1ra-9/2023 — art. 179 alin. 1; 164 alin. 2 lit. e, g CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 179 alin. 1; 164 alin. 2 lit. e, g CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-9/2023 — art. 179 alin. 1; 164 alin. 2 lit. e, g CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-9/2023 1-17116540-01-1ra-03012023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 08 februarie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2022 și a sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 15 iunie 2018, în cauza penală privindu-l pe Stînga Gheorghe Xxxxx, născut la xxxxx, domiciliat în r- nul Xxxxx s. Xxxxx. Termenul de examinare a cauzei: 1. prima instanță: 01.02.2017-15.06.2018 2. instanța de apel: 26.06.2020-25.10.2022 3. instanța de recurs: 03.01.2023-08.02.2023 A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Central) din 15.06.2018, s-a încetat procesul penal de învinuire a lui Stînga Gheorghe Xxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute de 179 alin.(1) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților. S-a recunoscut vinovat Stînga Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e) și g) Cod penal și în baza acestei legi, i-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, inculpatul Stînga Gheorghe la 09 martie 2014 în jurul orei 23:00 aflându-se la domiciliul cet. Tican Miroslava din s. Stejăreni r-nul Strășeni, împreună cu Mardari Serghei, având intenția violării domiciliului cet. Galben Gheorghe, după o înțelegere prealabilă și de comun acord, ambii, cu automobilul de model „Hyundai” culoare roșie condus de el, s-au deplasat la domiciliul cet. Galben Gheorghe situat în s. Micleușeni, r-nul Strășeni, unde la 10 martie 2014 în jurul orei 01:00, în vederea realizării scopului său infracțional, intenționat, fără consimțământul proprietarului și contrar voinței acestuia, a pătruns în curtea casei lui Galben Gheorghe, amplasată în s. Micleușeni, r- nul Strășeni. Tot el, la 10 martie 2014 în jurul orei 01:00, aflându-se ilegal împreună cu Mardari Serghei în domiciliul cet. Galben Gheorghe, situat în s. Micleușeni, r-nul Strășeni, în ogradă, pe prag în fața ușii casei, având intenția răpirii cet. Galben Gheorghe, după o înțelegere prealabilă și de comun acord cu Mardari Serghei, ambii, 1 în vederea realizării scopului său infracțional i-au solicitat lui Galben Gheorghe să iasă afară, unde ultimul ieșind afară și aflându-se pe pragul casei, a fost amenințat cu aplicarea violenței fizice, în acest sens Stînga Gheorghe arătându-i lui Galben Gheorghe în mod demonstrativ un cuțit și spunându-i să tacă și să iasă din ogradă fără gălăgie, l-a impus pe Galben Gheorghe să părăsească domiciliu, la care ultimul contrar voinței sale a ieșit în stradă. În continuarea acțiunilor sale ilegale Stînga Gheorghe, în vederea realizării scopului său criminal, aflându-se în drum în fața gospodăriei lui Galben Gheorghe, l- a impus pe ultimul să urce în automobilul de model ,,Hyundai” culoare roșie care îi aparține, cu care toți trei s-au deplasat în s. Stejăreni r-nul Strășeni, la domiciliul lui Tican Miroslava unde, aflându-se în casă, în continuarea acțiunilor ilegale amenințându-l cu răfuiala fizică, cu scop de răzbunare pentru unele conflicte apărute anterior, de comun acord cu Mardari Serghei, ambii, privându-l pe Galben Gheorghe de libertate, i-au aplicat ultimului periodic, mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, până în jurul orei 07:00, după care l-au urcat pe Galben Gheorghe în portbagajul automobilului de model ,,Hyundai” culoare roșie, ce-i aparține cu care și s-au deplasat la marginea pădurii din apropierea cantonului nr. 1 rezervația ,,Codri” unde privându-l în continuare de libertate pe Galben Gheorghe, l-au ținut în automobilul respectiv și în scop de răzbunare pentru conflicte anterioare, i-a mai aplicat ultimului periodic lovituri cu pumnii până aproximativ la orele 11:00 data de 10.03.2014, când la locul faptei s-a apropiat cet. Fesic Semion care le-a și cerut lui Stînga Gheorghe și lui Mardari Serghei să înceteze actele ilegale, luându-l din acel loc pe Galben Gheorghe pe care și l-a transportat la domiciliul ultimului. 3.Nefiind de acord cu sentința pronunțată, a declarat apel avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului, solicitând repunerea în termenul de atac, audierea în cadrul ședinței instanței de apel a părții vătămate, învinuitului Mardari S, privind circumstanțele indicate în cererea de apel, cu privire la aplicarea armei albe, precum și participației fiecărui învinuit, precum și emiterea unei decizii prin care Stînga Gheorghe să fie recunoscut de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.164 alin.(1) Cod penal, fiindu- i stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate, prin aplicarea art. 90 Cod penal. În susținerea cererii a invocat că, în adresa sa a parvenit sentința penală în privința lui Stînga Gheorghe din 15.06.2018, abia la 15.06.2020.