoare în penitenciar de tip semiînchis.
Reieșind din cele nominalizate supra, instanța a considerat că anume această
pedeapsă sub formă de închisoare, este echitabilă și suficientă pentru restabilirea
echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți,
perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită
inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul
gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și personalitatea
inculpatului.
Cu referire la solicitarea apelantului privind aplicarea unei pedepse mai blânde,
instanța întemeiat a subliniat că, cu toate că este la prima abatere de la legea penală a
săvârșit o infracțiune gravă, aducând atingere relațiilor sociale cu privire la ocrotirea
libertății fizice, de deplasare și de acțiune a persoanei în conformitate cu voința
proprie, în cadrul desfășurării procesului nu s-a prezentat la ședințele de judecată,
motiv pentru care a fost dispusă anunțarea sa în căutare, iar toate aceste
circumstanțe, în opinia instanței prevăd exclusiv scopul de a tergiversa neîntemeiat
desfășurarea procesului penal, motiv care impune instanța să aprecieze că în
privința inculpatului - aplicarea unei pedepse non¬privative de libertate nu-și va
face efectul propus.
4
Concomitent, instanța a relevat faptul că, inculpatul a recunoscut parțial
vinovăția în comiterea infracțiunii, la faza urmăririi penale, a oferit declarații în acest
sens, circumstanțe care instanța le-a luat în considerare și nu a aplicat o sancțiune
mai aproape de cuantumul limitei maxime a pedepsei aplicabile.
Totodată, instanța întemeiat a concluzionat că, inculpatul întrunește condițiile
impuse de legislația în vigoare în vederea alegerii unei pedepse cu aflarea în detenție
pe termenul solicitat de acuzator și anume reieșind din prevederile legii penale, dar
și din prezența circumstanțelor atenuante și agravante expuse supra.
Mai mult ca atât, raportat la conduita inculpatului dovedită pe întreg parcursul
urmării penale și cercetării judecătorești, la atitudinea față de faptele comise,
comportamentul său, dar și luând în considerație faptul că, inculpatul s-a eschivat de
la prezența în ședință de judecată, au permis instanței de fond de a concluziona
repetat că reeducarea lui Stînga Gheorghe este posibilă doar aplicându-i o pedeapsă
penală cu închisoare în limitele sancțiunii normelor penale incriminate.
Din motivele enumerate, exprimate atât în favoarea, cât și în defavoarea
inculpatului, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a opinat spre
aplicarea unei pedepse privative de libertate pe un termen de 7 ani, argumentându-
și temeinic decizia sa.
Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recurs ordinar de
către avocatul Pîcălău D. în numele inculpatului, care solicită casarea acestora, cu
emiterea unei noi hotărâri, prin care pedeapsa să fie aplicată în conformitate cu
prevederile art. 901 Cod penal.
În motivarea recursului invocă:
-inculpatul și-a recunsocut vinovăția la urmărirea penală și la examinarea
cauzei penale;
- inculpatul a recuperat integral pagubele cauzate părții vătămate, inclusiv
încheind tranzacții de împăcare, inclusiv in cadrul Curții de Apel.
În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.
10) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,
solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece
instanța și-a argumentat suficient soluția în partea pedepsei, ținând cont în deplină
măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile
generale de individualizare a acesteia, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei ce atenuează
sau agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
5
decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat.
Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat avocatul Pîcălău D. în numele
inculpatului, indică la temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10)
Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în
cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, solicitând să-i
fie stabilită inculpatului o pedeapsă, cu aplicarea art. 901 Cod penal.
În același timp, Colegiul penal constată că recurentul este de acord cu starea de
fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte.
Analizând temeiul invocat pentru recurs, în raport cu circumstanțele și
materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că în prezenta speța nu și-a găsit
confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanțele de fond și-au motivat
just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal,
la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința
inculpatului, stabilită conform sancțiunii art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal.
Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost trimis în judecată inclusiv
pentru săvârșirea unei infracțiuni contra libertății, cinstei și demnității persoanei,
prevăzută de art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal, care prevede pedeapsă cu
închisoare de la 6 la 10 ani, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune
gravă.
Prin urmare, prin decizia instanței de apel a fost menținută sentința inclusiv în
partea recunoașterii vinovăției și condamnării inculpatului în baza art. 164 alin. (2)
lit. e), g) Cod penal, la 7 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de
săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele
fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții
Generale a Codului penal. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de
judecată va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează
răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.