(f.d.59, vol. III). Relevă că despre emiterea sentinței în cauză atât inculpatul, cât și apărarea nu a cunoscut. Face trimitere la declarațiile părții vătămate Galben Gheorghe și relevă că apar dubii rezonabile cu privire la care dintre bănuiți era înarmat cu cuțit, fapt nespecificat în sentință. Susține că, în materialele cauzei penale, lipsesc careva acte procesuale ce ar indica la faptul care sunt acțiunile în ceea ce privește Mardari S., cu atât mai mult că acesta fiind pus sub învinuire, urma să fie recunoscută participația penală săvârșită la infracțiunea dată. Iar în lipsa unor asemenea acte, este imposibilă stabilirea participației penale. Consideră partea apărării că, acțiunile inculpatului Stânga Gheorghe au fost 2 incorect calificate conform prevederile art.164 alin.(2) lit.e) și g) Cod penal, reieșind din faptul că în virtutea acestor prevederi, dacă răpirea este săvârșită de două sau mai multe persoane, acțiunile acestora urmează să fie calificate inclusiv conform normelor materiale de drept penal ale Codului penal. În aceste context, face trimitere la art.41-45 Cod penal. Opinează că pentru calificare conform prevederilor art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal este necesar de a pune sub acuzare de săvârșirea infracțiunii cel puțin două persoane. În același timp sub acuzare a fost pus doar cet. Stînga Gheorghe, iar în privința complicelui a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 179, 164 Cod penal. În așa mod, sugerează partea apărării că devine evident faptul că calificarea acțiunilor lui Stînga Gheorghe conform ăreverilor art. 164 Cod penal, este cel puțin injustă și este supusă unei critici temeinice și rezonabile. Cât privește calificarea potrivit lit. g) alin. (2) art. 164 Cod penal, atrage atenția că nu a fost stabilit rolul fiecărei persoane ce a săvârșit acțiunile ilegale în privința lui Galben Gheorghe deoarece acesta în declarațiile sale nu indică corect cine la amenințat cu cuțitul, fie cu aplicare acestuia. Relevă că, Mardari Seghei nu a fost audiat în cadrul dosarului penal dat, precum și nu i-a fost stabilită vinovăția în ceea ce privește cuțitul aplicat, precum și nu i-a fost stabilită forma participației penale, în ceea ce privește arma albă. În virtutea circumstanțelor enumerate supra, este evidentă lipsa unei calificări juste ale infracțiunii imputate lui Stînga Gheorghe prin lipsa stabilirii participației penale a fiecăruia dintre inculpați. Astfel, în sentința contestată se conține în mod expres numele cet. Mardari S. fiind apreciat rolul, în timp ce în conformitate cu recomandarea CSJ, acest fapt este inadmisibil. Această circumstanță deja indică la incertitudinea sentinței penale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2022, a fost repus în termen apelul avocatului în numele inculpatului Stînga Gheorghe. Respins ca nefondat apelul avocatului în numele inculpatului Stînga Gheorghe, și menținută sentința.
În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Stînga Gheorghe a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e) și g) Cod penal, după indicii calificativi - răpirea unei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă și de art. 179 alin. (1) Cod penal după indici calificativi- violarea de domiciliu, adică, pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia. Instanța de apel a reținut că în instanța de fond pe parcursul cercetării judecătorești, atât de către partea vătămată, cât și de către inculpat au fost înainte cereri de încetare a procesului, în legătură cu împăcarea părților, pe capătul de învinuire în baza art.179 Cod penal. Dat fiind faptul că infracțiunea prevăzută de art.179 Cod penal se califică ca o infracțiune ușoară, iar legea penală permite împăcarea părților în acest caz, fapt ce duce la înlăturarea răspunderii penale, părțile exprimându-și în acest sens acordul 3 lor în ședința de judecată, instanța de fond întemeiat a încetat procesul penal în legătură cu împăcarea părților. Sancțiunea art. 164 alin. (2) lit. e) și g) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 6 până la 10 ani. Așa, instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei pedepsei inculpatului Stînga Gheorghe a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 70, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție și face parte din capitolul infracțiunilor contra libertății, cinstei și demnității persoanei, care atentează la una din valorile fundamentale - relațiile sociale cu privire la ocrotirea libertății fizice, de deplasare și de acțiune a persoanei în conformitate cu voința proprie, de personalitatea inculpatului care anterior nu a mai fost condamnat, de săvârșirea infracțiunii fiind în stare de ebrietate, s-a eschivat de la prezentarea în fața instanței de judecată, că are loc permanent de trai, că la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.s.76), la medicul narcolog sau psihiatru nu se află (f.d.73). Circumstanțe atenuante la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a stabilit. Circumstanțe agravante la stabilirea pedepsei au fost stabilite: săvârșirea infracțiunii fiind în stare de ebrietate. Instanța de fond, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile a faptelor și personalitatea inculpatului, concluzionează că persoana vinovată poate fi corectată și reeducată doar prin stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani cu executarea pedepsei cu închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Reieșind din cele nominalizate supra, instanța a considerat că anume această pedeapsă sub formă de închisoare, este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și personalitatea inculpatului. Cu referire la solicitarea apelantului privind aplicarea unei pedepse mai blânde, instanța întemeiat a subliniat că, cu toate că este la prima abatere de la legea penală a săvârșit o infracțiune gravă, aducând atingere relațiilor sociale cu privire la ocrotirea libertății fizice, de deplasare și de acțiune a persoanei în conformitate cu voința proprie, în cadrul desfășurării procesului nu s-a prezentat la ședințele de judecată, motiv pentru care a fost dispusă anunțarea sa în căutare, iar toate aceste circumstanțe, în opinia instanței prevăd exclusiv scopul de a tergiversa neîntemeiat desfășurarea procesului penal, motiv care impune instanța să aprecieze că în privința inculpatului - aplicarea unei pedepse non¬privative de libertate nu-și va face efectul propus. 4 Concomitent, instanța a relevat faptul că, inculpatul a recunoscut parțial vinovăția în comiterea infracțiunii, la faza urmăririi penale, a oferit declarații în acest sens, circumstanțe care instanța le-a luat în considerare și nu a aplicat o sancțiune mai aproape de cuantumul limitei maxime a pedepsei aplicabile. Totodată, instanța întemeiat a concluzionat că, inculpatul întrunește condițiile impuse de legislația în vigoare în vederea alegerii unei pedepse cu aflarea în detenție pe termenul solicitat de acuzator și anume reieșind din prevederile legii penale, dar și din prezența circumstanțelor atenuante și agravante expuse supra. Mai mult ca atât, raportat la conduita inculpatului dovedită pe întreg parcursul urmării penale și cercetării judecătorești, la atitudinea față de faptele comise, comportamentul său, dar și luând în considerație faptul că, inculpatul s-a eschivat de la prezența în ședință de judecată, au permis instanței de fond de a concluziona repetat că reeducarea lui Stînga Gheorghe este posibilă doar aplicându-i o pedeapsă penală cu închisoare în limitele sancțiunii normelor penale incriminate. Din motivele enumerate, exprimate atât în favoarea, cât și în defavoarea inculpatului, instanța de apel a considerat că instanța de fond întemeiat a opinat spre aplicarea unei pedepse privative de libertate pe un termen de 7 ani, argumentându- și temeinic decizia sa.
Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul Pîcălău D. în numele inculpatului, care solicită casarea acestora, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care pedeapsa să fie aplicată în conformitate cu prevederile art. 901 Cod penal. În motivarea recursului invocă: -inculpatul și-a recunsocut vinovăția la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale; - inculpatul a recuperat integral pagubele cauzate părții vătămate, inclusiv încheind tranzacții de împăcare, inclusiv in cadrul Curții de Apel. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța și-a argumentat suficient soluția în partea pedepsei, ținând cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a acesteia, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei ce atenuează sau agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să 5 decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat avocatul Pîcălău D. în numele inculpatului, indică la temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, solicitând să-i fie stabilită inculpatului o pedeapsă, cu aplicarea art. 901 Cod penal. În același timp, Colegiul penal constată că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte. Analizând temeiul invocat pentru recurs, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că în prezenta speța nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanțele de fond și-au motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilită conform sancțiunii art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal. Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost trimis în judecată inclusiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra libertății, cinstei și demnității persoanei, prevăzută de art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal, care prevede pedeapsă cu închisoare de la 6 la 10 ani, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune gravă. Prin urmare, prin decizia instanței de apel a fost menținută sentința inclusiv în partea recunoașterii vinovăției și condamnării inculpatului în baza art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal, la 7 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Raportând cele menționate la cazul supus judecării, instanța de recurs consideră că, în mod just instanța de apel a menținut sentința, prin care inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa reală cu închisoare, motivând corespunzător temeiurile neaplicării unei pedepse mai blânde. Astfel, în viziunea Colegiului penal, în prezenta cauză penală, instanța de apel just a ținut cont de faptul că, infracțiunea a fost săvârșită cu intenție și face parte din capitolul infracțiunilor contra libertății, cinstei și demnității persoanei, ce atentează la una din valorile fundamentale - relațiile sociale cu privire la ocrotirea libertății fizice, de deplasare și de acțiune a persoanei în conformitate cu voința proprie, de personalitatea inculpatului care anterior nu a mai fost condamnat, de săvârșirea 6 infracțiunii fiind în stare de ebrietate, s-a eschivat de la prezentarea în fața instanței de judecată, că are loc permanent de trai, că la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.s.76), la medicul narcolog sau psihiatru nu se află (f.d.73). Circumstanțe atenuante la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a stabilit. Circumstanțe agravante la stabilirea pedepsei au fost stabilite: săvârșirea infracțiunii fiind în stare de ebrietate. Totodată, instanța de recurs reține, că instanța de apel corect a reținut, că în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite careva motive ce ar concluziona că nu este rațional ca inculpatul Stînga G. să nu execute pedeapsa cu închisoare, prevăzută de lege, astfel pedeapsa cu închisoare stabilită lui Stînga G., cu suspendarea executării acesteia, pentru infracțiunea prevăzută de art. 164 alin. (2) lit. e), g) Cod penal, care este o infracțiune din categoria celor grave, nu-și va atinge scopul de corectare a inculpatului. La fel, Colegiul penal relevă, că conform art.901 Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd în hotărîre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă. Deci, o condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 901 Cod penal, constituie concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute întreaga pedeapsă stabilită. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și cu executarea parțială a acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești. În contextul dat, instanța de recurs, totuși precizează, că prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, nu se creează un drept pentru condamnat, ci doar o vocație a acestuia la această măsură de individualizare judiciară a pedepsei. Ținând cont însă, de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal consideră întemeiate considerentele instanței de apel că, în prezenta cauză, nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica aplicarea unei pedepse mai blânde inculpatului, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență. Astfel, instanța de recurs nu poate neglija considerentele instanței de apel precum că, cu toate că inculpatul Stînga G. este la prima abatere de la legea penală, a săvârșit o infracțiune gravă, aducând atingere relațiilor sociale cu privire la ocrotirea libertății fizice, de deplasare și de acțiune a persoanei în conformitate cu voința proprie, în cadrul desfășurării procesului nu s-a prezentat la ședințele de judecată, motiv pentru care a fost dispusă 7 anunțarea sa în căutare, iar toate aceste circumstanțe, în opinia instanței prevăd exclusiv scopul de a tergiversa neîntemeiat desfășurarea procesului penal. Mai mult ca atât, raportat la conduita inculpatului dovedită pe întreg parcursul urmării penale și cercetării judecătorești, la atitudinea față de faptele comise, comportamentul său, dar și luând în considerație faptul că, inculpatul s-a eschivat de la prezența în ședință de judecată, au permis instanței de fond de a concluziona repetat că reeducarea lui Stînga Gheorghe este posibilă doar aplicându-i o pedeapsă penală cu închisoare în limitele sancțiunii normelor penale incriminate. Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a menținut sentința. În atare împrejurări, Colegiului penal consideră, că instanța de apel a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanțele de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului Stînga G. de către prima instanță și menținută de către instanța de apel, a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2022, în cauza penală privindu-l pe Stînga Gheorghe Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 08 februarie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Plămădeală Ghenadie 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.