Raportând cele menționate la cazul supus judecării, instanța de recurs consideră
că, în mod just instanța de apel a menținut sentința, prin care inculpatului i-a fost
aplicată pedeapsa reală cu închisoare, motivând corespunzător temeiurile neaplicării
unei pedepse mai blânde.
Astfel, în viziunea Colegiului penal, în prezenta cauză penală, instanța de apel
just a ținut cont de faptul că, infracțiunea a fost săvârșită cu intenție și face parte din
capitolul infracțiunilor contra libertății, cinstei și demnității persoanei, ce atentează
la una din valorile fundamentale - relațiile sociale cu privire la ocrotirea libertății
fizice, de deplasare și de acțiune a persoanei în conformitate cu voința proprie, de
personalitatea inculpatului care anterior nu a mai fost condamnat, de săvârșirea
6
infracțiunii fiind în stare de ebrietate, s-a eschivat de la prezentarea în fața instanței
de judecată, că are loc permanent de trai, că la locul de trai se caracterizează pozitiv
(f.s.76), la medicul narcolog sau psihiatru nu se află (f.d.73). Circumstanțe atenuante
la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a stabilit. Circumstanțe agravante la
stabilirea pedepsei au fost stabilite: săvârșirea infracțiunii fiind în stare de ebrietate.
Totodată, instanța de recurs reține, că instanța de apel corect a reținut, că în
cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite careva motive ce ar concluziona că
nu este rațional ca inculpatul Stînga G. să nu execute pedeapsa cu închisoare,
prevăzută de lege, astfel pedeapsa cu închisoare stabilită lui Stînga G., cu
suspendarea executării acesteia, pentru infracțiunea prevăzută de art. 164 alin. (2) lit.
e), g) Cod penal, care este o infracțiune din categoria celor grave, nu-și va atinge
scopul de corectare a inculpatului.
La fel, Colegiul penal relevă, că conform art.901 Cod penal, în cazul în care
instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului,
ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în
penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate
vinovatului, indicînd în hotărîre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de
probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu
suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar,
iar restul pedepsei se suspendă.
Deci, o condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 901 Cod penal, constituie
concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute întreaga pedeapsă
stabilită. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul
pedepsei poate fi atins chiar și cu executarea parțială a acesteia. În formarea
convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute
de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de
săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce
privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate
în cadrul cercetării judecătorești.
În contextul dat, instanța de recurs, totuși precizează, că prin îndeplinirea
condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, nu se
creează un drept pentru condamnat, ci doar o vocație a acestuia la această măsură de
individualizare judiciară a pedepsei.
Ținând cont însă, de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal
consideră întemeiate considerentele instanței de apel că, în prezenta cauză, nu s-au
constatat circumstanțe ce ar justifica aplicarea unei pedepse mai blânde inculpatului,
deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei conduite, ce ar
permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență. Astfel, instanța de recurs
nu poate neglija considerentele instanței de apel precum că, cu toate că inculpatul
Stînga G. este la prima abatere de la legea penală, a săvârșit o infracțiune gravă,
aducând atingere relațiilor sociale cu privire la ocrotirea libertății fizice, de deplasare
și de acțiune a persoanei în conformitate cu voința proprie, în cadrul desfășurării
procesului nu s-a prezentat la ședințele de judecată, motiv pentru care a fost dispusă
7
anunțarea sa în căutare, iar toate aceste circumstanțe, în opinia instanței prevăd
exclusiv scopul de a tergiversa neîntemeiat desfășurarea procesului penal.
Mai mult ca atât, raportat la conduita inculpatului dovedită pe întreg parcursul
urmării penale și cercetării judecătorești, la atitudinea față de faptele comise,
comportamentul său, dar și luând în considerație faptul că, inculpatul s-a eschivat de
la prezența în ședință de judecată, au permis instanței de fond de a concluziona
repetat că reeducarea lui Stînga Gheorghe este posibilă doar aplicându-i o pedeapsă
penală cu închisoare în limitele sancțiunii normelor penale incriminate.
Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de
apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a menținut sentința.
În atare împrejurări, Colegiului penal consideră, că instanța de apel a ținut cont
de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și
conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de
individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina
inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de
necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanțele de fond,
răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin.
(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor
persoane.
Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea
de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu
persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită
inculpatului Stînga G. de către prima instanță și menținută de către instanța de apel,
a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea
recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pîcălău Dorian în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 25 octombrie 2022, în cauza penală privindu-l pe Stînga Gheorghe Xxxxx, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 08 februarie 2023.
Președinte Timofti Vladimir
Judecător Cobzac Elena
Judecător Plămădeală Ghenadie
8